Scînteia, noiembrie 1960 (Anul 29, nr. 4979-5004)

1960-11-01 / nr. 4979

PROLETARI IN TOATĂ ȚÂRELE, TINITI VA * Anul XXX Nr. 4979 Marți 1 noiembrie 1960 4 PAGINI - 20 BANI IN ZIARUL DE AZI • Comunicatul asupra plenarei C.C. al P.M.R.­­ • Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. • Corespondenţii voluntari ne informează: Adunări de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază. • Noi gospodării colective. • încheierea festivităţilor consacrate centenarului Universității „Al. I. Cuza“. • Luna prieteniei romino-sovietice •—■ Manifestări cultural­­artistice. • Convorbirea ministrului Comerțului al R. P. Romíne cu primul ministru al Cubei. • Scrisoare din Paris — După 6 ani de război colonial în Algeria. • O.N.U. trebuie să creeze condiţiile reluării activităţii gu­vernului legal in Congo — Scrisoarea lui V. A. Zorin adresată lui Roland. C­OMUNICAT In ziua­ de 31 octombrie a.c., în sala de şedinţe a Marii Adunări Naţionale, au început lucrările plenarei lărgite a Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român. La plenară iau parte, în afara membrilor şi membrilor supleanţi ai Comitetului Central, primii secretari şi secretari ai comitetelor regionale şi ai unor comitete orăşeneşti şi raionale de partid, pre­şedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale unor sfaturi populare orăşeneşti şi raionale, miniştri, miniştri ad­juncţi şi secretari generali ai ministerelor, şefi ai secţiilor C. C. al P.M.R., conducerile centrale ale sindicatelor, U.T.M.-ului şi ale altor organizaţii de masă, preşedinţii consiliilor regionale ale sindicatelor, directori şi secretari de partid din marile întreprinderi, academicieni, oameni de ştiinţă, directori ai institutelor de cercetări ştiinţifice şi de proiectări, redactori responsabili de ziare şi publicaţii, precum şi alţi activişti de partid, de stat şi din economie. Plenara a ascultat expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, asupra proiectului planului de dezvoltare a economiei națio­nale pe anul 1961. Lucrările plenarei continuă. EXPUNEREA TOVARĂŞULUI GH. GHEORGHIU-DEJ la plenara C. C. al P. M. R. Tovarăşi. Plenara Comitetului Central a fost convocată pentru a examina proiectul planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1961. După datele preliminate, se poa­te aprecia că în acest an produc­ea industrială va creşte, compa­rativ cu 1959, cu circa 15,5 la sută, fata de 14 la sută cît a fost pre­văzut in plan. O importanţă deosebită are fap­tul că se realizează creşteri în­semnate în toate ramurile indus­triale şi îndeosebi în ramurile ho­­tărîtoare pentru industrializarea socialistă, în industria construc­ţiilor de maşini şi prelucrării me­talelor — o creştere de 20 la sută, în industria siderurgică — de 30 la sută, în industria energiei elec­trice şi termice — de 14 la sută. Aprovizionarea oamenilor mun­cii a fost simţitor îmbunătăţită prin realizările obţinute în ramu­rile producătoare de bunuri de consum ; în industria textilă pro­ducţia a crescut cu 16 la sută faţă de 1959, în industria alimen­tară cu peste 11 la sută şi în in­dustria confecţiilor cu 40 la sută. S-au obţinut inseminate sporuri de producţie la principalele ma­şini, utilaje, materii prime, mate­riale, bunuri de consum. Producția anului 1960 va fi mai mare decît aceea a anului 1959 cu peste 570 mii tone oțel, 175 mii tone fontă, 520 mii tone laminate finite, 400 mii tone minereu de fier, 210 mii tone cocs metalurgic, 6.100 trac­toare, 5.000 tone mase plastice, 14 mii tone plăci aglomerate. De ase­menea ,producţia principalelor bu­nuri de consum va fi mai mare decît a anului 1959 cu peste 59 milioane m.p. ţesături, aproape 1,7 milioane perechi încălţăminte, pes­te 50 mii tone carne, aproape 