Scînteia, septembrie 1960 (Anul 29, nr. 4927-4952)

1960-09-01 / nr. 4927

Pae. 4 Presa internaţională despre sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale a R. P. Române Lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romín© consacrată situaţiei in­ternaţionale şi politicii externe a ţării noastre au trezit un larg interes în străinătate. Ziarele, agen­ţiile de presă şi posturile de radio din numeroase ţări au publicat sau transmis informaţii ample des­pre raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, extrase din raport, ştiri despre dezbateri şi despre hotărîrile adoptate. UNIUNEA SOVIETICA Sub titlul „Coexistenţa paşnică — Necesitate vitală pentru întreaga omenire“ ZIARUL „PRAVDA“ a pu­blicat pe o jumătate de pagină de ziar un rezumat amplu al raportului to­varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ziarul subliniază partea în care se arată că, in strînsă unitate cu ce­lelalte ţări ale lagărului socialist, Republica Populară Romînă mili­tează activ pentru micşorarea în­cordării internaţionale, pentru pro­movarea principiilor coexistenţei paşnice, pentru zădărnicirea orică­ror uneltiri ale cercurilor imperia­liste agresive, pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale, pen­tru statornicirea unei păci trainice în lume. Sunt trecute în re­vistă iniţiativele guvernului ro­mân în rezolvarea litigiilor cu ţările capitaliste, precum şi în stabilirea unor relaţii paşnice între ţările din Peninsula Balcanică. Ziarul subli­niază declaraţia făcută de primul secretar al C.C. al P.M.R. că dele­gaţia romînă la sesiunea a 15-a a­­Organizaţiei Naţiunilor Unite se va călăuzi după aceeaşi dorinţă sin­ceră de înţelegere care a caracteri­zat şi pînă acum poziţia poporului român în problema dezarmării, ca de altfel în toate problemele care formează ansamblul activităţii Re­publicii Populare Române în dome­­niul relaţiilor internaţionale. POSTUL DE RADIO MOSCOVA la transmis marţi seara un amplu rezumat al raportului. Miercuri di­mineaţa, la prima emisiune a ulti­melor ştiri, a transmis din nou frag­mente din raport care releva stă­ruinţa P.M.R. şi guvernului R. P. Române de a promova şi întări prin­cipiile coexistenţei paşnice în rela­ţiile dintre state. Miercuri după-a­­miază postul de radio Moscova a transmis din nou o dare de seamă despre lucrările sesiunii Marii Adu­nări Naţionale, precum şi o ştire despre desemnarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ca şef al delegaţiei române la apropiata sesiune a Adu­nării Generale a O.N.U. ANGLIA în emisiunea sa din 30 august, POSTUL DE RADIO LONDRA, re­ferindu-se la raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, relevă declaraţia că în epoca noastră coexistenţa paşni­că a devenit o necesitate vi­tală pentru întreaga omenire şi că altă alternativă rezonabilă nu există pentru nici un stat. Postul de radio subliniază, de aseme­nea, acel pasaj din raport în care se arată că s-a produs o schimbare pozitivă în ceea ce priveşte legătu­rile R.P. Române cu Anglia, că în tratativele privind reglementarea unor probleme financiare litigioase există în momentul de faţă o apro­piere a punctelor de vedere şi că e de sperat ca în scurt timp să se încheie o înţelegere în această pro­blemă, o dată cu un acord comer­cial între cele două state. Comentînd desemnarea tovarăşu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej in fruntea delegaţiei române la apro­piata sesiune a Adunării Generale a O.N.U., acelaşi post de radio se ocupă de deosebita semnificaţie po­litică a acestei hotărîri. FRANŢA AGENŢIA FRANCE PRESSE a transmis o ştire despre lucrările se­siunii Marii Adunări Naţionale, în care subliniază că tovarăşul Gheor­ghiu-Dej a prezentat un raport despre situaţia internaţională şi po­litică externă a R.P. Române. Aceeaşi agenţie anunţă încheierea lucrărilor sesiunii şi hotărîrea luată de Marea Adunare Naţională ca delegaţia romînă la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să fie condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. R. F. GERMANA Referindu-se la hotărîrile Marii Adunări Naţionale AGENŢIA VEST­­GERMANA D.P.A. reia pasaje din cuvîntarea tovarăşului Ion Gheor­ghe Maurer în care se arată că desemnarea tovarăşului Gheorghiu- Dej în fruntea delegaţiei române la O.N.U. exprimă însemnăta­tea