Scînteia, februarie 1961 (Anul 30, nr. 5065-5089)
1961-02-04 / nr. 5065
Pag. 2 Metalurgiştilor — scule de înalt nivel tehnic Fabrica de scule din Rîşnov este tânără, făcând parte din „promoţia“ întreprinderilor create în anii puterii populare. Produsele noastre sunt larg cunoscute în toate fabricile şi uzinele metalurgice din ţară. Cu sculele realizate de noi se prelucrează mii de piese, din care constructorii de maşini făuresc maşini şi utilaje de tot felul necesare înzestrării tehnice a diferitelor ramuri ale economiei naţionale. Muncitorii cu o înaltă calificare ştiu din proprie experienţă care este rostul unor scule de bună calitate. Dacă au scule corespunzătoare ei pot spori cu mult productivitatea muncii şi, în acelaşi timp, pot executa operaţii care să corespundă întru totul cerinţelor calitative. Colectivul fabricii noastre s-a străduit în decursul anilor să îmbunătăţească continuu calitatea sculelor. Totuşi, considerăm că mai avem multe de făcut în acest domeniu, ţinînd seama că, în prezent, realizarea unor produse de calitate superioară este o sarcină centrală pusă de Congresul al III-lea al partidului în faţa tuturor colectivelor de întreprinderi. Nu întotdeauna filierele şi alte scule fabricate de noi au fost de cea mai bună calitate. Cauzele ? Nerespectarea întocmai a procesului tehnologic, lipsa de îndrumare tehnică a muncitorilor din partea unor tehnicieni şi ingineri, neritmicitate înroducţie în unele perioade ale anuai, lansarea unor comenzi fără documentaţie tehnică şi altele. Pe baza propunerilor făcute de muncitori, ingineri şi tehnicieni cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1961, am prevăzut pentru acest an o serie de măsuri tehnice şi organizatorice menite să ducă la înlăturarea lipsurilor semnalate şi la îmbunătăţirea simţitoare a calităţii sculelor. Este ştiut că perfecţionarea continuă a proceselor tehnologice constituie un mijloc principal pentru realizarea de scule de înaltă precizie şi mult mai durabile. In planul tehnic al întreprinderii pe anul în curs sunt prevăzute sarcini concrete pentru introducerea în producţie a celor mai moderne procedee de fabricare a sculelor. La producţia de filiere, îndeosebi la acele de dimensiuni mici, vom elabora un nou procedeu tehnologic. Pentru îmbunătăţirea calităţii şi aspectului industrial al produselor vom extinde operaţiunea de „lustruire canal" la toate tipurile de burghie spirale şi la unele tipuri de tarozi. In acest an vor fi introduse în producţie maşini şi utilaje noi. Unele le vom primi din afară , altele le vom proiecta şi executa în fabrică. De pildă, vom executa o instalaţie specială pentru tratamentul termic al broşelor; aceasta ne va permite să îmbunătăţim calitatea lor şi să realizăm o economie de circa 150.000 lei. In scurt timp, sortimentul „filiere", care ne-a dat anul trecut multă bătaie de cap, îl vom executa pe agregate speciale realizate în fabrica noastră. Ne preocupăm de asemenea de modernizarea utilajelor existente. In cadrul măsurilor luate pentru ridicarea calităţii producţiei s-a avut în vedere în mod deosebit întărirea controlului tehnic de calitate şi recepţie a produselor, s-a trecut la executarea controlului pe toate fazele de fabricaţie. Laboratorul nostru, care este înzestrat cu aparate şi instrumente de măsură şi control perfecţionate ne ajută să îmbunătăţim calitatea produselor. Probele metalografice executate în laborator ne permit, de asemenea, să prevenim din timp unele deficienţe care ar influenţa negativ calitatea sculelor. Dar asta nu este totul. La noi în fabrică mulţi controlori ajută efectiv muncitorii în realizarea unor produse de calitate. Pentru aceasta ei ţin o strînsă legătură cu maistrul şi tehnologul respectiv, sesizîndu-i orice deficienţe ce le constată în timpul controlului. Calitatea produselor noastre depinde, fără îndoială, în primul rînd de colectivul nostru, de măsurile pe care le luăm pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei, pentru creşterea calificării tehnice şi profesionale a muncitorilor şi