Scînteia, octombrie 1960 (Anul 29, nr. 4953-4978)

1960-10-01 / nr. 4953

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­­ Anul XXX Nr. 4953 Simbătă 1 octombrie 1960 [1­6 PAGINI — 30 BANI LA ÎNCEPUT DE AN UNIVERSITAR Astăzi, în universităţi şi institu­te de învăţămînt superior este o zi de adevărată sărbătoare, înce­pe noul an de studiu. Reintilnirea cu amfiteatrele, cu sălile de curs provoacă emoţie şi bucurie stu­denţilor din anii mai mari, care-şi revăd acum colegii, profesorii, pre­cum şi celor din anul I — „bobo­cilor“ — care încep acum o mun­că nouă. Pe mulţi din ei ziua a­­ceasta îi afla — in alţi ani — în fabrici şi uzine, pe ogoare sau pe şantiere­ de construcţii. Gîndul lor se îndreaptă astăzi şi spre to­varăşii lor de muncă, care i-au tri­mis să înveţe pentru a deveni specialişti cu înaltă calificare. Partidul şi guvernul, toţi oame­nii muncii din patria noastră, pă­rinţii înconjoară cu dragoste şi a­­tenţie tineretul studios, se îngri­jesc să-i asigure condiţii din ce în ce mai bune de studiu şi de viaţă. Viitorii ingineri, economişti, medici, profesori au toate posibi­lităţile de a-şi însuşi ştiinţa şi tehnica cea mai avansată, de a se pregăti multilateral şi, odată cu absolvirea facultăţii, de a contri­bui la rezolvarea problemelor com­plexe ale producţiei industriale şi agricole, la înfăptuirea revoluţiei culturale. Astăzi, în cele 130 de facultăţi (faţă de 34 cite erau în anii 1938 — 1939) peste 90 la sută din totalul studenţilor sînt proveniţi din rîn­­durile clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, intelectualităţii. Pe băncile facultăţilor, în laboratoare şi biblioteci studiază un mare nu­măr de tineri muncitori veniţi di­rect din producţie, căliţi şi trecuţi prin şcoala vieţii şi a muncii Au fost reamenajate şi construi­te zeci de localuri pentru învăţă­­mîntul superior şi numeroase la­boratoare, înzestrate cu aparataj modern. Un mare număr de stu­denţi primesc burse, locuiesc in cămine şi iau masa la cantine, special amenajate pentru ei. Pregătirea de cadre calificate de toate gradele este o problemă de însemnătate capitală pentru eco­nomia şi cultura patriei noastre, pentru desăvirşirea construcţiei socialismului. Directivele Congre­sului al III-lea al P.M.R. prevăd o largă dezvoltare a învăţămîntului superior şi mai ales a învăţămîn­tului tehnic superior. Şi este şi firesc să fie aşa, deoarece dezvol­tarea impetuoasă a economiei so­cialiste, scoaterea la iveală şi pu­nerea în valoare a uriaşelor bo­găţii ale ţării în vederea creşterii continue a producţiei de bunuri materiale şi culturale necesită for­marea unu­i mare număr de spe­cialişti cu înaltă calificare. Ras­­punzînd cu însufleţire acestor ce­rinţe ale dezvoltării ţării noastre, un mare nu­măr de tineri se în­dreaptă spre învăţămîntul tehnic superior, se pregătesc să devină specialişti în diferite ramuri ale industriei şi agriculturii. Paralel cu învăţămîntul de zi, va fi dezvoltat şi perfecţionat în continuare învăţămîntul seral şi fără frecvenţă pentru a forma cadre cu pregătire superioară din rîndul tinerilor muncitori care lu­crează nemijlocit în producţie. In curlnd vor începe exame­nele de admitere, iar anul de studiu se va deschide la sfîrşitul acestei luni. O atenţie deosebită va trebui să se dea ridicării nive­lului ştiinţific al acestor forme de învăţămînt, creării unor condiţii de pregătire cit mai bune pentru tinerii studenţi-muncitori. Şcoala noastră superioară are menirea de a-i înarma pe studenţi cu cunoştinţe ştiinţifice, de a-i forma ca buni şi activi construc­tori ai socialismului. Principala ei sarcină este ca, odată cu pre­gătirea teoretică a studenţilor, să asigure o strînsă legătură a pro­cesului de învăţămînt cu cerin­ţele industriei, agriculturii şi cul­turii noastre socialiste. Stabilirea unei strinse conlucrări între fa­cultăţi şi întreprinderile produc­tive, dezvoltarea activităţii ştiin­ţifice a studenţilor, însuşirea teh­nicii înaintate