Scînteia, septembrie 1960 (Anul 29, nr. 4927-4952)
1960-09-01 / nr. 4927
Pae. 4 Presa internaţională despre sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale a R. P. Române Lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romín© consacrată situaţiei internaţionale şi politicii externe a ţării noastre au trezit un larg interes în străinătate. Ziarele, agenţiile de presă şi posturile de radio din numeroase ţări au publicat sau transmis informaţii ample despre raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, extrase din raport, ştiri despre dezbateri şi despre hotărîrile adoptate. UNIUNEA SOVIETICA Sub titlul „Coexistenţa paşnică — Necesitate vitală pentru întreaga omenire“ ZIARUL „PRAVDA“ a publicat pe o jumătate de pagină de ziar un rezumat amplu al raportului tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ziarul subliniază partea în care se arată că, in strînsă unitate cu celelalte ţări ale lagărului socialist, Republica Populară Romînă militează activ pentru micşorarea încordării internaţionale, pentru promovarea principiilor coexistenţei paşnice, pentru zădărnicirea oricăror uneltiri ale cercurilor imperialiste agresive, pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale, pentru statornicirea unei păci trainice în lume. Sunt trecute în revistă iniţiativele guvernului român în rezolvarea litigiilor cu ţările capitaliste, precum şi în stabilirea unor relaţii paşnice între ţările din Peninsula Balcanică. Ziarul subliniază declaraţia făcută de primul secretar al C.C. al P.M.R. că delegaţia romînă la sesiunea a 15-a aOrganizaţiei Naţiunilor Unite se va călăuzi după aceeaşi dorinţă sinceră de înţelegere care a caracterizat şi pînă acum poziţia poporului român în problema dezarmării, ca de altfel în toate problemele care formează ansamblul activităţii Republicii Populare Române în domeniul relaţiilor internaţionale. POSTUL DE RADIO MOSCOVA la transmis marţi seara un amplu rezumat al raportului. Miercuri dimineaţa, la prima emisiune a ultimelor ştiri, a transmis din nou fragmente din raport care releva stăruinţa P.M.R. şi guvernului R. P. Române de a promova şi întări principiile coexistenţei paşnice în relaţiile dintre state. Miercuri după-amiază postul de radio Moscova a transmis din nou o dare de seamă despre lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale, precum şi o ştire despre desemnarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ca şef al delegaţiei române la apropiata sesiune a Adunării Generale a O.N.U. ANGLIA în emisiunea sa din 30 august, POSTUL DE RADIO LONDRA, referindu-se la raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, relevă declaraţia că în epoca noastră coexistenţa paşnică a devenit o necesitate vitală pentru întreaga omenire şi că altă alternativă rezonabilă nu există pentru nici un stat. Postul de radio subliniază, de asemenea, acel pasaj din raport în care se arată că s-a produs o schimbare pozitivă în ceea ce priveşte legăturile R.P. Române cu Anglia, că în tratativele privind reglementarea unor probleme financiare litigioase există în momentul de faţă o apropiere a punctelor de vedere şi că e de sperat ca în scurt timp să se încheie o înţelegere în această problemă, o dată cu un acord comercial între cele două state. Comentînd desemnarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej in fruntea delegaţiei române la apropiata sesiune a Adunării Generale a O.N.U., acelaşi post de radio se ocupă de deosebita semnificaţie politică a acestei hotărîri. FRANŢA AGENŢIA FRANCE PRESSE a transmis o ştire despre lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale, în care subliniază că tovarăşul Gheorghiu-Dej a prezentat un raport despre situaţia internaţională şi politică externă a R.P. Române. Aceeaşi agenţie anunţă încheierea lucrărilor sesiunii şi hotărîrea luată de Marea Adunare Naţională ca delegaţia romînă la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să fie condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. R. F. GERMANA Referindu-se la hotărîrile Marii Adunări Naţionale AGENŢIA VESTGERMANA D.P.A. reia pasaje din cuvîntarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer în care se arată că desemnarea tovarăşului Gheorghiu- Dej în fruntea delegaţiei române la