Scînteia, decembrie 1960 (Anul 29, nr. 5005-5031)

1960-12-01 / nr. 5005

Pa** * c­ofttsroMfimi iqumimu msvsarrstff ,■■........... -' ' "T"T","Tnni Cu sprijinul a mii de cetăţeni In satele raionului Caransebeş, cu aşezări răsfirate pină pe sub geana pădurilor sau înşiruite de o parte şi de alta a albiei Timişului ori a Bistrei, au apărut în anii noştri multe con­strucţii noi. Prin contribuţia voluntară a locuitorilor toate satele comunei Obreja au fost electrificate. S-a ame­najat un dispensar la Defineşti şi o casă de naşteri la Slatina-Timiş. La Căvăran s-a construit o şcoală nouă. In comunele Bucova, Grijina şi in sa­tul Dalei cele mai arătoase clădiri sunt căminele culturale de curînd terminate. Cetăţenii din Bouţarul Su­perior, după ce au terminat noua şcoală, s-au şi apucat de construirea căminului cultural. Este al 14-lea din raion aflat in construcţie. Acţiunea patriotică de înfrumuseţare a satelor prin contribuţie voluntară se desfăşoară intens. Numai In acest an s-au ridicat aproape 100 noi lu­crări de interes obştesc, stabilite şi aprobate de ţăranii muncitori in adună­rile populare Pe bună dreptate se poate spune că grija locuitorilor pen­tru buna gospodărire şi înfrumuseţare a satelor, prin contribuţie voluntară, constituie o trăsătură comună multor localităţi din raion. Pentru ca noile construcţii să fie cit mai ieftine, în multe locuri ţăranii muncitori au efectuat un mare număr de zile de muncă voluntară şi s-au in­­grijit de valorificarea unor resurse locale. In ceasurile de răgaz, zeci şi sute de ţărani muncitori din comunele Brebul Nou şi Garina au făcut cără­mizi ori au cărat lemn din pădure pentru construirea căminelor culturale. Cetăţenii din Glimboca au transportat prin muncă patriotică materialele ne­cesare construirii unui complex format din patru săli de clasă, o sală de gimnastică, bibliotecă, baie populară şi dispensar. Numai în luna care a trecut, aproape 3400 ţărani muncitori au efectuat, la diferite lucrări, mai bine de 3.700 zile muncă voluntară, realizindu-se economii de peste 114.000 lei. Ar mai fi de adăugat un lucru şi anume : unele comitete executive nu au dat atenţia cuvenită realizării con­strucţiilor aprobate în adunările popu­lare. In comuna Bolvaşniţa, de pildă, nu s-a făcut nimic pentru construirea şcolii cu toate că există fondurile necesare. Ar fi putut începe lucrările de construcţii şi în comunele Sacul, Armeniş, Valea Boului. Cu prilejul adunărilor populare pen­tru stabilirea şi votarea lucrărilor ce se vor realiza prin contribuţie volun­tară anul viitor, este bine să se facă şi o analiză a cauzelor care au făcut ca în unele comune să nu fie înfăptuite construcţiile stabilite. NICANOR STRATON funcţionar le mai culturale Anul acesta s-au afuzat pe şantierul nostru cîteva mii de bi­lete la filme şi la spec­tacolele prezentate de unele ansambluri în o­­raşele Brăila şi Galaţi. Muzeul Doftana, Caste­lul Peleş, litoralul Mării Negre, expoziţia sovie­tică deschisă astă-vară la Bucureşti, au fost vizitate de cîteva mii de persoane. Sunt numai cîteva exemple care ilu­strează setea de cultură şi de cunoaştere a con­structorilor şi a celor­­lalţi muncitori de la Combinatul de prelu­crare a stutului de la Chişcani. Cum stau însă lucrurile pe şantier ! Muncitorii găsesc le colţul roşu cîteva mese de şah, o masă de ping. pong. Biblioteca are 5000 de volume, mai ales beletristică, albu­­me de artă şi, printre ele ultimele noi­tăţi care sosesc lunar. Numai că biblioteca iniţiază puţine manifestări de populari­zare a cărţii. Anul a­­cesta au fost organizate doar trei recenzii şi