Scînteia, februarie 1961 (Anul 30, nr. 5065-5089)

1961-02-04 / nr. 5065

Pag. 2 Metalurgiştilor — scule de înalt nivel tehnic Fabrica de scule din Rîşnov este tânără, făcând parte din „promo­ţia“ întreprinderilor create în anii puterii populare. Produsele noastre sunt larg cunoscute în toate fabri­cile şi uzinele metalurgice din ţară. Cu sculele realizate de noi se pre­lucrează mii de piese, din care constructorii de maşini făuresc ma­şini şi utilaje de tot felul nece­sare înzestrării tehnice a diferite­lor ramuri ale economiei naţionale. Muncitorii cu o înaltă calificare ştiu din proprie experienţă care este rostul unor scule de bună ca­litate. Dacă au scule corespunzătoa­re ei pot spori cu mult productivi­tatea muncii şi, în acelaşi timp, pot executa operaţii care să corespun­dă întru totul cerinţelor calitative. Colectivul fabricii noastre s-a stră­duit în decursul anilor să îmbună­tăţească continuu calitatea sculelor. Totuşi, considerăm că mai avem multe de făcut în acest domeniu, ţinînd seama că, în prezent, reali­zarea unor produse de calitate supe­rioară este o sarcină centrală pusă de Congresul al III-lea al partidu­lui în faţa tuturor colectivelor de întreprinderi. Nu întotdeauna filierele şi alte scule fabricate de noi au fost de cea mai bună calitate. Cauzele ? Neres­­pectarea întocmai a procesului teh­nologic, lipsa de îndrumare tehnică a muncitorilor din partea unor teh­nicieni şi ingineri, neritmicitate în­­­­roducţie în unele perioade ale anu­­ai, lansarea unor comenzi fără do­cumentaţie tehnică şi altele. Pe baza propunerilor făcute de muncitori, ingineri şi tehnicieni cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1961, am prevăzut pentru acest an o serie de măsuri tehnice şi organi­zatorice menite să ducă la înlătu­rarea lipsurilor semnalate şi la îm­bunătăţirea simţitoare a calităţii sculelor. Este ştiut că perfecţionarea con­tinuă a proceselor tehnologice con­stituie un mijloc principal pentru realizarea de scule de înaltă pre­cizie şi mult mai durabile. In pla­nul tehnic al întreprinderii pe anul în curs sunt prevăzute sarcini con­crete pentru introducerea în pro­ducţie a celor mai moderne proce­dee de fabricare a sculelor. La pro­ducţia de filiere, îndeosebi la acele de dimensiuni mici, vom elabora un nou procedeu tehnologic. Pentru îm­bunătăţirea calităţii şi aspectului industrial al produselor vom extin­de operaţiunea de „lustruire canal" la toate tipurile de burghie spirale şi la unele tipuri de tarozi. In acest an vor fi introduse în producţie maşini şi utilaje noi. Unele le vom primi din afară , al­tele le vom proiecta şi executa în fabrică. De pildă, vom executa o instalaţie specială pentru tratamen­tul termic al broşelor; aceasta ne va permite să îmbunătăţim calita­tea lor şi să realizăm o economie de circa 150.000 lei. In scurt timp, sortimentul „filiere", care ne-a dat anul trecut multă bătaie de cap, îl vom executa pe agregate speciale realizate în fabrica noastră. Ne preocupăm de asemenea de moder­nizarea utilajelor existente. In cadrul măsurilor luate pentru ridicarea calităţii producţiei s-a avut în vedere în mod deosebit în­tărirea controlului tehnic de calitate şi recepţie a produselor, s-a trecut la executarea controlului pe toate fazele de fabricaţie. Laboratorul nostru, care este înzestrat cu apa­rate şi instrumente de măsură şi control perfecţionate ne ajută să îmbunătăţim calitatea produselor. Probele metalografice executate în laborator ne permit, de asemenea, să prevenim din timp unele defi­cienţe care ar influenţa negativ ca­litatea sculelor. Dar asta nu este to­tul. La noi în fabrică mulţi contro­lori ajută efectiv muncitorii în rea­lizarea unor produse de calitate. Pentru aceasta ei ţin o strînsă le­gătură cu maistrul şi tehnologul respectiv, sesizîndu-i orice deficien­ţe ce le constată în timpul contro­lului. Calitatea produselor noastre de­pinde, fără îndoială, în primul rînd de colectivul nostru, de măsurile pe care le luăm pentru ridicarea nive­lului tehnic al producţiei, pentru creşterea calificării tehnice şi profe­sionale a muncitorilor