tehnicienilor. Dar nu e mai puţin adevărat că ridicarea calităţii sculelor depinde şi de materia primă pe care o primim. Colectivul nostru are pretenţii faţă de unii furnizori , între care şruzinele „23 August“ din Capitală — să-i livreze oţeluri de calitate bună. Uneori, oţelurile livrate sunt insuficient recoapte, au fisuri şi impurităţi, ■ sigur că aceasta ne creează greutăţi în lupta pentru o calitate superioară a producţiei, pentru reducerea preţului de cost. Munca politică desfăşurată de organizaţia de partid din întreprinderea noastră este orientată spre îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. Calitatea este acum pe primul plan în întrecerea socialistă. Putem obţine produse de calitate superioară, la un înalt nivel tehnic — aceasta este hotărîrea întregului colectiv. Şi vom atinge acest ţel. Ne bizuim pe măsurile luate pînă acum şi pe care le vom lua în continuare, pe iniţiativa creatoare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor care sînt animaţi de dorinţa de a ridica necontenit prestigiul „mărcii fabricii“. MIRON GURGUI, director, Ing. N.I. A. IOAN, şeful serviciului producţie, NICOLAE BUTNARU, frezor, NICOLAE GAINARU, controlor tehnic. Fabrica de scule — Rişnov. Sala noului cinematograf „Vasile Boaită“ din Slobozia. Pentru muncitorii forestieri Peste 30 la sută din suprafaţa localităţiI Brad este acoperită de păduri. In tot timpul anului lucrează aci sute de muncitori. Pentru a se crea muncitorilor forestieri condiţii din ce în ce mai bune de viaţă, în locul colibelor de altădată s-au construit cabane la toate gurile de exploatare. La Certej-Criş şi Bucuresci s-au organizat magazine. Periodic, caravanele alimentare se deplasează de la Vaţa la exploatarea Basarabiţa. în multe dintre exploatări s-au instalat grupuri electrogene. Au fost trimise aparate de radio la exploatările forestiere de la Certej-Criş, Ponor, Basarabiţa şi Vaţa. In prezent, în exploatările forestiere din raionul Brad funcţionează biblioteci cu sute de volume. Caravana cinematografică prezintă de 2—3 ori pe lună filme pentru muncitorii forestieri. EUGEN CEAMA coresp. voluntar La gospodăria colectivă din Harman, regiunea Braşov, odată cu creşterea numărului de vaci proprietate obştească, a crescut şi producţia de lapte. Veniturile realizate anul trecut din sectorul zootehnic s-au ridicat la suma de 1518.292 lei, din care 983.735 lei provin din vînzarea laptelui. Producţia medie de lapte pe cap de vacă furajată a crescut la 2.704 litri lapte în 1960, faţă de 2.227 litri lapte în 1959. Acesta este rezultatul măsurilor luate din timp pentru asigurarea unei hrane îndestulătoare, în raţii bine calculate, precum şi dragostei şi priceperii îngrijitorilor. Principala hrană, porumbul siloz, a fost asigurată în cantităţi îndestulătoare, la care se mai adaugă peste 3.000 tone fîn, lucernă, trifoi, borceag şi borhot de sfeclă de zahăr. Pentru a menţine şi pe timp de iarnă o producţie sporită de lapte se dă în raţia fiecărei vaci cu lapte 7 kg. fibroase, 20 kg. borhot, 15 kg. porumb siloz etc. In raţia de producţie se administrează cite 0,200 kg. furaje concentrate (tăriţe şi şrot) pentru fiecare litru de lapte muls şi 2 kg. siloz de leguminoase. La depăşirea planului la lapte a contribuit, printre alţii, mulgătoarea fruntaşă Mareş Maria, care a depăşit planul cu 3.000 litri lapte. Gospodăria colectivă din Harman, realizînd producţii sporite de lapte, pe care le menţine la un nivel ridicat în timpul iernii, a contractat pe 1961 cu I.C.I.L. Braşov 80 vagoane de lapte de vacă şi 7.000 kg. brînză telemea de oi. ALEX. ARGHIR coresp. voluntar I. C. I. L.Braşov însemnări despr Comedia, iată un gen iubit şi popular, un gen cu glorioase tradiţii în teatrul romînesc. Cu atît mai mult astăzi, cînd făurim o lume nouă, eliberată de exploatare, poporului nostru — cu firea sa veselă, deschisă — ii place să rîdă sănătos, optimist, îndreptăţind celebrele cuvinte ale lui Marx, „ne despărţim de trecut rizînd“... rîzînd de toţi aceia care se cramponează ridicol de vechile