155 mii tone zahăr, cu 56 mii tone ulei comestibil. A continuat să se lărgească baza tehnico-materială a agriculturii socialiste ; parcul de maşini şi uti­laje ale unităţilor agricole creşte cu 11.600 tractoare, 5.300 combine, 14.000 semănători şi alte maşini. Producţia agricolă obţinută în 1960 asigură toate nevoile de con­sum ale economiei naţionale şi creşterea rezervelor statului, cu toate că în anumite regiuni con­diţiile climaterice n-au fost favo­rabile. Contribuţia sectorului socialist din agricultură la formarea fon­dului central de cereale a fost în acest an de peste 85 la sută. Un rol important l-au avut gospodă­riile agricole de stat, care au asi­gurat 39 la sută la grîu şi 26 la sută la porumb din fondul central de cereale. De asemenea, ele au livrat importante cantităţi de car­ne, lînă, lapte şi alte produse. Rezultate bune au fost obţinute la producţia de sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui, care asigură ne­voile de consum sporite de zahăr şi ulei ale populaţiei, rămînînd disponibilităţi şi pentru export. Ca urmare a efortului susţinut în dezvoltarea continuă a forţelor de producţie şi a creşterii acumu­lărilor, volumul de investiţii în economia naţională creşte In 1960 faţă de 1959 cu aproape 55 la sută. Fondurile fixe ce vor fi puse in funcţiune vor fi de 22 miliarde lei, faţă de 15,5 miliarde lei cît au fost în anul 1959. In acest an intră în producţie 17 întreprinderi noi, 17 secţii noi şi vor fi dezvoltate şi reutilate 82 de uzine şi fabrici. Printre obiectivele noi sunt: o baterie de cocs, o sec­ţie de dolomită şi un cuptor Mar­tin de 400 tone la Combinatul Si­derurgic Hunedoara, o fabrică de ţevi sudate la Bucureşti, uzinele de produse sodice Govora şi Bor­­zeşti, fabrica de celuloză din stuf de la Chişcani-Brăila şi fabrica de semiceluloză din paie de la Palas- Constanţa, o instalaţie de cracare catalitică la Borzeşti, complexul de industrializare a lemnului Tg. Jiu, fabricile de mobilă din Iaşi şi îndeplinirea cu succes a sarci­nilor trasate pentru primul an al planului de şase ani creează con­diţii favorabile pentru realizarea prevederilor stabilite de Congresul Militari-Bucureşti, fabricile de za­hăr de la Bucecea şi Luduş, Com­binatul de produse lactate din Bucureşti, fabrica de lapte praf din Cîmpulung şi altele. Au început să producă energie electrică primele agregate ale hi­drocentralei „V. I. Lenin“, unul din principalele obiective ale planu­lui de electrificare de zece ani. Puterea instalată în centrale elec­trice crește în 1960 cu 180 MW și vor fi date în exploatare 1150 km. de linii de înalta tensiune. Folosirea în 1960 cu mai mult spirit gospodăresc a fondurilor de investiţii alocate a contribuit la creşterea eficienţei economice a acestora; a crescut preocuparea pentru organizarea raţională a lucrărilor, iar aprovizionarea cu materiale s-a făcut în condiţii mult mai bune. Sub conducerea organizaţiilor de partid, muncitorii, inginerii şi tehnicienii constructori au redus consumurile de materiale, au rea­lizat lucrări de o calitate mai bună. Trebuie subliniat în mod deosebit scurtarea duratei de exe­cutare a construcţiilor. Astfel, cuptorul Martin de­ 400 tone de la Combinatul Siderurgic Hune­doara a fost realizat în numai 11 luni, fabrica de semiceluloză din paie de la Palas-Constanţa în 14 luni, iar fabricile de zahăr de la Luduş şi Bucecea în 17 luni, pe­rioade mult mai mici faţă de cele în care s-au executat în trecut construcţii similare. Scurtarea ter­menelor de executare a construc­ţiilor a dus la obţinerea de mari economii şi la punerea în func­ţiune de noi capacităţi care au contribuit la creşterea­ producţiei. Aceste succese mari pe care le-au obţinut muncitorii, tehni­cienii şi­ inginerii din industria construcţiilor arată capacitatea lor creatoare şi dovedesc că există mari posibilităţi de a obţine rezul­tate şi mai bune în reducerea ter­menelor de execuţie a lucrărilor, care trebuie să constituie o preo­cupare de zi cu zi a conducerilor ministerelor şi întreprinderilor. Anul acesta, întreaga activitate economică s-a desfăşurat la un nivel mai înalt, ceea ce arată că organele de partid şi de stat au pus în centrul preocupărilor lor problemele concrete ale econo­miei, pe care le rezolvă cu tot mai multă competenţă. Trebuia să subliniem cu deose­bită satisfacţie entuziasmul cu care oamenii muncii — sub con­ducerea organizaţiilor de partid — au desfăşurat întrecerea socialistă în cinstea celui de-al III-lea Con­gres al partidului. Avîntul crea­tor al celor ce muncesc şi price­perea lor în folosirea rezervelor interne ale economiei şi-au găsit o vie expresie în importantele an­gajamente luate în întrecerea so­cialistă, ca şi în hotărîrea cu care acestea sînt traduse în viaţă. In primele zece luni, planul de producţie a fost depăşit la majo­ritatea produselor industriale, dîndu-se peste plan o producţie în valoare de peste 1,6 miliarde lei. Pînă la 1 septembrie a.c. s-au realizat, peste prevederile planu­lui, economii în sumă de peste 1 miliard lei şi beneficii de aproape 500 milioane lei. Traficul de mărfuri cu mijloace de deservire generală va fi în 1960 cu cca. 13,5 la sută mai mare de­cît în 1959. A crescut ponderea transporturilor auto, în volumul total al încărcărilor, de la 29 la sută în anul 1959 la 37 la sută în acest an, datorită creşterii parcu­lui şi folosirii lui mai eficiente prin concentrarea autovehiculelor în organizaţii specializate ale Mi­nisterului Transporturilor şi Tele­comunicaţiilor. Productivitatea muncii se pre­vede a fi anul acesta în industrie al III-lea al partidului cu privire la dezvoltarea economiei naţionale şi creşterea continuă a nivelului de trai, cu circa 10,5 la sută mai mare ca în anul 1959, ceea ce reflectă creş­terea generală a nivelului tehnic în întreprinderi, înzestrarea eco­nomiei cu tehnică modernă, îm­bunătăţirea organizării producţiei şi ridicarea continuă a calificării muncitorilor, maiştrilor şi ingine­rilor. Economia ţării noastre se ca­racterizează prin dezvoltarea în ritm intens a forţelor de produc­ţie, prin creşterea însemnată a venitului naţional, a acumulărilor şi prin continua ridicare a nive­lului de trai al oamenilor muncii. Veniturile statului depăşesc cu 8 la sută pe cele din 1959 şi sunt mai mari decît prevederile pla­nului. Prin intrarea în producţie a noilor întreprinderi şi lărgirea ce­lor existente, prin creşterea în­Tovarăşi, Proiectul planului de stat pe a­­nul 1961, pe care îl supunem dez­baterii plenarei, prevede concen­trarea eforturilor pentru conti­nuarea în ritm susţinut a indus­trializării socialiste, creşterea mai departe a producţiei agricole ve­getale şi animale şi ridicarea bunăstării materiale şi culturale a oamenilor muncii. Pe baza noilor capacităţi ce vor intra în producţie şi a mai bunei folosiri a celor existente, precum şi a creşterii productivităţii mun­cii, proiectul de plen prevede ca producţia globală a industriei so­cialiste să reprezinte în anul viitor 88,7 miliarde lei, corespunzător unei creşteri cu 15,5 la sută faţă de realizările preliminare ale anu­lui 1960, din care producţia mijloa­celor de producţie — grupa A — cu 15,8 la sută, iar producţia bu­nurilor de consum — grupa B — cu 15 la sută. Producţia industriei energiei e­­lectrice şi termice va creşte cu 22 la sută, a industriei siderurgice cu 16,6 la sută, a industriei construc­ţiilor de maşini cu circa 16 la sută, a industriei chimice, celulozei şi hîrtiei cu 18 la sută, a industriei