Scînteia, martie 1961 (Anul 30, nr. 5090-5120)

1961-03-01 / nr. 5090

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA 1 Anul XXX Nr. 5090 Miercuri 1 martie 1961 4 PAGINI - 20 BANI Prin gospodăriile colective din raionul Roşiori de Vede La începutul campaniei agricole In toate regiunile, pregătirile pentru însămînţările de primă­vară sunt înaintate. In regiunile din sudul şi vestul ţării a şi în­ceput semănatul culturilor timpurii. In aceste zile,­ pentru or­ganele de partid şi sfaturile populare terminarea pregătirilor pen­tru lucrările de primăvară cît şi semănatul constituie o sarcină de mare răspundere. Iată cum se prezintă lucrurile în această privinţă în raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti. In raionul Roşiori de Vede, a că­rui agricultură este colectivizată, alături de gospodăriile colective vechi, sînt multe tinere. Aceste gos­podării trebuie îndrumate şi spri­jinite în mod deosebit pentru ca de la început să obţină rezultate cît mai bune. In acest scop, sfatul popular raional a trimis în multe din aceste gospodării specialişti care să le ajute la întocmirea planurilor de producţie, la organizarea cît mai bună a muncii în campania agricolă de primăvară. Se seamănă din plin In comuna Ciolăneşti sunt patru sate. La toate gospodăriile se sea­mănă de zor. La indicaţia comitetu­lui comunal de partid, comitetul executiv al sfatului popular comu­nal a ţinut o şedinţă de analiză la care s-a discutat despre pregătirile pentru campania de primăvară. S.M.T.­Tărtăreşti a trimis la vre­me tractoarele şi maşinile agricole în gospodăriile colective din Ciolă­neşti. Cîmpul este împînzit de trac­toare şi atelaje. Se grăpează ogoa­rele de toamnă, se fac arături pe terenurile încă nearate. Insămînţa­­tul orzului, ovăzului şi mazărei se desfăşoară din plin. S-au şi semănat 50 ha. Şi în alte sate colectiviştii zoresc lucrările agricole de primăvară. La Măldăreni, colectiviştii au pregătit din timp terenul şi sămînţa. Cînd agronomul a indicat că e momentul începerii însămînţărilor, colectiviştii au ieşit la cîmp. S-au semănat 20 ha. cu ovăz, 10 ha. cu mazăre şi 10 ha. cu floarea-soarelui. ce sare construcţii. Amplasarea lor întîrzie în mod nejustificat. Cu cîtva timp în urmă s-au deplasat în gos­podării mai mulţi specialişti din ca­drul Direcţiei de sistematizare, arhi­tectură şi proiectare în construcţii (D.S.A.P.C.) Bucureşti. De comun acord cu colectiviştii s-au fixat cen­trele gospodăreşti. Dar nici pînă la sfîrşitul lunii februarie proiectele n-au sosit. Este necesar ca, fără în­­tîrziere, comisia regională de avi­zare să se întrunească şi să avizeze aceste proiecte pentru ca gospodă­riile colective să se poată apuca de treabă. ★ Realizările care au fost obţinute în raionul Roşiori de Vede dove­desc preocuparea care există pentru pregătirea şi executarea la timp a însămînţărilor. Pe alocuri se sem­nalează însă şi lipsuri care trebuie grabnic lichidate. Comitetul execu­tiv s-a mulţumit să întocmească un plan de măsuri, dar nu a controlat peste tot cum sunt puse în aplicare prevederile cuprinse. Pentru ca însămînţările de pri­măvară să se poată desfăşura cu toată intensitatea, comitetul exe­cutiv al­ sfatului popular raional trebuie să acorde o mai mare aten­ţie gospodăriilor colective în orga­nizarea muncii, folosirii tractoarelor şi atelajelor precum şi felului cum decurge schimbul de seminţe, trans­portului îngrăşămintelor şi alte lucrări. TEODOR MARIAN Ce fel de sprijini Colectiviştii din satul Gîrdeşti sînt cunoscuţi ca oameni harnici. Cu toate acestea, ei sînt rămaşi în urmă cu muncile agricole. Bri­gadierul Paulica