deosebită pe care R.P. Română o acordă dezbaterilor asupra pro­blemei dezarmării. R. S. CEHOSLOVACA ZIARUL CEHOSLOVAC „RUDE PRAVO“ publică o amplă cores­pondenţă din Bucureşti intitulată „Poporul român va lupta pentru vic­toria principiilor coexistenţei paşni­ce“. Ziarul arată că importanţa pe care R.P. Romînă o acordă proble­mei coexistenţei paşnice este dove­dită de însăşi convocarea acestei sesiuni a Marii Adunări Na­ţionale, precum şi de ordinea ei de zi. La rîndul lor „ZEME­­DELSKY NOVINY“, „MLADA FRONTA“, „LIDOVA DEMOCRA­­CIE“, „PRACE“, „VECERNII PRA­HA“ şi alte ziare publică informaţii despre sesiunea Marii Adunări Na­ţionale. R. P. UNGARA întreaga presă maghiară a infor­mat pe cititorii săi despre se­siunea M.A.N. şi despre raportul to­varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Sub titlul „Propunerile de pace ale guvernului român pentru ordinea de zi a Adunării Generale a O.N.U.“, ziarul „NEPSZABADSAG“ publică un rezumat al raportului. Ziarul „MAGYAR NEMZET“ îşi intitulează relatarea raportului: „Gheorghiu-Dej despre colaborarea ţărilor din zona balcanică-adriatică“. Ziarele subliniază problemele care la cererea R.P. Române urmează a fi înscrise pe ordinea de zi a apro­piatei sesiuni a Organizaţiei Naţiu­nilor Unite. R. P. F. IUGOSLAVIA în relatarea sa despre sesiunea extraordinară a Marii Adunări Na­ţionale şi despre raportul tovarăşu­lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în a­­ceastă problemă, AGENŢIA TANJUG relevă că Republica Populară Ro­mînă reafirmă politica sa de coexis­tenţă paşnică şi se pronunţă pen­tru dezvoltarea relaţiilor cu toate ţările europene indiferent de deose­birile dintre sistemele lor sociale. GRECIA PRESA GREACA, acordă o aten­ţie deosebită propunerii guvernului român ca apropiata sesiune a Adu­nării Generale a O.N.U. să includă pe ordinea de zi punctul: „Acţiuni pe plan regional în vederea îmbu­nătăţirii relaţiilor de bună vecină­tate dintre state europene aparţi­­nînd unor sisteme social-politice di­ferite“. Deşi unele ziare reacţionare în­cearcă să minimalizeze importanţa acestei propuneri, înseşi comentariile lor reflectă ecoul puternic pe care îl are această propunere în rîndul opiniei publice din Grecia şi alte ţări europene. Premierul Nehru se pronunţă pentru discutarea problemei dezarmării de către şefii de guverne DELHI 31 (Agerpres). — TASS Luînd cuvîntul în cadrul Adunării populare a parlamentului Indiei, primul ministru Nehru a declarat la 31 August că problema cea mai importantă este în prezent proble­ma dezarmării. El a salutat ideea participării şefilor de guverne la discutarea problemei dezarmării de către Adunarea Generală a O.N.U. Considerînd că una din trăsăturile caracteristice ale viitoarei sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. va fi participarea reprezentanţilor noilor ţări africane, primul ministru al In­diei a spus că aceasta „va influenţa fără îndoială atît activitatea O.N.U., cît şi întreaga situaţie internaţio­nală“. Referindu-se la încercările de a dezmembra Republica Congo, Ne­hru a declarat că „India este de pă­rere că trebuie menţinute integrita­tea şi inviolabilitatea Congoului". Nehru a declarat de asemenea că India a hotârît să înfiinţeze în Con­go un spital cu 400 de paturi. Spi­talul va începe să funcţioneze peste­ două săptămîni. A ieşit de sub tipar vol. 39 al operelor lui Lenin MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS: A ieşit de sub tipar volumul 39 din ediţia a IV-a a operelor lui Vladi­mir Ilici Lenin, pregătită de Institu­tul de marxism-leninism de pe lingă C.C. al P.C.U.S. Acest volum cuprin­de : „Caiete asupra imperialismului“ — materiale pregătitoare pentru vestita lucrare a lui Lenin „Imperia­lismul, stadiul cel mai înalt al ca­pitalismului“. „Caiete asupra imperialismului“ ajută partidele comuniste şi munci­toreşti să lupte împotriva ideolo­giei reacţiunii imperialiste, împotri­va tuturor manifestărilor de refor­mism şi revizionism contemporan, întregul text al actualei ediţii a fost reverificat după manuscrisele lui Le­nin şi sursele originale. S C IU IRI Ţ IE Ş T II IRI n MOSCOVA. La 31 august, N. S. Hruşciov a vizitat prima expoziţie in­dustrială japoneză deschisă în Parcul de Cultură şi Odihnă „Sokohi­ki“ din Moscova, LEOPOLDVILLE. Conferinţa state­lor