Scînteia, februarie 1961 (Anul 30, nr. 5065-5089)

1961-02-04 / nr. 5065

Se extinde mecanizarea in subteran CETĂŢENI. S-au deschis centrele de afişare a listelor de alegători. Verificaţi dacă aţi fost înscrişi în listele de alegători. De la propuneri, la realizări In prezent, în exploatările carbo­nifere din ţară, transportul în sub­teran se face cu mijloace mecani­zate în proporţie de 96 la sută, în u­­nele exploatări ca Petrila şi Lupeni fiind în întregime mecanizat. In acest an au fost prevăzute pen­tru extinderea mecanizării operaţii­lor cu volum mare de muncă inves­tiţii ce întrec cu 13 la sută sumele alocate anul trecut. Intr-o serie de exploatări din ţară au şi sosit noi utilaje pentru mecanizarea operaţii­lor de tăiere, încărcare, de transport în subteran şi la suprafaţă. La Fili­­peşti, Doiceşti şi la întreprinderea minieră Cîmpulung, de exemplu, se experimentează combine de înainta­re de mare randament , la Trustul minier „Ardealul" a sosit un nou tip de combină de abataj. Procentul de mecanizare a mun­cii în exploatările carbonifere va spori mult în acest an. Totodată, in­troducerea noilor utilaje, precum şi ------0*0-----­folosirea mai bună a capacităţii ce­lor existente, vor asigura, potrivit calculelor, creşterea productivităţii muncii în exploatările din Valea Jiului cu peste 6 la sută faţă de a­­nul trecut. (Agerpres) Ieri, un reporter al ziarului nostru a stat de vorbă cu tovarăşul Aurel Milea, responsabilul centrului de afişare nr. 7, din raionul I. V. Stalin. ÎNTREBARE : Ce rol indeplinesc cen­trele de afişare ? RĂSPUNS : Aici cetăţenii au drep­tul şi datoria să verifice dacă au fost trecuţi în listele de alegători, dacă nu­mele le-au fost înscrise corect şi dacă adresele lor corespund cu cele exacte. Totodată ei sunt informaţi unde se află secţiile de votare. In cazul cînd un ce­tăţean a fost omis din listele de ale­gători, sau constată erori şi înscrieri greşite, el este îndrumat să facă pe loc o întimpinare. Conform prevede­rilor legii electorale, intîmpinarea tre­buie să fie rezolvată de către comite­tul executiv al sfatului popular In cel mult 3 zile. Decizia luată de comite­tul executiv este afişată atit la sediul sfatului popular respectiv cit şi la cen­trul de afişare a listelor de alegători unde cetăţeanul a verificat listele şi a făcut Intîmpinarea. ÎNTREBARE : Intre ce ore pot fi con­sultate listele de alegători ? RĂSPUNS : Listele de alegători pot fi consultate in fiecare zi, inclusiv du­minica, la centrele de afişare, între o­­rele 8-20, fără întrerupere. Cetăţenii au înţeles că este o datorie patriotică să-şi verifice prezenţa în listele de alegători. Acest lucru a reieşit chiar din prima zi de funcţionare a centrului nostru, cînd s-au prezentat peste 400 de cetăţeni. La Tuluceşti ca şi in alte sate şi comune din re­giunea Galaţi cetăţenii care au participat la a­­dunarile in ca­drul cărora au fost propuşi can­didaţii F.D.P., au discutat şi pro­bleme legate de înfrumuseţarea şi dezvoltarea comunei lor. — Noi ne-am propus ca în acest an să înălţăm căminul cultural — a spus colectivistul Ion Dumitrache la o asemenea adunare. Eu cred că ar fi bine să nu lăsăm tot lucrul pentru la vară, cînd vom fi prinşi cu munca de recoltare. Am putea ca împreună cu candidatul nostru, tovarăşul Vasile Brînza, să ieşim chiar de miine cu carele şi să a­­ducem din gară balastul şi ţigla. Intr-o altă adunare colectivistul Vasile Mîndru «a arătat că in co­muna