o discuţie pe marginea unor cărţi. La concursul „Iubiţi cartea" abia au început înscrierile. Ceea ce s-a făcut pînă acum este departe de a corespunde cerinţelor. Or, tocmai pe şantier, la locul de muncă, tre­buie să-şi îndrepte in primul rînd atenţia res­ponsabilii culturali din cele două comitete ale sindicatelor (de la In­­treprinderea de cons­trucţii şi montaje şi de la combinat). Ei au datoria de a iniţia ma­nifestări interesante, bo­gate în conţinut, la care să participe marea masă a muncitorilor de pe acest şantier, oferin­­du-le posibilitatea de a-şi petrece în mod plă­cut şi util timpul liber. Cele două comitete ale sindicatelor şi cabi­netele tehnice — care n-au făcut pînă acum aproape nimic pentru stimularea iniţiativei i­­novatorilor — ar trebui să organizeze cicluri de conferinţe pe teme teh­­nico-profesionale, con­cursuri de inovaţii, schimburi de experienţă pentru popularizarea metodelor fruntaşilor în producţie, largi acţiuni de răspîndire a cărţii tehnice. Numeroşi mun­­citori sunt de părere că ar fi bine să se studieze posibilitatea organizării la combinat, cu sprijinul filialei S.R.S.C., a unui lectorat în cadrul căruia să poa­tă fi ascultate în mod organizat şi conferinţe pe teme politice, de cul­tură generală, ştiinţă popularizată, artă. De asemenea, muzeele din Brăila ar putea organiza pe şantier expoziţii deo­sebit de instructive. Ne-au plăcut mult programele prezentate de cele două brigăzi ar­tistice de agitaţie. Cele mai multe programe au avut însă loc numai cu ocazia unor zile festive. Activitatea brigăzilor artistice de agitaţie ar avea fără îndoială o mai mare eficacitate dacă ar da spectacole mai ope­rative, cu programe e­­ducative, legate de pro­blemele pe care le ridica munca de fiecare zi la combinat. La mişcarea artistică de amatori trebuie atras în primul rînd tineretul. Pentru el este nevoie să se organizeze acţiuni specifice interesante. Şi încă o sugestie. Ar fi bine dacă tovarăşii din cele două comitete ale sindicatelor s-ar gîndi ca activitatea cul­turală să fie organizată în comun. In felul a­­cesta s-ar folosi mai bine mijloacele materia­­le existente, ar putea fi organizate acţiuni cultu­rale de o mai mare eficacitate. TOTH COLOMAN CORA FLORICA muncitori pe şantierul Combinatului de la Chişcani lipseşte activităţii pe şantierul nostru In comuna Călăţele, raio­nul Huedin, se află cîteva în­treprinderi la care lucrează un număr mare de muncitori. Ar fi necesar ca în acest centru muncitoresc să se înfiinţeze o cantină sau un restaurant. (De la GH. CORTIN — Cluj), în centrul oraşului Buhuşi există o clădire spaţioasă, pre­văzută cu o sală de spectacole şi alte vreo 30 de încăperi, care a fost lăsată In părăsire. Pro­pun ca această clădire să fie a­­menajată şi folosită eventual de către Casa de cultură din loca­litate. (De la VIRGINICA PINTILIE — Buhuşi). * In Gura Ocniţei nu există o librărie. Aceasta este totuşi [ necesară şi posibil de înfiinţat. Ar fi bine dacă centrul regio- ' nal de librării şi difuzarea cărţii ar ţine seama de acest [ lucru. (De la MARIA VASI- ■ LESCU — Gura Ocniţei). ăt In orele de vîrf, mai ales dimineaţa, pe linia tramvaiului ] 10, nu circulă vagoane suficien­te. Conducerea I.T.B. ar trebui să ia măsuri ca şi pe linia 10­­ să fie introduse un număr spo­rit de vagoane, eventual cu două remorci, aşa cum există pe alte trasee. Ar fi, de ase­menea, cazul ca I.T.B. să ia mă­­su­ri pentru o mai bună întreţi­nere şi curăţenie a vagoanelor. (De la GH. CAZAN — Bucu­reşti). I­n după-amiezile de joi la întreprinderile Capitalei s-a Încetăţenit în ultima vreme