independente din Africa şi-a înche­iat lucrările. A fost adoptată o rezo­luţie care recomandă convocarea unei conferinţe a şefilor statelor indepen­dente din Africa pentru a studia pro­blemele continentului african şi pro­blemele internaţionale în general. In rezoluţie este condamnată intenţia Franţei de a efectua o nouă explozie atomică pe teritoriul Africii, HAVANA. După cum anunţă cores­pondentul agenţiei U.P.I. la 30 august guvernul Cubei a luat sub controlul său docuri şi antrepozite în valoare de 2 milioane dolari aparţinînd societăţii americane „North Atlantic and Gulf Steamship Company“. Guvernul a mai confiscat averea societăţii americane „Tropical Gas Company“ în valoare de 3 milioane de dolari. DJAKARTA. Acţiunile agresive ale Olandei — trimiterea in Irianul de vest a unor întăriri militare şi a port­avionului „Karel Doorman“ — au de­venit posibile numai ca rezultat al sprijinului direct din partea blocului militar N.A.T.O., a cărui membră este Olanda, se spune în declaraţia comună a celor două mari uniuni sindicale indoneziene — S.O.B.S.I. şi K.B.K.I. OSLO. In comunicatul Conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe din ţă­rile nordice — Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Islanda — se ex­primă speranţa că dezbaterile de la O.N.U. vor duce la noi tratative rea­liste în cadrul Comitetului celor zece state sau în cadrul unui alt for, în scopul realizării dezarmării generale în condiţiile controlului necesar. HAVANA. După cum a declarat Fidel Castro, agenţi ai imperialismu­lui american pregătiseră asasinarea membrilor delegaţiei cubane la con­ferinţa C.S.A. Descoperind complotul, autorită­ţile din Costa Rica au rugat membrii delegaţiei să schimbe ora plecării şi au luat măsuri „pentru a-i împiedica pe gangsterii... sprijiniţi de S.U.A. să întindă o cursă în plin zbor“, PANAMA CITY. La 30 august în capitala ţării a avut loc o demons­traţie antiamericană cu prilejul îna­poierii ministrului de Externe pana­mez, de la conferinţa O.S.A. Mulţimea a scandat lozinci cerînd instaurarea suveranităţii panameze asupra cana­lului Panama. Ministrul Afacerilor Externe al Pa­­namei, Moreno, a subliniat că „Sta­tele Unite trebuie să-şi retragă dra­pelul său din zona canalului Panama dacă vor să evite incidente violente“. WASHINGTON. La Universitatea Washington din Seattle s-a deschis la 29 august al cincilea Congres mondial de economie forestieră la care parti­cipă cca. 2.000 delegaţi din 91 ţări, printre care o delegaţie din R. P. Ro­mînă. In aceeaşi zi s-a deschis la An­derson Hail o expoziţie cu aspecte din economia forestieră a ţărilor partici­pante la congres. Standul R.P. Romíno a stîrnit un viu interes. TEHERAN. Noul prim-ministru al Iranului, Sarif Imami, a hotărit între­ruperea alegerilor pentru Medjlis în acele circumscripţii în care ele nu au fost terminate incă. Această măsură, se spune la Teheran, se extinde asu­pra a aproximativ 30 de circumscripţii. BERLIN. A fost dată publicităţii o declaraţie a guvernului R.D. Germane in legătură cu planurile de organi­zare, între 1 şi 4 septembrie în Ber­linul occidental, a unui congres al aşa-numitei „Asociaţii a prizonierilor înapoiaţi in patrie şi a rudelor per­soanelor dispărute fără urmă“. Gu­vernul R.D. Germane a luat măsurile necesare pentru ca teritoriul şi căile de comunicaţii ale R.D.G., inclusiv zona democrată a capitalei sale — Berlin — să nu poată fi folosite pentru orga­nizarea de măsuri provocatoare mili­tariste și revanșarde în Berlinul oc­cidental. LEOPOLDVILLE. Ralph Buncke, se­cretar general adjunct al O.N.U., a pă­răsit orașul Leopoldville plecînd la New York. In locul lui Buncke, ca re­prezentant oficial al O.N.U. în Congo, a fost numit diplomatul indian Rad­­jeshvar Dayal. Activitatea lui Bunche în Congo a fost criticată aspru de gu­vernul congolez și de opinia publică a­­fricană. NEW YORK. In orașul Jacksonville (S.U.A.), care a fost în ultimele zile teatrul unor grave incidente rasiale, la 30 august un negru a fost ucis de trei rasişti albi. In aceeaşi zi negrii au fost atacaţi in mai multe rinduri de albi pe străzile oraşului. Potrivit agenţiei, începînd de sîmbăta trecută, 65 de per­soane au fost rănite la Jacksonville, iar peste 200 sint arestate. OSLO. In capitala Norvegiei s-a în­trunit Comitetul Politic al „Consiliului european“, care grupează ţările foste membre ale „Planului Marshall“. Sco­pul acestei reuniuni îl constituie dis­cutarea divergenţelor economice şi po­litice ce se manifestă între ţările Eu­ropei occidentale, membre ale „Pieţei comune“ şi cele ale organizaţiei eco­nomice rivale „Mica zonă a liberului schimb“, BONN. Referindu-se la părerea co­mentatorilor politici militari din Paris, ziarul „Neue Rhein Zeitung“ subli­niază că în ultimele săptămîni în Franţa răsună tot mai tare vocile care avertizează împotriva înarmării Ger­maniei occidentale. Ziarul arată că cererile generalilor vest-germani cu privire la înarmarea atomică a Bundes­­wehrului au stîrnit nelinişte pînă şi in rîndurile oficialităţilor sus-puse din guvernul francez. NEW YORK. D. Lou, preşedintele Camerei de Comerţ, a declarat că, după calculele sale, daunele anuale provocate deja comerţului exterior al Uniunii sud-africane, în urma boico­tării mărfurilor sale de către o serie de state, se cifrează la 8.000.000 de lire (22.400.000 dolari). Acest boicot este înfăptuit ca protest împotriva politi­cii rasiale a guvernului sud-african. c­ongo­­ Guvernul belgian nu şi-a retras încă toate trupele NEW YORK 31 (Agerpres). TASS. Dag Hammarskjoeld, secretarul ge­neral al Organizaţiei Naţiunilor Unite, a adresat guvernului belgian un protest oficial în legătură cu faptul că acesta nu şi-a îndeplinit promisiunea de a termina la sfîrşi­­tul zilei de 29 august evacuarea trupelor belgiene din Congo. Secretarul general al O.N.U. a tri­mis Consiliului de Securitate un ra­port în care se spune că, în ciuda afirmaţiei persoanelor oficiale bel­giene că evacuarea s-a terminat, în a doua jumătate a zilei de 30 august la baza Kamina din provincia Ka­tanga se mai aflau circa 600 de sol­daţi belgieni. In raport se spune de asemenea că persoanele oficiale belgiene de la baza militară Kamina au declarat reprezentanţilor O.N.U. că ultimele unităţi ale trupelor belgiene nu vor părăsi Congo înainte de 4 septem­brie. -------0*0------­ S­C­I­N­T­E­I­A ULTIMELE STIRI Situaţia din Laos LUANG PRABANG 31 (Agerpres). După ce în noul „guvern de com­promis“ a pus mîna pe importan­tele portofolii de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Interne, căpetenia re­belilor, generalul Nosavan, a profe­rat miercuri ameninţări la adresa căpitanului Kong Le, comandantul batalionului 2 paraşutişti, care a în­făptuit lovitura de stat din Laos de la 9 august. După cum transmite coresponden­tul din Luang Prabang al agenţiei Reuter, Nosavan a avertizat că Adunarea Naţională va examina ac­tivitatea căpitanului Kong Le şi a adepţilor lui. Generalul a afirmat că Kong Le ar fi fost informat asupra componenţei noului guvern şi ar fi aprobat-o. Or, după cum precizează agenţia, căpitanul Kong Le, care se află în momentul de faţă la Vientiane, a declarat că partizanii săi „resping noul cabinet de compromis al prin­ţului Suvanna Fumma“. Kong Le a spus : „Nu vrem să vedem în noul guvern miniştri ai vechiului cabi­net“. (El se referă la cei cinci mi­niştri din guvernul Samsanit, răs­turnat în urma loviturii de stat, care au intrat în noul „cabinet de compromis“). Ultimatumul căpitanului Kong Le VIENTIANE 31 (Agerpres).­­ După cum relatează corespondentul din Laos al agenţiei France Presse, căpitanul Kong Le, care a înfăptuit lovitura de stat din 9 august, a a­­dresat la 31 august primului minis­tru Suvanna Fumma un ultimatum. In ultimatum se spune că soldaţii săi vor lupta pînă la ultima picătu­ră de singe dacă generalul rebel, Fumi Nosavan, nu va fi înlăturat din noul guvern al Laosului. -090-Vizita lui N.S. Hruşciov simbolizează bunele relaţii de vecinătate sovieto-finlandeze HELSINKI. La 31 august a avut loc o conferinţă de presă pentru ziariştii finlandezi şi străini, consacrată apro­piatei vizite în Finlanda a lui N. S. Hruşciov. N. Jakobson, şeful Biroului de presă din Ministerul de Externe al Finlandei, a comunicat programul vi­zitei lui N. S. Hruşciov la Helsinki în intervalul 2—4 septembrie şi a răspuns la numeroasele Întrebări ale ziarişti­lor. Un mare număr de corespondenţi străini au sosit la Helsinki pentru a transmite informaţii despre vizita lui N. S. Hruşciov. ★ HELSINKI 31 (Agerpres).