Radu ar vrea să iasă la cîmp, la însămînţări, dar nu ştie care e terenul pe care trebuie să lucreze brigada pe care o con­duce. De ce acest lucru? La sediul gospodăriei, într-o cameră, Florian Florescu, vice-preşedintele sfatului popular raional, contabilul gospodă­riei Gh. Lazăr şi alţii lucrează la tot felul de situaţii, în loc ca să dea o mînă de ajutor consiliului de con­ducere, ca în gospodărie planul de producţie să fie definitivat, ca lu­crul să fie bine organizat. Deşi trac­toarele au sosit, însămînţările se tă­răgănează pentru că planul de pro­ducţie s-a modificat pînă acum de cîteva ori. In gospodăria colectivă din satul Necşeşti nu s-a însămînţat nici un hectar. Pe cîmp n-au fost transpor­tate îngrăşămintele naturale, iar or­ganizarea brigăzilor şi echipelor e făcută doar... pe hîrtie. Pentru ca de la început, gospodă­riile colective noi să obţină rezultate bune, şi-au prevăzut în­ planurile lor de producţie dezvoltarea sectorului zootehnic. Dar pentru asta sínt ne­ Entuziaste manifestări populare ale dragostei şi ataşamentului faţă de partid şi guvern VOTAT ! Colectivul atelierului de croit feţe de la fabrica de încălţăminte „Flacăra Roşie“ din Bucureşti a obţinut în acest an succese de seamă în munca sa. Imbinînd armonios lupta pentru economii cu lupta pentru calitate, muncitorii de aici au economisit de la începu­tul anului 23.100 dm. p. piele, dînd lucru de cea mai bună calitate. Iata-i, în foto­grafie, pe cîţiva din membrii acestui colectiv : Constanţa Radu, Petre Domuleanu, Flori­ca Criston­e, Constantin Bratu şi Petre Ursache. f m­ai sint Votînd candidaţii Frontului Democraţiei Populare, vă veţi exprima hotărîrea de a ..­£&2&U înfăptui măreţul program al luptei pentru înflorirea patriei, dezvoltarea economiei naţionale şi ridi­carea bunăstării poporului, pe care vî-l înfăţişează Fron­tul Democraţiei Populare. (Din Manifestul Consiliului Central al Frontului Democraţiei Populare) Tovarăşii Petre Borilă, Mihai Balea, Janoş Fazekaş şi Alexandru Bîrlădeanu s-au Intîlnit cu alegătorii In ultimele zile, tovarăşii Petre Borilă, Mihai Dalea, Janoş Fazekaş şi Alexandru Bîrlădeanu s-au întîl­­nit cu alegătorii din circumscripţiile în care au fost propuşi candidaţi ai F.D.P. în alegerile de deputaţi pen­tru Marea Adunare Naţională. Tovarăşul Petre Borîlă, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care candidează în circum­scripţia electorală nr. 1 Braşov, a vizitat uzinele de autocamioane „Steagul Roşu“, întreprinderea „Metrom“, uzinele „Strungul“, U­­zinele nr. 2 şi alte întreprinderi din acest oraş. Tovarăşul Petre Borilă s-a întîlnit cu muncitori, ingineri, tehnicieni din aceste unităţi indus­triale. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc marţi după-amiază în sala Teatrului de Stat din Braşov, au luat parte muncitori, ingineri, teh­nicieni din întreprinderile construc­toare de maşini, textile, din unită­ţile C.F.R., cadre didactice, studenţi, gospodine şi alţi alegători din a­­ceastă circumscripţie electorală. Tovarăşul Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., care candidează în circumscripţia electorală nr. 1 Timişoara-Est, a vizitat Uzinele mecanice, întreprinderea „Indus­tria Lînii“, fabricile „Tehnometal“, „Bela Brenner“ şi „Ocsko Terezia“, Institutul de medicină, precum şi cartiere ale oraşului. El a avut mai multe întîlniri cu oameni ai muncii şi alţi cetăţeni din circumscripţia electorală. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc sîmbătă după-amiază în sala clubului întreprinderii comu­nale orăşeneşti, au luat parte me­­talurgişti, textilişti, muncitori de la alte întreprinderi din Timişoara, precum şi cetăţeni din circumscrip­ţia electorală nr. 1. La Turda, unde candidează în cir­cumscripţia electorală nr. 6, tova­răşul Janos Fazekas, secretar al C.C. al P.M.R., a vizitat întreprin­derea „Electroceramica“, fabrica de ciment „Victoria socialistă“, Uzinele chimice, Fabrica de sticlă, şantie­re de locuinţe şi alte unităţi şi s-a întîlnit cu muncitori, ingineri şi tehnicieni care lucrează în aceste întreprinderi. La întîlnirea pe care a avut-o joi, în sala mare a grupului social al întreprinderii de prefabricate, au participat muncitori, ingineri şi funcţionari de la această întreprin­dere, de la fabrica de ciment „Vic­toria socialistă“ şi alţi oameni ai muncii ce locuiesc în preajma uni­tăţilor industriale respective. Tov. Alexandru Bîrlădeanu, vice­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri, care candidează în circumscrip­ţia electorală Constanţa-Est, a vi­zitat portul Constanţa, şantierul na­val, fabrica de semiceluloză din paie de la Palas, uzina de acid sul­furic şi superfosfaţi de la Năvodari, staţiunile balneare Eforie şi Ma­maia. El a avut mai multe întîlniri cu diferite categorii de oameni ai muncii şi alţi cetăţeni din circum­scripţie. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc miercuri în portul Cons­tanţa, au participat marinari, do­cheri, constructori navali, lucrători de la întreprinderea de construcţii hidrotehnice, de la întreprinderea Romtrans şi din alte întreprinderi din port. Alegătorii, care au luat cuvîntul la aceste întîlniri, au scos în eviden­ţă transformările adinei petrecute în ţara noastră în anii puterii popu­lare, ca urmare a traducerii în via­ţă, de către oamenii muncii, a poli­ticii partidului de industrializare socialistă a ţării, de transformare socialistă a agriculturii, de ridicare a nivelului de trai al poporului. Mecanicul de locomotivă Nicolae Căpăţînă a vorbit cu mîndrie des­pre marile transformări care au avut loc în regiunea Braşov în anii puterii populare. El a arătat că a­­ceastă parte a ţării s-a transformat, ca urmare a politicii partidului de industrializare socialistă, într-o re­giune cu o puternică industrie. Nu­mai între anii 1955—1960 au fost construite 65 de întreprinderi, prin­tre care fabrica de acid sulfuric de la Copşa Mică, cea de îngrăşă­minte azotoase de la Combinatul chimic din Făgăraş, fabrica de formaldehidă din Oraşul Victoria, o fabrică de faianţă la Sighişoara, una de utilaj chimic, o întreprinde­re de produse lactate. S-au dezvol­tat uzinele „Steagul Roşu“, „Ernst Thälmann", „Strungul“ şi alte uni­tăţi industriale. Braşovul este patria primului tractor românesc, a primului auto­camion, a primului rulment şi a al­tor importante produse. Faţă de (Continuare în pag. IlI-a, col. 1-3) Lupta pentru produse de calitate superioară obiectiv central în întrecere Prin cîteva întreprinderi bănăţene Ca Reşiţa, Oţelul Roşu, Timişoara sau Arad, pretutindeni, la toate locurile de producţie oamenii mun­cii discută cu entuziasm şi viu in­teres Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea ani­versării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia. In aceste zile la Reşiţa, siderur­­giştii şi constructorii de maşini dis­cută şi propun măsuri concrete pen­tru crearea de noi sortimente de o­­ţeluri, ridicarea indicilor de utiliza­re a agregatelor, construirea unor produse de înalt nivel tehnic. In a­­cest an reşiţenii au sarcina să elabo­reze noi sortimente de oţeluri. Ast­fel, ei vor fabrica oţeluri cu alte elemente de aliaj şi cu un procent scăzut de nichel, care să înlocuiască oţelurile aliate cu un conţinut