O.N.U. exprimă însemnătatea deosebită pe care R.P. Română o acordă dezbaterilor asupra problemei dezarmării. R. S. CEHOSLOVACA ZIARUL CEHOSLOVAC „RUDE PRAVO“ publică o amplă corespondenţă din Bucureşti intitulată „Poporul român va lupta pentru victoria principiilor coexistenţei paşnice“. Ziarul arată că importanţa pe care R.P. Romînă o acordă problemei coexistenţei paşnice este dovedită de însăşi convocarea acestei sesiuni a Marii Adunări Naţionale, precum şi de ordinea ei de zi. La rîndul lor „ZEMEDELSKY NOVINY“, „MLADA FRONTA“, „LIDOVA DEMOCRACIE“, „PRACE“, „VECERNII PRAHA“ şi alte ziare publică informaţii despre sesiunea Marii Adunări Naţionale. R. P. UNGARA întreaga presă maghiară a informat pe cititorii săi despre sesiunea M.A.N. şi despre raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Sub titlul „Propunerile de pace ale guvernului român pentru ordinea de zi a Adunării Generale a O.N.U.“, ziarul „NEPSZABADSAG“ publică un rezumat al raportului. Ziarul „MAGYAR NEMZET“ îşi intitulează relatarea raportului: „Gheorghiu-Dej despre colaborarea ţărilor din zona balcanică-adriatică“. Ziarele subliniază problemele care la cererea R.P. Române urmează a fi înscrise pe ordinea de zi a apropiatei sesiuni a Organizaţiei Naţiunilor Unite. R. P. F. IUGOSLAVIA în relatarea sa despre sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale şi despre raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej în această problemă, AGENŢIA TANJUG relevă că Republica Populară Romînă reafirmă politica sa de coexistenţă paşnică şi se pronunţă pentru dezvoltarea relaţiilor cu toate ţările europene indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale. GRECIA PRESA GREACA, acordă o atenţie deosebită propunerii guvernului român ca apropiata sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să includă pe ordinea de zi punctul: „Acţiuni pe plan regional în vederea îmbunătăţirii relaţiilor de bună vecinătate dintre state europene aparţinînd unor sisteme social-politice diferite“. Deşi unele ziare reacţionare încearcă să minimalizeze importanţa acestei propuneri, înseşi comentariile lor reflectă ecoul puternic pe care îl are această propunere în rîndul opiniei publice din Grecia şi alte ţări europene. Premierul Nehru se pronunţă pentru discutarea problemei dezarmării de către şefii de guverne DELHI 31 (Agerpres). — TASS Luînd cuvîntul în cadrul Adunării populare a parlamentului Indiei, primul ministru Nehru a declarat la 31 August că problema cea mai importantă este în prezent problema dezarmării. El a salutat ideea participării şefilor de guverne la discutarea problemei dezarmării de către Adunarea Generală a O.N.U. Considerînd că una din trăsăturile caracteristice ale viitoarei sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. va fi participarea reprezentanţilor noilor ţări africane, primul ministru al Indiei a spus că aceasta „va influenţa fără îndoială atît activitatea O.N.U., cît şi întreaga situaţie internaţională“. Referindu-se la încercările de a dezmembra Republica Congo, Nehru a declarat că „India este de părere că trebuie menţinute integritatea şi inviolabilitatea Congoului". Nehru a declarat de asemenea că India a hotârît să înfiinţeze în Congo un spital cu 400 de paturi. Spitalul va începe să funcţioneze peste două săptămîni. A ieşit de sub tipar vol. 39 al operelor lui Lenin MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS: A ieşit de sub tipar volumul 39 din ediţia a IV-a a operelor lui Vladimir Ilici Lenin, pregătită de Institutul de marxism-leninism de pe lingă C.C. al P.C.U.S. Acest volum cuprinde : „Caiete asupra imperialismului“ — materiale pregătitoare pentru vestita lucrare a lui Lenin „Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului“. „Caiete asupra imperialismului“ ajută partidele comuniste şi muncitoreşti să lupte împotriva ideologiei reacţiunii imperialiste, împotriva tuturor manifestărilor de reformism şi revizionism contemporan, întregul text al actualei ediţii a fost reverificat după manuscrisele lui Lenin şi sursele originale. S C IU IRI Ţ IE Ş T II IRI n MOSCOVA. La 31 august, N. S. Hruşciov a vizitat prima expoziţie industrială japoneză deschisă în Parcul de Cultură şi Odihnă „Sokohiki“ din Moscova, LEOPOLDVILLE. Conferinţa