uşoare cu 16 la sută şi a industriei alimentare cu 11 la­­sută. Producţia de energie electrică va fi de 8,8 miliarde kWh ; se pre­vede creşterea puterii instalate în centrale electrice cu aproape 259 MW, va începe construcţia de noi centrale printre care termocen­trala de la Luduş şi hidrocentrala de pe Argeş; se vor pune în funcţiune 1700 km. reţele de înaltă tensiune, dintre care li­niile de 110 kV Fîntînele-Luduş- Cluj, Govora-Bărbăteşti, Craiova - Caracal, Hunedoara-Brad, Baia Mare-Satu Mare şi se vor con­strui primele linii de transport de 220 kV. Se va dezvolta acţiunea de termoficare prin extinderea re­ţelelor în oraşele Bucureşti, Reşiţa şi Oneşti şi prin introducerea ter­­moficării industriale şi urbane în Timişoara, Arad, Hunedoara, Vul­can şi alte centre industriale. In oraşul Iaşi va începe cons­trucţia centralei de termoficare pentru alimentarea cu energie şi căldură a oraşului şi a întreprin­derilor industriale. Producţia de energie termică din centrale publice va creşte de peste 3 ori. In industria siderurgică, producţia de fontă în 1961 va ajunge la 1.080.000 tone, iar cea de oţel la 2­­00.000 tone — cu peste 300 000 tone mai mult decit în 1960 — creşterea producţiei si­derurgice urmind să fie obţinută, în mare măsură, pe seama îmbu­nătăţirii indicilor de utilizare a agregatelor. Proiectul de plan pre­vede creşterea producţiei de la­minate finite pline cu circa 20 la sută faţă de 1960, prin folosirea mai deplină a laminoarelor şi, în principal, a laminorului de 650 de la Hunedoara, semnată a volumului de construc­ţii şi extinderea activităţii de de­servire, numărul de salariaţi ocu­paţi în economia naţională a cres­cut în 1960 cu aproape 160.000 faţă de 1959. In anul 1960 a fost îmbunătăţi­tă salarizarea cadrelor tehnice şi economice, au fost efectuate re­duceri de preţuri la unele produ­se, ceea ce a sporit puterea de cumpărare a populaţiei cu aproxi­mativ 2 miliarde lei­­anual. Volumul desfacerilor de mărfuri a crescut cu aproape 15 la sută faţă de anul 1959. S-au realizat progrese simţitoare in privinţa calităţii, lărgirii sortimentelor şi îmbunătăţirii prezentării bunuri­lor de consum. In reţeaua comer­cială au fost puse în funcţiune 700 unităţi noi, înzestrate cu­ uti­laje moderne care contribuie la îmbunătăţirea aprovizionării şi deservirii populaţiei. S-a intensificat construcţia de locuinţe, dîndu-se în folosinţă oa­menilor muncii peste 50.000 apar­tamente, aproximativ cu 55 la sută mai mult decît în anul trecut. S-au dat în folosinţă 2300 săli In anul viitor se vor pune în funcţiune, la Hunedoara, cuptorul numărul 5 de 400 tone la noua oţelărie Martin, linia de sîrmă din noua secţie de laminoare şi se vor executa lucrări pentru mări­rea capacităţii blumingului cu 700.000 tone pe an ; la Reşiţa se va termina reconstrucţia secţiei furnale, punîndu-se în funcţiune două furnale de cîte 700 mc. şi va intra în producţie o nouă fa­brică de aglomerare. In 1961 se vor deschide lucră­rile de construcţie ale Combinatu­lui Siderurgic de la Galaţi. Va în­cepe construcţia forjei şi turnăto­riei cu o capacitate anuală de 25.000 tone piese oţel, 7.000 tone piese fontă şi 40.000­ tone lingouri forjate, a atelierului de construc­ţii metalice şi a atelierului de în­treţinere mecanică. Pentru lucră­torii combinatului vor fi construite locuinţe în sumă de 75 milioa­ne lei. Ministerul Industriei Grele, or­ganizaţiile de proiectare, construc­torii vor trebui să folosească cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii în proiectarea şi con­strucţia acestui mare combinat. Pentru dezvoltarea în conti­nuare a bazei proprii de materii prime a industriei siderurgice, pro­ducţia de minereu de fier va creşte cu 20 la sută, iar cea de cocs cu 22 la