Scînteia, ianuarie 1961 (Anul 30, nr. 5034-5060)
1961-01-03 / nr. 5034
Nr. 5034 ”777 I vă prezentăm : CONSTRUCŢII NOI LA BAIA MARE In ultimii zece ani, la Baia Mare s-au construit intreprinderi industriale noi, s-au dezvoltat cele existente şi s-au înălţat cartiere întregi de locuinţe. Baia Mare a devenit un important centru industrial. Până acum citeva luni, Piaţa Victoriei era înconjurată de o sumedenie de căsuţe scunde, unele şubrezite de vreme. In tecul lor se inaiţă astăzi şapte blocuri de cite patru etaje, cu o linie urbanistică modernă. In noul cvartal al pieţei, constructorii ridică un bloc-turn cu şapte etaje — cea mai înaltă clădire din oraş. Noile blocuri din Piaţa Victoriei sunt în stadiul de finisaj. Pînă la sfîrşitul lunii ianuarie, 400 de apartamente îşi vor primi locatarii. Noile blocuri din centrul oraşului vor mai cuprinde un hotel cu 174 locuri, un restaurant modern, o cofetărie-braserie la parterul blocului,turn, magazine şi diferite unităţi pentru deservirea populaţiei. Odată cu construcţia noului cvartal din centrul oraşului, se modernizează şi străzile din jur. Pe bulevardul 6 Martie, care leagă noul centru al oraşului de Cartierul nou se fac ultimele lucrări. Va fi modernizată şi strada George Coşbuc - o arteră principală de circulaţie. Nu de mult, la Baia Mare a fost dat in folosinţă Palatul Telefoanelor, iar la şcoala medie din oraş s-au mai adăugat anul trecut încă l5 săli de clasă. In următorii ani se prevede construcţia a încă 1200 de apartamente. Pe bulevardul 6 Martie se vor înălţa blocuri cu 3 şi 4 etaje. Anul acesta se vor construi aici primele 600 apartamente. Alte blocuri se vor ridica pe strada George Coşbuc şi in alte părţi ale oraşului. Sunt în plină construcţie noi obiective industriale. In trimestrul II al anului va fi dată în folosinţă fabrica de produse lactate, care va prelucra zilnic 30.000 litri lapte. La întreprinderea „Petre Gheorghe" se vor construi încă două linii de rotaţie a minereurilor. In curînd va începe construcţia unui Internat pentru elevii şcolilor din oraş, a unei întreprinderi poligrafice şi a altor instituţii social-culturale. Incepînd din primăvara anului viitor vor începe lucrările de îndiguire a albiei Săsarului şi de extindere a canalizării. In apropierea noului centru al oraşului se va amenaja un parc. RADU APOSTOL coresp. „Scînteii" Pe strada V. I. Lenin Constituirea consiliilor F. D. P. In întreaga ţară, în numeroase raioane, oraşe şi comune au avut loc plenare ale comitetelor de partid, ale organelor locale de conducere ale sindicatelor, organizaţiilor tineretului, femeilor, cooperaţiei şi altor organizaţii obşteşti, care au desemnat reprezentanţi în consiliile orăşeneşti şi raionale şi birourile comunale ale Frontului Democraţiei Populare, în vederea alegerilor pentru Marea Adunare Naţională şi sfaturile populare. Printre consiliile F.D.P. constituite în ultimele zile sunt cele din oraşele Hunedoara, Petroşeni, Turnu Severin, Piteşti, Botoşani, Deva, Cugir, Lupeni, Alba Iulia şi altele, precum şi cele din raioanele Alba, Brad, Ilia, Sebeş, Orăştie, Haţeg din regiunea Hunedoara , Baia de Aramă, Băileşti, Calafat, Corabia, Filiaşi, Tg. Jiu, Tr. Severin, Vînju Mare din regiunea Oltenia , Vatra Dornei, Gura Humorului, Fălticeni, Botoşani, Dorohoi, Rădăuţi din regiunea Suceava , Curtea de Argeş, Piteşti, Rîmnicu Vîlcea, Muscel din regiunea Argeş, şi altele. In consiliile Frontului Democraţiei Populare au fost desemnaţi reprezentanţi ai organizaţiilor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor sindicale, de U.T.M. şi femei, muncitori fruntaşi, colectivişti şi lucrători din sectorul agricol socialist de stat, militari, oameni de ştiinţă, ingineri şi tehnicieni, profesori, artişti şi alţi intelectuali, activişti obşteşti, reprezentanţi ai cultelor, gospodine. (Agerpres) Matinee cinematografice Întreprinderea cinematografică