apucături şi de vechile moravuri ale trecutului, în vreme ce noi ne îndreptăm victorios spre viitor. Realismul socialist a adus înnoiri esenţiale în dezvoltarea artei teatrale — printre altele şi în concepţia asupra comicului. Fără pretenţia de a trata aci aspectele variate ale acestei probleme, ne vom referi doar la unul dintre cele mai însemnate. După cum se ştie, vechea satiră realistă, de la Moliére sau Goldoni pînă la Gogol sau Caragiale, era îndreptată îndeobşte împotriva orînduirii sociale dominante, împotriva acelor trăsături morale şi de caracter, pe care le cultiva în mod frecvent sistemul social-politic existent. Satira realist-socialistă, dimpotrivă, se pronunţă de pe poziţia şi în sprijinul orînduirii sociale triumfătoare, împotriva unor categorii de indivizi rămaşi în urma dezvoltării, împotriva unor trăsături care vin în contradicţie cu mersul înainte al societăţii. Satira realist-socialistă nu se limitează la a nega anumite caractere, atitudini, tipuri, moravuri, ci totodată afirmă superioritatea noilor relaţii sociale şi norme morale. Contrastul comic provine aci tocmai din anacronismul vechilor obiceiuri şi mentalităţi, în raport cu realităţile şi tendinţele vieţii actuale. Din acest contrast se alimentează conflictul plin de haz al celor mai bune comedii ale noastre, create in anii din urmă De pildă, „Mielul turbat" de Aurel Baranga satirizează, cu un umor savuros şi revelator, vechile concepţii, potrivit cărora s-ar fi părut că Spiridon Biserică şi ceilalţi muncitori inovatori ar fi o categorie de oameni pasivi, neglijabili, uşor de pus la remorca unor birocraţi , spre surprinderea acestora din urmă, „naivul" Biserică. Pe marginea piesei „Siciliana" de Aurel Baranga, „liniştit" şi „resemnat» ca un mieluşel, se dovedeşte mai inteligent, mai combativ şi mai tare decit ei. „Turbarea mielului" nu este o simplă lovitură tre teatru, ci reprezintă un act cu profunde semnificaţii, obligîndu-i pe alde Cristescu şi Cavafu, Toma şi Bontaş să se trezească la realitatea zilelor noastre, pe care o nesocotiseră. Alături de Spiridon Biserică, Cerchez din „Ziariştii" de Al. Mirodan sau Toma Căbulea din „In Valea Cucului" de Mihai Beniuc sînt eroi pozitivi inteligenţi, spirituali, oameni care, cu zîmbetul pe buze, demonstrează convingător că vechile rînduieli şi-au trăit traiul — şi le întăresc pe cele noi. Folosind, ca să spunem aşa, artileria puternică a rîsului, ei îşi îndreaptă tirul spre duşmani ori spre elementele înapoiate. Intr-o comedie ca „Partea leului" de C. Teodoru, pe primul plan al acţiunii se află personajele negative, satirizate, dar aceasta nu înseamnă nicidecum că ele ar deţine preponderenţa şi în viaţă. Dimpotrivă, cu cît se străduiesc Bartolomeu Moţoc şi Pompilian să dea dovadă de mai multă „iscusinţă“ în jefuirea bunului obştesc, cu atît mai rizibile apar încercările lor de a-şi găsi puncte de sprijin într-o lume care-i respinge. Şi condamnă şi-i izolează. In ultimul timp, pe scenele teatrelor au fost prezentate un şir de comedii inspirate din viaţa tineretului. Dacă unele dintre aceste lucrări reuşesc, în general, să redea optimismul, dragostea de viaţă, voioşia generaţiei noastre tinere, în mult mai mică măsură au fost prinşi sub focul necruţător al satirei acei puţini becisnici — codaşi în producţie şi în învăţătură — care, în loc să ia parte la elanul celor de-o vîrstă cu ei, îşi risipesc timpul bătînd bulevardele. Se observă chiar că în unele piese începe să se manifeste maniera de a aduce în scenă astfel de bulevardişti, cu limbajul lor „şmecheresc“, cu bravada şi teribilismul lor penibil — şi de a-i prezenta într-o lumină binevoitoare, blajină, autorii respectivi urmărind să producă „haz“ prin efecte ieftine. Aşa se întîmplă, de pildă, în „Scrisori de dragoste“ de V. Stoenescu. Fireşte, ar fi fost de mult timpul ca presa literară, critica de specialitate să fi luat atitudine faţă de aceste tendinţe, cu atît mai mult cu cît au existat destule semnale critice, inclusiv din rîndurile spectatorilor, ca bună dreptate nemulţumiţi. De