sută. Vor începe lu­crările de deschidere a minei de la Căpuş-Cluj, care va intra in producţie în anul 1962. Va intra în producţie, în trimestrul II 1961, la Călan, uzina experimentală pen­tru punerea la punct a noului pro­cedeu de cocsificare a cărbunilor din Valea Jiului. In sectorul geologic au fost ob­ţinute rezultate însemnate, ca ur­mare a înzestrării cu utilaje şi instalaţii moderne, a organizării muncii­ pe şantierele de explorări, a ridicării calificării cadrelor. Pre­ţul de cost pe tona de rezervă in­dustrială explorată a scăzut la minereu de fier de la 7,1 lei în 1959 la 3,8 lei în 1960, la mine­reuri neferoase de la 12,4 la 9,3 lei, la ţiţei de la 45,7 la 31,1 lei. Comitetul Geologic, ministerele cu activitate geologică trebuie să-şi îmbunătăţească munca în mod continuu, să introducă cu mai multă hotărîre metodele cele mai avansate de cercetare geolo­gică, spre a obţine o creştere şi mai mare de rezerve, cu cheltuieli cît mai reduse. Aceste sarcini se pun cu atît mai imperios cu cît in 1961 se prevede să se execute un volum important de lucrări geologice, cu 15 la sută mai mare decit în 1960, însumînd 1,8 miliarde lei. Concomitent cu creşterea volumu­lui de prospecţiuni,­ se prevede să se îmbunătăţească în continuare eficienţa economică a lucrărilor geologice Pentru aceasta, pe lingă introducerea hotărîtă a tehnicii noi, o mare importanţă are buna organizare a muncii pe şantierele geologice, utilizarea superioară a de clasă pentru învăţămîntul de cultură generală, 13 cinemato­grafe în oraşe ; reţeaua cinema­tografică în mediul rural s-a mă­rit cu 700 aparate noi; s-au cons­truit un număr însemnat de aşe­zăminte culturale la oraşe şi sate. Pentru îmbunătăţirea alimentă­rii cu apă şi energie electrică, a transportului în comun şi a sa­lubrităţii în oraşe, precum şi pen­tru alte acţiuni de gospodărie co­munală, s-­au investit peste 800 milioane lei. Reţeaua sanitară a crescut faţă de 1959 cu 2500 paturi în spitale şi sanatorii şi cu 9 policlinici, creindu-se condiţii tot mai bune pentru ocrotirea­­ sănătăţii oame­nilor muncii de la oraşe şi sate; au fost trimişi la odihnă şi tra­tament balneo-climateric­­ peste 575.000 persoane. Rezultatele obţinute în toate sectoarele demonstrează forţa eco­nomiei noastre naţionale în plin avînt, reflectă însufleţirea şi en­tuziasmul cu care oamenii mun­cii, însuşindu-şi politica partidu­lui, luptă pentru traducerea ei în viaţă, instalaţiilor, economiile de mate­riale, efectuarea lucrărilor cu in­dici tehnico-economici cît mai ridicaţi. Trebuie să se ia măsuri pentru a concentra cele mai bune cadre de geologi în sectoarele principale ale activităţii geologice. Industria constructoare de ma­şini va produce în anul 1961 peste 2.400 strunguri, 130 instalaţii de foraj complete, 20.000 tractoare, 6.000 combine tractate pentru ce­reale, peste 10.000 autocamioane şi autobuze, 12 locomotive Diesel electrice de 2.100 c.p.; producţia de utilaje pentru industria chimi­că şi prelucrarea ţiţeiului va creş­te cu peste 60 la­ sută, de utilaje pentru siderurgie şi turnătorii cu cca. 30 la sută, de utilaje pentru industria uşoară şi alimentară cu 40 la sută. Sarcinile principale pe anul 1961 ale industriei constructoare de maşini sunt însuşirea în fabricaţie a unor noi maşini şi utilaje nece­sare înzestrării economiei naţiona­le, lărgirea sortimentelor şi ridica­rea nivelului tehnic, îmbunătăţirea calităţii maşinilor şi utilajelor la nivelul celor mai perfecţionate produse similare de pe piaţa mon­dială. Pentru îndeplinirea acestor sar­cini, Ministerul Industriei Grele şi întreprinderile constructoare de maşini trebuie să se preocupe per­manent de alegerea judicioasă şi perfecţionarea produselor fabrica­te. Punerea în producţie a