o iniţia­tivă care se bucură de succes: „foile tineretului“. Tinerii s-au obiş­nuit ca, la mijlocul săptămînii, să-şi petreacă o după-amiază la clubul întreprinderii sau la Casele de cultură ale tineretului pentru a participa la manifestări cultural­­educative cu un program bogat, co­respunzător cerinţelor şi preocupă­rilor lor multilaterale. Merită men­ţionat că tematica acestor reuniuni împleteşte subiecte legate de pro­ducţie, de ridicarea calificării, de însuşirea tehnicii noi, cu programe care lărgesc orizontul de cunoştinţe al tineretului în cele mai variate domenii. Iată cum s-au desfăşurat cîteva „Joi ale tineretului" la uzi­nele „Republica“ din Capitală. Intr-o „Joi“ s-a ţinut un concurs pe tema : „Să cunoaştem documentele celui de-al IlI-lea Congres al P.M.R.“. A avut loc de asemenea, o după-a­­miază tematică : „Cartea tehnică, sprijin preţios în munca tinerilor inovatori“ Participanţii au aflat cu acest prilej despre o seamă de noutăţi editoriale, iar de la standul cu vînzare special amenajat în acea după-amiază şi-au cumpărat cărţile care îi interesau mai mult. Inginerii au vorbit tinerilor despre introducerea tehnicii noi în uzină. Alte după-amieze au fost consa­crate unor programe cultural-spor­tive. Bunăoară, după ce la Roma se stinsese torţa jocurilor olimpice, tinerii laminorişti s-au întîlnit cu fruntaşi ai sportului care au parti­cipat la Olimpiadă. Altădată, inter­preţi ai filmului „Valurile Dunării“, au vorbit tinerilor despre filmele româneşti S-a încetăţenit, obiceiul ca la „foile tineretului“ să fie invitaţi, ca oaspeţi ai tineretului din uzină, scriitori şi compozitori. Intr-o după­­amiază, tinerii s-au întîlnit cu mai mulţi scriitori şi au ascultat lecturi din lucrările lor. In altă după-amiază tinerii i-au primit in mijlocul lor pe compozitorii Ion Chirescu, Hilda Jerea, Zeno Van­­cea, Ion Vasilescu, H. Mălineanu. După întîlnirea cu compozitorii au fost organizate şi audiţii muzicale cu sprijinul studenţilor de la Con­servatorul de muzică „Ciprian Po­­rumbescu“. Mulţi dintre auditori au făcut cu acest prilej primii paşi in cunoaşterea operelor lui Beethoven, Mozart, Enescu. Fireşte că asemenea audiţii au contribuit la dezvoltarea gustului pentru mu­zică, a pasiunii pentru frumos. Este de remarcat că numai la două săp­­tămini după aceste întilniri, mn uzină s-a constituit cercul de „Prieteni al muzicii“, la activitatea căruia parti­cipă acum aproape 100 de tineri. De la muzică utemiştii au trecut la teatru. Au fost lansate invitaţii unor actori bucureşteni. Scena clubului a găzduit spectacole cu piesele: „Nila“, „Domnişoara Nastasia“, „Bă­dăranii“, „In căutarea extraordina­rului“, „Omul cu mîrţoaga". Pe lingă faptul că li s-a dat prilejul să vadă spectacole la clubul uzinei lor, tinerii au avut şi satisfacţia să cunoască personal pe George Cal­­boreanu, pe Grigore Vasiliu-Birlic şi alţi fruntaşi ai scenelor noastre. Un alt program care s-a bucurat de succes la „Joia tineretului" a fost cel intitulat „Visuri împlinite“. Ciţiva tineri din uzină şi-au povestit viaţa arătînd cum, în condiţiile fa­vorabile create de regimul nostru, şi-au putut dezvolta aptitudinile, şi-au ales meseria care le-a plăcut mai mult şi, absolvind şcoli medii şi superioare, au devenit muncitori, ingineri, tehnicieni. Cu un alt prilej s-a organizat un concurs de epigrame. Concursul a avut o „direcţie de atac" precisă : să critice câţiva tineri superficiali în muncă şi la învăţătură. Fireşte că n-a fost plăcut pentru el să se recunoască în epigrame, şi Încă la „Joia tineretului“. De atunci n-au mai dat prilejul să