aceea, ne vom opri puţin asupra acestui aspect, cu prilejul faptului că la Teatrul Naţional din Bucureşti a fost pusă recent în scenă o piesă de A. Baranga, intitulată „Siciliana“. In mod evident, schimburile vii de păreri, care au avut loc în presa literară în jurul acestei lucrări, se explică nu prin aceea că piesa ar ridica probleme ascuţite, deosebit de interesante, ci tocmai prin faptul că a fost pusă în discuţie, cu această ocazie, o problematică mai largă, care depăşeşte cu mult sfera de idei a acestei piese. In lucrarea amintită, autorul şi-a propus să izbească cu arma ironiei în leneşi şi chiulangii, într-una din formele cele mai reprobabile ale sustragerii de la muncă — şi anume încercarea unor tineri specialişti, al căror cîmp de activitate este la ţară, să „se aranjeze" totuşi în oraşe, şi mai ales în Capitală, pentru a duce o viaţă comodă, fluşturatică. Iată un obiectiv demn de toată atenţia, de tot sarcasmul şi virulenţa autorilor satirici. Din păcate, insă, în piesa la care ne referim, aceste tipuri vetuste, de tineri uşuratici, sunt învăluite într-o atmosferă de îngăduinţă şi simpatie bonomă. Deficienţa fundamentală a piesei izvorăşte din faptul că trăsăturile negative ale unor neisprăviţi, în loc să fie persiflate, prezentate în contrast cu mediul, cu viaţa noastră care le este străină şi care le respinge, sunt dimpotrivă privite cu indulgenţă, apar puse pe seama „tinereţii in genere", pe seama unor zvăpăieli „inerente“ şi inofensive — poziţie confuză, care a fost exprimată de autor şi intr-un interviu din „Gazeta literară“, în care declara că toţi eroii piesei sale sunt de fapt „oameni buni". Pe bună dreptate, in cadrul unei discuţii cu spectatorii care a avut loc la Teatrul Naţional — şi la care au luat parte numeroşi oameni ai muncii, scriitori, cadre didactice, ingineri agronomi, studenţi, ziarişti ş.a. — vorbitorii au adus critici serioase noii lucrări a lui A. Baranga. Ei au arătat că autorul „Sicilienei“ nu a reuşit de astădată să supună moravurile învechite, dăunătoare, unui adevărat tir caustic. In centrul piesei stă figura lui Bebe Valsamache, proaspăt absolvent al Institutului de Agronomie, care caută un mijloc pentru a rămîne în Bucureşti, în loc să meargă la locul de muncă unde a fost repartizat, în comuna Rîpete. Soluţia salvatoare se iveşte în persoana verişoarei Fiii, tînără doctoriţă repartizată tot la ţară, care-i propune lui Bebe o căsătorie de convenienţă. Această intrigă, cu nenumăratele încurcături pe care ea le provoacă, dă personajelor prilejul să-şi etaleze pe larg prejudecăţile şi aberaţiile. Din păcate insă, concepţiile şi teoriile lor false nu sînt dezumflate, infirmate pe scenă, într-un mod tăios şi convingător. Deşi acţiunea este plasată în „zilele noastre“, mediul care îl înconjoară pe Bebe nu este lumea de azi a oamenilor muncii — faţă de care el ar fi apărut ca un parazit, ca un element înapoiat — ci o lume confecţionată artificial, pe măsura intereselor şi aspiraţiilor junelui Valsamache. Cocoloşit din toate părţile, Bebe pare a nu fi venit vreodată un contact decit cu oameni încă şi mai mărginiţi decit el. La facultate, cu toate „eforturile“ pe care le depune, „nu reuşeşte“ să rămină repetent. Chiar şi atunci cînd, printr-un concurs de împrejurări, ajunge totuşi la ţară, aflăm că el n-a dat nici o clipă piept cu munca, cu cei ce muncesc. Fără ca nimeni să se sinchisească, Bebe îşi continuă aici viaţa de trîndăvie, dormind dimineaţa pînă la orele 11, în vreme ce la dejun i se servesc pui fripţi. In felul acesta, autorul — ignorînd datele realităţii — îşi absolvă cu multă uşurinţă eroul de munca grea, de studiul şi practica îndelungată, pe care un student trebuie să le depună la noi pentru a dobîndi titlul de inginer agronom. Iar după aşa-zisa „intrare în producţie", ei creează un fel de ciudat şi iluzoriu paradis al leneşilor, pe care în chip inexplicabil, de-a lungul întregii piese, nimic nu vine să-l tulbure. Această lipsă de concordanţă a piesei cu viaţa, lipsa ei de autenticitate, a fost subliniată