lor ar trebui curăţate şi ame­najate fîntînile, acum cînd încă nu încep ploile de primăvară. S-au mai făcut şi alte propuneri in adunări : să se construiască un pod peste girla Covirluiului, să fie tăiat stuful de pe lacul Brateş pen­tru a fi folosit la acoperirea unor construcţii la G.A.C. Cetăţenii s-au angajat să dea tot sprijinul prin muncă patriotică. De la propuneri s-a trecut la în­deplinirea lor. Vasile Brînzu, candi­datul, împreună cu alţi colectivişti au transportat de pe rampa gării întreaga cantitate de ţiglă, balast şi o parte din materialul lemnos cu care vor construi noul cămin cul­tural din comună. Pe uliţa de lingă noul magazin universal, Chiriţă Co­­dreanu, propus pentru prima oară candidat in alegerile de deputaţi pentru sfatul popular comunal, lu­crează de zor împreună cu Vasile Mîndru, Grigore Istudor şi cu mulţi alţii la amenajarea fîntînii. Şi pe alte uliţe din comună, candidaţii Tudose Pricopie şi Vasile Buga muncesc alături de cetăţeni la cu­răţirea şi îngrijirea fîntînilor. Intr-o săptămînă au fost refăcute în co­mună 5 fîntini. Şi celelalte propuneri au început să prindă viaţă. Sutele de grămezi de stuf au fost aduse de pe Brateş la sediul gospodăriei colective, prin munca patriotică a oamenilor. Se înfrumuseţează şi gospodăriile individuale. Cetăţenii au început să alinieze gardurile, să le vopsească, să desfunde podeţele. Aşa înţeleg colectiviştii din Tulu­­ceşti să întîmpine ziua alegerilor. Ceea ce-şi propun, traduc şi în faptă. GH. BALTA coresp. „Scinteii“ IHl­iNHMRINItRIflfllHtmUlR La centrul de afişare nr. 7 in prime­le ore ale dimineţii. Două şarje lunare din material economisit Anul trecut colectivul secţiei tur­nătoria de oţel a Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie" a folosit un proce­deu mai economic la turnarea oţe­lului, obţinînd lunar o şarjă în plus din material economisit. In luna ia­nuarie a.c., datorită mai bu­nei organizări a procesului tehno­logic, cit şi aplicării unor inovaţii, colectivul de aici a reuşit să reali­zeze două şarje lunare din material economisit. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Anul XXX Nr. 5065 | Sîmbătă 4 februarie 1961 6 PAGINI — 30 BANI Grupele de partid pe blocuri şi străzi ’ Membrul de partid este un om activ atît în producţie, cit şi în viaţa obştească. Oriunde mun­ceşte sau trăieşte, în orice loc se află comunistul acţionează ca un militant pentru binele colectivi­tăţii. Printr-o hotărîre a Biroului Po­litic al C.C. al P.M.R., luată anul trecut, s-a stabilit crearea unei forme organizatorice care să ajute la desfăşurarea in mai bune con­­diţiuni a activităţii membrilor şi candidaţilor de partid din între­prinderi şi instituţii în cartierele unde locuiesc şi să contribuie la îmbunătăţirea muncii pe tărîm gospodăresc, cultural şi politic în cartierele oraşelor. In toate oraşele ţării, în blocuri sau pe străzi acti­vează acum grupe de partid, care cuprind pe toţi membrii şi candi­daţii de partid, indiferent de or­ganizaţia de bază din care fac parte. Ca organizatori ai acestor gru­pe de partid au fost numiţi de către comitetele orăşeneşti (co­mitetele raionale în oraşul Bucu­reşti) tovarăşi dintre­­ cei mai buni membri de partid din blocul sau de pe strada respectivă, oa­meni cu pregătire şi cu experienţă în munca de partid. Organizatorii grupelor de partid pe blocuri sau străzi sunt subordonaţi direct co­mitetelor orăşeneşti (comitetelor raionale de partid din