statelor independente din Africa şi-a încheiat lucrările. A fost adoptată o rezoluţie care recomandă convocarea unei conferinţe a şefilor statelor independente din Africa pentru a studia problemele continentului african şi problemele internaţionale în general. In rezoluţie este condamnată intenţia Franţei de a efectua o nouă explozie atomică pe teritoriul Africii, HAVANA. După cum anunţă corespondentul agenţiei U.P.I. la 30 august guvernul Cubei a luat sub controlul său docuri şi antrepozite în valoare de 2 milioane dolari aparţinînd societăţii americane „North Atlantic and Gulf Steamship Company“. Guvernul a mai confiscat averea societăţii americane „Tropical Gas Company“ în valoare de 3 milioane de dolari. DJAKARTA. Acţiunile agresive ale Olandei — trimiterea in Irianul de vest a unor întăriri militare şi a portavionului „Karel Doorman“ — au devenit posibile numai ca rezultat al sprijinului direct din partea blocului militar N.A.T.O., a cărui membră este Olanda, se spune în declaraţia comună a celor două mari uniuni sindicale indoneziene — S.O.B.S.I. şi K.B.K.I. OSLO. In comunicatul Conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe din ţările nordice — Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Islanda — se exprimă speranţa că dezbaterile de la O.N.U. vor duce la noi tratative realiste în cadrul Comitetului celor zece state sau în cadrul unui alt for, în scopul realizării dezarmării generale în condiţiile controlului necesar. HAVANA. După cum a declarat Fidel Castro, agenţi ai imperialismului american pregătiseră asasinarea membrilor delegaţiei cubane la conferinţa C.S.A. Descoperind complotul, autorităţile din Costa Rica au rugat membrii delegaţiei să schimbe ora plecării şi au luat măsuri „pentru a-i împiedica pe gangsterii... sprijiniţi de S.U.A. să întindă o cursă în plin zbor“, PANAMA CITY. La 30 august în capitala ţării a avut loc o demonstraţie antiamericană cu prilejul înapoierii ministrului de Externe panamez, de la conferinţa O.S.A. Mulţimea a scandat lozinci cerînd instaurarea suveranităţii panameze asupra canalului Panama. Ministrul Afacerilor Externe al Panamei, Moreno, a subliniat că „Statele Unite trebuie să-şi retragă drapelul său din zona canalului Panama dacă vor să evite incidente violente“. WASHINGTON. La Universitatea Washington din Seattle s-a deschis la 29 august al cincilea Congres mondial de economie forestieră la care participă cca. 2.000 delegaţi din 91 ţări, printre care o delegaţie din R. P. Romînă. In aceeaşi zi s-a deschis la Anderson Hail o expoziţie cu aspecte din economia forestieră a ţărilor participante la congres. Standul R.P. Romíno a stîrnit un viu interes. TEHERAN. Noul prim-ministru al Iranului, Sarif Imami, a hotărit întreruperea alegerilor pentru Medjlis în acele circumscripţii în care ele nu au fost terminate incă. Această măsură, se spune la Teheran, se extinde asupra a aproximativ 30 de circumscripţii. BERLIN. A fost dată publicităţii o declaraţie a guvernului R.D. Germane in legătură cu planurile de organizare, între 1 şi 4 septembrie în Berlinul occidental, a unui congres al aşa-numitei „Asociaţii a prizonierilor înapoiaţi in patrie şi a rudelor persoanelor dispărute fără urmă“. Guvernul R.D. Germane a luat măsurile necesare pentru ca teritoriul şi căile de comunicaţii ale R.D.G., inclusiv zona democrată a capitalei sale — Berlin — să nu poată fi folosite pentru organizarea de măsuri provocatoare militariste și revanșarde în Berlinul occidental. LEOPOLDVILLE. Ralph Buncke, secretar general adjunct al O.N.U., a părăsit orașul Leopoldville plecînd la New York. In locul lui Buncke, ca reprezentant oficial al O.N.U. în Congo, a fost numit diplomatul indian Radjeshvar Dayal. Activitatea lui Bunche în Congo a fost criticată aspru de guvernul congolez și de opinia publică africană. NEW YORK. In orașul Jacksonville (S.U.A.), care a fost în ultimele zile teatrul unor grave incidente rasiale, la 30 august un negru a fost ucis de trei rasişti albi. In aceeaşi zi negrii au fost atacaţi in mai multe rinduri de albi pe străzile oraşului. Potrivit agenţiei, începînd de sîmbăta trecută, 65 de persoane au fost rănite la Jacksonville, iar peste 200 sint arestate. OSLO. In capitala Norvegiei s-a întrunit Comitetul Politic