de stat a oraşului Bucureşti organizează în aceste zile ale vacanţei de iarnă, matinee speciale pentru copii şi tineret. Copiii pot viziona filme cu subiecte din viaţa tineretului şi de desene animate la următoarele cinematografe : Maxim Gorki, Cinematograful copiilor, B. Delavrancea, Flacăra, Olga Bande, Ilie Pintilie, 30 Decembrie, Alex. Popov, Popular, C. David, 23 August, M. Eminescu, Timpuri Noi, Volga, G. Bacovia, Înfrăţirea între popoare. In această săptămînă vor fi prezentate filmele : Desigur Nelly, Isprăvile cîrlionţatului, Oraş, Pudriera vorbitoare, Lumea tăcerii, Pămînt desţelenit, Datorie de prieten, Balonul roşu, Căi greşite etc. Ştafetă folclorică In raionul Negreşti, din iniţiativa Casei raionale de cultură s-a organizat o „Ştafetă folclorică“, care urmăreşte depistarea şi culegerea folclorului nou, existent pe teritoriul acestui raion. Ştafeta, organizată pe 4 trasee, după cele 4 centre de îndrumare metodică din raion, a cules în primele 2 luni de activitate peste 200 cîntece, poezii, cimilituri, ghicitori, strigături etc. In preajma referendumului din Franţa La 8 ianuarie, în Franţa şi Algeria urmează să aibă loc un referendum. Este vorba de o consultare cu caracter de plebiscit, de la care preşedintele De Gaulle aşteaptă aprobarea politicii sale In problema algeriană. Propaganda oficială desfăşoară mari eforturi pentru a obţine rezultatul dorit la acest referendum. Plicuri oficiale expunînd tezele guvernului sunt expediate la domiciliul alegătorilor ; marea presă, o mare parte a emisiunilor radio-televiziunii sunt consacrate aceluiaşi scop. Pe toate aceste canale se încearcă să se răspîndeascâ confuzia şi să se provoace dezorientarea opiniei publice. Folosindu-se lozinci care stau la inima maselor - pacea în Algeria, autodeterminarea — se urmăresc de fapt obiective exact contrarii celor proclamate. însuşi textul întrebării şi al proiectului de lege care ar urma să fie ratificat prin acest referendum sunt edificatoare pentru adevăratele intenţii ale iniţiatorilor lui. Intr-adevăr, cetăţenii sunt chemaţi să spună „Da" sau „Nu", la următoarea întrebare : „Aprobaţi proiectul de lege supus poporului francez de către preşedintele republicii cu privire la autodeterminarea populaţiilor algeriene şi organizarea autorităţilor publice în Algeria înainte de autodeterminare ?". După cum se vede, la început este menţionat principiul autodeterminării, principiu sprijinit de covîrşitoarea majoritate a ţării, cu excepţia ultracolonialiştilor. Dar valoarea acestei recunoaşteri se reduce la zero dacă se are in vedere textul proiectului de lege. Potrivit acestuia, autodeterminarea nu ar avea loc decit într-un viitor nedefinit, „atunci cînd condiţiile de securitate ar permite". Morin, delegatul general al guvernului francez la Alger, a şi precizat că acest lucru nu s-ar putea intimpla înainte de cîţiva ani. Nu odată însă unii oameni politici francezi au arătat că prin „condiţii propice autodeterminării“ înţeleg momentul cînd Algeria ar fi „pacificată“ adică poporul algerian ar fi îngenuncheat prin forţa armelor, perspectivă în care nici un om cu judecată nu mai poate crede astăzi. Expresia „atunci cînd", folosită in textul legii, arată clar că scopul urmărit este de a împiedica cu orice preț punerea In practică a autodeterminării Algeriei, In JEAN MONNIER ciuda afirmaţiilor făcute de însuşi De Gaulle. Trebuie de asemenea avut în vedere că potrivit textului proiectului de lege, condiţiile „consultării" In vederea autodeterminării „vor fi fixate prin decret". Aceasta înseamnă de fapt că ele vor fi fixate de guvernul francez, ceea ce goleşte autodeterminarea de orice conţinut real. Mai mult decit atît, se prevede că alegerea făcută de al- Corespondenţă din Paris genierii va trebui ratificată printr-un nou referendum în Franţa — ceea ce înseamnă că metropola va putea anula hotărîrea