care se introduce în ţara noastră şi cunoaşterea ce­lor mai noi descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii sovietice şi mondiale — sunt numai cîteva din căile care contribuie la buna pregătire a studenţilor. Intelectualul zilelor noastre nu se poate limita numai la cunoaş­terea problemelor stricte ale pro­priei sale specialităţi. însuşirea în­văţăturii marxist-leniniste asigură, intelectualilor o concepţie justă despre natură, viaţă, societate, le dă posibilitatea aprofundării oricărei ramuri a ştiinţei. Toto­dată, ei sunt înarmaţi cu cunoaş­terea şi înţelegerea temeinică a politicii partidului şi statului no­stru. Profesorii şi conferenţiarii, organizaţiile de partid din facul­tăţi, colectivele catedrelor au da­toria să asigure cursurilor un înalt nivel ştiinţific şi ideologic, să ducă o luptă hotărită împotriva rămăşiţelor mentalităţii şi mora­vurilor burgheze, combătînd con­cepţiile burgheze în ştiinţă. Activitatea ştiinţifică şi edu­cativă a oamenilor de ştiinţă, profesorilor, lectorilor şi asistenţi­lor din facultăţi se bucură de pre­ţuirea şi sprijinul permanent al partidului şi guvernului, al între­gului popor muncitor. Lor le este încredinţată misiunea nobilă şi de cea mai mare răspundere de a creşte şi educa noile generaţii de intelectuali Ei sunt chemaţi să facă totul pentru formarea­ tine­rilor intelectuali ca oameni adevă­raţi, capabili să contribuie la pro­gresul ştiinţei şi tehnicii, pe care să le pună in slujba uşurării şi în­frumuseţării vieţii poporului, in slujba păcii De acest spirit este pătrunsă şi propunerea guvernu­lui ţârii noastre la sesiunea Adu­nării Generale a O­N­U, de a se in­clude pe ordinea de zi discutarea punctului intitulat: „Măsuri pen­tru promovarea in rindurile tine­retului a ideilor păcii, respectului reciproc şi înţelegerii intre po­poare". In ţara noastră, statul demo­crat-popular a creat studenţilor posibilităţi largi de învăţătură şi condiţii de trai din ce in ce mai bune. Răspunzînd acestui sprijin studenţii au ca principală înda­torire învăţătura. Ei sunt chemaţi să-şi însuşească cu pasiune ştiinţa şi tehnica înaintată, să participe cu entuziasm la desăvirşirea cons­trucţiei socialismului. Creşterea şi pregătirea tineretu­lui studios pentru viaţă, educarea lui în spiritul patriotismului socia­list, al devotamentului neţărmurit pentru Partidul Muncitoresc Ro­mân, al prieteniei faţă de tinerii de toate naţionalităţile, al dorinţei arzătoare de pace, preocupă în cel mai înalt grad organizaţiile de partid, pe profesori şi asistenţi, organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile studenţilor din facultăţi. Acum, la început de an univer­sitar, întregul popor muncitor do­reşte cadrelor didactice şi studen­ţilor spor la muncă şi succes de­plin în activitatea lor plină de răspundere, pusă in slujba înflo­ririi patriei şi apărării păcii! TELEGRAMĂ 'Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez ‘Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze ‘Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunăr ‘ Reprezentanţilor populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAl Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine, al Prezi­diului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne şi ai poporului român, vă transmitem calde felicitări cu ocazia celei de-a 11-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de realizările remarcabile pe care harnicul popor chinez le-a obţinut sub conduce­rea Partidului Comunist Chinez in dezvoltarea economiei şi culturii, în făurirea vieţii sale noi, socialiste şi urează Republicii populare Chi­neze noi şi mari succese in construirea socialismului Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie, colaborare şi intr-ajutorare fră­ţească dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, pe baza prin­cipiilor internaţionalismului proletar, in interesul popoarelor noas­tre, al întăririi forţei şi unităţii lagărului