— TASS După cum reiese din comentariile presei şi ale posturilor de radio, a­­propiata vizită a lui N. S. Hruşciov în Finlanda continuă să fie în cen­trul atenţiei opiniei publice din Fin­landa. „Sîntem convinşi, subliniază în­­tr-un articol de fond ziarul „Părvăn Sanomat“ că vizita primului ministru al Uniunii Sovietice va duce la întărirea continuă a relaţiilor de bună vecinătate“. „Relaţiile so­­vieto-finlandeze, scrie ziarul „Tu­run Sanomat“ s-au dezvoltat în ul­timul timp favorabil, aducind astfel folos ambelor părţi. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice este un oaspete mult aş­teptat deoarece în ţara noastră a­­ceastă vizită este considerată drept un eveniment simbolizînd relaţii de bună vecinătate“. Ziarul „Pârvan Sanomat“ arată că deosebirile care există între orîn­­duirile sociale nu au constituit o piedică în calea bunelor relaţii din­tre Finlanda şi Uniunea Sovietică, deşi în Finlanda au existat întot­deauna aventurişti care au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a sub­mina aceste relaţii. Este un fapt incontestabil, subliniază ziarul, că majoritatea covîrşitoare a poporu­lui finlandez doreşte in mod sincer — şi nu numai în vorbe, ci şi în fapte — să ducă o politică de priete­nie cu Uniunea Sovietică şi de neu­tralitate în conformitate cu preve­derile şi spiritul tratatului de prie­tenie şi asistenţă mutuală“. ­o»o- WASHINGTON 31 (A­­gerpres). — Corespon­dentul TASS, V. Siskin, transmite: Cercurile largi ale opiniei publice ame­ricane manifestă o se­rioasă îngrijorare în le­gătură cu rămînerea în urmă a Statelor Unite faţă de Uniunea Sovie­tică în domeniul învăţă­­mîntului. Senatorul Hum­phrey , într-o cuvîntare rostită la şedinţa Sena­tului a declarat : „Ame­ricanii care gîndesc sînt neliniştiţi de rămînerea în urmă (a Statelor U­­nite — N.R.) în domeniul rachetelor şi în întrece­rea în Cosmos, de în­cetinirea ritmului creş­terii economice, faţă de ritmul creşterii Industriei sovietice. Eu sunt de ase­menea îngrijorat de aces­te probleme, dar cel mai mult mă nelinişteşte ră­mînerea în urmă în do­meniul învăţămîntului“. Rusia sovietică are în prezent o rezervă de 974.000 de ingineri, cu o treime mai mult decit numărul inginerilor din Statele Unite. Mai mult decit atît, ei aşteaptă ca in cursul viitorilor cinci ani numărul inginerilor să crească cu 125.000. Această cifră este de trei ori mai mare decit spo­rul care se aşteaptă la noi“. „Este o ruşine naţiona­lă, a declarat Humphrey, faptul că cheltuim pentru băuturile alcoolice şi ţi­gări mai multe fonduri decit pentru învăţămîntul elementar şi mediu luate la un loc. Cheltuim pen­tru reclamă de trei ori mai mult decit pentru învăţămîntul superior". Subliniind în încheiere că americanii nici nu pot să se compare cu ruşii, ei „trebuie să inveţe de la ei“, Humphrey a declarat: „Trebuie să recunoaştem că învăţămîntul sovietic este într-adevăr o provo­care la întrecere. Dacă vom ignora această pro­vocare atunci, în cele din urmă, va trebui să accep­tăm rolul de putere se­cundară în problemele mondiale. Da, invăţămîn­­tul sovietic poate trans­forma Statele Unite In­­tr-o putere de rangul II peste zece ani dacă pro­vocarea la Întrecere nu va fi luată in seamă“. HUMPHREY1 :­Cel mai mult mă neliniștește rămînerea în urmă a învățămîntului" ULTIMELE ȘTIRI ULTIMELE ȘTIRI -09 0- Viitorul aparţine comunismului Cuvîntările rostite de N. S. Hruşciov şi J. Kádár cu prilejul vizitei la expoziţia industrială a R. P. Ungare de la Moscova MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS : N. S. Hruşciov şi J. Kádár au vizitat la 30 august expoziţia in­dustrială a R. P. Ungare la Mos­cova. Un grup de ziarişti sovietici şi unguri l-au rugat pe N. S. Hruşciov să-şi împărtăşească impresiile. SOCIALISMUL DESCHIDE POSIBILITĂŢI INEPUIZABILE Exponatele pe care le-am văzut—a spus N. S. Hruşciov—merită o mare atenţie şi laude. Ele vorbesc despre marea măiestrie şi despre înaltul nivel tehnic al inginerilor, inventa­torilor şi muncitorilor unguri. Ne bucurăm de succesele pe care le-au realizat prietenii şi fraţii noş­tri unguri — a spus N. S. Hruşciov. Consider că aceste succese consti­tuie numai o treaptă a progresului nostru. Socialismul deschide posibi­lităţi inepuizabile în faţa muncito­rilor, ţăranilor şi intelectualilor. De aceea, suntem­ convinşi că modul de viaţă socialist în Ungaria va con­tinua să se consolideze, se