algerienilor. Amînînd la calendele greceşti momentul autodeterminării, referendumul urmăreşte să dea de îndată Algeriei un statut impus, adică instituirea unor organe ale puterii formate din oameni numiţi de guvernul de la Paris şi devotaţi acestuia. Este de la sine înţeles că aceasta nu are nimic comun cu dreptul poporului algerian de a-şi hotărî singur soarta, de a-şi alege instituţiile pe care le doreşte. Deşi acest statut este calificat drept provizoriu, el ar urma să devină definitiv. Chiar primul ministru Debré a declarat că este vorba de „un statut care trebuie să prefigureze viitorul". Unul din obiectivele referendumului este de a da lui De Gaulle mină libera spre a crea în Algeria o aşa-numită „a treia forţă", cu ajutorul căreia să slăbească poziţiile Frontului de Eliberare Naţională. In fond, asta este egal cu respingerea fără echivoc a metodei tratativelor cu guvernul provizoriu al Republicii Algeria, care, aşa cum au arătat cu o nouă forţă evenimentele petrecute recent în Algeria, este reprezentantul autentic al voinţei poporului algerian. Iată, prin urmare, ce cere referendumul de la 8 ianuarie alegătorilor francezi : aprobarea formală a principiului autodeterminării, dar concomitent cu negarea în fapt a acestuia. Consecința tuturor acestora este clară : referendumul înseamnă prelungirea războiului. Cercuri de adepţi ai referendumului dau de înţeles că un „Da" masiv ar permite lui De Gaulle să întreprindă tratative cu F.L.N. Mulţi francezi, se întreabă însă pe bună dreptate : dacă guvernul ar fi dorit o pace rapidă în Algeria, ce nevoie ar fi avut de un referendum, cînd avea calea directă a tratativelor cu guvernul provizoriu al lui Ferbat Abbas ? In fapt acest referendum va face şi mai dificile decit pînă acum aceste tratative. Cit priveşte „consultarea" populaţiei algeriene, ea este o simplă parodie, avînd în vedere că este „organizată" sub controlul unor forţe militare care ating un efectiv de 800.000 de oameni. In ce măsură forţele armate sunt folosite pentru a exercita presiuni asupra populaţiei algeriene reiese şi din ştirea apărută în ziarele din ultimele zile că flota militară franceză din Mediterană a fost pusă in stare de luptă, cu echipajele vaselor au fost chemate din concediu şi că astăzi, 4 ianuarie, vor începe manevre militare în zona Algeriei. Ziarul „Paris Jour“ a scris că, „la caz de nevoie, flota ar putea să intervină pentru „asigurarea votării“. Este clar că in asemenea condiţii nu poate fi vorba de o „exprimare liberă“ a votului. Pe de altă parte, acest referendum urmăreşte întărirea autorităţii unipersonale în Franţa. Ţi aînd seama de toţi factorii, numeroase organizaţii politice şi obşteşti din Franţa, care doresc încetarea războiului din Algeria şi evoluţia Franţei pe o cale democratică au chemat alegătorii să spună „NU" la 8 ianuarie. Primul care a luat poziţie împotriva referendumului a fost Partidul Comunist Francez. Biroul Politic al P.C.F. a declarat într-un comunicat : „Totul arată că referendumul este o nouă barieră ridicată în calea păcii in Algeria. El îndepărtează singura cale ce poate duce la încheierea păcii : negocierea cu guvernul provizoriu al republicii Algeria asupra condiţiilor încetării focului şi asupra garanţiilor de punere in aplicare a autodeterminării". In declaraţia conducerii Partidului Socialist Unificat se arată : „Acest răspuns nu poate fi decit „NU“ , nu - războiului din Algeria, nu — sîngelui vărsat, violenţelor săvîrşite, cheltuielilor nebuneşti , nu — refuzului de a aplica principiul autodeterminării, nu monarhiei gaulliste". împotriva referendumului s-a pronunţat şi Comitetul executiv al partidului radical, cu o mare majoritate de mandate. Fostul ministru Marosell, senator şi vicepreşedinte al partidului radical, a declarat : „Radicalii se pregătesc să voteze „NU" la referendum. Pentru ei, a spune „NU“ referendumului, înseamnă a