şi tehnicieni­lor. Dar nu e mai puţin adevărat că ridicarea calităţii sculelor depinde şi de materia primă pe care o pri­mim. Colectivul nostru are preten­ţii faţă de unii furnizori , între care şr­uzinele „23 August“ din Ca­pitală — să-i livreze oţeluri de ca­litate bună. Uneori, oţelurile livrate sunt insuficient recoapte, au fisuri şi impurităţi, ■ sigur că aceasta ne creează greutăţi în lupta pentru o calitate superioară a producţiei, pen­tru reducerea preţului de cost. Munca politică desfăşurată de or­ganizaţia de partid din întreprinde­rea noastră este orientată spre îm­bunătăţirea continuă a calităţii produselor. Calitatea este acum pe primul plan în întrecerea socialis­tă. Putem obţine produse de cali­­tate superioară, la un înalt nivel tehnic — aceasta este hotărîrea întregului colectiv. Şi vom atinge acest ţel. Ne bizuim pe măsurile luate pînă acum şi pe care le vom lua în continuare, pe iniţiativa crea­toare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor care sînt animaţi de dorinţa de a ridica necontenit pres­tigiul „mărcii fabricii“. MIRON GURGUI, director, Ing. N­.I. A. IOAN, şeful ser­viciului producţie, NICOLAE BUTNARU, frezor, NICOLAE GAINARU, controlor tehnic. Fabrica de scule — Rişnov. Sala noului cinematograf „Vasile Boaită“ din Slobozia. Pentru muncitorii forestieri Peste 30 la sută din suprafaţa lo­­calităţiI Brad este acoperită de pă­duri. In tot timpul anului lucrează aci sute de muncitori. Pentru a se crea muncitorilor forestieri condiţii din ce în ce mai bune de viaţă, în locul colibelor de altădată s-au con­struit cabane la toate gurile de ex­ploatare. La Certej-Criş şi Bucuresci s-au organizat magazine. Periodic, cara­vanele alimentare se deplasează de la Vaţa la exploatarea Basarabiţa. în multe dintre exploatări s-au in­stalat grupuri electrogene. Au fost trimise aparate de radio la exploa­tările forestiere de la Certej-Criş, Ponor, Basarabiţa şi Vaţa. In prezent, în exploatările fores­tiere din raionul Brad funcţionează biblioteci cu sute de volume. Cara­vana cinematografică prezintă de 2—3 ori pe lună filme pentru mun­citorii forestieri. EUGEN CEAMA coresp. voluntar La gospodăria colectivă din Harman, regiunea Braşov, odată cu creşterea numărului de vaci proprietate obştească, a cres­cut şi producţia de lapte. Ve­niturile realizate anul trecut din sectorul zootehnic s-au ridicat la suma de 1518.292 lei, din care 983.735 lei provin din vînzarea laptelui. Producţia medie de lap­te pe cap de vacă furajată a cres­cut la 2.704 litri lapte în 1960, faţă de 2.227 litri lapte în 1959. A­­cesta este rezultatul măsurilor luate din timp pentru asigurarea unei hrane îndestulătoare, în ra­ţii bine calculate, precum şi dra­gostei şi priceperii îngrijitori­lor. Principala hrană, porum­bul siloz, a fost asigurată în cantităţi îndestulătoare, la care se mai adaugă peste 3.000 tone fîn, lucernă, trifoi, borceag şi borhot de sfeclă de zahăr. Pentru a menţine şi pe timp de iarnă o producţie sporită de lapte se dă în raţia fiecărei vaci cu lap­te 7 kg. fibroase, 20 kg. borhot, 15 kg. porumb siloz etc. In raţia de producţie se administrează cite 0,200 kg. furaje concentrate (tări­­ţe şi şrot) pentru fiecare litru de lapte muls şi 2 kg. siloz de legu­minoase. La depăşirea planului la lapte a contribuit, printre alţii, mulgă­­toarea fruntaşă Mareş Maria, care a depăşit planul cu 3.000 litri lapte. Gospodăria colectivă din Har­man, realizînd producţii sporite de lapte, pe care le menţine la un nivel ridicat în timpul iernii, a contractat pe 1961 cu I.C.I.L. Bra­şov 80 vagoane de lapte de vacă şi 7.000 kg. brînză telemea de oi. ALEX. ARGHIR coresp. voluntar I. C. I. L.