vor dez­volta cultura şi tehnica şi Ungaria va uimi prin succesele sale ţări care se consideră mai dezvoltate. Suntem­ absolut convinşi că orîn­­duirea socialistă are toate avanta­jele faţă de orînduirea capitalistă — a spus în continuare N. S. Hruş­ciov. Trebuie însă să se manifeste răbdare faţă de cei care nu înţeleg acest lucru, trebuie să nu ne gră­bim. Există încă oameni care pot chiar să nu-şi dea seama de impor­tanţa socialismului, a superiorităţii lui. Socialismul şi comunismul este faza superioară a dezvoltării socie­tăţii omeneşti. La început înţeleg sensul comunismului cei mai înain­taţi, iar apoi un număr tot mai mare de oameni sunt pătrunşi de ideile înaintate, se alătură mişcării comune. Astfel incit în cele din urmă şi cei înapoiaţi pot ajunge în rîndurile celor înaintaţi. Nu există o lege care să spună că cel care as­tăzi a rămas în urmă este condam­nat şi mîine la această înapoiere. Este o problemă, ca să zicem aşa, de dinamică. Aş vrea să mai subliniez o idee — a spus în continuare şeful gu­vernului U.R.S.S. Ţările socialiste sînt unite frăţeşte şi se călăuzesc în mişcarea lor ascendentă după ideile marxism-leninismului. Atît ungurii, Partidul Muncitoresc Socialist Un­gar, guvernul Ungariei cît şi Parti­dul Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul, întregul popor sovietic sînt absolut uniţi in concepţiile des­pre ziua de azi şi ziua de mîine, despre viitorul mai îndepărtat. Ţe­lul nostru este comunismul, iar co­munismul va învinge, oricit s-ar îm­potrivi, orice ar inventa adversarii noştri De aceea vă puteţi imagina cît mă „nelinişteşte“ programul de luptă anticomunistă pe care l-a e­­laborat dl. Nixon. După cum se vede, la peste 100 de ani după crea­rea învăţăturii marxismului, el vrea să fie primul geniu al lumii capi­taliste, care să arate cum poate fi distrus comunismul. Da, nu odată am mai rîs de astfel de teoreticieni, o să mai rîdem odată. Dl. Nixon do­reşte să fie viitorul preşedinte al S.U.A. Foarte bine, îi doresc ca, dacă va fi ales, să fie preşedinte. Să a­­jungă să trăiască timpurile cînd va trebui să roşească pentru născoci­rile pe care le-a debitat despre co­munism. Probabil că copiii lui şi, cu siguranţă nepoţii lui vor trăi în co­munism. Şi acest lucru nu-l vom face noi, comuniştii ruşi sau comu­niştii unguri, acest lucru îl va face clasa muncitoare, ţărănimea mun­citoare, intelectualitatea muncitoare din înseşi Statele Unite ale Ame­­ricii. După N. S. Hruşciov a luat cuvîn­tul tovarăşul János Kádár, care a declarat: Nu trebuie să vorbesc mult aici. Nouă, ungurilor, ne este totdeauna plăcut să ascultăm cînd oameni so­vietici, tovarăşi sovietici apreciază realizările noastre. In aceste apre­cieri răsună ideea : ajutorul acor­dat poporului pentru care ei s-au jertfit atît, pentru eliberarea căruia au vărsat atîta singe, căruia i-au ajutat în luptă şi în eliberare, nu a fost zadarnic şi începe să-şi aducă roadele. Clasa muncitoare ungară este in­­ternaţionalistă — a spus în conti­nuare J. Kádár — în rîndurile po­porului ungar sînt vii ideile in­ternaţionalismului. Avem însă şi mîndrie naţională şi ne mîndrim că putem privi cu curaj în ochii tova­răşilor sovietici, în ochii tuturor ce­lorlalte popoare frăţeşti. Toate năzuinţele noastre sunt în­dreptate spre realizarea unor noi succese. In prezent, la noi situaţia este următoarea: partidul, masele populare, guvernul muncesc în ar­monie deplină. Facem parte din frontul internaţional al clasei mun­citoare şi, dacă vom merge cu fer­mitate spre ţelul nostru, vom ob­ţine rezultate importante. U.R.S.S. DOREŞTE RELAŢII REZONABILE, BUNE, TRAINICE CU POPORUL AMERICAN După ce a vorbit tovarăşul Ká­dár, Nikita Sergheevici Hruşciov a spus : La ceea ce am declarat vreau să adaug: Dl. Nixon s-a învestmîntat, ca să spun aşa, în vestminte de luptător împotriva comunismului. Nu este el primul care îşi pune pe­lerina anticomunistă şi nu este el primul nevoit să demonstreze că a­­ceastă pelerină nu acoperă goliciu­nea lumii capitaliste, nu acoperă plăgile ei. Vreau să fiu just înţeles, pentru că unii vor crede că sunt împotriva lui Nixon şi pentru Kennedy, candida­tul celuilalt partid. In S.U.A. repu­blicanii spun că Nixon este cel mai potrivit pentru funcţia de preşedinte pentru că el poate discuta mai bine cu Hruşciov. El este