în cadrul dezbaterii de la Teatrul Naţional. Unele idei retrograde emise de personajele negative dobîndesc o aparenţă de justificare, deoarece li se răspunde nu cu idei înaintate, ci cu altele încă şi mai false. Astfel, excrocheria matrimonială la care se pretează eroii „Sicilienei“ nu scandalizează în piesă decît pe Tiberiu Cezar Sicoşan, tip de cretin absolut, al cărui crez propriu este : „Una-i ce vorbim prin şedinţe, mă rog frumos egalitate, dar „ acasă soaţa să fie soaţă“. In schimb, replicile de bun simţ despre faptul că menirea agronomului nu este „să cultive grîu pe Calea Victoriei“ apar minimalizate, fiind puse în gura unui personaj ridicol, Valsamache-tatăl, figură preluată din galeria slujbaşului caricaturizat de odinioară, cu toate metehnele respective, şi căruia funcţia de director într-o instituţie socialistă (şi încă cu „merite în trecut") — calitate ce i se atribuie in spectacol — i se potriveşte ca nuca-n pietate. Nu este de mirare că, în comparaţie cu acest mediu, Bebe — împreună cu prietenul său Nichi — par uneori inteligenţi, ba chiar scinteietori. Aşa cum s-a remarcat în discutie,lor le revin In text replicile cele mai acide, mai ofensive. In loc să fie ridiculizaţi după cum meritau, ei par a fi cel „ironiei", îngăduindu-şi, de pe poziţia lor de „băieţi deştepţi“, să zeflemisească cu cinism principiile oamenilor cinstiţi, să-şi bată joc de cei care „trag la agricultura socialistă“ ş.a.m.d. Din piesă nu răzbate puternic faptul că Bebe, Nichi şi celelalte personaje înapoiate sunt înconjurate de acel „univers salubru", la care face aluzie una din replici, şi care alcătuieşte existenţa noastră de fiecare zi. E drept că autorul a făcut încercarea de a aduce în scenă unele ecouri ale vieţii de azi Deşi foarte slabe, aceste ecouri, constind mai ales din plimbări edificatoare pe care le face împreună cu preşedintele sfatului popular. Damian - de care se şi îndrăgosteşte - trezesc la Fiji interesul şi dorinţa de a rămine să lucreze ca doctoriţă în comuna Rîpele. Această transformare prilejuieşte unele scene reuşite, dar lasă totuşi spectatorului un sentiment de nesatisfacţie prin caracterul ei prea puţin veridic (căci cu greu putem crede că iniţiatoarea lipsită de scrupule a întregii combinaţii putea deveni în cîteva zile doctoriţa entuziastă care visează la anul 2000 şi ţine un jurnal în replică la Ulceru). însuşi Damian, cu toate că nu apare pe scenă nemijlocit, ar fi putut, chiar rămî- ANDREI BALEANU (Continuare In pag. IV-a, col. 5-7) SCÎNTEIA COteSÎOMWÎUțQUMftAftl ===*==== Aj -•....... ■ ■ —« Producții mari de lapte Departamentul Gostat are datoria să ne sprijine Gospodăria de stat Rupea a reuşit să ajungă la 823 taurine, faţă de 625 cit a avut planificat pentru anul 1960. In anul acesta numărul vacilor cu lapte va fi dublat. Gospodăriamai creşte anual şi peste 30.000 păsări. Dezvoltarea şeptelului de animale a ridicat in faţa consiliului de conducere al gospodăriei problema asigurării unor adăposturi corespunzătoare, a furajelor necesare, cit şi a alimentării cu apă. Nu am reuşit să asigurăm o bună alimentare cu apă. In gospodărie urma să se facă un apeduct. Lucrarea a fost aprobată de Departamentul Gostat şi începută în cursul lunii septembrie 1960. In scurtă vreme a fost terminată captarea izvoarelor, au fost construite bazinul de captare şi şanţurile pentru conducte. N-am primit ţeava necesară pentru conductă şi am întrerupt lucrarea. De atunici am intervenit la toate forurile care ne-ar fi putut ajuta dar totul a rămas fără rezultat. Ținînd seama de sarcinile pe care le are gospodăria de stat Rupea in dezvoltarea șeptelului, Departamentul Gostat are datoria să ne ajute să terminăm lucrările de alimentare cu apă. PETRE I. PETRE organizator de partid Nu numai în centru Reţeaua comercială a cunoscut o largă dezvoltare în oraşul nostru. Au fost deschise noi magazine alimentare, un magazin modern de produse lactate, un magazin cu autodeservire, au fost modernizate şi renovate magazinele de textile şi confecţii. In magazine se găsesc