Capitală). In vederea coordonării activităţii tu­turor comuniştilor, birourile or­ganizaţiilor de bază de cartier ţin, prin secretarii lor, o strînsă legătură cu organizatorii acestor grupe. Cunoscîndu-se mai bine între ei, acţionînd în comun, membrii şi candidaţii de partid pot de­termina rezolvarea multor ches­tiuni social-gospodăreşti. Grupele de partid pe blocuri­ sau străzi se întrunesc la 2-3 luni pentru a dezbate diferite probleme care privesc strada sau blocul respec­tiv şi stabilesc măsuri privind: întreţinerea şi păstrarea in bune condiţiuni a fondului de locuin­ţe, îndeplinirea la timp de către locatari a îndatoririlor faţă de stat, sprijinirea iniţiativelor gos­podăreşti, întărirea educaţiei ce­tăţeneşti etc. Activitatea multila­terală­­ a grupelor de partid asi­gură creşterea continuă a influ­enţei partidului în rîndul acelor categorii de cetăţeni care nu sînt în cîmpul muncii, atragerea lor la viaţa obştească a cartierului. Oricine vede că oraşele patriei noastre, an de an, se transfor­mă, capătă o nouă înfăţişare. Pretutindeni apar noi cartiere de locuinţe, se desfăşoară lucrări de sistematizare, au loc acţiuni de s­avare, canalizare şi înfrumuse­­are. Un rol tot mai însemnat în buna gospodărire a cartierelor are munca plină de iniţiativă a cetăţenilor, a deputaţilor­ sfaturi­lor populare. Şi e firesc să fie aşa. Oamenii vor ca nu numai la fa­brică sau în instituţie lucrurile să meargă bine, ci şi în cartierul în care locuiesc. Chiar de la înfiinţare, majori­tatea grupelor de partid pe blocuri şi străzi au avut, în centrul acti­vităţii lor, grija pentru întreţine­rea şi păstrarea în bune condi­ţiuni a fondului de locuinţe. Care cetăţean nu ştie cîte eforturi face an de an statul nostru democrat­­popular alocînd zeci şi zeci de mi­lioane de lei pentru construirea de noi case şi cartiere ! Grupe de partid, cum sunt cele din str. Bre­­zoianu nr. 3­5 (organizator tov. Florian Petricaş), din bd. Repu­blicii nr. 57 (organizator tov. Ni­­colae Macrea), au desfăşurat o vie activitate în rîndul cetăţenilor pentru ca aceştia să-şi îngrijească cu dragoste locuinţa. Ele au îndru­mat pe locatari să nu aştepte ca orice reparaţie mică — schimba­rea unui robinet, înlocuirea unui geam spart etc. — să fie făcută de sfatul popular. Cite lucruri în aparenţă mărunte, nu se pot face cu forţe proprii, evitîndu-se astfel stricăciuni mai mari! In atenţia grupelor stă munca educativă în rîndurile cetăţenilor pentru formarea unei noi­­atitu­dini, socialiste, în relaţiile de con­vieţuire între cei ce locuiesc în a­­ceeaşi casă sau pe aceeaşi stradă. Grupa de partid de pe străzile Mitropolitul Dosoftei şi Fabrica de cărămidă din raionul­ Griviţa Ro­şie (organizator tov. Gh. Cercela­­ru) sau grupa de partid din blo­cul de pe str. Vasile Lascăr 48—50 [(organizator tov. Ligia Naum) sprijină activitatea comitetelor de bloc, a comitetelor de stradă, ţin legătură cu deputaţii, cu cele mai largi şi mai diverse categorii de cetăţeni, cu care se consultă în permanenţă, ceea ce contribuie la creşterea în şi mai mare măsură a iniţiativei cetăţeneşti. Campania electorală constituie un minunat prilej de activizare a grupelor de partid pe blocuri şi străzi. Ele sunt chemate să desfăşoare — în strînsă legătură cu organizaţia de bază a car­tierului — o muncă politică con­cretă, convingătoare, îndeosebi în rîndurile populaţiei care nu lu­crează în producţie. Adunările lo­catarilor din blocuri, ale comi­tetelor