considerat a­­colo cunoscător în problemele comu­nismului. Foarte bine, nici noi nu obiectăm împotriva unui astfel de amator de discuţii. Dv. ştiţi cum rîdeau cazacii zaporojeni de adver­sarii lor cînd scriau scrisoarea sul­tanului turc. Tot aşa vom ride şi noi de acele idei care sînt expuse în programul anticomunist al lui Nixon. Despre dl. Kennedy ştiu mai pu­ţine. L-am întîlnit cînd am fost la Washington şi am schimbat cîteva fraze. Ştiu însă că atît Nixon cît şi Kennedy reprezintă marele capital american. Amîndoi servesc capitalul monopolist şi, de aceea, nu avem de ales. Cum spun ruşii — ca cele două cizme ale aceleiaşi perechi. Este greu de spus care dintre ele este mai bună — cea din dreapta sau cea din stingă, cizma dreaptă sau cizma stingă. Principalul este că noi nu trăim din mila vecinilor bogaţi. Uniunea Sovietică a apărut pe lume In cursul Revoluţiei din Octombrie prin efor­turile poporului muncitor. Ţara noastră sovietică a trecut prin pe­rioada lui Wilson, perioada lui Hoover, a trecut şi prin perioada al­tor preşedinţi. Cea mai bună peri­oadă în relaţiile noastre cu Statele Unite ale Americii a fost perioada cînd funcţia de preşedinte era deţi­nută de Roosevelt şi noi îi păstrăm cu mult respect memoria. Alegătorul american va stabili cine va deveni următorul preşedinte — Kennedy sau Nixon. Indiferent, însă, de cine va fi preşedinte al S.U.A., marea cauză a socialismului va înainta implacabil. Iar pentru Nixon, care a iniţiat programul an­ticomunismului, trebuie să se pre­gătească un smîrc bun în care va trebui să se afunde împreună cu proorocirile lui. Kennedy, de aseme­nea, se ia la întrecere în a pro­mova anticomunismul. Eisenhower şi Nixon reprezintă aceeaşi politică — o politică care a eşuat total. Şi dacă va deveni preşedinte Nixon, el nu va fi un preşedinte mai bun decit Eisenhower. Prin urmare şi rezultatele vor fi, evident, aceleaşi. Dar dacă va deveni preşedinte Kennedy va fi mai bine sau mai rău ? Aş vrea să mă abţin de a-mi spune părerea în această problemă, deoarece dacă examinezi programe­le republicanilor şi democraţilor re­iese că între ele deosebirile sunt mici. Şi unul şi celălalt se bazează pe anticomunism. Noi dorim relaţii rezonabile, bune, trainice cu poporul american. Acel preşedinte care va năzui mai mult spre aceasta va fi şi cel mai bun. Iar dacă în Statele Unite va fi ales un preşedinte care va duce aceeaşi politică cu Eisenhower-Nixon, noi tot nu ne vom întrista. Doar am trăit şi trăim bine şi în timpul lui Eisenhower. Succesele noastre nu depind de ei, ci depind total de po­porul nostru. Am vrut să menţionez acest lu­cru pentru ca să nu se spună că Simpatizez pe unul din candidaţi la preşedinţie, iar pe celălalt nu-l sim­patizez. Aşi prefera, fireşte, ca pre­şedinte al S.U.A. să devină omul cel mai progresist b­un comunist. Co­muniştii înţeleg în mod just dez­voltarea societăţii. Deocamdată, însă, nu s-au copt condiţiile pentru aceasta. Mîine ele se vor coace. Cînd va veni acest mîine, peste cîţi ani va veni el, este o altă între­bare. El însă va veni în mod inevi­tabil, pentru că viitorul aparţine co­munismului. JOI, 1 SEPTEMBRIE • Muzică din opere­ta „Viţelului tărcat“ de Otto Vincze — orele 10,40 — I • Muzică populară romîneascâ — orele 12,00 — I • Tineret pe şantier (cîntece) — orele 13,05 — I • Suita III de dansuri romîneşti de Iuliu Mureşeanu — orele 13,28 — I • Solişti de muzică uşoară din U.R.S.S. — orele 14,07 — II • Din folclorul popoare­lor — orele 15,10 — I • Concertul brandem­­burgic nr. 1 de Bach — orele 15,30 — II • Din cintecele ţărănimii muncitoare — orele 16,45 — I • Artişti amatori — orele 18,30 — I • Sonata III pentru pian de George Enes­­cu — orele 18,30 — II • Festivalul ,,Primă­vara la Praga 1960" — orele 19,45 — I • Partidul meu biruitor — orele 20,45 — II • Romanţe, cîntece şi jocuri — orele 22,30 — I • „Poemul amurgului" de Gheorghe Du. Initrescu — orele 22,32 — II. VINERI, 2 SEPTEMBRIE • Fragmente dîn opera „Paiaţe" de Leoncavallo — orele 9,50 — I • Muzică uşoară româneascâ — orele 11,30 — I • Concert de muzică de cameră in interpretarea formaţiilor Radiodifuziunii albaneze — orele 12,10 — I • Din folclorul popoarelor — orele 14,00 — I © Săptămîna muzicii R.D. Vietnam — orele 15,40 — I • Cvartetul de coarde în Mi bemol major de Marţian Negrea — orele 17,00 — II • Cro­nica economică — orele 17,50 — II • Vechi maeştri ai muzicii italiene — orele 18,20 — I • Piesa „Take, lanke şi Cadîr" de V. I. Popa — orele 19,30 — II 9 Jurnalul satelor — orele 21,15 — I 9 Album artistic — orele 21,45 - II • Tarafuri ale căminelor culturale şi caselor de cultură — orele 21,45 — I • Cîntă pianistul D. Başkirov — orele 22,30 — II. Nr. 4927 ULTIMELE ȘTIRI CINEMRA televimune Patria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Bu­curești (9; 11;­ 13; 15? 