noilor produse nu se va putea face decît după ce va fi aprobată de către conducerea superioară, pe baza unor studii tehnice şi economice comparative, aprofundate, care să dea maximum de garanţii în ce priveşte caracteristicile tehnice, calitatea şi economicitatea fabri­caţiei. Pentru ridicarea continuă a ni­velului tehnic şi calitativ în in­dustria constructoare de maşini, Ministerul Industriei Grele şi con­ducerile întreprinderilor vor trebui­­ să asigure elaborarea documenta-­­­ţiilor constructive şi tehnologice­­ de către serviciile tehnice ale în-­­ treprinderilor, să organizeze pro­ducţia de serie în secţii specializa-­­­te dotate cu toate utilajele şi dis­pozitivele pentru execuţie şi con­trol. In acest scop trebuie să fie concentrate cadrele de ingineri, maiştri şi muncitori cu înaltă ca­lificare­­în secţiile hotărîtoare, unde se elaborează documentaţia tehnică, se pregăteşte fabricaţia şi se execută însuşirea noilor maşini şi utilaje. In 1961, Ministerul Industriei Grele va trebui să treacă la profi­larea mai strictă a întreprinderi­lor electrotehnice, pe linia specia­lizării şi cooperării. Va trebui să realizăm cu toată hotărîrea o co­titură în ceea ce priveşte îmbună­tăţirea tehnologiei de fabricaţie şi a calităţii, realizindu-se produse de înalt nivel tehnic şi cu aspect industrial. Pentru asigurarea ne­voilor crescinde ale industriei şi ale celorlalte ramuri ale econo­miei, precum şi pentru satisface­rea cerinţelor tot mai mari ale populaţiei, trebuie să fie lărgite nomenclatura şi sortimentul pro­ducţiei industriei electrotehnice. In industria chimică producţia va creşte cu 37 la sută la sodă calcinată şi caustică, cu 30 la sută la îngrăşăminte chimice, cu circa 30 la sută la celuloză şi semicelu­loză ; producţia de fire şi fibre sintetice va fi de 1.700 tone. In anul 1961 vor intra in pro­ducţie noi combinate şi unităţi în industria chimică : combinatul de la Roznov, cu o capacitate de 100 mii tone amoniac pe an, 210.000 tone îngrăşăminte azotoase şi 10.000 tone uree; fabrica de fibre volan de la Săvineşti cu o capaci­tate de 5.000 tone ; 18.000 tone fenol şi 11.000 tone acetonă la Combinatul de la Borzeşti; vor creşte capacităţile de producţie la Uzinele Năvodari cu 100.000 tone acid sulfuric şi 300.000 tone super­­fosfaţi şi la Ocna Mureşului la 300.000 tone pe an carbonat de sodiu şi altele. Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei trebuie să acorde aten­ţie sporită punerii în producţie a noilor întreprinderi, pregătirii din timp a cadrelor de muncitori şi tehnicieni în vederea asigurării unei calităţi superioare la noile produse chimice şi folosirii insta­laţiilor la întreaga capacitate. Pentru utilizarea din ce în ce mai largă a maselor plastice în întreaga economie şi îndeosebi în industria constructoare de maşini, a construcţiilor şi în producţia bunurilor de consum, ministerele vor trebui să ia măsuri organiza­torice şi să asigure utilajele şi mij­loacele necesare pentru prelucra­rea acestora in sortimente cît mai variate şi de calitate superioară. In industria petrolului, prin in­trarea în funcţiune a complexului de reformare catalitică şi a insta­laţiei de absorbţie şi fracţionare a gazelor de la rafinăria Brazi, a instalaţiei de cocsare la rafinăria Borzeşti ş.a., va spori substanţial producţia­ de benzină cu cifră oc­tanică ridicată, de gaze lichefiate pentru chimizare, de uleiuri și mo­torină de calitate superioara, asi­­gurindu-se o valorificare a tonei de titei cu 7 la sută mai mare decît în 1960. In industria lemnului, eforturile vor fi îndreptate în continuare spre valorificarea superioară a masei lemnoase. Se prevede ca dintr-un m.c. masă lemnoasă să se obţină în 1961 producţie cu o valoare de circa 10 la sută