al „Consiliului european“, care grupează ţările foste membre ale „Planului Marshall“. Scopul acestei reuniuni îl constituie discutarea divergenţelor economice şi politice ce se manifestă între ţările Europei occidentale, membre ale „Pieţei comune“ şi cele ale organizaţiei economice rivale „Mica zonă a liberului schimb“, BONN. Referindu-se la părerea comentatorilor politici militari din Paris, ziarul „Neue Rhein Zeitung“ subliniază că în ultimele săptămîni în Franţa răsună tot mai tare vocile care avertizează împotriva înarmării Germaniei occidentale. Ziarul arată că cererile generalilor vest-germani cu privire la înarmarea atomică a Bundeswehrului au stîrnit nelinişte pînă şi in rîndurile oficialităţilor sus-puse din guvernul francez. NEW YORK. D. Lou, preşedintele Camerei de Comerţ, a declarat că, după calculele sale, daunele anuale provocate deja comerţului exterior al Uniunii sud-africane, în urma boicotării mărfurilor sale de către o serie de state, se cifrează la 8.000.000 de lire (22.400.000 dolari). Acest boicot este înfăptuit ca protest împotriva politicii rasiale a guvernului sud-african. congo Guvernul belgian nu şi-a retras încă toate trupele NEW YORK 31 (Agerpres). TASS. Dag Hammarskjoeld, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, a adresat guvernului belgian un protest oficial în legătură cu faptul că acesta nu şi-a îndeplinit promisiunea de a termina la sfîrşitul zilei de 29 august evacuarea trupelor belgiene din Congo. Secretarul general al O.N.U. a trimis Consiliului de Securitate un raport în care se spune că, în ciuda afirmaţiei persoanelor oficiale belgiene că evacuarea s-a terminat, în a doua jumătate a zilei de 30 august la baza Kamina din provincia Katanga se mai aflau circa 600 de soldaţi belgieni. In raport se spune de asemenea că persoanele oficiale belgiene de la baza militară Kamina au declarat reprezentanţilor O.N.U. că ultimele unităţi ale trupelor belgiene nu vor părăsi Congo înainte de 4 septembrie. -------0*0------ SCINTEIA ULTIMELE STIRI Situaţia din Laos LUANG PRABANG 31 (Agerpres). După ce în noul „guvern de compromis“ a pus mîna pe importantele portofolii de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Interne, căpetenia rebelilor, generalul Nosavan, a proferat miercuri ameninţări la adresa căpitanului Kong Le, comandantul batalionului 2 paraşutişti, care a înfăptuit lovitura de stat din Laos de la 9 august. După cum transmite corespondentul din Luang Prabang al agenţiei Reuter, Nosavan a avertizat că Adunarea Naţională va examina activitatea căpitanului Kong Le şi a adepţilor lui. Generalul a afirmat că Kong Le ar fi fost informat asupra componenţei noului guvern şi ar fi aprobat-o. Or, după cum precizează agenţia, căpitanul Kong Le, care se află în momentul de faţă la Vientiane, a declarat că partizanii săi „resping noul cabinet de compromis al prinţului Suvanna Fumma“. Kong Le a spus : „Nu vrem să vedem în noul guvern miniştri ai vechiului cabinet“. (El se referă la cei cinci miniştri din guvernul Samsanit, răsturnat în urma loviturii de stat, care au intrat în noul „cabinet de compromis“). Ultimatumul căpitanului Kong Le VIENTIANE 31 (Agerpres). După cum relatează corespondentul din Laos al agenţiei France Presse, căpitanul Kong Le, care a înfăptuit lovitura de stat din 9 august, a adresat la 31 august primului ministru Suvanna Fumma un ultimatum. In ultimatum se spune că soldaţii săi vor lupta pînă la ultima picătură de singe dacă generalul rebel, Fumi Nosavan, nu va fi înlăturat din noul guvern al Laosului. -090-Vizita lui N.S. Hruşciov simbolizează bunele relaţii de vecinătate sovieto-finlandeze HELSINKI. La 31 august a avut loc o conferinţă de presă pentru ziariştii finlandezi şi străini, consacrată apropiatei vizite în Finlanda a lui N. S. Hruşciov. N. Jakobson, şeful Biroului de presă din Ministerul de Externe al Finlandei, a comunicat programul vizitei lui N. S. Hruşciov la Helsinki în intervalul 2—4 septembrie şi a răspuns la numeroasele Întrebări ale ziariştilor. Un mare număr de corespondenţi străini au sosit la Helsinki pentru a transmite informaţii despre vizita lui N. S. Hruşciov. ★ HELSINKI 31 (Agerpres).