17; 19, 21), Gh. Doja (13* 15; 17* 19; 21), în umbra legii; Republica (8; 10? 12,15; 14,30; 16,15; 19; 21,15), 1 Mai (10; 12,15; 17; 19; 21 sală), (20,30 — grădină), Libertății (10; 12,15; 14,30? 16,45; 19; 21,15 sală), (20­­ grădină); Culi­sele varieteului; Magheru (10; 12; 15* 17; 19, 21), Lumina (10,30 rulează în continuare pînă la 16,30; 18,30; 20,30). Ultima zi, prima zi; V. Alecsandri (10; 12; 15? 17; 19, 21); Euge­nie Grandet; I. C. Frimu (10; 12,15; 14,30? 16 45; 19; 21,15 sală), (19,30 — grădină), 23 August (15,30; 18; 20,30 sală), (20 — gră­dină), Nopţile Caltriei; Elena Pavel (8; 10,15* 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30). Şapte mirese pentru şapte fraţi: Central (10,11; 12,15; 14,30? 16,30; 18,30; 20,30), V. Roaită (10? 15; 17; 19 sală), (20 — grădină), Al. Sahla (20 — grădină), Gh. Coşbuc (15; 17; 19 sală), (20 — grădină), Ivanna, Victoria (10; 12; 15; 17* 19; 21), N. Bâlcescu (15; 17; 19 sală), (20 — grădină), Poznaşa; 13 Septembrie (pentru copii 10* 12): Program special, (pentru adulţi 16; 18;15; 20;30), Gri­­viţa (15; 17; 19; 21): Am fost satelitul soa­relui; Maxim Gorki (10,30; 12,30; 16; 18,15; 20,30) : Pe malurile aceluiaşi fluviu; Timpuri Noi (rulează în continuare de la 10,21): Lumea tăcerii; Tineretului (16,30; 18,30; 20,30) : Datorie de prieten; înfrăţirea între popoare” (16; 18,15; 20,30), Miorița (10; 12; 15; 17; 19, 21), Floreasca (17; 19), Katia- Katinsa; 8 Martie (15; 17; 19 sală), (20,30 — grădină). Facerea lumii; Al. Popov (ru­lează în continuare de la 10—21), Marinarul Îndrăgostit; Cultural (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Donca Simo (11, 14; 16,15; 18,30; 20,45 sală), (20 — grădină): Cocoşatul; Ilie Pintilie (15; 17; 19, 21 sală), (20 — grădi­nă): Veneţia, luna şi tu; Popular (16; 18,15; 20,30) ; Cintec de leagăn; M. Eminescu (16,30; 18,30; 20,30); H 8; 8 Mai (15; 17; 19, 21); Erupţia; Volga (15? 17; 19, 21); Prinţesa cu steaua de aur; G. Bacovia (15; 17; 19, 21): Generalul Della Rovere; Drumul serii (16; 18,15; 20,30): Povestea tinerilor căsătoriţi; Moşilor (16; 18,15­ sală): Pudriera vorbitoa­re, (la grădină 19,30): Articolul 420; Olga Bande (15,30; 18 sală), (20,30 — grădină): Steaua dimineţii; 30 Decembrie (15, 17 sală): Balada voinicului, (la grădină 19, 21): Coţo­fana hoaţă; Aurel Vlaicu (16? 18,15* 20,30): Comandantul detaşamentului; B. Delavrancea (16? 18, 20): Mamelucul. STADIOANE Şl GRĂDINI DE VARA : sta­dionul Republicii (20): Culisele varieteului; stadionul Dinamo (20): Şapte mirese pentru şapte fraţi; stadionul Giuleşti (20); grădina 13 Septembrie (19,30): In umbra legii; gră­dina T. Vladimirescu (20,30): Comandantul detaşamentului. TELEVIZIUNE : orele 19,00 Informaţiile după amiezii: 19,05 Emisiune pentru copii : filmul documentar „Cartea" — o producţie a studioului cinematografic „Alexandru Sa­­hia“; 19,30 Montaj folcloric „De la lume adunate“­; 20,05 Jurnalul televiziunii; 20,25 Emisiune închinată celei de a 15-a aniver­sări a proclamării R.D. Vietnam; 20,50 Filmul artistic „Comandantul detaşamentului" — o producţie a studiourilor R.P. Bulgaria; 22,35 Program de muzică distractivă. Cîntă o for­maţie condusă de Ionel Banu. In încheiere: Poşta televiziunii şi ultimele ştiri. CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru următoarele trei zile , vremea se va menţine relativ căldu­roasă cu cerul schimbător, temporar noros la început, apoi mai mult senin. Ploi locale, sub formă de averse, vor continua să cadă, în prima parte a intervalului în cea mai mare parte a ţârii. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura în general staţionară. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti. Piaţa „Scînteii“. Tel. 17.60.10. 17.60.40. 17.61.00. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“

Next