­Braşov însemnări despr Comedia, iată un gen iubit şi popular, un gen cu glorioase tradi­ţii în teatrul romînesc. Cu atît mai mult astăzi, cînd făurim o lume nouă, eliberată de exploatare, po­porului nostru — cu firea sa veselă, deschisă — ii place să rîdă sănătos, optimist, îndreptăţind celebrele cu­vinte ale lui Marx, „ne despărţim de trecut rizînd“... rîzînd de toţi a­­ceia care se cramponează ridicol de vechile apucături şi de vechile mo­ravuri ale trecutului, în vreme ce noi ne îndreptăm victorios spre vii­tor. Realismul socialist a adus înnoiri esenţiale în dezvoltarea artei tea­trale — printre altele şi în concep­ţia asupra comicului. Fără pretenţia de a trata aci aspectele variate ale acestei probleme, ne vom referi doar la unul dintre cele mai însem­nate. După cum se ştie, vechea sa­tiră realistă, de la Moliére sau Gol­doni pînă la Gogol sau Caragiale, era îndreptată îndeobşte împotriva orînduirii sociale dominante, împo­triva acelor trăsături morale şi de caracter, pe care le cultiva în mod frecvent sistemul social-politic exis­tent. Satira realist-socialistă, dimpo­trivă, se pronunţă de pe poziţia şi în sprijinul orînduirii sociale triumfă­toare, împotriva unor categorii de indivizi rămaşi în urma dezvoltării, împotriva unor trăsături care vin în contradicţie cu mersul înainte al so­cietăţii. Satira realist-socialistă nu se li­mitează la a nega anumite ca­ractere, atitudini, tipuri, mora­vuri, ci totodată afirmă superiorita­tea noilor relaţii sociale şi norme morale. Contrastul comic pro­vine aci tocmai din anacronis­mul vechilor obiceiuri şi men­talităţi, în raport cu realităţile şi tendinţele vieţii actuale. Din acest contrast se alimentează conflictul plin de haz al celor mai bune co­medii ale noastre, create in anii din urmă De pildă, „Mielul turbat" de Aurel Baranga satirizează, cu un umor savuros şi revelator, vechile concepţii, potrivit cărora s-ar fi părut că Spiridon Biserică şi cei­lalţi muncitori inovatori ar fi o ca­tegorie de oameni pasivi, neglija­bili, uşor de pus la remorca unor birocraţi , spre surprinderea aces­tora din urmă, „naivul" Biserică. Pe marginea piesei „Siciliana" de Aurel Baranga, „liniştit" şi „resemnat» ca un mie­luşel, se dovedeşte mai inteligent, mai combativ şi mai tare decit ei. „Turbarea mielului" nu este o sim­plă lovitură tre teatru, ci reprezintă un act cu profunde semnificaţii, o­­bligîndu-i pe alde Cristescu şi Ca­­vafu, Toma şi Bontaş să se trezeas­că la realitatea zilelor noastre, pe care o nesocotiseră. Alături de Spi­ridon Biserică, Cerchez din „Zia­riştii" de Al. Mirodan sau Toma Căbulea din „In Valea Cucului" de Mihai Beniuc sînt eroi pozitivi in­teligenţi, spirituali, oameni care, cu zîmbetul pe buze, demonstrează convingător că vechile rînduieli şi-au trăit traiul — şi le întăresc pe cele noi. Folosind, ca să spunem aşa, artileria puternică a rîsului, ei îşi îndreaptă tirul spre duşmani ori spre elementele înapoiate. Intr-o comedie ca „Partea leului" de C. Teo­­doru, pe primul plan al acţiunii se află personajele negative, satiri­zate, dar aceasta nu înseamnă nici­decum că ele ar deţine preponde­renţa şi în viaţă. Dimpotrivă, cu cît se străduiesc Bartolomeu Moţoc şi Pompilian să dea dovadă de mai multă „iscusinţă“ în jefuirea bunu­lui obştesc, cu atît mai rizibile apar încercările lor de a-şi găsi puncte de sprijin într-o lume care-i res­pinge. Şi condamnă şi-i izolează. In ultimul timp, pe scenele tea­trelor au fost prezentate un şir de comedii inspirate din viaţa tinere­tului. Dacă unele dintre aceste lu­crări reuşesc, în general, să redea optimismul, dragostea de viaţă, vo­ioşia generaţiei noastre tinere, în mult mai mică măsură au fost prinşi sub focul necruţător al satirei a­­cei puţini becisnici — codaşi în pro­ducţie şi în învăţătură — care, în loc să ia parte la elanul celor de-o vîrstă cu ei, îşi risipesc timpul bă­­tînd bulevardele. Se observă chiar că în unele piese începe să se mani­feste maniera de a aduce în scenă astfel de bulevardişti, cu limbajul lor „şmecheresc“, cu bravada şi teribi­lismul lor penibil — şi de a-i pre­zenta într-o lumină binevoitoare, blajină, autorii respectivi urmărind să producă „haz“ prin efecte ieftine. Aşa se întîmplă, de pildă, în „Scri­sori de dragoste“ de V. Stoenescu. Fireşte, ar fi fost de mult timpul ca presa literară, critica de specia­litate să fi luat atitudine faţă de a­ceste tendinţe, cu atît mai mult cu cît au existat destule semnale critice, inclusiv din rîndurile spectatorilor, ca bună