cantităţi mari de mărfuri. Trebuie să arăt insă că tovarăşii din conducerea organizaţiei comerciale nu se îngrijesc ca şi sortimentele noi de mărfuri, aliate In baza de aprovizionare din Botoşani, să ajungă şi In magazinele de specialitate din Suceava şi alte oraşe ale regiunii. Iată un exemplu recent. La Botoşani s-au pus In vinzare gheluţe velur cu talpă de cauciuc, bune pentru timpul friguros. Dar In magazinele din Suceava n-au ajuns încă. Şi încă ceva. Cetăţenii care locuiesc în cartierele Zamca, Arini doresc să se deschidă în cartierele lor chioşcuri de unde să poată cumpăra diferite mărunţişuri necesare în gospodărie. Asta i-ar scuti de drumuri lungi pentru a cumpăra un obiect de un leu sau doi. Sunt de părere că secţiile comerciale ale sfaturilor populare orăşenesc şi regional ar trebui să dea mai multă atenţie bunei aprovizionări a magazinelor și amplasării lor pe teritoriul orașului. ANA BINDER gospodină-Suceava In noul magazin cu autodeservire în Tg. Mureș. SIMBATA, 4 FEBRUARIE * Cîntece din țări prietene — orele 9,30 I • Concert ghicitoare — orele 9,50 — I • Muzică din opere — orele 11,03 • Muzică populară rominească — orele 12,00* I • Art și duete din operete orele 13,05 -I* I • Din comoara folclorului nostru — orele 14,00 I • Suită de film ,,Bătălia Stalingradului* de Haciaturian — orele 14,80 — I • Muzici simfonică de compozitori romîni -rr orele 15,00 III• Actualitatea literară în revistele noastre — orele 15,45 — I • Soliști de muzică populară romnnesca — orele 16,15 — II • Cîntece de dragoste — orele 17,15 I • Cronică electorală prorele 17,30 — II • transmisia din Studioul de concerte, Cântă orchestrele da muzică populară şi de estradă ale Radioteleviziunii. Dirijori : Victor Predeaeu fi Sile Dinicu ** orele 18,00 - I • Interpreţi ai muzicii de operetă - orele 18,33 — II • Pe teme Internationale ** orele 19,10 -* II • Din istoria discului . ..Clavecinul bine temperat“ de Bach • orele 26,10 - I • Muzică uşoară de compozitori români şi sovietici — orele 20,30 — II • Concert de muzică populară fontinească — orele 21,30 - I • Moment poetic — orele 21,30 I~ II # Concertul în Re major pentru vioară și orchestră, de Ceaikovski — orele 22,20 — II • Muzică de dans — orele 23,10 ~ NI Clfi PUniHETUl. UNUI NECUNOSCUT ! Patria (10 ; 10 ; 14,15 ; 16.30 ; 18.45 ; 211. PISICA ÎȘI SCOATE CHEARELE : Republica (10 ; 12,15; 14,30; 16.45; 19; îl,15), București (8; 10 ; 12,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21.15), Gh. Dina (10 ; 12;10; 14;15; 16,30; 18.45, 21), MAMA INDIA ; Maxim Gorki (9,45; 11.45; 14; 16,15; 18,30; 21), V Roşită (10; 12; 15; 17; 19,15; 21.30) , N. Bălcescu (10; 12; 14,30; 18.45; 19,15; 21.30) UNUL DINTRE NOI: Magheru (10; 12; 15, 17; 19, 21), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19, 21) STEAUA TĂCERII : Înfrăţirea Intre popoare (15,30; 18; 20.30), Lumina (10; 12; 14; 18; 18,15; 20,30) ALERG DUPĂ O STEA : V. Alecsandri (10; 13; 15, 17; 19, 21), I C. Frimu (9,30; 11,40; 13,50; 16; IS.ISt 20,30), Mioriţa (11; 13,15; 15,30). 23 Angust (10; 12; 14,15; 16,30; 10,45; 21). CU ORICE PREȚ : Flacăra (15,30; 18 , 20,30), Olga Bancic (15,30; 18, 30,30), Aurel Vlaicu (15; 17; 19, 21). FIUL MEU SE ÎNSOARĂ : Central (10,15; 12,15; 14,45; 16,45; 18,45; 20,45), Floreasca (19,30). CINTECUL MARII : Victoria (10; 12; 15; 17; 19, 21). Libertății (10; 12; 14; 16,15; 18,30 ; 20,45). PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII : 18 Septembrie (ru. leagă In continuare de la 10—14). ODATA IN VIATA : 18 Septembrie (14,30; 10,45; 19; 11,15) LUMEA TĂCERII : Timpuri Noi (mbară în continuare de la 10—21). EUGENIE GRANDETA Tineretului (15; 17; 19; 21). DOCTORUL SOLM , S Martie (15, 17; 19; 21). PESCUITORI IN APA TULBURE : Al. Popov (rulează in continuare de la 10—11). SCRISOARE NEEXPEDIATA : Grivita (16; 18;15; 20,30), Arta (18,15; 20,30), Popular (15; 17; 19; 21) DISCIPOLUL DIAVOLULUI : Cultural (15; 17; 19; 21), ROSEMARIE Unirea (14,30; 16,30; 18,45; 21), 1 Mai (10; 12; 14; 18) SOLDATI FARA UNIFORMA : Munca (18; 18;15; 20,30), Drumul Serii (16; 18;15; 20,30) . FATA CU ULCIORUL : Tudor Vladimirescu (15; 17; 19, 21) BATRÎNA PIANINA : Mioriţa (18; 20,30). 