socialist, in frunte cu Uniunea Sovietică, al triumfului principiilor coexistenţei paşnice şi al victoriei cauzei păcii in întreaga lume. GHEORGHE CHIVU STOICA ION GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele Consiliului MAURER prim secretar de Miniştri al Republicii preşedintele Prezidiului al Comitetului Central Populare Romine Marii Adunări Natio­­al Partidului Sale a Republicii Muncitoresc Romín Populare Romine Primirea ministrului Franţei la Bucureşti de câtre preşedintele Consiliului de Miniştri, Chivu Stoica Vineri 30 septembrie 1960, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Chivu Stoica, a primit în audienţă pe noul trimis extraordinar şi mi­nistru plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, Pierre Paul Bouffa­­nais. La audienţă a asistat ministrul Afacerilor Externe, Avram Bu­­naciu. Spre cîmpia Bărăganului De la secţia de reparaţii şi fabricaţii a întreprinderii pentru exploatarea utilajului greu terapier şi de foraje (I.U.T.) din Capitală au plecat ieri mai multe autocamioa­ne organizate în convoi cu desti­naţia Jegălia, raionul Feteşti. Ele transportă 303 m. de conductă metalică cu diametru de un me­tru, confecţionată şi izolată prin bitumizare, în cadrul întreprinde­rii. Această conductă se foloseşte la extinderea sistemului mecanizat de irigare, din sudul Bărăganului. Mecanizarea muncilor forestiere TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii").­­ In noul sezon forestier care a în­ceput, in diferite locuri de exploa­tare din regiune au fost introdu­se numeroase mecanisme noi. Cu ajutorul lor se triplează cantita­tea de buşteni exploatată prin mijloace mecanice, faţă de anul trecut. Prin introducerea noilor mecanisme se prevede realizarea a 4.000.000 lei economii la pre­ţul de cost. Modernizări de drumuri I Ieri au fost terminate lucrările­­ ' de asfaltare a şoselei naţionale " Bucureşti - Călăraşi. La lucrări I au ajutat sute de cetăţeni prin , , muncă patriotică. Totodată, s-au­­ terminat lucrările de modernizare a şoselei naţionale Drăgăşani -­­ Măciuca şi drumul ce străbate oraşul Drăgăşani. Magazin alimentar cu autodeservire Pe strada Kossuth nr. 5 din Cluj s-a deschis ieri un mare şi modern magazin alimentar cu au­todeservire. Magazinul este inzes­trat cu utilajele şi mobilierul ne­cesare păstrării in bune condi­­ţiuni a mărfurilor şi deservirii co­respunzătoare a cumpărătorilor. In cele patru raioane principale se pot găsi produse de panificaţie, preparate de carne, brinzeturi, conserve, coloniale, băuturi, pre­­ambalate etc. Cerc de artă plastică în uzină La clubul uzinelor „Republica“ din Capitală şi-a inceput activi­tatea un cerc de pictură al artiş­tilor amatori. Printre membrii cer­cului se află : Ştefan Câprneanu, muncitor la laminorul de 3 ţoli, frezorul Florea Gheorghe, lăcătu­şul Florian Lupan şi alții. Artiștii plastici amatori vor lucra sub în­drumarea unui instructor. Inovaţiile muncitorilor gălăţeni GALAŢI (coresp. „Scinteii").­­ In primul semestru al acestui an muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile gălăţene au propus 916 inovaţii, dintre care multe au fost aplicate în produc­ţie. Cele mai bune rezultate au fost obţinute la uzinele „Nicolas Cristea“ şi la fabrica de plase pes­căreşti. La cabinetul tehnic al uzinei „Nicolae Cristea", care a primit şi steagul de cabinet fruntaş pe oraş, au fost înregistrate in primul semestru al anului 161 propuneri de inovaţii , cu 107 mai multe decit în aceeaşi perioa­dă a anului trecut. Aplicate în pro­ducţie, ele au contribuit la reali­zarea, în primul semestru, a celor 3.380.000 lei economii la preţul de cost. Printre inovatorii fruntaşi se numără ing. Ion Simionescu şi muncitorii Adrian Popa, Gheorghe Iordache şi Gheorghe Tăbăcaru. SUB SEMNUL SINCEREI PRIETENII întrevederile tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la O.N.U. (Corespondenţă telefonică).