dreptate nemulţumiţi. De aceea, ne vom opri puţin asupra acestui aspect, cu prilejul faptului că la Teatrul Naţional din Bucureşti a fost pusă recent în scenă o piesă de A. Baranga, intitulată „Sicilia­na“. In mod evident, schimburile vii de păreri, care au avut loc în presa literară în jurul acestei lucrări, se explică nu prin aceea că piesa ar ridica probleme ascuţite, deosebit de interesante, ci tocmai prin fap­tul că a fost pusă în discuţie, cu această ocazie, o problematică mai largă, care depăşeşte cu mult sfe­ra de idei a acestei piese. In lucrarea amintită, autorul şi-a propus să izbească cu arma iro­niei în leneşi şi chiulangii, într-una din formele cele mai reprobabile ale sustragerii de la muncă — şi a­­nume încercarea unor tineri specia­lişti, al căror cîmp de activitate este la ţară, să „se aranjeze" totuşi în oraşe, şi mai ales în Capitală, pentru a duce o viaţă comodă, fluş­­turatică. Iată un obiectiv demn de toată atenţia, de tot sarcasmul şi virulenţa autorilor satirici. Din păcate, insă, în piesa la care ne referim, aceste tipuri vetuste, de tineri uşuratici, sunt învăluite într-o atmosferă de îngăduinţă şi simpatie bonomă. Deficienţa fundamentală a piesei izvorăşte din faptul că trăsăturile negative ale unor ne­isprăviţi, în loc să fie persiflate, prezentate în contrast cu mediul, cu viaţa noastră care le este străină şi care le respinge, sunt dimpotrivă privite cu indulgenţă, apar puse pe seama „tinereţii in genere", pe sea­ma unor zvăpăieli „inerente“ şi ino­fensive — poziţie confuză, care a fost exprimată de autor şi intr-un interviu din „Gazeta literară“, în care declara că toţi eroii piesei sale sunt de fapt „oameni buni". Pe bună dreptate, in cadrul unei discuţii cu spectatorii care a avut loc la Teatrul Naţional — şi la care au luat parte numeroşi oameni ai muncii, scriitori, cadre didactice, in­gineri agronomi, studenţi, ziarişti ş.a. — vorbitorii au adus critici se­rioase noii lucrări a lui A. Baranga. Ei au arătat că autorul „Sicilienei“ nu a reuşit de astădată să supună moravurile învechite, dăunătoare, unui adevărat tir caustic. In centrul piesei stă figura lui Be­be Valsamache, proaspăt absolvent al Institutului de Agronomie, care caută un mijloc pentru a rămîne în Bucureşti, în loc să meargă la locul de muncă unde a fost repartizat, în comuna Rîpete. Soluţia salvatoare se iveşte în persoana verişoarei Fiii, tînără doctoriţă repartizată tot la ţară, care-i propune lui Bebe o căsătorie de convenienţă. Această intrigă, cu nenumăratele încurcături pe care ea le provoacă, dă personajelor prilejul să-şi eta­leze pe larg prejudecăţile şi abera­ţiile. Din păcate insă, concepţiile şi teoriile lor false nu sînt dezumflate, infirmate pe scenă, într-un mod tăios şi convingător. Deşi acţiunea este plasată în „zi­lele noastre“, mediul care îl încon­joară pe Bebe nu este lumea de azi a oamenilor muncii — faţă de care el ar fi apărut ca un parazit, ca un element înapoiat — ci o lume con­fecţionată artificial, pe măsura in­tereselor şi aspiraţiilor junelui Val­­samache. Cocoloşit din toate părţi­le, Bebe pare a nu fi venit vreoda­tă un contact decit cu oameni încă şi mai mărginiţi decit el. La facultate, cu toate „eforturile“ pe care le depune, „nu reuşeşte“ să rămină repetent. Chiar şi a­­tunci cînd, printr-un concurs de îm­prejurări, ajunge totuşi la ţară, a­­flăm că el n-a dat nici o clipă piept cu munca, cu cei ce mun­cesc. Fără ca nimeni să se sin­chisească, Bebe îşi continuă aici viaţa de trîndăvie, dormind diminea­ţa pînă la orele 11, în vreme ce la dejun i se servesc pui fripţi. In fe­lul acesta, autorul — ignorînd da­tele realităţii — îşi absolvă cu multă uşurinţă eroul de munca grea, de studiul şi practica înde­lungată, pe care un student tre­buie să le depună la noi pentru a dobîndi titlul de inginer agronom. Iar după aşa-zisa „intrare în pro­ducţie", ei creează un fel de ciudat şi iluzoriu paradis al leneşilor, pe care în chip inexplicabil, de-a lun­gul întregii piese, nimic nu vine să-l tulbure. Această lipsă de con­cordanţă a piesei cu viaţa, lipsa ei de autenticitate, a