— TASS După cum reiese din comentariile presei şi ale posturilor de radio, apropiata vizită a lui N. S. Hruşciov în Finlanda continuă să fie în centrul atenţiei opiniei publice din Finlanda. „Sîntem convinşi, subliniază într-un articol de fond ziarul „Părvăn Sanomat“ că vizita primului ministru al Uniunii Sovietice va duce la întărirea continuă a relaţiilor de bună vecinătate“. „Relaţiile sovieto-finlandeze, scrie ziarul „Turun Sanomat“ s-au dezvoltat în ultimul timp favorabil, aducind astfel folos ambelor părţi. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice este un oaspete mult aşteptat deoarece în ţara noastră această vizită este considerată drept un eveniment simbolizînd relaţii de bună vecinătate“. Ziarul „Pârvan Sanomat“ arată că deosebirile care există între orînduirile sociale nu au constituit o piedică în calea bunelor relaţii dintre Finlanda şi Uniunea Sovietică, deşi în Finlanda au existat întotdeauna aventurişti care au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a submina aceste relaţii. Este un fapt incontestabil, subliniază ziarul, că majoritatea covîrşitoare a poporului finlandez doreşte in mod sincer — şi nu numai în vorbe, ci şi în fapte — să ducă o politică de prietenie cu Uniunea Sovietică şi de neutralitate în conformitate cu prevederile şi spiritul tratatului de prietenie şi asistenţă mutuală“. o»o- WASHINGTON 31 (Agerpres). — Corespondentul TASS, V. Siskin, transmite: Cercurile largi ale opiniei publice americane manifestă o serioasă îngrijorare în legătură cu rămînerea în urmă a Statelor Unite faţă de Uniunea Sovietică în domeniul învăţămîntului. Senatorul Humphrey , într-o cuvîntare rostită la şedinţa Senatului a declarat : „Americanii care gîndesc sînt neliniştiţi de rămînerea în urmă (a Statelor Unite — N.R.) în domeniul rachetelor şi în întrecerea în Cosmos, de încetinirea ritmului creşterii economice, faţă de ritmul creşterii Industriei sovietice. Eu sunt de asemenea îngrijorat de aceste probleme, dar cel mai mult mă nelinişteşte rămînerea în urmă în domeniul învăţămîntului“. Rusia sovietică are în prezent o rezervă de 974.000 de ingineri, cu o treime mai mult decit numărul inginerilor din Statele Unite. Mai mult decit atît, ei aşteaptă ca in cursul viitorilor cinci ani numărul inginerilor să crească cu 125.000. Această cifră este de trei ori mai mare decit sporul care se aşteaptă la noi“. „Este o ruşine naţională, a declarat Humphrey, faptul că cheltuim pentru băuturile alcoolice şi ţigări mai multe fonduri decit pentru învăţămîntul elementar şi mediu luate la un loc. Cheltuim pentru reclamă de trei ori mai mult decit pentru învăţămîntul superior". Subliniind în încheiere că americanii nici nu pot să se compare cu ruşii, ei „trebuie să inveţe de la ei“, Humphrey a declarat: „Trebuie să recunoaştem că învăţămîntul sovietic este într-adevăr o provocare la întrecere. Dacă vom ignora această provocare atunci, în cele din urmă, va trebui să acceptăm rolul de putere secundară în problemele mondiale. Da, invăţămîntul sovietic poate transforma Statele Unite Intr-o putere de rangul II peste zece ani dacă provocarea la Întrecere nu va fi luată in seamă“. HUMPHREY1 :Cel mai mult mă neliniștește rămînerea în urmă a învățămîntului" ULTIMELE ȘTIRI ULTIMELE ȘTIRI -09 0- Viitorul aparţine comunismului Cuvîntările rostite de N. S. Hruşciov şi J. Kádár cu prilejul vizitei la expoziţia industrială a R. P. Ungare de la Moscova MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS : N. S. Hruşciov şi J. Kádár au vizitat la 30 august expoziţia industrială a R. P. Ungare la Moscova. Un grup de ziarişti sovietici şi unguri l-au rugat pe N. S. Hruşciov să-şi împărtăşească impresiile. SOCIALISMUL DESCHIDE POSIBILITĂŢI INEPUIZABILE Exponatele pe care le-am văzut—a spus N. S. Hruşciov—merită o mare atenţie şi laude. Ele vorbesc despre marea măiestrie şi despre înaltul nivel tehnic al inginerilor, inventatorilor şi muncitorilor unguri. Ne bucurăm de succesele pe care le-au realizat prietenii şi fraţii noştri unguri — a spus N. S. Hruşciov. Consider că aceste succese constituie numai o treaptă a progresului nostru. Socialismul deschide posibilităţi inepuizabile în faţa muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor. De aceea, suntem convinşi că modul de viaţă socialist în Ungaria va continua să se consolideze, se vor dezvolta cultura