­­ Ca niciodată în trecut, actuala se­siune a Adunării Generale a O. N. U. prilejuieşte în afara lu­crărilor propriu-zise şi o serie de contacte personale, în filmii între delegaţii din diferitele ţări, în cursul cărora au loc schimburi de vederi, atît asupra problemelor sesiunii cit şi în legătură cu rela­ţiile reciproce. Faptul că la această sesiune par­ticipă numeroşi oameni de stat cu cea mai mare răspundere şi auto­ritate, face ca astfel de contacte şi internii să capete de asemenea, o importanţă deosebită, fiind ur­mărite cu interes de opinia pu­blică. In cursul acestei săptămâni, tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a a­­vut întrevederi cu tovarăşul N. S. Hruşciov şi cu alţi conducători ai ţărilor socialiste. O îndelungă şi amicală convorbi­re a avut tot Gheorghe Gheor­ghiu-Dej cu premierul cuban Fidel Castro, în timpul dineului oferit de premierul Nehru, în cinstea dele­gaţiilor participante la sesiune. In cursul convorbirii, Fidel Castro s-a interesat de evoluţia economiei ţării noastre. El a pus întrebări privind economia forestieră, in­dustria petrolieră, organizarea şi rezultatele obţinute în domeniul agriculturii. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a răspuns pe larg la aceste în­trebări şi s-a referit la rezulta­tele obţinute pînă în prezent şi la prevederile planului de şase ani în industriile siderurgică, petrolieră, chimică, cit şi în domeniul agri­culturii. Fidel Castro a subliniat că a­­ceste realizări prezintă un mare interes. La rîndul său, tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a interesat da lupta poporului cuban în apărarea independenţei ţării şi pentru dez­voltarea economiei. Şeful delega­ţiei Republicii Populare Române s-a ocupat de perspectivele dez­voltării schimburilor economice între cele două ţări. Tov. Gheor­ghe Gheorghiu-Dej a arătat că la Havana vor sosi experţi economici romîni, care vor discuta concret asupra acestei probleme. Premierul Fidel Castro a decla­rat că a auzit de frumuseţile ţării noastre şi s-a interesat de diferi­te aspecte ale peisajului românesc. a R. P. Romíné de Joi seara, sediul misiunii per­manente a Republicii Populare Romíne de pe lingă ON­U, a găz­duit oaspeți remarcabili. Tov Gheorghe Gheorghiu-Dej a oferit un dineu în cinstea reprezentanți­lor noilor state independente care au devenit de curind membre ale O.N.U. La dineu au participat delegați din: Ciad — Tour­a Gaba, mi­nistru de externe ; Republica Afri­ca Centrală — Maurice Dejean, ministru de externe; Senegal — Doudou Ihian, ministru de externe; Togo — Paulin Freitas, ministru de externe; Dahomey— Francois Aplo­­gan, ministru de finanţe; Mali — Mamadou Aw, ministru al econo­miei; Somalia—Agi Farah Ali Omar, ministru al economiei; Cipru — Zenon Rossides, ambasador ; Repu­blica Malgaşă — Louis Rakotoma­­iala, ambasador. De asemenea, au luat parte El a declarat că acceptă invita­ţia de a vizita în cursul anului viitor Republica Populară Română şi l-a invitat pe tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej să viziteze Cuba. In timpul convorbirii a avut loc un schimb de păreri în legătură cu stabilirea relaţiilor diplomati­ce între cele două ţări, pe lingă O. N. U. Ferdinand Oyono, reprezentantul permanent al Camerunului la O.N.U. ; Mathieu Ekra, membru în parlamentul Coastei de Frăeş, şi Albert Ba­ima, director al departa­mentului politic din Ministerul A­­facerilor Externe al Voltei Supe­rioare. La dineu au participat to­varăşii : Ştefan Voitec, Leonte Răutu, Eduard Mezincescu, Silviu Brucan, precum şi tovarăşii Bazil Şarban, Mihail Magheru, Mircea Manta şi Stanciu Stoian. In cadrul întâlnirii care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, tot Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei româ­ne s-au întreţinut amical cu oas­peţii. In timpul mesei au fost rostite, toasturi pentru prietenia dintre poporul român şi popoarele ţărilor noi, membre ale ONU, pentru dezvoltarea unor relaţii multilate­rale între Republica Populară Ro­mână şi aceste