de stradă, şedinţele cercu­rilor de citit etc. — sînt prile­juri pe care grupele de partid pe blocuri şi străzi trebuie să le folosească spre a vorbi oameni­lor despre realizările regimului democrat-popular, despre schim­bările petrecute în oraşul, raio­nul, pe strada unde locuiesc, totodată, să fie aduse în discuţie problemele gospodăreşti care mai sunt de rezolvat. Cunoscînd cel mai bine oamenii cărora li se adresează, grupele de partid pe blocuri şi străzi vor putea antre­na cu succes cetăţenii acum, în campania de alegeri, la diferite lucrări de folos obştesc, la înfru­museţarea cartierelor, la manifes­tările organizate de Casele alegă­torului etc. Buna desfăşurare a activităţii grupelor de partid pe blocuri şi străzi depinde de felul cum sunt conduse şi îndrumate de către comitetele orăşeneşti de partid. Studierea atentă şi generalizarea experienţei bune dobîndite de unele grupe de partid este o sarcină deosebit de importantă, care trebuie să stea în perma­nenţă în atenţia organelor de partid. Este necesară organizarea periodică a unor schimburi de ex­perienţă între organizatorii gru­pelor de partid. Organizaţiile de bază din între­prinderi şi instituţii trebuie să se preocupe nu numai de activitatea membrilor şi candidaţilor de partid la locul lor de muncă, ci şi în cartierul unde locuiesc, să se intereseze de felul cum aceştia îşi duc la îndeplinire sarcinile în­credinţate de grupa de partid a blocului sau străzii. Muncind cu spirit de răspun­dere şi iniţiativă, fiind ei înşişi exemplu în toate activităţile ob­şteşti, comuniştii din grupele de partid pe blocuri şi străzi, împre­ună cu organizaţiile de bază din cartier, cu comitetele de cetăţeni vor contribui la strîngerea şi mai puternică a legăturilor partidului cu masele, la mobilizarea oameni­lor muncii în rezolvarea sarcinilor cu caracter gospodăresc-edilitar, la antrenarea lor în tot mai mare măsură la înfăptuirea cu succes a politicii partidului și guvernului. I In interiorul ziarului j I —, { f • Andrei Băleanu : însemnări} ! despre comedie (pag. 2—4). • Metalurgiștilor — scule de j i înalt nivel tehnic (pag. 2-a). j I., • Maramureșul de azi in ima- j I gini (pag. 3-a). Î f • Răspuns la întrebările ci-­­ titorilor: Ce este „efectul Ka­­j­banov" ? (pag. 4-a). Intr-una din halele laminorului de 650 de la Hunedoara.­­ (Foto : Gh. Vinţili) hunedoara Bilanţul primei luni Siderurgiştii de la Combinatul din Hunedoara au încheiat prima lună a anului cu o depăşire a pla­nului de producţie de 2.800 tone de oţel şi 9.378 tone de ţagle şi blumuri laminate. La oţel, întregul spor de produc­ţie a fost realizat pe seama sporirii indicilor de utilizare a cuptoarelor. Echipele de oţelari conduse de prim-topitorii Petre Forţu şi Costică Sergiu, de exemplu, au scurtat cu 30 de minute durata medie de elaborare a şarjelor, şi au înregis­trat o depăşire a indicilor planifi­caţi de 15 şi respectiv 14 la sută. Se remarcă de asemenea realiză­rile muncitorilor de la noul laminor de profile care au încheiat luna trecută cu un spor la producţia planificată de aproape 6.000 tone laminate. ........................................ TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Doamnei SIRIMAVO BARDARANAIKE Prim-ministru al Ceylonului , Colombo Mă folosesc de fericitul prilej al celei de-a 13-a aniversări a Zilei Independenţei Ceylonului, pentru a vă adresa, Excelenţă, Dumneavoas­tră şi guvernului ceylonez, călduroase felicitări şi a vă exprima bunele urări ale guvernului R. P. Romíné şi ale mele personal pentru prospe­ritatea poporului ceylonez prieten, pentru înflorirea Ceylonului. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne O nouă unitate de matriţat TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii”). La uzinele „Gheorghi Dimitrov" din Arad a intrat în funcţiune o nouă unitate de matriţat piese pentru vagoane. Promo­varea progresului tehnic la aceste ope­raţii asigură o creştere a productivi­tăţii muncii cu peste 10 la sută, înlocuirea forjării libere prin matri­­ţare contribuie la reducerea consumu­rilor specifice de metal la construirea vagoanelor basculante, cu peste 5 la sută. A apărut noua hartă a R. P. Romín. Noua hartă a Republicii Populare Romine, cu actuala împărţire adminis­­trativ-teritorială, se găseşte de vînzare la toate librăriile şi magazinele de pa­­petărie. Harta este tipărită in culori şi are formatul 70 X IM cm. Aproape 6000 participanţi la concurs Majoritatea formaţiilor artistice de amatori din regiunea Oltenia se pre­gătesc pentru cel de al VI-lea concurs pe ţară al formaţiilor artistice de ama­tori. Pînă la 1 februarie se înscrise­seră la concurs 135 brigăzi artistice de agitaţie, 67 echipe de dansuri, 28 coruri, 215 solişti vocali, 129 solişti instrumentali şi alte formaţii artistice ale sindicatelor, cu un efectiv total de aproape 6.000 persoane. Primul curs la Casa agronomului CRAIOVA (coresp. „Scinteii"). La Casa agronomului din Craiova sunt îm­părtăşite lucrătorilor din agricultura regiunii Oltenia ultimele noutăţi agro­zootehnice. Anul trecut la Casa agro­nomului au avut loc, prin rotaţie, 39 cursuri cu ingineri, tehnicieni, briga­dieri şi şefi de echipe din unităţile agricole socialiste şi 3 schimburi de experienţă, la care au luat parte aproape 2.000 de participanţi. La începutul acestei luni s-a des­chis un curs cu durata de 6 zile pen­tru 55 legumicultori din gospodăriile colective. Premieră la Tg. Mureş­ ­ TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii“). La scena Teatrului de Stat din Tg. Mureş a fost prezentată ieri o nouă premieră. Colectivul de actori ai teatrului a in­terpretat piesa „Casa Bernardei Alea"*, creaţie a dramaturgului spaniol Fede­rico Garcia Lorca. Economii în producţie Luna ianuarie s-a încheiat la unita­tea B a întreprinderilor pentru Indus­tria de bumbac din Capitală cu însem­nate economii : 550 kg. fire de bum­bac, 1000 kg. de amidon, precum şi coloranţi şi chimicale in valoare de 20.000 lei. Brigada condusă de mumei­­toarea Teodora Costescu de la boign­­gerie a înregistrat cele mai multe eco­nomii de materiale. Orchestra în mijlocul colectiviştilor CALARAS! (coresp. „Scinteii“). Vi­neri seara in sola căminului cultural din satul Cepcu, raionul Călăraşi, or­chestra „Barbu Lăutaru“ a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ din Bucu­reşti, dirijată de Nicu Stănescu, artist emerit, a prezentat în faţa a sute de colectivişti un concert de muzică popu­lară românească. Concertul a fost pre­cedat de conferinţe „Sfaturile popu­lare — organe locale ale puterii de stat“, ţinută de tov. Burcea Răducanu, director al întreprinderii de industrie locală „11 Iunie“ din Călăraşi. ^ ___ ■ ■ ■» Încheierea Conferinţei pe ţară a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din R. P. Romina Vineri au luat sfîrşit lucrările celei de-a IlI-a Conferinţe a Uniu­nii Asociaţiilor Studenţilor din R.P. Romînă. In