striga „Trăiască republica“ în faţa adepţilor puterii personale". Şi-au precizat poziţia împotriva referendumului mari organizaţii sindicale, de tineret, de femei, printre care asociaţia şcolilor normale superioare, sindicatul naţional din învăţămîntul tehnic şi profesional, numeroase secţii ale sindicatului naţional al institutorilor. In diverse regiuni ale Franţei, organizaţiile locale ale P. C. Francez, P.S.U., Uniunii Femeilor Franceze, secţiile sindicatelor C.G.M., creştine, etc. au adaptat apeluri comune în care cheamă populaţia să voteze „NU“. La Saint Nazaire, de pildă, comitetul de coordonare pentru pace în Algeria, grupînd toate partidele şi organizaţiile democratice, sindicatele şi 178 de personalităţi au lansat un apel comun pentru „NU“. Nu putem scăpa din vedere faptul că şi ultracalonialiştii se pronunţă împotriva referendumului, insă pentru raţiuni cu totul contrarii ei nu vor să pomenească nici măcar formal despre autodeterminare, ţelul lor este să continue războiul, ei vor ca Algeria să rămînă mai departe o colonie a Franţei. În ceea ce priveşte, partidul socialist (S.F.I.O.), la recentul său Congres, majoritatea l-a urmat pe secretarul general Guy Mollet, care a cerut să se voteze „da“. Această atitudine se înscrie pe linia sprijinului activ pe care liderii socialişti l-au dat acum doi ani şi jumătate instaurării puterii personale în Franţa şi de atunci în continuare politicii îndreptate spre o soluţie neocolonialistă în Algeria. Este semnificativ că această poziţie a liderilor socialişti este mai categorică chiar decât aceea a partidului zis al „independenţilor“, care, deşi numără în rîndurile sale partizani înverşunaţi ci „Algeriei franceze“, n-a luat o poziţie explicită faţă de referendum, lăsînd membrilor săi latitudinea să voteze cum vor voi. Ca şi cu prilejul trecutului referendum pentru aprobarea Constituţiei gaulliste, asupra cetăţenilor francezi şi a populaţiei algeriene se exercită o vastă campanie de înşelare şi de şantaj, intre altele înfăţişindu-se actualul regim drept „răul cel mai mic". Se ştie că atunci mulţi oameni au căzut victimă acestei campanii. Rămîne de văzut dacă desfăşurarea evenimentelor in cei doi ani i-a învăţat cite ceva pe aceştia. Indiferent de rezultatele referendumului, un lucru este clar : cheia păcii in Algeria o constituie tratativele de la egal la egal cu adevăraţii reprezentanţi ai Algeriei luptătoare. In cadrul unor recente manifestaţii la Oran, demonstranţii algerieni au răsturnat şi Incendiata maşină a poliţiei. SCÎNTEIA Sosirea în Capitală a unei delegaţii economice din R. P. Ungară Marţi seara a sosit în Capitală o delegaţie economică din R. P. Ungară condusă de tov. Vályi Péter, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării. La sosire delegaţia a fost întîmpinată de tov. Mauriciu Novac, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, precum şi de funcţionari superiori din CSP, Ministerul Comerţului şi alte ministere economice. Au fost de faţă reprezentanţi ai ambasadei R. P. Ungare la Bucureşti. (Agerpres) O delegaţie guvernamentală economică a R. D. Vietnam a sosit în Capitală Marţi după-amiază a sosit în Capitală o delegaţie guvernamentală economică a R. D. Vietnam, în frunte cu tov. Dang Viet Chau, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării. Delegaţia guvernamentală economică va purta tratative cu privire la schimburile comerciale şi colaborarea tehnico-ştiinţifică între R. P. Romînă şi R. D. Vietnam. Membrii delegaţiei au fost salutaţi la sosire din Gara de Nord — de tovarăşii Ana Toma, adjunct al ministrului Comerţului, Mauriciu Novac, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, Anton Constantinescu, adjunct al ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei. Au fost de faţă Nguen Minh Chuong, însărcinatul cu afaceri adinterim al R. D. Vietnam la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Au