ţări, din colonii pentru libertate şi Inde­pendenţă s-a bucurat şi se bucură de cea mai adîncă simpatie, a po­porului şi guvernului român. In ce priveşte relaţiile de viitor între ţările noastre, desigur, aceasta este o problemă care depinde de ambele părţi. Din partea Republicii Populare Romine există dorinţa de a stabili legături diplomatice cu ţă­rile dvs. şi de a se dezvolta relaţii economice şi culturale, închin acest toast pentru prietenia dintre popoarele noastre şi pentru ca relaţiile dintre ţările noastre să se dezvolte. Dorim guvernelor ţări­lor şi popoarelor dvs. deplină înflo­rire materială şi spirituală, şi cu r'.ă fericire. Toastul a fost primit cu aplauze. Paulin Freitas, ministrul Aface­rilor Externe al Togo-ului, a mul­ţumit călduros pentru cuvintele adresate de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej guvernelor şi po­poarelor ţărilor africane recent admise în ON­U. El a spus că a­­ceastă întilnire nu este numai o manifestare de prietenie, ci tot­odată expresia unor relaţii fră­ţeşti. Toţi invitaţii se simt deosebit de bine în mijlocul delegaţiei ro­mâne. Paulin Freitas a comparat noile ţări­, independente cu un copil nou născut care are nevoie de sprijin. Vorbitorul a subliniat nece­sitatea unui sprijin fără condiţ­i politice. Aceste ţări — a spus el — îşi îndreaptă privirile spre toate ţările lumii, inclusiv Republica Populară Română şi toate ţările socialiste. In acest spirit noile ţări inde­pendente sunt gata să colaboreze cu toate ţările. Paulin Freitas a exprimat din nou mulţumirea de a fi împreună cu delegaţia romînă şi a toastat în sănătatea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, a guvernului şi poporului român şi pentru dezvol­tarea prieteniei dintre Republica Populară Romînă şi ţările afri­cane. Şeful delegaţiei Republicii Ci­pru, Zenon Rossides, a vorbit des­pre prietenia dintre poporul ci­priot şi poporul român, spre bi­nele ambelor popoare. Ca şi sta­tele africane — a spus el — Cipru şi-a cîştigat recent independenţa cu preţul unei lupte grele şi do­reşte să dezvolte relaţii de priete­nie cu toate ţările lumii. La aceste cuvinte tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a amin­tit că în momentele cînd în Cipru curgea sînge pentru independenţă, poporul român şi-a manifestat sprijinul şi solidaritatea cu lupta poporului cipriot. In tot timpul dineului a domnit o atmosferă foarte cordială. B. STOIAN Dineul oferit la sediul misiunii permanente De la stingă la dreapta : Stefan Voitec, Paulin Freitas, ministrul Afacerilor Externe al Togo-ului, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Albert Balima, director al departamentului politic din Ministerul Afacerilor Externe al Voltei Superioare. (Telefoto din NEW YORK) Toastul rostit de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej In toastul său, tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, adresîndu-se in­vitaţilor, a spus printre altele: Permiteţi-mi, prieteni, ca in nu­mele guvernului român şi în numele meu personal să adresez prin dvs. guvernelor şi popoarelor dvs. cele mai bune urări de prosperitate, întrebuinţez cuvintul prieten pen­tru că noi considerăm că dvs. sinteţi mai mult decit invitaţii noştri, sin­­teţi prietenii noştri. Ţara noastră, poporul şi guvernul român au urmărit cu multă simpatie şi au sprijinit lupta popoarelor dvs. pentru libertate şi dreptul la o or­ganizare statală de sine stătătoare şi ne bucurăm din inimă de faptul că aţi obţinut cu preţul luptei Inde­pendenţa. Lupta tuturor popoarelor IN PAG. Ill-a Sprijin hotărî! politicii de pace a statului nostru (ADUNĂRI ALE OAMENILOR MUNCII) Expresia năzuinţelor de pace şi muncă paşnică ale întregului popor Cu inima plină de legitimă mândrie po­porul nostru a ascul­tat la radio cuvîn­­tarea rostită de că­tre tovarăşul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej la sesiunea O.N.U. Vocea care venea de peste mări şi ţări, era, aşa cum o cu­noaştem de ani