fost subliniată în cadrul dezbaterii de la Teatrul Naţional. Unele idei retrograde emise de personajele negative dobîndesc o aparenţă d­e justificare, deoarece li se răspunde nu cu idei înaintate, ci cu altele încă şi mai false. Astfel, excrocheria matrimonială la care se pretează eroii „Si­cilienei“ nu scandalizează în piesă decît pe Tiberiu Cezar Si­coşan, tip de cretin absolut, al cărui crez propriu este : „Una-i ce vorbim prin şedinţe, mă rog frumos­­ egali­tate, dar „ acasă soaţa să fie soaţă“. In schimb, replicile de bun simţ despre faptul că menirea agrono­mului nu este „să cultive grîu pe Calea Victoriei“ apar minimalizate, fiind puse în gura unui personaj ri­dicol, Valsamache-tatăl, figură pre­luată din galeria slujbaşului carica­turizat de odinioară, cu toate me­tehnele respective, şi căruia funcţia de director într-o instituţie socia­­listă (şi încă cu „merite în trecut") — calitate ce i se atribuie in spec­tacol — i se potriveşte ca nuca-n pietate. Nu este de mirare că, în compa­raţie cu acest mediu, Bebe — îm­preună cu prietenul său Nichi — par uneori inteligenţi, ba chiar scinteie­­tori. Aşa cum s-a remarcat în dis­cutie,­lor le revin In text replicile cele mai acide, mai ofensive. In loc să fie ridiculizaţi după cum me­ritau, ei par­ a fi cel „ironiei", îngă­­duindu-şi, de pe poziţia lor de „băieţi deştepţi“, să zeflemisească cu cinism principiile oamenilor cinstiţi, să-şi bată joc de cei care „trag la agricultura socialistă“ ş.a.m.d. Din piesă nu răzbate puternic faptul că Bebe, Nichi şi celelalte personaje înapoiate sunt înconjura­te de acel „univers salubru", la care face aluzie una din replici, şi care alcătuieşte existenţa noastră de fie­care zi. E drept că autorul a făcut în­­cercarea de a aduce în scenă unele ecouri ale vieţii de azi Deşi foarte slabe, aceste ecouri, constind mai ales din plimbări edificatoare pe care le face împreună cu preşedin­tele sfatului popular. Damian - de care se şi îndrăgosteşte - trezesc la Fiji interesul şi dorinţa de a ră­mine să lucreze ca doctoriţă în co­muna Rîpele. Această transformare prilejuieşte unele scene reuşite, dar lasă totuşi spectatorului un senti­ment de nesatisfacţie prin caracte­rul ei prea puţin veridic (căci cu greu putem crede că iniţiatoarea lipsită de scrupule a întregii com­binaţii putea deveni în cîteva zile doctoriţa entuziastă care visează la anul 2000 şi ţine un jurnal în replică la Ulce­ru). însuşi Da­mian, cu toate că nu apare pe scenă nemijlocit, ar fi putut, chiar rămî- ANDREI BALEANU (Continuare In pag. IV-a, col. 5-7) S­C­Î­N­T­E­I­A COteSÎOMWÎU­țQUMftAftl ===*==== Aj -•....... ■ ■ —« Producții mari de lapte Departamentul Gostat are datoria să ne sprijine Gospodăria de stat Rupea a reuşit să ajungă la 823 taurine, faţă de 625 cit a avut planificat pentru anul 1960. In anul acesta numărul vacilor cu lap­te va fi dublat. Gospodăria­­mai creşte anual şi peste 30.000 păsări. Dezvol­tarea şeptelului de animale a ridicat in faţa consiliului de conducere al gospodăriei problema asigurării unor adăposturi corespunzătoare, a furaje­lor necesare, cit şi a alimentării cu apă. Nu am reuşit să asigurăm o bună alimentare cu apă. In gospodărie urma să se facă un apeduct. Lucrarea a fost aprobată de Departamentul Gostat şi începută în cursul lunii septembrie 1960. In scurtă vreme a fost terminată captarea izvoarelor, au fost construite bazinul de captare şi şanţurile pentru conducte. N-am primit ţeava necesară pentru conductă şi am întrerupt lu­crarea. De atunici am intervenit la toate forurile care ne-ar fi putut ajuta dar totul a rămas fără rezultat. Ținînd seama de sarcinile pe care le are gospodăria de stat Rupea in dezvoltarea șeptelului, Departamentul Gostat are datoria să ne ajute să terminăm lucrările de alimentare cu apă. PETRE I. PETRE organizator de partid Nu numai în centru Reţeaua comercială a cunoscut o largă dez­voltare în oraşul nos­tru. Au fost deschise noi magazine alimenta­re, un magazin modern de produse lactate, un magazin cu autodeser­­vire, au fost moderni­zate şi renovate maga­zinele de textile şi