mare de nichel, oţeluri slab aliate cu mangan şi siliciu care duc la redu­cerea greutăţii construcţiilor meta­lice etc. Laminoriştii şi-au propus pentru acest an să-şi pună ca obiectiv în întrecere creşterea procentului de şină laminată de­ calitatea I-a cu cel puţin 10 la sută peste sarcina planificată. I­ndustria Lînii" este una din­­tre marile întreprinderi texti­le din Timişoara. Şi aci Directivele C.C. al P.M.R. au găsit un puternic ecou în rîndurile muncitorilor şi teh­nicienilor. — Pînă acum — ne spune ţesătoa­­rea Maria Adămuţ, — noi am acu­mulat o experienţă de preţ în întrecerea socialistă, în special în ce priveşte lupta pentru economii. Directivele partidului ne arată cum să muncim în întrecere pen­tru ca produsele noastre să fie de calitate din ce în ce mai bună, la nivelul cerinţelor consu­matorilor. In sec­ţia unde muncesc au şi început să fie luate măsuri în a­­cest scop. Urzitoria noastră este dota­tă cu mai multe utilaje noi care a­­sigură desfăşura­rea optimă a fire­lor şi îmbunătăţi­rea calităţii urze­lilor. La maşinile de ţesut folosim, acum ţevi de lemn, de capaci­tate mărită, fapt ce contribuie la ridicarea calităţii ţesăturilor. Şi în sectorul fi­nisaj, acolo unde se decide în ulti­mă instanţă aspec­tul şi calitatea stofelor, muncitorii discută cu multă însufleţire despre prevederile Direc­tivelor. Aci perso­nalul de deservire a fost special in-I. CHIUJDEA H. GROSU (Continuare în pagi­n­a, pol. 6-7). „Marca fabricii“—cartea de vizită a fiecărui colectiv .­zm­a de maşini-unelte „losif Rangheţ" din Arad face parte din promoţia Întreprinderi­lor nou create în anii puterii populare. Ea este Înzestrată cu maşini de Înaltă tehnicitate. Maşi­nile şi utilajele produ­se de uzina noas­tră sunt cunoscute și apreciate atît In ţară, cît și peste hotare. In decursul anilor am fa­bricat mai multe tipuri de strunguri fiecare ti­vind caracteristici su­perioare celui anterior. Ultimul tip — strungul S. 3 modernizat, este un strung cu o gamă de turaţii mult mai lar­gă ; prin unele modifi­cări aduse cutiei de vi­teze sistemul de manipu­lare este mai simplu. In acelaşi timp, noul strung are un aspect mult mai frumos. Partidul ne cheamă să desfăşurăm o activi­tate susţinută şi siste­matică pentru obţinerea de produse de calitate superioară, la nivelul celor mai bune produse de pe piaţa mondială. Aceasta este o sarcină centrală în îndeplinirea planului de stat. In anul 1961, uzina noastră are de executat un mare număr de strunguri. În­tregul nostru colectiv este animat de hotărîrea de a intensifica lupta pentru Îmbunătăţirea permanentă a caracte­risticilor tehnice şi a ca­lităţii utilajelor şi a strungurilor pe care le ratificăm. Avem toate condiţiile pentru a­­ceasta. In uzină se întocmeşte acum un plan cuprinzător de mă­suri tehnico-organizato­­rice ce trebuie luate în continuare pentru ca fiecare produs să fie realizat la cel mai inart nivel tehnic şi calitativ. Păşim în Întrecerea în cinstea aniversării a 40 de ani de la Înfiinţarea partidului nostru iubit, convinşi că la realizările obţinute pînă acum, vom adăuga noi şi noi succe­se în ridicarea prestigiu­lui „mărcii fabricii“ — cartea de vizită a fie­cărui colectiv. ILIE SACARA directorul uzinei „Iosif Rangheţ“, Arad Un îndreptar preţios în satul nostru avem o colectivă bună, care se întăreşte an de an, ne asigură venituri tot mai mari. Directivele C.C. al P.M.R. cu pri­vire la criteriile principale ale în­trecerii socialiste în cinstea aniver­sării partidului ne sunt un îndreptar preţios în muncă, ne arată direc­ţiile principale spre care să ne a­­ţintim privirea pentru ca