mai mare decît în 1960, îndeosebi pe seama creşterii însemnate a pro­ducţiei de placaj, panel, plăci aglomerate şi mobilă. In felul a­­cesta deşi volumul total al masei lemnoase ce se va exploata în 1961 va fi mai mic decît în 1960, valoarea producţiei industriei pre­lucrării lemnului va creşte cu peste 7 la sută. In anul 1961 vor intra în pro­ducţie primele secţii ale comple­xelor de industrializare a lemnu­lui de la Blaj şi Gherla, precum şi secţii noi la Rm. Vilcea, la fabri­cile de mobilă de la Tg. Mureş, Timişoara ş.a. De asemenea, se va începe con­strucţia noilor complexe pentru industrializarea lemnului la Foc­şani, Comăneşti, Piteşti şi Dej şi a fabricilor de mobilă de la Rădăuţi şi Arad. In industria uşoară producţia va spori la ţesături cu peste 17 la sută, la tricotaje cu 30 la sută şi la confecţii cu aproape 17 la suta. Va trebui să se dea o atenţie şi mai mare sortimentelor superioa­re — ţesături din fire pieptănate de calitate superioară din bumbac şi lînă, tricotaje şi ţesături din fire sintetice — să se execute fini­saje superioare la ţesături şi tri­cotaje şi să se asigure­ îmbunătă­ţirea simţitoare a calităţii confec­ţiilor şi in special a încălţămintei. Pentru realizarea acestor sarcini, proiectul de plan prevede pune­rea în producţie în 1961 a unor importante capacităţi de producţie înzestrate cu utilaj modern : dez­voltarea filaturilor la „Filatura Romînească de Bumbac“, între­prinderile Textile Piteşti, „Ivănuş Constantin“ etc., o fabrică de con­fecţii la Călăraşi, Tăbăcăria Mi­­ner­ală de la Jilava. In industria alimentară proiect­­ul de plan prevede o creştere la carne cu 26 la sută, la preparate de carne cu 16 la sută, la lapte de consum cu aproape 40 la sută. Vor intra în producţie o fabricai de ulei la Iaşi, 12 fabrici de pro­duse lactate,­dintre care cele de la Reşiţa, Baia Mare, Mediaş, Tur­da, Călăraşi, un mare abator cu secţii de prelucrare la Haţeg. In cursul anului 1961 va conti­nua acţiunea de creştere a spaţiu­lui frigorific; vor fi date în func­ţiune 4 mari antrepozite frigorifi­ce în suprafaţă de 16.000 m.p., ceea ce va contribui la asigurarea bunei calităţi a produselor alimentare şi a condiţiilor de igienă şi de buna deservire a populaţiei. In anul viitor producţia conser­velor de carne va creşte cu 18 la sută, iar a conservelor de legume cu 35 la sută. Vor trebui extinse în întreaga industrie alimentară rezultatele bune obţinute în acest an de industria conservelor în ce priveşte calitatea, lărgirea sorti­mentelor şi îmbunătăţirea pre­zentării produselor. Cererile sporite ale populaţiei pentru bunuri de consum indus­triale se prevăd a fi acoperite prin creşterea cu peste 25 la sută a producţiei de mobilă, de 2,3 ori a producţiei de bunuri de consum electrotehnice şi cu peste 17 la sută a producţiei de bunuri de consum metalice. In 1961 se vor produce 220.000 aparate de radio, 20.000 televizoa­re, 30.000 răcitoare electrice, 80.000 maşini electrice de spălat rufe pentru uz casnic, 300.000 biciclete, 60.000 maşini de cusut de uz cas­nic şi alte produse. Prin înzestrarea în continuare a industriei cu tehnică modernă, prin folosirea mai deplină a uti­lajelor şi instalaţiilor existente şi prin mai buna organizare a mun­cii, producţia industrială va creş­te în 1961, ca şi în anii precedenţi, în cea mai mare parte, pe seama productivităţii muncii, care va spori cu circa 9 la sută faţă de 1960. Congresul al III-lea s-a ocupat în mod deosebit de calitatea pro­ducţiei industriale. Pentru înfăp­tuirea acestei sarcini esenţiale, în etapa actuală de dezvoltare a eco­nomiei naţionale, dispunem de toate condiţiile necesare. In fie­care întreprindere există un nu­măr apreciabil de oameni califi­caţi cu un simţ dezvoltat faţă de