con­­fecţii. In magazine se găsesc cantităţi mari de mărfuri. Trebuie să arăt insă că tovarăşii din conduce­rea organizaţiei comer­ciale nu se îngrijesc ca şi sortimentele noi de mărfuri, aliate In baza de aprovizionare din Bo­toşani, să ajungă şi In magazinele de speciali­tate din Suceava şi alte oraşe ale regiunii. Iată un exemplu recent. La Botoşani s-au pus In vin­zare gheluţe velur cu talpă de cauciuc, bune pentru timpul friguros. Dar In magazinele din Suceava n-au ajuns încă. Şi încă ceva. Cetăţenii care locuiesc în cartie­rele Zamca, Arini doresc să se deschidă în cartie­rele lor chioşcuri de unde să poată cumpăra diferite mărunţişuri ne­cesare în gospodărie. Asta i-ar scuti de­ dru­muri lungi pentru a cumpăra un obiect de un leu sau doi. Sunt de părere că sec­ţiile comerciale ale sfa­turilor populare orăşe­nesc şi regional ar tre­bui să dea mai multă a­­tenţie bunei aprovizio­nări a magazinelor și amplasării lor pe terito­riul orașului. ANA BINDER gospodină-Suceava In noul magazin cu autodeservir­­e în Tg. Mureș. SIMBATA, 4 FEBRUARIE * Cîntece din țări prietene — orele 9,30 I • Concert ghi­citoare — orele 9,50 — I • Muzică din opere — orele 11,03 • Muzică populară rominească — orele 12,00­­* I • Art și duete din operete orele 13,05 -I* I • Din comoara folclorului nostru — orele 14,00 I • Suită de film ,,Bă­tălia Stalingradului* de Haciaturian — orele 14,80 — I • Muzici simfonică de compozi­tori romîni -rr orele 15,00 II­I• Actualita­tea literară în revistele noastre — orele 15,45 — I • Soliști de muzică populară rom­nnesca — orele 16,15 — II • Cîntece de dragoste — orele 17,15 I • Cronică electorală pr­orele 17,30 — II • transmisia din Studioul de concerte, Cântă orchestrele da muzică populară şi de estradă ale Rad­ioteleviziunii. Dirijori : Victor Predeaeu fi Sile Dinicu ** orele 18,00 - I • Interpreţi ai muzicii de operetă - orele 18,33 — II • Pe teme Inter­nationale **­ orele 19,10 -* II • Din istoria discului . ..Clavecinul bine temperat“ de Bach •­ orele 26,10 - I • Muzică uşoară de com­pozitori români şi sovietici — orele 20,30 — II • Concert de muzică populară fontinească — orele 21,30 - I • Moment poetic — orele 21,30 I~ II # Concertul în Re major pentru vioară și orchestră, de Ceaikovski — orele 22,20 — II • Muzică de dans — orele 23,10 ~ NI Clfi PUniHETUl. UNUI NECUNOSCUT ! Pa­tria (10 ; 10 ; 14,15 ; 16.30 ; 18.45 ; 211. PISICA ÎȘI SCOATE CHEARELE : Republica (10 ; 12,15; 14,30; 16.45; 19; îl,15), București (8; 10 ; 12,15 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21.15), Gh. Dina (10 ; 12;10; 14;15; 16,30; 18.45, 21), MAMA INDIA ; Maxim Gorki (9,45; 11.45; 14; 16,15; 18,30; 21), V Roşită (10; 12; 15; 17; 19,15; 21.30) , N. Bălcescu (10; 12; 14,30; 18.45; 19,15; 21.30) UNUL DINTRE NOI: Magheru (10; 12; 15, 17; 19, 21), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19, 21) STEAUA TĂCERII : Înfrăţirea Intre popoare (15,30; 18; 20.30), Lumina (10; 12; 14; 18; 18,15; 20,30) ALERG DUPĂ O STEA : V. Alecsandri (10; 13; 15, 17; 19, 21), I C. Frimu (9,30; 11,40; 13,50; 16; IS.ISt 20,30), Mioriţa (11; 13,15; 15,30). 23 Angust (10; 12; 14,15; 16,30; 10,45; 21). CU ORICE PREȚ : Flacăra (15,30; 18 , 20,30), Olga Bancic (15,30; 18, 30,30), Aurel Vlaicu (15; 17; 19, 21). FIUL MEU SE ÎNSOARĂ : Cen­tral (10,15; 12,15; 14,45; 16,45; 18,45; 20,45), Floreasca (19,30). CINTECUL MARII : Vic­toria (10; 12; 15; 17; 19, 21). Libertății (10; 12; 14; 16,15; 18,30 ; 20,45). PROGRAM SPE­CIAL PENTRU COPII : 18 Septembrie (ru. leagă In continuare de la 10—14). ODATA IN VIATA : 18 Septembrie (14,30; 10,45; 19; 11,15) LUMEA TĂCERII : Timpuri Noi (m­­b­ară în continuare de la 10—21). EUGENIE GRANDET­A Tineretului (15; 17; 19; 21). DOCTORUL SOLM , S Martie (15, 17; 19; 21). PESCUITORI IN APA TULBURE : Al. Popov (rulează in continuare de la 10—11). SCRISOARE NEEXPEDIATA : Grivita (16; 18;15; 20,30), Arta (18,15; 20,30), Popular (15; 17; 19; 21) DISCIPOLUL DIAVOLU­LUI : Cultural (15; 17; 19; 21), ROSEMARIE­­ Unirea (14,30; 16,30; 18,45; 21), 1 Mai (10; 12; 14; 18) SOLDATI FARA UNIFORMA : Mun­ca (18; 18;15; 20,30), Drumul Serii (16; 18;15; 20,30) . FATA CU ULCIORUL : Tudor Vladi­­mirescu (15; 17; 19, 21) BATRÎNA PIANI­NA : Mioriţa (18; 20,30). 