fie criticaţi. „Joile tineretului“ sunt urmate de dans. In acest fel se petrece cu adevărat o după-amiază plăcută. Este interesant de remarcat că „Joile tineretului“ de la uzinele „Re­publica“ au devenit un punct de atracţie nu numai pentru tinerii din uzină, dar şi din alte întreprinderi care vin aici împreună cu familiile lor. AURELIA GOLIANU -0*0- Bazare ale cărţii Librăriile din Capitală pregătesc pentru sărbătorile de iarnă un mare număr de pachete-cadouri, cu cărţi ambalate in pungi din material plactic. In luna decembrie se vor amenaja la librăriile Cartea Rusă, Mihail Eminescu, George Coşbuc şi librăria Copiilor bazare ale cărţii, unde vor fi prezentate ultimele nou- O largă acţiune pentru ameliorarea raselor de oi CONSTANŢA (coresp. „Scîn­­teii"). — In regiunea Constanţa se desfăşoară o largă acţiune de ame­liorare a raselor de oi. Se urmă­reşte ca pînă în anii 1963—1964 întregul efectiv ovin să fie trans­format in oi cu lînă fină, merinos şi spancă. In acest scop se extinde metoda însămînţării artificiale la oi, se aleg berbecii de mare pro­ductivitate din rasa merinos etc. Secţia agricolă a sfatului popu­lar regional a editat o broşură pe această temă care a fost difuzată în toate unităţile agricole din re­giune. S-au ţinut de asemenea o serie de conferinţe în care s-a ex­plicat crescătorilor de oi impor­tanţa economică a îmbunătăţirii raselor de oi şi avantajele băneşti pe care le pot avea gospodăriile prin sporirea producţiei de lînă fină. S­C­Î­V­T­E­I­A ŞTIRI SPORTIVE Astăzi de la ora 14.15 pe stadionul Giuleşti din Capitală echipa de fot­bal Empor Rostock (R.D. Germană) îşi începe turneul în ţara noastră, în­­tîlnind echipa Rapid. In cel de-al doilea joc, echipa Em­por va întîlni duminică tot pe sta­dionul Giuleşti echipa bucureşteană Progresul. Fotbaliştii germani îşi vor încheia turneul la 7 decembrie la Bacău unde vor juca în compania e­­chipei locale Dinamo. Turneul internaţional universitar de volei, la care participă selecţionate masculine din U.R.S.S., R. P. Romînă, Italia, R. P. Polonă, R. P. Ungară, R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, s-a deschis miercuri seara la Praga. In primul meci al competiţiei, echipa studen­ţească din R. P. Română a învins echi­pa studenţilor italieni cu scorul de 3-0 (17—15 ; 15—11 ; 15—4). * In vederea campionatelor mondiale de handbal în­­ echipa R.S. Ceho­slovace va susţine două meciuri de verificare la 4 şi 11 decembrie în com­pania reprezentativelor R.P. Romíne şi R.P. Polone. Intîlnirile vor avea loc la Bratislava şi respectiv Varşo­via. Turneul internaţional de şah al ţă­rilor baltice, desfăşurat la Leningrad sub deviza „Marea Baltică — Marea Păcii“, s-a­ încheiat cu victoria mare­lui maestru sovietic Mark Taimanov. El a totalizat 8 1/2 puncte din U po­sibile. Pe locul doi s-a clasat marele maestru W. Unzicker (R.F. Germană) cu 8 puncte, iar pe locul trei A. Gips­­lis (R.S.S. Letonă) cu 7 1/2 puncte. (Agerpres) ★ I»**, -O­O­O­ (Urmare din pag. I-a) lucrărilor de montaj, ei pot executa ritmic şi în bune condiţii aceste lucrări, pentru a da în producţie la termen noile obiective. Iată de ce comenzile pentru noile construc­ţii industriale trebuie executate în mod exemplar, cu spirit de răspun­dere şi livrate la termenele prevă­zute în contracte şi la un înalt ni­vel calitativ. Aceasta este o sarcină de stat de primă importanţă, căreia trebuie să-i acorde întreaga aten­ţie conducerile tuturor întreprinde­rilor care execută asemenea co­menzi. Recenta plenară a C.C. al P.M.R. a subliniat cu tărie că punerea în funcţiune a obiectivelor la