tehnică şi de estetica produsului, care trebuie să fie mobilizaţi pentru a da produse de calitate şi cu costuri cît mai scăzute, în vederea îmbunătăţirii conti­nue a calităţii produselor trebuia luate un şir de măsuri tehnico-or­­ganizatorice care să cuprindă con­cepţia, executarea şi controlul produsului pe toate treptele de fa­bricaţie şi care să asigure reali­zarea unor caracteristici, perfor­manţe, precum şi durabilitate, pre­zentare şi finisaj la nivelul celor mai bune produse similare din străinătate. La însuşirea produselor noi ac­centul principal trebuie să cadă pe calitate şi abia după aceea se poate trece la sarcini mărite cu privire la cantitate, normarea consumurilor materiale şi de timp, în centrul obiectivelor întrecerii socialiste trebuie să stea proble­mele legate de o calitate superioa­ră a producţiei, care să aducă co­lectivelor din fiecare întreprindere o înaltă apreciere pentru produ­sele livrate. îmbunătăţirea continuă a cali­tăţii producţiei trebuie să consti­tuie preocuparea permanentă a tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, a conducerii ministere­lor şi întreprinderilor, a tuturor inginerilor, tehnicienilor şi mai­ştrilor, care trebuie să muncească cu pricepere şi pasiune pentru a obţine produse de înaltă calitate. Planul pe 1960 va fi îndeplinit şi depăşit Dezvoltarea producţiei industriale în anul 1961 Tovarăşi, Proiectul planului de stat pe 1961 prevede o creştere a produc­ţiei agricole, în condiţii climateri­ce normale, cu 19 la sută faţă de 1960. Realizarea acestui obiectiv este întrutotul posibilă, ţinind seama de condiţiile create prin transformarea socialistă a agri­culturii şi creşterea continuă a în­zestrării ei, în agricultură se vor investi în anul 1961 din fondurile statului circa 1 miliarde lei. Agricultura urmează să primească anul viitor peste 10.000 tractoare, 15.000 se­mănători, 6.000 combine pentru păioase, precum şi alte maşini şi utilaje agricole ; totodată, se vor livra agriculturii aproape 450 mii tone îngrăşăminte chimice, cu 14 la sută mai mult decît în anul 1960. In toamna aceasta s-au însă­mînţat cca. 3.200.000 ha. cu grîu şi secară, prevăzindu-se realizarea unei producţii de cca. 4.600.000 tone. In primăvară se vor însă­­minţa cu porumb 3.850.000 ha., din care 350.000 ha. pentru siloz , se prevede realizarea unei pro­ducţii de aproximativ 6.700.000 tone porumb boabe. Rezultatele obţinute în toate re­giunile ţării, în anul 1960, de că­tre numeroase gospodării agri­cole de stat şi gospodării agricole colective demonstrează marile po­sibilităţi de creştere a producţiei agricole pe baza "folosirii mai bune a mijloacelor tehnice şi aplicării corespunzătoare a regulilor agro­tehnice In acest an, 152 gospodă­rii agricole de stat au obţinut, de pe întreaga lor suprafaţă de 114 500 ha. cultivate cu grîu, o re­coltă medie de peste 2.000 kg. la ha. ; din acestea, un număr de 33 gospodării de stat au realizat în medie peste 2.500 kg. grîu În hectar. Un număr important de gospodării agricole colective au obţinut, de asemenea, recolte bune. Experienţa anului 1960 a dove­dit importanţa hotărîtoare a exe­cutării arăturilor adinei şi însă­­mînţării făcute la timp, a­­folosirii seminţelor selecţionate de înaltă productivitate şi a aplicării în­grăşămintelor naturale şi mine­rale pe suprafeţe tot mai mari. Comitetele regionale de partid, Ministerul Agriculturii şi comite­tele executive ale sfaturilor popu­lare trebuie să mobilizeze cadrele tehnice, pe toţi oamenii muncii din agricultură pentru aplicarea întregului complex de măsuri a­­grotehnice, diferenţiat după con­diţii specifice ale fiecărei zone şi în primul rînd pentru executarea (Continuare în pag. II-a) Creşterea producţiei agricole în 1961

Next