realizările noastre să fie cît mai mari. Noi am obţinut rezultate bune şi pînă acum. Recoltele au sporit an de an, în gospodărie s-au dezvoltat tot mai mult creşterea animalelor, cultura legumelor, a plantelor teh­nice etc. Vînzînd statului cantităţi mari de produse, venitul bănesc al gospodăriei a ajuns în 1960 la 4.500.000 lei, iar valoarea zilei-mun­­că la 35 lei, din care numai bani 13 lei. In acest an vrem să realizăm un venit de peste 5 milioane lei, să sporim valoarea zilei-muncă la 40 lei. Acesta este planul nostru pe 1961. Dar gospodăria noastră are posi­bilităţi nu numai pentru realizarea ci şi pentru depăşirea lui în toate sectoarele. Criteriile întrecerii în cinstea aniversării partidului ne atrag atenţia asupra mijloacelor de creştere a producţiei şi dezvoltare a gospodăriei, de sporire a venitu­rilor. Organizînd temeinic Întrecerea între brigăzi, echipe şi oameni, noi vom lupta pentru depăşirea pro­ducţiei planificate de cereale, plan­te tehnice, legume, lapte, lînă etc. încă de pe acum ne îngrijim să­­ realizăm aceste obiective. Pentru campania agricolă de primăvară care hotărăşte în mare măsură soarta recoltei, ne-am pregătit te­meinic. Planul nostru de producţie pre­vede sporirea numărului de ani­male — proprietate obştească la 161 vaci, 2400 oi, 200 scroafe de prăsilă, precum şi îngrăşarea a 450 porci. Un mare sprijin în această privinţă îl constituie pentru noi recenta Ho­­tărîre a C.C. al P.M.R. şi a Consiliu­lui de Miniştri cu privire la creşterea numărului de animale în gospodă­riile colective. Aşa cum se arată în Hotărîre, noi vom da o mai mare atenţie creşterii animalelor tinere, îndeosebi a tineretului bovin din prăsila proprie, asigurării unor can­tităţi îndestulătoare de furaje etc. Luptînd pentru îndeplinirea şi de­păşirea obiectivelor pe care le vom stabili în întrecere, gospodăria noa­stră va deveni şi mai puternică. GHEORGHE OPREA preşedinte, G.A.C. „7 Noiembrie" din comuna Ştefan Vodă, regiunea Bucureşti Cu paşi mari mai departe... Dincolo de podul Grand, bătrina cale a Griviţei întim­pină primăvara cu buchetul noilor sale construcţii. In acest cartier veteran al Capitalei, pre­zenţa păienjenişului de schele şi a clădirilor „la roşu" dă imaginea celui mai răspindit şi mai grăitor afiş elec­toral. Oamenii se opresc ades şi pri­vesc de pe pod panorama cinemasco­­pică a străzii. Acolo, pe pasarela metali­că, suspendată deasupra liniilor ferate, i-am întîlnit pe mulţi dintre participan­ţii la adunarea cetăţenească. In drum spre clădirea Teatrului muncitoresc I C.F.R. Giuleşti — locul adunării — ră­­­­măseseră pentru cîteva clipe, să deslu­şească pînă aproape de gară, contu­rul viitor al Griviţei. — Am 60 de ani şi locuiesc în acest cartier de mai bine de 30 de ani, spu­nea in cuvîntul său la adunare, gos­podina Maria Ionescu. Imi creşte ini­ma de bucurie cînd văd cit de mult se schimbă acum cartierul nostru, cum lo­cul vechilor case îl iau blocurile cu multe etaje. In cartier avem creşe şi cămine, copiii noştri invaţă la şcoli frumoase. Şi toate astea pentru că partidul nostru e un partid al faptelor, pe care le vedem şi le simţim fiecare în viaţa pe care o ducem". Cînd inginerul Mihai Lazarevici de la Institutul de cercetări metalurgice, vorbea despre industrializarea­ socialis­tă a ţării, oamenii aveau parcă ina­­­­intea ochilor imaginea marilor con-­­­strucţii ale socialismului. Dincolo de­­ pereţii sălii care găzduia această a- I dunăre cetăţenească vedeau aevea cuptoarele Reşiţei şi blumingul Hu­nedoarei, miile de tractoare făurite de constructorii braşoveni, miile de son­de, izvorul de lumină de la poalele