1 Mai (18,30; 20,30), George Cosbuc (15; 17; 19, 21) NOPŢILE CABIRIEI • Moşilor (16; 18;15; 20,30) ALO... AŢI GREŞIT NUMĂRUL I : Iile Pintilie (15,30; 18, 20,30). PALATUL DE CLEȘTAR : »•.»a; LjiuwpkVEAaftU : uonea Simo (14,30; 16,30; 18,30; 20,30) MAREA MA CHEAMA : Volga (17, 19, 21) 1IOCHEISTUL DE REZERVA : 16 Februarie (16, 18; 29) CONFIDENTUL DOAMNELOR G Bacovia 03i 17, 19; $1) MEDICUL SI VRACIUL: 60 Decembrie (15, 17, 19; 11) HAIDUCUL DE PE CEREMU5 : Barbu Delavrancea (16; 18; 20) ÎN UMBRA LEGII : Boleslaw Bierut (17,30; 19,30). RĂZBUNAREA : Griviţa (10; 12; 14). SIMFONIA DRAGOSTEI : Arta (16) ZILE DE DRAGOSTE : Volga (16; 12; 15) DARCLEE :C David (15,30; 18; 30;30). MIZERABILII (ambele serii) ; 8 Mai (13, 10; 20,30). TELEVIZIUNE; orele 18,00 . Transmisie din studioul de concerte al Ftadioteleviziunii . Concertul orchestrelor de muzică uşoară şi muzică populară ale RedMeteviziunii. Djidipri , Siîo Dinjcu şi Victor Predescu In pauză : Informaţiile după amiezii în jurul orelor 20,00 — Emisiunea : „în fata harţii* — CIPRU. — 20,10— Jurnalul televiziunii. 26,30 -1* Prezentarea filmului clasic sovietic ».Băieţii veseli* (Toată lumea ude, cîntă ?i dansează) — pus la dispoziţie de Arhiva naţională de filne. In încheiere : Ultimele ştiri. CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru următoarele trei zile vremea va continua sa se răcească uşor. Cerul va fi variabil. Precipitaţii locale vor cădea mai ales în jumătatea de nord a ţării Vîntul va sufla potrivit din sectorul nordvestic Temperatura în scădere uşoară. Minimele vor fi cuprinse intre minus 1 la minus 1 grade, iar maximei« între minus 4 la plus 6 grade. de la 4 la 12 februarie 1961 SALA PALATULUI R.P. ROMINE : Titanic vals (Teatrul National „I. L. Caragiale“) — sâmbătă 4 (orele 19,30); Judecătorul din Zalameea (Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“) joi 9 (orele 19,30); Recital (Teatrul de Operă şi Balet al R.P. Romíne) — vineri 10 (orele 19,30); Mariana Pineda (Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giulești) — sîmbătă 11— duminică 12 (orele 19,30). TEATRUL DE OPERĂ ȘI BALET al R.P. ROMINE Maeștrii cîntăreti din Nürnberg —• sîmbătă 4 (orele 19); Lacul lebedelor — duminică 5 (orele 11); Cio-Cio-San — duminică 5 (orele 19,30); Faust — marți 7 (orele 19,30) ; Călărețul de aramă — miercuri 8 (orele 19,30); Traviata — joi 9 (orele 19,30); Othello — vineri 10 (orele 19,30); Ioan Vodă cel Cumplit — sîmbătă 9 (orele 19,30); Bărbierul din Sevilla — duminică 12 (orele II); Coppelia — duminică 12 (orele 19,30). TEATRUL DE STAT DE OPERETĂ : Dora Pasquale — sîmbătă 4 (orele 19,50), duminică 12 (orele 10,30); Văduva veselă — duminică 5 (orele 10 30), marți 7 (orele 19,30); Lăsați-mă să chit — duminică 5 (orele 19,30); Lysistrata — miercuri 8, vineri 10 (orele 19,30) ; Vînzătorul de păsări — joi 9 (orele 19,30) ; Boccaccio — sîmbătă 11 (orele 19,30); Vitelușul tărcat — duminică 12 (orele 19,30). TEATRUL ARMATEI (Sala Magheru) : Cînd înfloresc migdalii — sîmbătă 4, joi 9 (orele 19,30); Pygmalion — duminică 5 (orele 10), miercuri 8 (orele 19,30); Scandaloasa legătură dintre domnul Kettle şi doamna Moon — duminică 3 (orele 15,30), marţi 7 (orele 19,30) , duminică 12 (orele 10); Cyrano de Bergerac — vineri 10 (orele 19,30); Fiul secolului — duminică 5, sîmbătă 11 (orele 19,30) ; Frntinif Blanduziei — duminică 12 (orele 15,30); Nopţi în Madrid — duminică 12 (orele 19,30 (SALA STUDIO) ; Viori de primăvară — sîmbătă 4, duminică 5, vineri 10, duminică 12 (orele 20); Văduva isteaţă — duminică 6 (orele 10,30), miercuri 8 (orele 20), duminică 12 (orele 16); Musafiri nepoftiţi — duminică 5 (orele 16), marţi 7 (orele 20), duminică 12 (orele 10,30); in căutarea extraordinarului — joi 9, sîmbătă 11 (orele 20); TEATRUL MUNICIPAL (Sala M. Millo) : întoarcerea — sîmbătă 4, duminică 12 (orele 19.30) ; Răzvan şi Vidra — duminică 5 (orele 10); Soţul ideal — duminică 