1 Mai (18,30; 20,30), George Cosbuc (15; 17; 19, 21) NOPŢILE CABIRIEI • Moşilor (16; 18;15; 20,30) ALO... AŢI GREŞIT NUMĂRUL I : Iile Pintilie (15,30; 18, 20,30). PALATUL DE CLEȘTAR : »•.»a; Ljiuwpk­­VEAaftU : uonea Simo (14,30; 16,30; 18,30; 20,30) MAREA MA CHEAMA : Volga (17, 19, 21) 1IOCHEISTUL DE REZER­­VA : 16 Februarie (16, 18; 29) CONFI­DENTUL DOAMNELOR­­ G Bacovia 03i 17, 19; $1) MEDICUL SI VRACIUL: 60 Decembrie (15, 17, 19; 11) HAIDUCUL DE PE CEREMU5 : Barbu Delavrancea (16; 18; 20) ÎN UMBRA LEGII : Boleslaw Bierut (17,30; 19,30). RĂZBUNAREA : Griviţa (10; 12; 14). SIMFONIA DRAGOSTEI : Arta (16) ZILE DE DRAGOSTE : Volga (16; 12; 15) DARCLEE :­C David (15,30; 18; 30;30). MIZERABILII (ambele serii) ; 8 Mai (13, 10; 20,30). TELEVIZIUNE; orele 18,00 . Transmisie din studioul de concerte al Ftadioteleviziunii . Concertul orchestrelor de muzică uşoară şi muzică populară ale RedMeteviziunii. Djid­­ipri , Siîo Dinjcu şi Victor Predescu In pauză : Informaţiile după amiezii în jurul orelor 20,00 — Emisiunea : „în fata harţii* — CIPRU. — 20,10— Jurnalul televiziunii. 26,30 -1* Prezentarea filmului clasic sovietic ».Băieţii veseli* (Toată lumea u­de, cîntă ?i dansează) — pus la dispoziţie de Arhiva na­ţională de filne. In încheiere : Ultimele ştiri. CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru următoarele trei zile­­ vremea va continua sa se răcească uşor. Cerul va fi va­riabil. Precipitaţii lo­cale vor cădea mai ales în jumătatea de nord a ţării Vîntul va sufla potrivit din sectorul nordvestic Temperatura în scă­dere uşoară. Minimele vor fi cuprinse intre minus 1 la minus 1­ grade, iar maximei« între minus 4 la plus 6 grade. de la 4 la 12 februarie 1961 SALA PALATULUI R.P. ROMINE : Titanic vals (Teatrul National „I. L. Caragiale“) — sâmbătă 4 (orele 19,30); Judecătorul din Zalame­ea (Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“) joi 9 (orele 19,30); Recital (Teatrul de Operă şi Balet al R.P. Romíne) — vineri 10 (orele 19,30); Mariana Pineda (Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giulești) — sîmbătă 11— duminică 12 (orele 19,30). TEATRUL DE OPERĂ ȘI BALET al R.P. ROMINE Maeștrii cîntăreti din Nürnberg —• sîmbătă 4 (orele 19); Lacul lebedelor — duminică 5 (orele 11); C­io-C­io-San — du­minică 5 (orele 19,30); Faust — marți 7 (orele 19,30) ; Călărețul de aramă — miercuri 8 (orele 19,30); Traviata — joi 9 (orele 19,30); Othello — vineri 10 (orele 19,30); Ioan Vodă cel Cumplit — sîmbătă 9 (orele 19,30); Băr­bierul din Sevilla — duminică 12 (orele II); Coppelia — duminică 12 (orele 19,30). TEATRUL DE STAT DE OPERETĂ : Dora Pasquale — sîmbătă 4 (orele 19,50), dumi­nică 12 (orele 10,30); Văduva veselă — du­minică 5 (orele 10 30), marți 7 (orele 19,30); Lăsați-mă să chit — duminică 5 (orele 19,30); Lysistrata — miercuri 8, vineri 10 (orele 19,30) ; Vînzătorul de păsări — joi 9 (orele 19,30) ; Boccaccio — sîmbătă 11 (orele 19,30); Vitelușul tărcat — duminică 12 (orele 19,30). TEATRUL ARMATEI (Sala Magheru) : Cînd înfloresc migdalii — sîmbătă 4, joi 9 (orele 19,30); Pygmalion — duminică 5 (orele 10), miercuri 8 (orele 19,30); Scandaloasa le­gătură dintre domnul Kettle şi doamna Moon — duminică 3 (orele 15,30), marţi 7 (orele 19,30) , duminică 12 (orele 10); Cyrano de Bergerac — vineri 10 (orele 19,30); Fiul se­colului — duminică 5, sîmbătă 11 (orele 19,30) ; Frntinif Blanduziei — duminică 12 (orele 15,30); Nopţi în Madrid — duminică 12 (orele 19,30 (SALA STUDIO) ; Viori de pri­măvară — sîmbătă 4, duminică 5, vineri 10, duminică 12 (orele 20); Văduva isteaţă — duminică 6 (orele 10,30), miercuri 8 (orele 20), duminică 12 (orele 16); Musafiri nepoftiţi — duminică 5 (orele 16), marţi 7 (orele 20), duminică 12 (orele 10,30); in căutarea extra­ordinarului — joi 9, sîmbătă 11 (orele 20); TEATRUL MUNICIPAL (Sala M. Millo) : întoarcerea — sîmbătă 4, duminică 12 (orele 19.30) ; Răzvan şi Vidra — duminică 5 (orele 10); Soţul ideal — duminică 