Ceahlăului. — Peste cinci ani, industria noastră va produce nu mai puţin de 40 de zile atit cit s-a produs in Romînia burghe­zo-moşierească in întregul an 1938, a arătat cu mindrie vorbitorul. In dome­niul unde muncesc eu, la ICEM, am obţinut unele succese de seamă. Dar noi, cercetătorii ştiinţifici, ştim că mai avem multe de făcut. Partidul cheamă pe toţi oamenii muncii, deci şi pe noi cercetătorii ştiinţifici, să por­nim cu toată hotărîrea la îmbunătăţi­rea calităţii produselor. Eu şi tovarăşii mei de muncă ne vom da cu toată încrederea votul can­didaţilor F.D.P., votind astfel pentru înflorirea patriei, pentru bunăstare". Mulţi dintre ce veniţi in această după-amiază aici, la adunarea cetă­ţenească, pentru a discuta laolaltă cu candidatul circumscripţiei electorale Giuleşti pentru Marea Adunare Naţională, cazangiul Tudor Berbecaru, despre realizările regimului nostru, lo­cuiesc şi muncesc de ani şi ani de zile in cartierul Giuleşti. De aceea, cind muncitorul Ion Vişan de la atelierele „Constantin David" a început să de­pene firul amintirilor, arătînd cit de grea era viaţa muncitorilor in trecut, că la vechile ateliere lucrau sub cerul liber, cu maşini rudimentare, din sală s-au auzit multe voci aprobative. — Astăzi, spunea Ion Visan, munci­torii lucrează intr-o hală nouă, mo­dernă, la maşini automate. Avem o cantină de care ţi-e mai mare dragul. Şi cu cite alte realizări nu ne mindrim ? Un exemplu. Un singur exemplu a fost de-ajuns pentru a ilustra cumplita înapoiere culturală la care fuseseră condamnaţi de către regimurile bur­gheze moşiereşti oamenii din ceasta parte a Bucureştiului l-a dat profe­sorul Atanase Stegărescu, de la Şcoala medie nr. 31 Crîngaşi. ION MARGINEANU (Continuare în pag. III-a col. 1-2) TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Popul­ar-Revoluţionar Mongol Ulan Bator Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Partidului Popular-Re­­voluţionar Mongol, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluţionar Mongol, întregului partid şi poporului mongol prieten, cele mai sincere felici­tări şi un fierbinte salut frăţesc. Născut în perioada de avînt a mişcării de eliberare din Mongolia, desfăşurată sub influenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Partidul Popular-Revoluţionar Mongol a organizat şi condus revoluţia populară, a ridicat masele la lupta pentru lichidarea exploatării im­perialiste şi feudale. Sub conducerea încercată a P.P.R.M. bucurindu-se de sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice, oamenii muncii drin R.P Mongolă au în­făptuit în anii puterii populare mari prefaceri revoluţionare, au ob­ţinut succese importante în crearea premizelor materiale pentru con­struirea socialismului, transformînd Mongolia dintr-o ţară înapoiată, într-o ţară socialistă agrar-industrială Partidul Popular-Revoluţionar Mongol, împreună cu celelalte partide frăţeşti din ţările socialiste, îşi aduce contribuţia la întărirea continuă a unităţii puternicului lagăr al socialismului, promovează cu consecvenţă o politică de pace şi colaborare între statele cu orînduiri sociale diferite, pe baza principiilor coexistenţei paşnice. Poporul român se bucură din toată inima de realizările poporu­lui frate mongol în toate domeniile vieţii economice, social-politice şi culturale, pe drumul victorios al socialismului. Vă urăm, dragi tovarăşi, noi şi tot mai mari succese, sub steagul marxism-leninismului, în îndeplinirea marilor sarcini care vă stau în faţă în construcţia socialistă, în lupta pentru cauza păcii şi socialis­mului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN

Next