terme­nele planificate este cel mai im­portant indicator al planului de in­vestiţii. Nu ne poate fi indiferent dacă noile obiective în construcţie intră sau nu la termen în funcţiu­ne, dacă, printr-o mai bună orga­nizare a muncii, se scurtează dura­ta lor de execuţie. Acest lucru tre­buie să fie bine înţeles şi de către conducerea combinatului Reşiţa. Orice întîrziere în livrarea comen­zilor pentru propriile investiţii nu poate duce decit la prelungirea ter­menelor de punere în funcţiune a noilor obiective ce se construiesc aici, dăunînd economiei naţionale. Asta înseamnă, în ultimă instanţă, că ele nu vor începe să dea pro­ducţie la data stabilită. în acelaşi timp, o instrucţie cu cit se tără­gănează, cu atît costă mai scump. Pe lingă greutăţile pe care şi le provoacă singur, nu e mai puţin a­­devărat că, în realizarea investi­ţiilor, combinatul reşiţean întîmpină greutăţi şi din afară. Desfăşurarea normală a unor lucrări este stînje­nită uneori datorită faptului că IPROMET face pe parcurs modifi­cări în proiecte. Acest lucru creează greutăţi constructorilor şi mentori­­lor în lupta lor de a da în funcţiune la termen fiecare lucrare. Sunt de asemenea cazuri cînd şi alte între­prinderi care execută comenzi pen­tru şantierele de aici nu-şi îndepli­nesc conştiincios şi cu răspundere sarcinile contractuale. Au expirat de mult termenele la care uzinele „Wilhelm Pieck“-Brăila, „23 Au­gust“ din Capitală, „Bocşa Romînă" ş.a. trebuiau să livreze o serie de utilaje pentru şantierele Reşiţei. Timpul care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului trebuie folosit din plin de constructorii şi montorii reşiţeni, luîndu-se toate măsurile pentru recuperarea rămînerii în urmă in realizarea planului de in­vestiţii. Eforturile lor trebuie să fie susţinute de proiectanţi, de între­prinderile care au de executat co­menzi pentru şantierele de aici şi, îndeosebi, de beneficiarul investiţii­lor — cel dinţii interesat în termi­narea la timp a lucrărilor. Trăgînd învăţăminte din lipsurile care s-au manifestat în acest an, conducerea combinatului trebuie să dea o mare atenţie livrării la timp a utilajelor şi construcţiilor meta­lice, creînd condiţii ca lucrările de construcţii şi montaj să se desfă­şoare cit mai bine, ca noile obiective să intre în funcţiune la termenele stabilite. La rîndul său comitetul de partid al combinatului are datoria să urmărească cu mai multă exigenţă felul cum combinatul îşi îndepli­neşte sarcinile ce-i revin în cadrul planului de investiţii. Cînd îţi faci singur greutăţi 0 *0 Artiști amatori pe scenă ! Membri ai echipei de teatru a Combinatului chimic Făgăraş. (Foto Gh. Vintilă) Models noi la fabrica as mase plastice Bucureşti: coşuleţe din material plastic. (Foto Agerpres) Expoziţia „Tolstoi“ de la Muzeul romîno-rus Miercuri la amiază, la Muzeul ro­mîno-rus din Capitală s-a deschis expoziţia „Lev Nikolaevici Tolstoi“ organizată de Muzeul româno-rus cu prilejul comemorării a 50 de ani de la moartea marelui scriitor. Au participat reprezentanţi ai Mi­nisterului Invăţămintului şi Culturii, oameni de artă şi cultură, un nu­meros public. Au fost de faţă reprezentanţi ai ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. Expoziţia cuprinde ediţii din ope­rele marelui scriitor rus tipărite în­­ţara noastră înainte şi după 23 Au­gust 1944, ediţii rare ruse, printre care ediţia jubiliară a operei „Război şi Pace“, din 1912, repro­duceri după opere ale marilor pic­tori şi gravori ruşi — contemporani cu L. N. Tolstoi­­ şi numeroase fo­tografii înfăţişînd aspecte din via­ţa scriitorului, precum şi scene