şi tehnica şi Ungaria va uimi prin succesele sale ţări care se consideră mai dezvoltate. Suntem absolut convinşi că orînduirea socialistă are toate avantajele faţă de orînduirea capitalistă — a spus în continuare N. S. Hruşciov. Trebuie însă să se manifeste răbdare faţă de cei care nu înţeleg acest lucru, trebuie să nu ne grăbim. Există încă oameni care pot chiar să nu-şi dea seama de importanţa socialismului, a superiorităţii lui. Socialismul şi comunismul este faza superioară a dezvoltării societăţii omeneşti. La început înţeleg sensul comunismului cei mai înaintaţi, iar apoi un număr tot mai mare de oameni sunt pătrunşi de ideile înaintate, se alătură mişcării comune. Astfel incit în cele din urmă şi cei înapoiaţi pot ajunge în rîndurile celor înaintaţi. Nu există o lege care să spună că cel care astăzi a rămas în urmă este condamnat şi mîine la această înapoiere. Este o problemă, ca să zicem aşa, de dinamică. Aş vrea să mai subliniez o idee — a spus în continuare şeful guvernului U.R.S.S. Ţările socialiste sînt unite frăţeşte şi se călăuzesc în mişcarea lor ascendentă după ideile marxism-leninismului. Atît ungurii, Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, guvernul Ungariei cît şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul, întregul popor sovietic sînt absolut uniţi in concepţiile despre ziua de azi şi ziua de mîine, despre viitorul mai îndepărtat. Ţelul nostru este comunismul, iar comunismul va învinge, oricit s-ar împotrivi, orice ar inventa adversarii noştri De aceea vă puteţi imagina cît mă „nelinişteşte“ programul de luptă anticomunistă pe care l-a elaborat dl. Nixon. După cum se vede, la peste 100 de ani după crearea învăţăturii marxismului, el vrea să fie primul geniu al lumii capitaliste, care să arate cum poate fi distrus comunismul. Da, nu odată am mai rîs de astfel de teoreticieni, o să mai rîdem odată. Dl. Nixon doreşte să fie viitorul preşedinte al S.U.A. Foarte bine, îi doresc ca, dacă va fi ales, să fie preşedinte. Să ajungă să trăiască timpurile cînd va trebui să roşească pentru născocirile pe care le-a debitat despre comunism. Probabil că copiii lui şi, cu siguranţă nepoţii lui vor trăi în comunism. Şi acest lucru nu-l vom face noi, comuniştii ruşi sau comuniştii unguri, acest lucru îl va face clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare, intelectualitatea muncitoare din înseşi Statele Unite ale Americii. După N. S. Hruşciov a luat cuvîntul tovarăşul János Kádár, care a declarat: Nu trebuie să vorbesc mult aici. Nouă, ungurilor, ne este totdeauna plăcut să ascultăm cînd oameni sovietici, tovarăşi sovietici apreciază realizările noastre. In aceste aprecieri răsună ideea : ajutorul acordat poporului pentru care ei s-au jertfit atît, pentru eliberarea căruia au vărsat atîta singe, căruia i-au ajutat în luptă şi în eliberare, nu a fost zadarnic şi începe să-şi aducă roadele. Clasa muncitoare ungară este internaţionalistă — a spus în continuare J. Kádár — în rîndurile poporului ungar sînt vii ideile internaţionalismului. Avem însă şi mîndrie naţională şi ne mîndrim că putem privi cu curaj în ochii tovarăşilor sovietici, în ochii tuturor celorlalte popoare frăţeşti. Toate năzuinţele noastre sunt îndreptate spre realizarea unor noi succese. In prezent, la noi situaţia este următoarea: partidul, masele populare, guvernul muncesc în armonie deplină. Facem parte din frontul internaţional al clasei muncitoare şi, dacă vom merge cu fermitate spre ţelul nostru, vom obţine rezultate importante. U.R.S.S. DOREŞTE RELAŢII REZONABILE, BUNE, TRAINICE CU POPORUL AMERICAN După ce a vorbit tovarăşul Kádár, Nikita Sergheevici Hruşciov a spus : La ceea ce am declarat vreau să adaug: Dl. Nixon s-a învestmîntat, ca să spun aşa, în vestminte de luptător împotriva comunismului. Nu este el primul care îşi pune pelerina anticomunistă şi nu este el primul nevoit să demonstreze că această pelerină nu acoperă goliciunea lumii capitaliste, nu acoperă plăgile ei. Vreau să fiu just înţeles, pentru că unii vor crede că sunt împotriva lui Nixon şi pentru Kennedy, candidatul celuilalt partid. In S.U.A. republicanii spun că Nixon este cel mai potrivit pentru funcţia de preşedinte pentru că el poate discuta mai bine cu Hruşciov. El este considerat acolo