început tratativele intre delegaţiile guvernamentale economice ale Republicii Cuba şi R. P. Romíne Ministrul Afacerilor Externe al R.P. Române, tovarăşul Avram Bunaciu, a primit marţi pe Hector Rodriguez Llompart, ministru adjunct al Afacerilor Externe, conducătorul delegaţiei guvernamentale economice a Republicii Cuba, şi pe ceilalţi membri ai delegaţiei cubane. . * In aceeaşi zi, ministrul Comerţului, tovarăşul Gogu Rădulescu, a primit pe Hector Rodriguez Llompart, ministru adjunct al Afacerilor Externe, conducătorul delegaţiei cubane, Alberto Mora, administrator principal al Băncii de comerţ exterior din Cuba, şi Armando Valdes Quesada, ataşat comercial, secretarul delegaţiei. La întrevedere a participat tovarăşa Ana Toma, adjunct al ministrului Comerţului. La Ministerul Comerţului au început marţi tratativele între delegaţia guvernamentală economică a Republicii Cuba şi delegaţia guvernamentală economică a R.P. Romíno. S-au discutat probleme privind schimburile comerciale romino-cubane pe anul 1961, în cadrul acordului comercial şi de plăţi existent între cele două ţări. Discuţiile s-au desfăşurat într-o atmosferă prietenească şi de înţelegere reciprocă. (Agerpres) ----------------pro-------------- INFORMAŢII • La invitaţia Comitetului de radiodifuziune şi televiziune din R. P. Romînă, se află într-o vizită în ţara noastră Itiel Leon Perez, preşedintele Televiziunii din Cuba. Marţi dimineaţa oaspetele Cuban a fost primit de conducerea Comitetului de radiodifuziune şi televiziune. • Expoziţia „Ocrotirea naturii“ din Republica Socialistă Cehoslovacă deschisă la Muzeul de istorie naturală „Grigore Antipa“ atrage numeroşi vizitatori. Vizitatorii pot viziona aici filme documentare cehoslovace din diferite domenii şi mai ales despre ocrotirea naturii. Iată cîteva dintre ele : „Parcul Naţional din „Tatra", „Din viaţa păstrăvului“, „Peştera Dornica“, „Golful pescăruşilor", „Praga — mama oraşelor“ etc. Programul de filme va fi prezentat în zilele de 5 şi 8 ianuarie. A apărut „Presa Noastră", revista Uniunii Ziariştilor din R. P. Română, nr. 11—12/1960. Ştiri sportive în ultima decadă a acestei luni, jucătorii şi jucătoarele noastre de tenis de masă urmează să susţină cîteva întîlniri internaţionale. La 21 şi 22 ianuarie, la Budapesta, reprezentativele masculină şi feminină ale R. P. Române vor întîlni selecţionatele R. P. Ungare. Cîteva zile mai tîrziu (27—29 ianuarie) se vor desfăşura la Praga campionatele internaţionale de tenis de masă ale R. S. Cehoslovace, la care vor fi prezenţi şi sportivii romîni. Aceştia şi-au început pregătirile. Loturile respective cuprind pe Negulescu, Cobîrzan, Covaci, Rethl, Popescu, Maria Alexandru, Geta Pitică. * Echipa selecţionată de hochei pe gheaţă a tineretului din U.R.S.S. şi-a început turneul în S.U.A. jucînd luni seara la Minnesota cu echipa „Gophers“ a Universităţii din localitate. Hocheiştii sovietici au lăsat o excelentă impresie prin jocul lor rapid şi eficace, repurtînd o categorică victorie cu scorul de 10—2. Cel mai bun jucător a fost Igor Dekonsk, care a înscris 3 puncte. ★ Campionatul republican de baschet programează în Bucureşti următoarele meciuri: sala Dinamo : I.C.F.—Voinţa Braşov (ora 9,30) ; Progresul—Voinţa Oradea (ora 11) ; Dinamo—C.C.A. (ora 19); Sala Giuleşti: Rapid—C.S. Oradea (ora 10). ★ Ediţia a III-a a competiţiei internaţionale de rugbi „Cupa Victoriei“ Va avea loc în R.S. Cehoslovacă, între 14 şi 21 mai. Nicolae Hortolomei In ziua de 3 ianuarie 1961, după o scurtă şi grea suferinţă, s-a stins din viaţă acad. prof. dr. Nicolae Hortolomei. Prin dispariţia lui, ştiinţa medicală romînească, învăţămîntul superior medical, au suferit o grea pierdere, el fiind unul din iniţiatorii şi maeştrii de frunte ai chirurgiei moderne din ţara noastră. Născut la 27 noiembrie 1885 în oraşul Huşi, acad. Nicolae Hortolomei şi-a