5 (orele 15) ; Passacaglia *■ duminică 5, sîmbătă 11 (orele 19.30) ; Hamlet — v* '*ri 10 (orele 19.30) ; Mamouret n­rcuri 8 (orele 19.30) , duminică 12 (orele 15); Sfînta Ioana joi 9 (orele 19,30); Dacă vei fi întrebat — duminică 12 (orele 10). (SALA FILTMON SÎRBU) ; Take, lanke şi Kadîr­­- sîmbătă 4, miercuri 8, duminică 12 (orele 10,30); Trei generaţii **- duminică 5 (orele 10), joi 9 (orele 19,30); Menojeria de sticlă — duminică 5 (orele 15), marti 7, vineri 10 (orele 19,30); Un strugure In soare — duminică 5, sîmbătă 11 (orele 19,30); Vîaiou şi feciorii lui — duminică 12 (orele 10); Explozie Intîrziată — duminică 12 (orele 15); TEATRUL NAȚIONAL „I. L. CARAGIA­­LE*4 (Sala Comedia): Siciliana sîmbătă 4, duminică 12 (orele 15,30), duminică 5, luni 6, vineri 10 (orele 19,30); Cînd scapătă luna — sîmbătă 4, duminică 12 (orele 18,30); Disci­polul diavolului — duminică 5 (orele 10), miercuri 8 (orele 19,30); învierea — duminică 5 (orele 15,30), duminică 11 (orele 10); Oa­meni care fac ~ marți 7, joi 9 (orele 19,30); Regele Lear — sîmbătă 11 (orele 14,30); Poveste din Irkutsk — sîmbătă 11 (orala 19,30) . (SALA STUDIO) : Bădăranii — sîm­bătă 4 (orele 19); Sălbaticii — sîmbătă 4 (orele 19,80); Hangiţa —* duminică 5 (orele 10); Tartuffe — vineri 10 (orele 19,30), du­minică 12 (orele 19); Judecătorul din Zala­­meea — duminică 5 (orele 15), marţi 7 (orele 19,30) , duminică 12 (orele 10); Dezertorul — duminică 5, sîmbătă 11 (orele 19,30); Parada — miercuri 8, duminică 12 (orele 19,30); Ti­tanic vals — joi 9 (orele 19,30), sîmbătă 11 (orele 15,30). TEATRUL DE COMEDIE : Celebrul 709 sîmbătă 4, duminică 5, marţi 7, miercuri 8, joi 9, vineri 10, sîmbătă 11, duminică 12 (orele 19,30). TEATRUL PENTRU TINERET ŞI COPII (Sala C. Miile) : Scurtă convorbire — sîmbă­tă 4 (orele 19,30); Scrieri de dragoste — duminică 5 (orele 15,30), joi 9 (orele 19,30), duminică 12 (orele îl); Nila — duminică 5, sîn­bătă 11 (orele 19,30); Secunda 5S — du­minica 12 (orele 19,30). (SALA LIBERTATEA — DOBROGEANU-GHEREA nr. 2) ; Nota zero la purtare — sîmbătă 4 (orele 19,30) ; Mușchetarii măgăriei sale — duminică 5 (orele 11), joi 9 (orele 18); Cocoșelul neascul­tător —­ duminică 5 (orele 15,30), duminică 12 (orele 11); Martienii — duminică 5, sîmbătă 11, duminică 12 (orele 19,30). TEATRUL MUNCITORESC C.F.R.-GIU­LEȘTI : Mariana Pineda — sîmbătă 4 (orele 19,30) ; Motanul încălţat — duminică 5, du­minică 12 (orele 10); Vecini de apartament — duminică 5, marţi 7, vineri 10 (orele 19,30); O lună de confort — miercuri 8 (orele 19,30), duminică 12 (orele 15); Doi tineri din Ve­rona — joi 9 (orele 19,30). TEATRUL EVREIESC DE STAT­­ Ciri- Birl-Bom — sîmbătă 4, miercuri 8, vineri 10, duminică 12 (orele 20); Un milion pentru un suris­­• duminică 5, joi 9 (orele 20); Mercadet — marţi 7 (orele 20); Jurnalul Annei Frank ~ sîmbătă 11 (orele 20); TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ (Sala Osfetij) Ţăndărică la moşi — sîmbătă 4, miercuri 6* vineri 10 (orele 15,30); Artiştii pădurii —­ duminică 5 (orele 11), marţi 7­­orele 15,80); Mina cu cinci degete — duminică 5, du­­minicii 12 (orele 20,30); Doctorul Aurd­­doare — joi 9, sîmbătă 11 (orele 15,30), du­minică 12 (orele 0). (SALA ACADEMIEI) . Povestea porcului — sîmbătă 4 (orele 15), miercuri 8 (orele 16); Micul prinţ — sîmbătă 4 (orele 20), duminică 12 (orele 19); Punguţa cu doi bani — duminică 5, duminică 18 (orele 11), marti 7, joi 9, sîmbătă 11 (orele 16); Isprăvile viteazului Heracle — vineri 8 (orele 19). ANSAMBLUL DE CÎNTECE SI DANSURI AL C.C.S — Ta cîntăm, te slăvim, liber­tate —■ marţi 7 (orele 26); Balada patriei — joi 9 (orele 20). TEATRUL „C. TANASE* (Sala Savoy) : Concertul tinereţii +* sîmbătă 4, duminică 6 (orele 20); Revista oglinzilor ^ duminică 5 (orele 11), marţi­­ miercuri 8, vineri 10, duminică 12 (orele 20)• Cu concertul In bu-­ tunar — luni 6, joi 9, sîmbătă 8 (orele 20). CIRCUL DE STAT - CYRK POLSKI * sîmbătă 4, duminică 5, luni 6, marţi 7, miercuri 8, joi 9, vineri 10, sîmbătă 11, du­minică 12 (orele 20,30); duminică 5, duminică 12 (orele 16,30). Nr. 5065

Next