şi ani, limpede, caldă, convingătoare. In cel mai înalt for in­ternaţional şi în faţa reprezentanţilor a 96 de state, cel mai iubit fiu al poporu­lui nostru a făcut cunoscută lumii în­ Sînt muncitor şi în acelaşi timp studen­t, asemenea altor zeci şi zeci de mii de ti­neri Lucru firesc azi in ţara noastră. In numele viitorului no­stru luminos a răsu­nat cu putere mesa­jul de pace rostit de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej de la tribuna O­N­U. M-a impresionat în mod d­­osebit propu­nerea guvernului ro-Acad. Zaharia Stancu trezi, cu înţelepciune şi fermitate, poziţia constructivă pe care o are poporul nostru şi statul nostru de­mocrat popular în problemele centrale ale vieţii contempo­rane — dezarmarea generală şi totală, li­chidarea definitivă şi radicală a orînduieli­­lor colonialiste. Cuvîntările condu-Tudor Ristea strungar, student la Facultatea de mecanică mân cu privire la măsurile pentru pro­movarea în rînduile tineretului a ideilor păcii şi înţelegem între popoare. Ştim cu toţii că mai sunt cătorilor ţărilor so­cialiste la O.N.U. ne arată că lupta pen­tru înfăptuirea de­zarmării totale şi consolidarea păcii, lupta pentru lichida­rea colonialismului trebuie continuate cu şi mai multă energie şi perseve­renţă pînă la victo­ria finală. Poporul nostru, în întregime, sprijină partidul şi guvernul şi este cu inima lin­gă delegaţia sa la sesiunea ONU, şi Ungă iubitul nostru tovarăş Gheorghe Gheorghiu-Dej, ţări unde sufletele ti­nerilor sunt otrăvite cu veninul uni faţă de alte rase şi po­poare, unde încă din şcoli se cultivă dis­preţul faţă de munca paşnică. Sprijin cu căldură propunerea delegaţiei noastre căci de felul cum e educat azi tineretul depinde în mare mă­sură zădărnicirea u­­nor noi războaie. Citeam cuvinta­­rea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej şi mă gândeam: iată cu cită forţă răsună glasul poporului nos­tru în faţa reprezen­tanţilor celorlalte popoare, iată cît de mult a crescut greu­tatea cuvântului Ro­mâniei în lume ! Au de o mie de ori dreptate tovarăşul N. S. Hruşciov, to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cînd spun că după fapte şi nu după vorbe se vede cine este cu a­­devărat pentru pace şi cine caută doar Am citit cu satis­facţie şi mândrie pa­triotică cuvîntarea rostită la ONU, de tovarăşul Gheorghiu- Dej De la tribuna înaltului for, po­porul român şi-a a­­firmat punctul de vedere constructiv în problemele esenţiale ale contemporanei­tăţii. Conducătorul delegaţiei R P. Ro­mâno s-a pronunţat cu hotărîre în spri­jinul istoricei propu­neri sovietice privi-M. Schutz lăcătuş, fabrica „Rulmentul“ Oraşul Stalin să-şi ascundă planu­rile prin cuvîntări fă­ţarnice. Oare dorinţa de pace împinge gu­vernul american să trimită avioane de spionaj în Uniunea Sovietică şi să unel­tească împotriva vi­teazului popor al Cu­bei ? Abia s-au vin­decat rănile pricinui­te de războiul hitle­rist şi iată că Ger-Acad. G. Oprescu toate la desfiinţarea neîntîrziată a ruşino­sului sistem colo­nial, înflorirea civi­lizaţiei, îmbogăţirea patrimoniului cultu­rii universale presu­pun contribuţia crea­toare a tuturor po­poarelor lumii. Pe ce temei îşi îndreptă­mania occidentală a fost transformată in principalul focar de război in lume, iar ge­neralii revanşarzi de la Bonn cer in gura mare să li se dea arme nucleare. Oare tot pentru a întări pacea ? Privirile noastre se îndreaptă spre se­siunea Adunării Ge­nerale a O­N­U, cu dorinţa fierbinte ca ea să îndreptăţească aşteptările popoare­lor şi să ceară înce­tarea tuturor unelti­rilor care pun în pri­mejdie pacea lumii. ţese colonialiştii pre­tenţia de a încătuşa forţa creatoare a unor întregi popoa­re, împiedicîndu-le să se bucure de cu­ceririle geniului u­­man, să aducă con­tribuţia lor originală la progresul omeni­rii ? Raţiunea şi con­ştiinţa epocii noastre, voinţa popoarelor lu­mii cer să se pună capăt pentru tot­deauna sistemului a­­nacronic al colonia­lismului. .

Next