cunoscător în problemele comunismului. Foarte bine, nici noi nu obiectăm împotriva unui astfel de amator de discuţii. Dv. ştiţi cum rîdeau cazacii zaporojeni de adversarii lor cînd scriau scrisoarea sultanului turc. Tot aşa vom ride şi noi de acele idei care sînt expuse în programul anticomunist al lui Nixon. Despre dl. Kennedy ştiu mai puţine. L-am întîlnit cînd am fost la Washington şi am schimbat cîteva fraze. Ştiu însă că atît Nixon cît şi Kennedy reprezintă marele capital american. Amîndoi servesc capitalul monopolist şi, de aceea, nu avem de ales. Cum spun ruşii — ca cele două cizme ale aceleiaşi perechi. Este greu de spus care dintre ele este mai bună — cea din dreapta sau cea din stingă, cizma dreaptă sau cizma stingă. Principalul este că noi nu trăim din mila vecinilor bogaţi. Uniunea Sovietică a apărut pe lume In cursul Revoluţiei din Octombrie prin eforturile poporului muncitor. Ţara noastră sovietică a trecut prin perioada lui Wilson, perioada lui Hoover, a trecut şi prin perioada altor preşedinţi. Cea mai bună perioadă în relaţiile noastre cu Statele Unite ale Americii a fost perioada cînd funcţia de preşedinte era deţinută de Roosevelt şi noi îi păstrăm cu mult respect memoria. Alegătorul american va stabili cine va deveni următorul preşedinte — Kennedy sau Nixon. Indiferent, însă, de cine va fi preşedinte al S.U.A., marea cauză a socialismului va înainta implacabil. Iar pentru Nixon, care a iniţiat programul anticomunismului, trebuie să se pregătească un smîrc bun în care va trebui să se afunde împreună cu proorocirile lui. Kennedy, de asemenea, se ia la întrecere în a promova anticomunismul. Eisenhower şi Nixon reprezintă aceeaşi politică — o politică care a eşuat total. Şi dacă va deveni preşedinte Nixon, el nu va fi un preşedinte mai bun decit Eisenhower. Prin urmare şi rezultatele vor fi, evident, aceleaşi. Dar dacă va deveni preşedinte Kennedy va fi mai bine sau mai rău ? Aş vrea să mă abţin de a-mi spune părerea în această problemă, deoarece dacă examinezi programele republicanilor şi democraţilor reiese că între ele deosebirile sunt mici. Şi unul şi celălalt se bazează pe anticomunism. Noi dorim relaţii rezonabile, bune, trainice cu poporul american. Acel preşedinte care va năzui mai mult spre aceasta va fi şi cel mai bun. Iar dacă în Statele Unite va fi ales un preşedinte care va duce aceeaşi politică cu Eisenhower-Nixon, noi tot nu ne vom întrista. Doar am trăit şi trăim bine şi în timpul lui Eisenhower. Succesele noastre nu depind de ei, ci depind total de poporul nostru. Am vrut să menţionez acest lucru pentru ca să nu se spună că Simpatizez pe unul din candidaţi la preşedinţie, iar pe celălalt nu-l simpatizez. Aşi prefera, fireşte, ca preşedinte al S.U.A. să devină omul cel mai progresist bun comunist. Comuniştii înţeleg în mod just dezvoltarea societăţii. Deocamdată, însă, nu s-au copt condiţiile pentru aceasta. Mîine ele se vor coace. Cînd va veni acest mîine, peste cîţi ani va veni el, este o altă întrebare. El însă va veni în mod inevitabil, pentru că viitorul aparţine comunismului. JOI, 1 SEPTEMBRIE • Muzică din opereta „Viţelului tărcat“ de Otto Vincze — orele 10,40 — I • Muzică populară romîneascâ — orele 12,00 — I • Tineret pe şantier (cîntece) — orele 13,05 — I • Suita III de dansuri romîneşti de Iuliu Mureşeanu — orele 13,28 — I • Solişti de muzică uşoară din U.R.S.S. — orele 14,07 — II • Din folclorul popoarelor — orele 15,10 — I • Concertul brandemburgic nr. 1 de Bach — orele 15,30 — II • Din cintecele ţărănimii muncitoare — orele 16,45 — I • Artişti amatori — orele 18,30 — I • Sonata III pentru pian de George Enescu — orele 18,30 — II • Festivalul ,,Primăvara la Praga 1960" — orele 19,45 — I • Partidul meu biruitor — orele 20,45 — II • Romanţe, cîntece şi jocuri — orele 22,30 — I • „Poemul amurgului" de Gheorghe Du. Initrescu — orele 22,32 — II. VINERI, 2 SEPTEMBRIE • Fragmente dîn opera „Paiaţe" de Leoncavallo — orele 9,50 — I • Muzică uşoară româneascâ — orele 11,30 — I • Concert de muzică de cameră in interpretarea formaţiilor Radiodifuziunii albaneze — orele 12,10 — I • Din folclorul popoarelor — orele 14,00 — I © Săptămîna muzicii R.D. Vietnam — orele 15,40 — I • Cvartetul de coarde în Mi bemol major de Marţian Negrea — orele 17,00 — II • Cronica economică — orele 17,50 — II • Vechi maeştri ai muzicii italiene — orele 18,20 — I • Piesa „Take, lanke şi Cadîr" de V. I. Popa — orele 19,30 — II 9 Jurnalul satelor — orele 21,15 — I 9 Album artistic — orele 21,45 - II • Tarafuri ale căminelor culturale şi caselor de cultură — orele 21,45 — I • Cîntă pianistul D. Başkirov — orele 22,30 — II. Nr. 4927 ULTIMELE ȘTIRI CINEMRA televimune Patria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), București (9; 11; 13; 15? 