5 (orele 15) ; Passacaglia *■ duminică 5, sîmbătă 11 (orele 19.30) ; Hamlet — v* '*ri 10 (orele 19.30) ; Mamouret nrcuri 8 (orele 19.30) , duminică 12 (orele 15); Sfînta Ioana joi 9 (orele 19,30); Dacă vei fi întrebat — duminică 12 (orele 10). (SALA FILTMON SÎRBU) ; Take, lanke şi Kadîr- sîmbătă 4, miercuri 8, duminică 12 (orele 10,30); Trei generaţii **- duminică 5 (orele 10), joi 9 (orele 19,30); Menojeria de sticlă — duminică 5 (orele 15), marti 7, vineri 10 (orele 19,30); Un strugure In soare — duminică 5, sîmbătă 11 (orele 19,30); Vîaiou şi feciorii lui — duminică 12 (orele 10); Explozie Intîrziată — duminică 12 (orele 15); TEATRUL NAȚIONAL „I. L. CARAGIALE*4 (Sala Comedia): Siciliana sîmbătă 4, duminică 12 (orele 15,30), duminică 5, luni 6, vineri 10 (orele 19,30); Cînd scapătă luna — sîmbătă 4, duminică 12 (orele 18,30); Discipolul diavolului — duminică 5 (orele 10), miercuri 8 (orele 19,30); învierea — duminică 5 (orele 15,30), duminică 11 (orele 10); Oameni care fac ~ marți 7, joi 9 (orele 19,30); Regele Lear — sîmbătă 11 (orele 14,30); Poveste din Irkutsk — sîmbătă 11 (orala 19,30) . (SALA STUDIO) : Bădăranii — sîmbătă 4 (orele 19); Sălbaticii — sîmbătă 4 (orele 19,80); Hangiţa —* duminică 5 (orele 10); Tartuffe — vineri 10 (orele 19,30), duminică 12 (orele 19); Judecătorul din Zalameea — duminică 5 (orele 15), marţi 7 (orele 19,30) , duminică 12 (orele 10); Dezertorul — duminică 5, sîmbătă 11 (orele 19,30); Parada — miercuri 8, duminică 12 (orele 19,30); Titanic vals — joi 9 (orele 19,30), sîmbătă 11 (orele 15,30). TEATRUL DE COMEDIE : Celebrul 709 sîmbătă 4, duminică 5, marţi 7, miercuri 8, joi 9, vineri 10, sîmbătă 11, duminică 12 (orele 19,30). TEATRUL PENTRU TINERET ŞI COPII (Sala C. Miile) : Scurtă convorbire — sîmbătă 4 (orele 19,30); Scrieri de dragoste — duminică 5 (orele 15,30), joi 9 (orele 19,30), duminică 12 (orele îl); Nila — duminică 5, sînbătă 11 (orele 19,30); Secunda 5S — duminica 12 (orele 19,30). (SALA LIBERTATEA — DOBROGEANU-GHEREA nr. 2) ; Nota zero la purtare — sîmbătă 4 (orele 19,30) ; Mușchetarii măgăriei sale — duminică 5 (orele 11), joi 9 (orele 18); Cocoșelul neascultător — duminică 5 (orele 15,30), duminică 12 (orele 11); Martienii — duminică 5, sîmbătă 11, duminică 12 (orele 19,30). TEATRUL MUNCITORESC C.F.R.-GIULEȘTI : Mariana Pineda — sîmbătă 4 (orele 19,30) ; Motanul încălţat — duminică 5, duminică 12 (orele 10); Vecini de apartament — duminică 5, marţi 7, vineri 10 (orele 19,30); O lună de confort — miercuri 8 (orele 19,30), duminică 12 (orele 15); Doi tineri din Verona — joi 9 (orele 19,30). TEATRUL EVREIESC DE STAT Ciri- Birl-Bom — sîmbătă 4, miercuri 8, vineri 10, duminică 12 (orele 20); Un milion pentru un suris• duminică 5, joi 9 (orele 20); Mercadet — marţi 7 (orele 20); Jurnalul Annei Frank ~ sîmbătă 11 (orele 20); TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (Sala Osfetij) Ţăndărică la moşi — sîmbătă 4, miercuri 6* vineri 10 (orele 15,30); Artiştii pădurii — duminică 5 (orele 11), marţi 7orele 15,80); Mina cu cinci degete — duminică 5, duminicii 12 (orele 20,30); Doctorul Aurddoare — joi 9, sîmbătă 11 (orele 15,30), duminică 12 (orele 0). (SALA ACADEMIEI) . Povestea porcului — sîmbătă 4 (orele 15), miercuri 8 (orele 16); Micul prinţ — sîmbătă 4 (orele 20), duminică 12 (orele 19); Punguţa cu doi bani — duminică 5, duminică 18 (orele 11), marti 7, joi 9, sîmbătă 11 (orele 16); Isprăvile viteazului Heracle — vineri 8 (orele 19). ANSAMBLUL DE CÎNTECE SI DANSURI AL C.C.S — Ta cîntăm, te slăvim, libertate —■ marţi 7 (orele 26); Balada patriei — joi 9 (orele 20). TEATRUL „C. TANASE* (Sala Savoy) : Concertul tinereţii +* sîmbătă 4, duminică 6 (orele 20); Revista oglinzilor ^ duminică 5 (orele 11), marţi miercuri 8, vineri 10, duminică 12 (orele 20)• Cu concertul In bu- tunar — luni 6, joi 9, sîmbătă 8 (orele 20). CIRCUL DE STAT - CYRK POLSKI * sîmbătă 4, duminică 5, luni 6, marţi 7, miercuri 8, joi 9, vineri 10, sîmbătă 11, duminică 12 (orele 20,30); duminică 5, duminică 12 (orele 16,30). Nr. 5065