din opera sa dramatică. (Agerpres) ­o»o- Informaţii • La invitaţia Comitetului regional Baia Mare al P.M.R. şi sfatului popu­lar regional, marţi a sosit in regiunea Baia Mare o delegaţie de oameni ai muncii din R.S.S. Ucraineană, condusă de B. A. Iakovlevici, secretar al Co­mitetului regional Stanislav al P.C.U.S. Timp de mai multe zile oaspeţii vor vizita întreprinderi economice şi in­stituţii din regiunea Baia Mare. • La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 30 noiembrie 1960 au ieşit urmă­toarele opt combinaţii de litere : 1). T.N.K. ; 2). B.U.F.; 3). X.S.S. ; 4). G.J.C. ; 5). G.X.G. i 6). A.G.T. ; 7). Y.T.L.! 8). I.X.G. (Agerpres) -0*0- Plecarea delegaţiei Consiliului de Stat al R. D. Germane Miercuri la amiază a părăsit Ca­pitala, indreptîndu-se spre patrie, delegaţia Consiliului de Stat al R.D. Germane condusă de Manfred Gher­­lach, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al R. D. Germane, care a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Anton Moi­­sescu, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Mihail Gh. Bujor şi Filip Geltz, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, deputaţi ai Marii Adunări Naţio­nale, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe. Au fost de faţă Wilhelm Bick, ambasadorul R. D. Germane la Bucureşti, şi membrii ambasadei. •r în cursul dimineţii oaspeţii, înso­ţiţi de tovarăşul Filip Geltz, mem­bru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, au vizitat Centrul de pro­ducţie cinematografică Buftea. (Agerpres) Sosirea în Capitală a unei delegaţii culturale birmane Miercuri la amiază a sosit in Ca­pitală o delegaţie culturală bir­­mană, alcătuită din U Than Sein, secretar parlamentar in Ministerul Culturii al Uniunii Birmane, U Tin Oo, adjunct al secretarului perma­nent în Ministerul Culturii, şi U Tha Myat, directorul Institutului pentru cultura unională. La aeroportul Băneasa delegaţia a fost întîmpinată de Constanţa Crăciun, adjunct al ministrului In­­văţămîntului şi Culturii, Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., prof. Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoa­rele din Asia şi­ Africa, de funcţio­nari superiori din Ministerul Aface­rilor Externe şi Ministerul Invăţă­­mîntului şi Culturii. Miercuri după amiază delegaţia a făcut o vizită la Ministerul Invăţă­­mîntului şi Culturii, unde a fost pri­mită de Constanţa Crăciun. Au fost de faţă funcţionari supe­riori din Ministerul Invăţămintului şi Culturii şi Ministerul Afacerilor Externe, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. Oaspeţii birmani au vizitat Insti­tutul de folclor, iar seara au vizio­nat o gală de filme româneşti. (Agerpres) ­o».­ Cu prilejul Zilei solidarităţii internaţionale cu oamenii muncii şi poporul nlgerian Miercuri după-amiază, in sala Teatrului C.C.S. din Capitală a a­­vut loc o adunare a oamenilor mun­cii şi a activului sindicatelor din Bucureşti consacrată Zilei solidari­tăţii internaţionale cu oamenii mun­cii şi poporul algerian. Despre lupta eroică a poporului algerian, pentru libertate şi inde­pendenţă naţională, pentru dreptul de a-şi hotărî singur soarta, a vor­bit tovarăşul Gheorghe Dăscălescu, membru în Biroul Executiv al Con­siliului local al sindicatelor din Ca­­pitală. Participanţii la adunare au trimis o telegramă Uniunii generale a muncitorilor algerieni, prin care oamenii muncii şi activul sindica­telor din Bucureşti urează sindica­telor, oamenilor muncii şi Întregului popor algerian realizarea grabnică a năzuinţelor lor de libertate şi in­dependenţă naţională Asemenea adunări au