făcut studiile la Facultatea de medicină din Iaşi. Avînd o pregătire aleasă şi calităţi didactice deosebite a fost numit în învăţămintul superior în 1911 şi a urcat prin munca sa perseverentă şi plină de abnegaţie scara ierarhica a învăţămintului medical, ajungînd încă din anul 1922 conducătorul catedrei de clinică chirurgicală a Facultăţii de Medicină din Iaşi. Din 1930, acad. Nicolae Hortolomei şi-a desfăşurat activitatea la catedra de clinică chirurgicală şi urologică a Spitalului Colţea; în 1952 i s-a încredinţat conducerea catedrei de clinică chirurgicală a Institutului de perfecţionare şi specializare a medicilor. Acad- Nicolae Hortolomei a desfăşurat o prodigioasă activitate ştiinţifică. Muncind cu deosebită pricepere şi talent, el a realizat o operă ştiinţifică valoroasă oglindită în cele peste 300 de lucrări de specialitate unanim apreciate în ţară şi străinătate. Ca experimentator şi clinician, acad. Nicolae Hortolomei s-a inspirat şi a aplicat cu succes metodele ştiinţei medicale sovietice. El a fost unul dintre primii oameni de ştiinţă care au promovat în ţara noastră şi au aplicat consecvent concepţia înaintată pavlovistă în cercetarea ştiinţifică medicală. Opera sa se caracterizează prin îmbinarea cercetărilor clinice şi experimentale de fiziologie şi fiziopatologie, prin situarea actului operator în complexitatea funcţională a întregului organism-Bucurîndu-se de largile posibilităţi create de regimul democratpopular pentru dezvoltarea ştiinţei, acad. Nicolae Hortolomei cu o excepţională forţă de muncă, a abordat cele mai moderne şi dificile domenii ale chirurgiei toracice, vasculare şi cardiace. Prin rezultatele vastei sale activităţi acad. Nicolae Hortolomei a adus contribuţii esenţiale la progresul ştiinţei chirurgicale româneşti. Profesor înzestrat şi de o rară conştiinciozitate, el a transmis cu dragoste zecilor de promoţii de medici cunoştinţele sale, pasiunea pentru ştiinţă, devotamentul pentru bolnavi. Dintre numeroşii săi elevi, formaţi în timpul unei activităţi didactice de aproape jumătate de veac, mulţi sunt cadre didactice universitare, cercetători ştiinţifici, conducători de clinici şi servicii chirurgicale. Pentru bogata şi multilaterala sa activitate ştiinţifică, didactică şi medicală, pentru meritele sale deosebite, a fost ales în 1948 membru al Academiei Republicii Populare Române. De asemenea, acad. Nicolae Hortolomei a fost membru în numeroase foruri ştiinţifice din alte ţări şi internaţionale, depunînd o activitate intensă pentru afirmarea ştiinţei medicale romîneşti. Acad. Nicolae Hortolomei a făcut parte din Comitetul naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînă, militînd pentru promovarea ideilor de pace şi prietenie între popoare. Pentru meritele saledeosebite, acad. Nicolae Hortolomei a fost distins cu „Ordinul Steaua Republicii Populare Romine“ clasa I-a, „Ordinul Muncii“ clasa I-a, „Premiul de Stat“ clasa I-a, şi titlul de „medic emerit“ al Republicii Populare Române. Prin încetarea din viaţă a acad. Nicolae Hortolomei pierdem un eminent om de ştiinţă şi distins profesor, un luptător pentru progres. Prezidiul Academiei R. P. Romîne. Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale. Ministerul învăţământului şi Culturii. Secţia de ştiinţe medicale a Academiei R. P. Române. Societatea ştiinţelor medicale din R. P. Romînă. Institutul medico-farmaceutic din Bucureşti. * * Prezidiul Academiei Republicii Populare Romine, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, Ministerul Invăţămîntului şi Culturii, Societatea ştiinţelor medicale, Rectoratul Institutului medico-farmaceutic din Bucureşti — anunţă cu profundă durere încetarea din viaţă a Pentru organizarea funeraliilor acad. prof. dr. Nicolae Hortolomei s-a constituit o comisie compusă din: acad. prof. dr. Ştefan S. Nicolau, membru al Prezidiului Academiei Republicii Populare