şedinţa de dimineaţă au luat cuvîntul pe marginea celor două rapoarte, prezentate în prima zi, tovarăşii : Pavel Dinache (Galaţi), Elena Lascu, vicepreşedinte al Con­siliului Central al Sindicatelor, Gh. Măruţă (Petroşeni), Mihăilă Gali (Bucureşti), Ilie Murgulescu, minis­trul învăţămîntului şi Culturii, Ma­rin Enache, muncitor la Uzinele „23 August“ din Bucureşti, Miron Olteanu, vicepreşedinte al Uniunii de cultură fizică şi sport, Virgil Trofin, prim-secretar al Comitetului Central al U.T.M., Margareta Lam­bert (Timişoara), Vasile Vlad (Ti­mişoara), Paul Dinculescu (Bucu­reşti) şi Vasile Marinoiu (Bucu­reşti). Delegaţii au aprobat în unanimi­tate raportul Consiliului cu privi­re la activitatea desfăşurată între cele două Conferinţe şi sarcinile de viitor ale asociaţiilor studenţi­lor, precum şi raportul Comisiei de cenzori. Conferinţa a trecut apoi la cel de-al treilea punct de pe ordinea de zi, alegerea Consiliului U.A.S.R. şi a Comisiei de cenzori. In Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din R. P. Romînă au fost aleşi prin vot secret 75 de membri reprezentanţi ai studenţilor din cele 9 centre universitare din ţară. In Co­misia de cenzori au fost aleşi 9 membri. După-amiază, la reluarea lucrări­lor, delegaţii au aprobat Rezoluţia celei de-a III-a Conferinţe a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din R. P. Romînă şi modificările aduse statu­tului U.A.S.R. In continuare, au fost anunţate re­zultatele primei şedinţe plenare a Consiliului U.A.S.R. Plenara a ales ca preşedinte al Consiliului pe tov. Cornel Burtică, ca vicepreşedinţi pe tovarăşii Stana Enache şi Fejeş Iu­­liu, ca secretar pe tov. Alexandru Ignat şi casier pe tov. Gheorghe Dulgheru. In Comitetul Executiv au mai fost aleşi tovarăşii Ştefan Andrei, Maria Ioana Bogdan, Ion Constan­tin Ciobanu, Iulian Cîrţînă, Vasile Degan, Maria Frîncu, Emi­­liana Margareta Ghimeş, Augustin Gîrbea, Alexandru Ionescu, Tereza Ionasz, Gheorghe Pîrlea, V. Bu­­joiu, Rudolf Sturm şi Elena Doina Ţibuleac. Comisia de cenzori a ales ca pre­şedinte pe tovarăşul Gheorghe Şer­­ban. Intr-o atmosferă de entuziasm ti­neresc, Conferinţa a ado­ptat scri­soarea către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín şi Consiliul de Miniştri al R. P. Ro­míne. In semn de dragoste şi devo­tament faţă de partid şi regimul democrat-popular, în sală au răsu­nat puternice urale în cinstea Par­tidului Muncitoresc Român, a Com­i­tetului său Central în frunte cu to­varăşul Gheorghe, Gheorghiu-Dej. Participanţii la conferinţă au ex­primat hotărîrea fermă a studen­­ţimii noastre de a nu precupeţi nici un efort pentru a-şi însuşi temeinic ştiinţa, tehnica şi cultura înaintată, pentru a se forma ca specialişti bine pregătiţi, cetăţeni înaintaţi, care să-şi dăruiască toate forţele cauzei înfloririi patriei noastre dragi. Tovarăşul Cornel Burtică, pre­şedintele Consiliului Uniunii Aso­ciaţiilor Studenţilor, a rostit apoi cuvîntul de închidere a lucrărilor Conferinţei.