avut loc în toate regiunile ţării. (Agerpres) -p 90- Nr. 5005 C­INSMfilPfefeufefate Muntele : Sala Palatului R.P. Romíne (orele 19); Darclée : Patria (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30) ; Cuibul vulturilor : Republica (9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21) ; I. C. Frimu (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15); Înfră­țirea între popoare (16; 18,15; 20,30); Mio­rița (10; 12; 14; 16,30; 18,45; 21); 1 Mai (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21); Dincolo de orizont : Magheru (10; 12;15; 16; 18,30; 21) ; Marea mă cheamă : Gh. Doja (10,30; 12,30; 15; 17; 19; 21); Arta (18; 18; 20); Discipolul diavolului : Bucureşti (10; 12,15; 15; 17; 19; 21) ; 23 August (10; 12; 15; 17; 19, 21); N. Bălcescu (10; 12; 15; 17; 19, 21); Boleslaw Bierut (17; 19,45); Hanul din Spessart: V. Alecsandri (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15); Maxim Gorki (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21); De la Apenini la Anzi : Elena Pavel (9,45; 12; 14,15; 18,30; 19,45; 21); Drumul serii (15; 17,05; 19,10; 21,15); Unirea (15; 17,05; 19,10; 21,15); Donca Simo (14,30; 16,30; 18,30; 20,30) ; Alo... Aţi greşit numărul : Lumina (de la 10 la 14 în continuare 16; 18,15; 20,30); Mamelucul : Central (10,30; 12,30; 14,45; 18,45; 18,48; 20,45); Culisele varieteului­­ Victoria (9; 11; ÎS; 15; 17; 19, 21); Munca (16; 18,15; 20,30). Oameni şi strici : 13 Sep­tembrie (de la 10 la IS program special pentru copii) (18; 18,15; 20,30); Libertăţii (10; 12; 14,30; 16,30; 18,30; 20,80) ; Pană de aur — O zi pierdută — Gimnastică acrobatică, gimnastică artistică etc. (rulează în continuare de la 10 la 21) la Timpuri Noi ; Nopţile Cabiriei ; Tineretului (10; 12; 16; 18,15, 20,30); In umbra legii : 8 Martie (15; 17; 19, 21); Al. Sabia (cinemascop ste­reofonic) (10; 12, 14,15; 16,30; 18,45; 21); Palatul de cleştar : Al Popov (rulează în continuare de la 10 la 21); Volga (15; 17; 19; 21); Cad frunzele : Griviţa (11; 13; 15; 17; 19; 20; 30 Decembrie (16; 18;15; 20,30); Bădăranii : V. Roaită (10; 12;15; 15; 17; 19; 11,15); Moşilor (15; 17; 19; 21); Mici­man Panin : G. Bacovia (16; 18; 20); M Eminescu (16; 18;15; 20,30); Portul fără apă: Cultural (16; 18; 20,15); Normandie:Niemen: Flacăra (14,30; 16,45; 19; 21,15); Olga Bande (15,30; 18; 20,30); Pasărea cerului : T. Vla­­dimirescu (15; 17; 19, 21); Nopţi albe : I. Pintilie (15; 17; 19, 21); Doamna cu căţelul: Popular (16; 18,15; 20,30); Departe de pa­trie : C-tin David (15,30; 18; 20,30); Noni părăsesc cerul­­ 8 Mai (15; 17; 19; 21); Don Quijotte : 16 Februarie (15,30 ; 18 ; 20,30) ; Pămînt desţelenit (seria I-a) : Floreasca (15; 17); Enrico Caruso : G. Coşbuc (15; 17; 19, 21); Şapte mirese pentru Şapte fraţi : B Delavrancea (11; 14; 16; 18; 20); Bîtă, ieşi din sac I : Aurel Vlaicu (15; 17; 19; 20,45) TELEVIZIUNE : Joi orele 18,30 - In­formaţiile după-amiezii. 18,35 — Emisiune literară pentru tineretul şcolar : „Teme şco­lar®“ - satirizarea educaţiei burgheze oglin­dită în schiţele lui I. L Caragiale. 19,00 - Transmisie de la Teatrul Muncitoresc C.F.R • spectacolului .Aristocraţii“, comedie în 4 acte. In pauză : Jurnalul televiziunii. In încheiere poşta televiziunii şi ultimele știri ,h,. CUM VA Fl '/li/// 'L VREMEA lll'l / ij’llil Timpul probabil pen / JHh*. ' l jrj / tru următoarele trei / i ll zi^§** Vrem® schimbă Vf\\/jj toare și relativ răco-J&LJ- 1 / I roasă Cerul va fi va / / // temporar noros 7u V / ^or c^ea precipitații ' izolate. Vînt slab pin? 1® potrivit. Tempera qqP JP tura ușor variabilă Ceață locală.

Next