Romine, preşedintele secţiei de ştiinţe medicale al Academiei Republicii Populare Romine, acad. prof. Hie Murgulescu, ministrul Invăţămîntului şi Comisia pentru organizarea funeraliilor acad. prof. dr. Nicolae Hortolomei anunţă că sicriul cu corpul neînsufleţit al acad. prof. dr. Nicolae Hortolomei este depus în Aula Institutului medico-farmaceutic Bucureşti, B-dul Dr. Petru Groza academicianului dr. Nicolae Hortolomei, profesor al Institutului medico-farmaceutic din Bucureşti — medic emerit al Republicii Populare Române, luptător consecvent pentru progresul ştiinţei şi invăţămîntului medical din ţara noastră. Culturii, prof. dr. Voinea Marinescu, ministrul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, acad. Grigore Benetatu, preşedintele Societăţii ştiinţelor medicale, prof. dr. Theodor Burghele, rectorul Institutului medico-farmaceutic Bucureşti, prof. dr. Buţureanu Vladimir, din partea Institutului medico-farmaceutic Iași. ★ Accesul publicului are loc astăzi 4 ianuarie 1961, cu începere de la ora 10 a.m. Ceremonia funebră va avea loc joi 5 ianuarie 1961, orele 14 în Aula Institutului medico-farmaceutic Bucureşti, iar înhumarea se va face la ora 16, la Cimitirul Bellu. Prezidiului Academiei Republicii Populare Romine Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române vă transmite condoleanţele sale în legătură cu pierderea suferită prin încetarea din viaţă a eminentului om de ştiinţă, academician prof. dr. Nicolae Hortolomei, CONSILIUL DE MINIŞTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMINE Familiei acad. prof dr. Nicolae Hortolomei Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romine vă exprimă profunde condoleanţe pentru durerea pe care o încercaţi prin moartea acad. prof. dr. Nicolae Hortolomei. CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMINE Organizarea funeraliilor academicianului prof. dr. Nicolae Hortolomei TELEGRAME EXTERNE „Acordaţi libertate Americii!'' In faţa Casei Albe demonstranţii au cerut dizolvarea comisiei pentru cercetarea activităţilor antiamericane WASHINGTON 3 (Agerpres). Aproximativ 500 de fruntaşi ai vieţii publice şi politice, oameni de ştiinţă şi personalităţi religioase de seamă din S.U.A. au cerut Congresului S.U.A. să dizolve comisia Camerei reprezentanţilor pentru cercetarea activităţilor antiamericane. Ei au adresat în acest scop Congresului o petiţie pe care ziarul „Washington Post and Times Herald“ a publicat-o cu litere mari pe două pagini. In petiţie se cere lichidarea comisiei şi se subliniază că această comisie „abuzează de mandatul său în scopuri politice, devenind un organ de represalii şi uzurpînd atribuţiile puterii executive şi puterii judecătoreşti“. La 2 ianuarie, numeroşi reprezentanţi ai vieţii publice din S.U.A., care au sosit la Washington venind din New York, Chicago, San Francisco, Los Angeles şi din alte regiuni ale ţării, au organizat pichete în faţa Casei Albe pentru sprijinirea numeroaselor cereri privind dizolvarea comisiei pentru cercetarea activităţilor antiamericane. Această demonstraţie a fost organizată de Comitetul naţional de luptă pentru dizolvarea menţionatei comisii. Demonstraţia s-a desfăşurat sub lozincile : „Acordiaţi libertate Americii!“, „Dizolvaţi comisia pentru cercetarea activităţilor antiamericane „Federaţia americană a profesorilor cere dizolvarea comisiei: „Restabiliţi drepturile şi libertăţile noastre care au fost violate“. • Forţe reacţionare din Washington au încercat să organizeze în apărarea comisiei o contrademonstraţie. Aproximativ 20 de huligani aparţinînd partidului fascist american, purtînd uniforme speciale cu zvastică, au venit şi ei în faţa Casei Albe. Aceşti urmaşi americani ai lui Hitler purtau pancarte pe care scria : „Fasciştii sprijină comisia pentru anchetarea activităţilor antiamericane“. Huliganii fascişti n-au reuşit să împrăştie demonstraţia. Pap 3