★ Seara, Consiliul Uniunii Asocia­ţiilor Studenţilor din R.P. Romină a oferit, în saloanele Casei Centrale a Armatei, o masă tovărăşească în cinstea delegaţilor şi invitaţilor la cea de-a III-a Conferinţă a U.A.S.R. (Agerpres) Seara, la Casa alegătorului LUGOJ (coresp. „Scînteii”). — In aces­te zile la Casa alegăto­rului, amenajată la clu­­bul fabricii Industria textilă Lugoj, întilneşti mulţi textilişti împre­ună cu familiile lor, precum şi cetăţeni din cartier care vin să con­sulte diferite materiale legate de alegerile de la 5 martie ori să participe la conferin­ţele şi programele ar­tistice. Un spectacol, care s-a bucurat de succes, a fost cel prezentat de membrii brigăzii artis­tice de agitaţie de la unitatea A. Programul a trecut în revistă rea­lizările obţinute în ul­timii ani de oamenii muncii din oraşul şi ra­­ionul Lugoj, de colecti­vul Industriei textile. Spectatorilor li s-a vorbit prin intermediul melodiilor şi al texte­lor despre noua şcoală construită în oraşul Lugoj, despre dezvolta­rea transportului în comun, a reţelei co­merciale precum şi despre activitatea gos­podărească şi edili­tară desfăşurată de sfatul popular cu spri­jinul deputaţilor şi al cetăţenilor Asemenea programe artistice vor fi prezentate şi la alte Case ale alegătorului. Ascultînd-o pe fiica sondorului f E pauză. In holul şi pe culoa- j I rele Casei de cultură a studen- J f ţilor, delegaţii discută, glumesc. ■! ( Ca între tineri. Ne atrage aten- j [­ţia o fetişcană slăbuţă, retrasă j f într-un colţ. Ţine in mină cite- \ I va foi umplute cu un scris mă- j f runt. ) f Cîteva minute mai tîrziu j I urcă la tribună. j I — Ard cuvîntul tovarășa Ve­­j­­­ronica Bujoiu, de la Institutul­­ I agronomic „Nicolae Bălcescu". j f Sfiala fetei in fața unei ase- j f menea adunări se pierde pe J 11 măsură ce înflăcărarea îi cu- j prinde glasul. Povestește sim- I plu și firesc despre minunatele ] I condiţii de viaţă şi de învăţă- j V tură ale studenţilor de la agro- ) ( nomie.­­ ( Din cei peste 2 000 de stu- j [ denţi ai Institutului c­conomic i ( 1.520 locuiesc în cele 6 cămine I ( moderne, cu camere mari şi j [ spaţioase, cu mobilier nou şi | f confortabil. ] ( — 1650 dintre colegii mei iau j [ masa la cantinele Institutului şi, | I drept să spun, avem numai cu­ I f uinte de laudă pentru laborato- j ( rul de cofetărie. I Pe feţele celor din sală se j ( ivesc zimbetele. Veronica Ru­­j I joiu e puţin uimită. Doar n-a I ! făcut altceva decit să exprime j I părerea celor de la agronomie ! I Aproape că-i vine să spună : i ! „dacă nu credeţi, poftiţi de luaţi 1 f masa la noi“.­­ Vorbind de la tribuna confe- I ( rinţei studenţeşti, fiica sondo- ! ( rului din Moreni, astăzi studen- ) ( tă fruntaşă şi ca miine agro- ] [ nomă într-un G.A.C., dă glas j ( simţămintelor de caldă recuno- j [ ştinţă ale generaţiei sale, pen- j [ tru partidul iubit. Ascultindu-i { i cuvintele, te gindeşti la viaţa } J cumplită pe care au trăit-o j I altădată cei ce păşeau pragul J ( „Agronomiei“ de atunci, tn pri- | [ mul său număr din anul 1931, j ( revista „Studenţimea nouă" j ( scria : „Prea puţini cunosc Aca- | I­demia de înalte studii agrono- I mice din Bucureşti. Se ştie oare­­ că aici sunt abia 250 studenţi ? j j Se ştie oare că aceşti studenţi \ dorm Îndesaţi ca sardelele, cite ( 10—25 într-un dormitor certat­­ [ de moarte cu higiena ? Se ştie ) I oare că masa zilnică de caii- j I tate absolut interioară, se plă- i­ã­ieşte cu 50 de lei ? Se ştie că j I mulţi studenţi mănîncă pîinea j j furată de colegii lor ?“. J ...Acum, aici, in sala celei de I I a III-a conferinţe pe ţară a J I U.A.SR., Veronica Bujoiu spu­ j I nea : I j ( — Studenţii au la dispoziţie t I amfiteatre frumoase, luminoa- i I se, laboratoare moderne, bi- j­­­blioteci care ne oferă o bogăţie j j de material necesar studiului.­­ I cămine şi cantine care ne asi- j­­ gură un trai confortabil, plăcut j ! I ION MARGINEANU !

Next