17; 19, 21), Gh. Doja (13* 15; 17* 19; 21), în umbra legii; Republica (8; 10? 12,15; 14,30; 16,15; 19; 21,15), 1 Mai (10; 12,15; 17; 19; 21 sală), (20,30 — grădină), Libertății (10; 12,15; 14,30? 16,45; 19; 21,15 sală), (20 grădină); Culisele varieteului; Magheru (10; 12; 15* 17; 19, 21), Lumina (10,30 rulează în continuare pînă la 16,30; 18,30; 20,30). Ultima zi, prima zi; V. Alecsandri (10; 12; 15? 17; 19, 21); Eugenie Grandet; I. C. Frimu (10; 12,15; 14,30? 16 45; 19; 21,15 sală), (19,30 — grădină), 23 August (15,30; 18; 20,30 sală), (20 — grădină), Nopţile Caltriei; Elena Pavel (8; 10,15* 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30). Şapte mirese pentru şapte fraţi: Central (10,11; 12,15; 14,30? 16,30; 18,30; 20,30), V. Roaită (10? 15; 17; 19 sală), (20 — grădină), Al. Sahla (20 — grădină), Gh. Coşbuc (15; 17; 19 sală), (20 — grădină), Ivanna, Victoria (10; 12; 15; 17* 19; 21), N. Bâlcescu (15; 17; 19 sală), (20 — grădină), Poznaşa; 13 Septembrie (pentru copii 10* 12): Program special, (pentru adulţi 16; 18;15; 20;30), Griviţa (15; 17; 19; 21): Am fost satelitul soarelui; Maxim Gorki (10,30; 12,30; 16; 18,15; 20,30) : Pe malurile aceluiaşi fluviu; Timpuri Noi (rulează în continuare de la 10,21): Lumea tăcerii; Tineretului (16,30; 18,30; 20,30) : Datorie de prieten; înfrăţirea între popoare” (16; 18,15; 20,30), Miorița (10; 12; 15; 17; 19, 21), Floreasca (17; 19), Katia- Katinsa; 8 Martie (15; 17; 19 sală), (20,30 — grădină). Facerea lumii; Al. Popov (rulează în continuare de la 10—21), Marinarul Îndrăgostit; Cultural (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Donca Simo (11, 14; 16,15; 18,30; 20,45 sală), (20 — grădină): Cocoşatul; Ilie Pintilie (15; 17; 19, 21 sală), (20 — grădină): Veneţia, luna şi tu; Popular (16; 18,15; 20,30) ; Cintec de leagăn; M. Eminescu (16,30; 18,30; 20,30); H 8; 8 Mai (15; 17; 19, 21); Erupţia; Volga (15? 17; 19, 21); Prinţesa cu steaua de aur; G. Bacovia (15; 17; 19, 21): Generalul Della Rovere; Drumul serii (16; 18,15; 20,30): Povestea tinerilor căsătoriţi; Moşilor (16; 18,15 sală): Pudriera vorbitoare, (la grădină 19,30): Articolul 420; Olga Bande (15,30; 18 sală), (20,30 — grădină): Steaua dimineţii; 30 Decembrie (15, 17 sală): Balada voinicului, (la grădină 19, 21): Coţofana hoaţă; Aurel Vlaicu (16? 18,15* 20,30): Comandantul detaşamentului; B. Delavrancea (16? 18, 20): Mamelucul. STADIOANE Şl GRĂDINI DE VARA : stadionul Republicii (20): Culisele varieteului; stadionul Dinamo (20): Şapte mirese pentru şapte fraţi; stadionul Giuleşti (20); grădina 13 Septembrie (19,30): In umbra legii; grădina T. Vladimirescu (20,30): Comandantul detaşamentului. TELEVIZIUNE : orele 19,00 Informaţiile după amiezii: 19,05 Emisiune pentru copii : filmul documentar „Cartea" — o producţie a studioului cinematografic „Alexandru Sahia“; 19,30 Montaj folcloric „De la lume adunate“; 20,05 Jurnalul televiziunii; 20,25 Emisiune închinată celei de a 15-a aniversări a proclamării R.D. Vietnam; 20,50 Filmul artistic „Comandantul detaşamentului" — o producţie a studiourilor R.P. Bulgaria; 22,35 Program de muzică distractivă. Cîntă o formaţie condusă de Ionel Banu. In încheiere: Poşta televiziunii şi ultimele ştiri. CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru următoarele trei zile , vremea se va menţine relativ călduroasă cu cerul schimbător, temporar noros la început, apoi mai mult senin. Ploi locale, sub formă de averse, vor continua să cadă, în prima parte a intervalului în cea mai mare parte a ţârii. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura în general staţionară. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti. Piaţa „Scînteii“. Tel. 17.60.10. 17.60.40. 17.61.00. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin“