Scînteia, mai 1961 (Anul 30, nr. 5151-5181)

1961-05-01 / nr. 5151

Pag. 4 Luptători de frunte pentru întărirea păcii Decernarea Premiilor Internaţionale Lenin pe 1960 Printre laureaţi se afla Mihail Sadoveanu MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS îl consideră drept luptător de frunte triva amestecului străin în trebu- Comitetul pentru premiile inter- pentru pace­­rile interne ale ţărilor arabe­ naţionale Lenin a decernat, pentru-------------------------­ reprezentantă a________________reprezentant al merite remarcabile în lupta pentru RflmcSVflm­ NCftrU vieţii publice OStflDDlUShi­vffi publice menţinerea şi întărirea păcii, pre- ------------------------din India, care, 3tut t­imului__^ Republica miile internaţionale Lenin „Pentru începind din cel de-al IlI-lea dece- Populara Polonă, eminent­­luptător Întărirea păcii între popoare“ pe niu al secolului nostru, ia parte in,,maţional ,ru ,riumful idei. Anul 1966 lui • activă la mişcarea de femei din In- , , . .. anul dlctf care apare pu întlâcurare lor socialismului, unul din iniţiatorii 1777777" rePrezentazal ideile dezarmării generale. mişcării mondiale a partizanilor mei tas'ro yw. pm­din Republica Cuba, a cărui în- NilMit SaflOVCami prezentant al-------------------------reprezentant al treagă viață este consacrată luptei .—-------------publikc* William MOITOW vieții publice , ' . .„uf.­ din Republica Populara Romînă, ________________ din Australia, nobile a popoarelor pen ru î er a ai0 cdiat opere literare con- care a participat în tot cursul vieţii şi independenţa. stituie o contribuţie de preţ la miş- gere la mişcarea muncitorească »Kn mc HTAtissASs: °'n»r »mu im. * Io,li Partidului laburist din Au«­Republica Guineea, unul dintre în--------------------------arhitect şi te­­tralia­ activist de seama pe tarîm temeietorii şi actualul conducător AdtOillf Tillift prezentant al sindical, apărător înflăcărat a pro­al Partidului democrat din Gul-___________“ - i vieţii publice punerilor cu privire la dezarmarea neea, pe care masele largi populare din Liban, luptător neobosit împo- generală și totală. » ------------------------­ . Ziua de 1 Mai este o sărbătoare a primăverii,­­ aducătoare de bucurii. In­­ această zi simfi cu o deo­­­­­sebită putere legătura­­ strinsă cu poporul, cu toţi­­ oamenii cinstiţi din lume, iţi dai seama că eşti om al planetei Pămint. Nu o­­dată am avut prilejul să intimpin această sărbă- t toare la şcoala sătească,­­ la şcoala de meserii, în­­ coloanele muncitorilor de­­­­monstranţi, în rinduri­­­­le subunităţilor militare sau la parăzi militare.­­ Anul acesta, însă, 1 Mai este o zi deosebită în viaţa mea. Au trecut abia trei săptămîni de la pri-­­ mul zbor cosmic în ju- t rul Pămîntului. Nu as­cund, sint fericit la gin- I' duî că am putut înde­plini cu succes sarcina ce mi-a fost încredinţată. Dar ’ mă simt şi mai fericit că sínt fiul unui popor capa­bil să înfăptuiască minuni, că fac parte dintr-un par­tid care a dat ţării mele aripi uriaşe pentru a zbu­ra spre glorie şi măreţie. Îmi aduc din nou amin- ' te de cele o sută de mi­­■ nute în care am putut cu­­­­prinde cu privirea plane­­­­ta. Atunci n-aveam timp să mă gîndesc la cele ce vedeam. Ţin minte că unul din cei care mă pre­găteau pentru zbor m-a avertizat : „Dacă înaintea­­ zborului te gîndeşti că vei săvîrşi o faptă de eroism,­­ înseamnă că nu eşti încă pregătit pentru zbor“. Nu m-am gindit la eroism­­ , tot timpul zborului am­­ fost ocupat. Toate grindu­rile şi simţămintele mele erau îndreptate spre înde­plinirea programului sta-­­ bilit. Acum încerc să-mi limpezesc impresiile de a­­­­tunci şi treptat îmi amin­­­­­tesc noi amănunte. Pămîntul văzut din înăl­ţimi... Am mai avut prile­jul să povestesc despre a- I­ceasta. Este foarte fru­moasă, uimitoare planeta noastră. Globul pămîntesc era parcă o copie mărită­­ a micului glob ce se ro-­­ tea pe tabloul de coman- r'­dă al pilotului, era ală- t luri, puteai să-l cuprinzi cu privirea, era vizibilă forma rotundă a Pămîntu­lui. O aureolă de un al-­­ bastru diafan înconju­­rînd planeta, ca un arc gigantic. Prin vizor se pu­teau distinge țărmurile continentelor, marile flu­vii, munţii şi masivele pă­­duroase. Aceasta nu m-a uimit. M-a uimit însă şi­­ m-a bucurat nemăsurat [ de mult altceva: de la a­­ceastă înălţime neînchi­­]­puită distingeam pătrate- i Ie ogoarelor colhoznice. I Se putea chiar desluşi , unde este păşune şi unde ’ cîmp semănat. Şi aceasta părea un salut de la con­cetăţeni. Vă rog să mă înţele­geţi : era singura urmă de viaţă omenească pe care o puteam distinge din lu­mea întunericului veşnic. însăşi orînduirea noastră socială care a pus capăt pe vecie fărimiţării pă­mîntului se vedea din Cosmos ! După ce am revenit pe Pămînt corespondenţii străini mi-au pus multe întrebări. In mod deose­bit îi interesa locul unde se află poligonul de start şi care este forţa meca­nismului de lansare. Pot satisface curiozitatea lor indiscretă. Marele nostru start a fost Revoluţia din Octombrie. Ea a fost ace­ea care a deschis calea forţelor creatoare ale po­porului. Ea a generat acea puternică energie care a învins intr-un termen scurt vechea înapoiere tehnică şi culturală a Ru­siei şi a permis Patriei noastre Sovietice să se situeze în fruntea progre­sului omenirii, să pătrun­dă în înălţimile siderale. Sîntem nemăsurat de mîndri că nava „Vostok“ (Răsăritul — N.R.) a fost construită cu mîinile oa­menilor sovietici. Lumea nu cunoaşte încă numele celor care au creat rache­ta cosmică, nu a venit încă timpul pentru aceas­ta. Este însă limpede pen­tru oricine că o asemenea victorie a putut fi repur­tată numai de un colectiv. Nu de genii izolate, ci de un uriaș colectiv de sa­vanţi, ingineri, tehnicieni, medici, aviatori, munci­tori. Cred că n-am să tră­dez un secret de stat dacă voi spune că osatura principală a acestui colec­tiv o formează oameni în virată de la douăzeci şi cinci pînă la cincizeci şi cinci de ani. Cu alte cu­vinte, oameni educaţi de orînduirea sovietică, de Partidul Comunist. Mi s-a făcut o mare cinste dîndu-mi-se posibi­litatea să devin unul din participanţii la această realizare istorică. Şi aco­lo sus, în înălţimi, eram tot timpul conştient de faptul că sînt o părticică din marele nostru partid, o părticică din popor. Eram parcă reprezentan­tul împuternicit al parti­dului şi poporului in Cos­mos, şi acest simţămînt mă înaripa necontenit, mă ajuta să lucrez. Despre zborul navei cosmice „Vostok“ s-a scris mult şi la noi şi din­colo de hotarele ţării noastre. In general, zia­rele şi revistele au trans­mis ştiri adevărate şi au dat o înaltă apreciere noii realizări a ştiinţei şi tehnicii sovietice. Nu pot însă să nu observ că nu­meroşi corespondenţi bur­ghezi au concentrat aten­ţia lor principală asupra persoanei cosmonautului. De dragul senzaţionalului ei voiau cu orice chip să-l prezinte drept un erou de o factură deosebită, cum s-ar spune, un supraom. Cind spuneam că ar fi pu­tut să zboare mulţi tova­răşi de-ai mei, că de dra­gul patriei socialiste la noi sînt gata să înfăptu­iască fapte de eroism nu oameni izolaţi, ci mii şi mii de patrioţi sovietici, educaţi de partidul comu­nist — aceşti corespon­denţi zîmbeau cu înţeles , ştim, ştim chipurile, — spuneau ei, aceasta este obişnuita propagandă so­vietică. Totuşi, nu este nici un fel de propagandă ci obişnuita noastră rea­litate sovietică. Năzuinţa de a sluji idealurile în al­ta, de a merge înainte, spre ţel, învingînd orice obstacole prin eforturile voinţei colective şi ale raţiunii colective sînt tră­sături ale caracterului popular care s-a format sub influenţa binefăcătoa­re a ideologiei noastre co­muniste. Nu întîmplător nava noa­­tră cosmică se numeşte „Răsăritul“. Aceasta are o profundă semnificaţie. De la răsărit se ridică soarele aducînd oamenilor căldu­ră şi lumină. La răsărit, în ţara noastră, s-au ivit în octombrie 1917 zorile unei vieţi noi. De răsărit, de succesul patriei mele şi ale prietenilor noştri — ţările de democraţie popu­lară — leagă oamenii de toate rasele şi naţiunile visurile lor cele mai lu­minoase şi speranţele cele mai bune. Prin forţa poporului so­vietic şi puterea ştiinţei sovietice a fost plasată nava „Răsărit" pe orbita de unde se poate cuprin­de cu privirea întreaga planetă intr-o oră şi ju­mătate. La ora 9 şi 52 de minute nava zbura deasu­pra America de Sud, la 10 şi 15 minute era deasu­pra Africii, iar peste alte 10 minute a fost pus în funcţiune dispozitivul de frînare şi a început cobo­­rîrea. Dar nava cosmică a mai trecut pe deasupra multor ţări, înainte de a ateriza pe pămîntul pa­triei. Pămîntul de la înălţimi... Omenirea îl populează, milioane de oameni ai muncii. Cit de mulţi sînt ei pe această veche şi bună planetă ! Este limpe­de că nu i-am văzut, dar mă gîndeam la ei, la soar­ta lor comună. In acea zi de primăvară oamenii munceau, visau la viitor, se odihneau, sufereau şi se bucurau. Ei sî fii diferiţi, din toa­te punctele de vedere di­feriţi — prin culoarea pie­lii, prin obiceiurile, nă­zuinţele lor... Nu ştiu cum să exprim aceasta, dar de acolo, de sus, mă simţeam înrudit cu toţi. Oamenii au o soartă comună, pen­tru că au şi o casă comu­nă — o singură planetă pentru toţi. Şi pe ea tră­iesc ruşi, chinezi, negri, americani, cubani, fran­­cezi, polonezi, şi pe toţi îi simţeam compatrioţi, pentru că toţi locuiesc pe Pămînt. Iar frontierele care despart statele, po­poarele, de acolo, de sus, nu le-am putut distinge. Prima rîndunică sovieti­că în Cosmos, a numit Nikita Sergheevici Hruş­­ciov nava cosmică „Răsă­ritul“. — Vom continua şi pe viitor această activitate — a spus el. — Mereu alţi oameni sovietici vor zbu­ra în Cosmos pe itinerarii neexplorate, vor studia Cosmosul, vor dezvălui şi mai departe tainele natu­rii şi le vor pune în slujba omenirii, in slujba bună­stării ei, în slujba păcii. Cu cită bucurie am as­cultat aceste cuvinte ! De la tribună am văzut cum s-a pus în mişcare, drept răspuns, piaţa plină de oameni. Cînd Nikita Ser­gheevici a repetat şi a subliniat această ideie vorbind iar despre nece­sitatea unei păci trainice între popoare, o furtună de aplauze s-a abătut deasupra Pieţei Roşii. As­tăzi, în această sărbăto­rească zi de mai, ne gin­­dim la viitorul întregii o­­meniri. Toţi oamenii mun­cii cinstiţi de pe planeta Pămînt au aceleaşi nă­zuinţe. Oamenii vor pace, vor fericire pentru ei şi copiii lor, vor o orînduire socială dreaptă. De aceea este atît de invincibilă în epoca noastră puternica mişcare a popoarelor spre comunism. Nimănui nu-i stă în putere să oprească această mişcare după cum nu poate fi oprită mişca­rea Pămîntului în spaţiile Universului. (După ziarul „Izvestia" nr. 102 (13648) din 30 aprilie 1961). ♦♦♦ Lumea în o sută de minute de IURI GAGARIN pilot cosmonaut Erou al Uniunii Sovietice A­jun de sărbătoare în ţările socialiste , MOSCOVA 30. — Corespondentul Agerpres transmite : In Piaţa Roşie se înalţă, aţintită spre cer, macheta navei cosmice. Pe clădirea Telegra­fului central, cu ajutorul a mii de becuri multicolore este înfăţişat globul pămîntesc. Din nava cosmi­că, care îţi creează impresia că se mişcă în jurul Pămîntului, luri Ga­garin priveşte la peisajele ce se schimbă neîntrerupt pe suprafaţa planetei noastre. Moscoviţii şi-au împodobit cît mai frumos faţadele locuinţelor. Moscoviţii au întîmpinat ziua de 1 Mai sub semnul întrecerii în cinstea celui de-al XXII-lea Con­gres al P.C.U.S. VARŞOVIA 30 (Agerpres). — In ajunul sărbătorii de 1 Mai, în ţară au fost date în exploatare o serie de obiective industriale, şcoli, locuinţe. Ele au fost construite îna­inte de termen, în cinstea sărbă­torii. Din toate voievodatele Polo­niei sosesc ştiri despre îndeplinirea angajamentelor luate de oamenii muncii polonezi în cinstea zilei de 1 Mai. Colectivele întreprinderilor industriale dau peste plan sute de tone de oţel, laminate, cărbune, ci­ment şi alte produse industriale. BERLIN 30 (Agerpres). — O­raşele şi satele din R.D.G., pa­voazate sărbătoreşte, primesc oas­peţii veniţi din diferite ţări pen­tru a participa la sărbătorirea zi­lei de 1 Mai în R.D.G. Primului cosmonaut i s-a decernat titlul de Erou al Muncii Socialiste al R. S. Cehoslovace PRAG­A 30 (Agerpres).­­ La 29 aprilie, la Praga a avut loc festivi­tatea înmînării unor înalte distincţii fruntaşilor în muncă, cu prilejul zi­lei de 1 Mai. La festivitatea din sala spaniolă a Hradului din Praga a participat şi luri Alexeevici Gagarin, primul pilot astronaut, erou al Uniunii Sovietice, căruia i s-a decernat cea mai înal­tă distincţie a republicii — titlul de Erou al muncii socialiste al R. S. Cehoslovace. Preşedintele Antonin Novotny a înmînat lui luri Gagarin diploma și steaua de aur de Erou al muncii so­cialiste al R. S. Cehoslovace. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS : Eroul cosmonaut, Iuri Ga­garin, a sosit la Moscova. S­C­I­N­T­E­I­A Record mondial Un aviator sovietic a zburat la peste 34 km. altitudine MOSCOVA 30 (Agerpres). — ■ TASS : La 28 aprilie aviatorul sovietic Gheorghi Mosclov a zburat cu avionul cu reacţie „E.-66“ la altitudinea de 34.200 metri. Materialele în legătură cu a­­cest zbor au fost trimise de către Comisia pentru aviaţia sportivă a Aeroclubului central al U.R.S.S. a Federaţiei internaţionale de a­­viaţie în vederea omologării­­ performanţei aviatorului sovietic ca record mondial de altitudine. In ţările capitaliste Se intensifică lupta grevistă • In cadrul ofensivei de primă­vară a oamenilor muncii din Ja­ponia au avut loc în ultima vreme un mare număr de greve, mitinguri şi demonstraţii. „Protestăm împo­triva represiunilor!“, „Nu vom ad­mite adoptarea unei legi reacţiona­re a muncii.„Să se stabilească uri minim garantat de salariu de 8.000 de yeni!“ — sub aceste lozinci s-a desfăşurat la 25 aprilie în întreaga ţară al treilea veac al ofensivei de primăvară. Unică prin durata ei, în istoria mişcării greviste japoneze, a fost greva de 320 de zile a celor 15.000 de mineri ai companiei „Mi­­ţui“. Numai după ce guvernul şi pa­tronii au dat garanţii că toţi mun­citorii concediaţi vor fi folosiţi în alte mine, au acceptat greviştii re­cent să părăsească minele. „ La începutul lunii aprilie, po­trivit datelor Ministerului Muncii din Chile, circa 600.000 de muncitori continuau să se afle în grevă în în­treaga ţară. Organizaţiile sindicale de la minele de salpetru din depar­tamentul Tattal din nordul ţării au organizat un „marş al foamei“ spre Antofagasta, port situat la 300 km. depărtare de aşezările miniere.­­ In docurile londoneze au decla­rat zilele trecute grevă aproape ju­mătate din toţi muncitorii. Numă­rul greviştilor a atins cifra de 13.280 persoane. ---1090----­ PE SCURT MOSCOVA. La 29 aprilie, membrii delegaţiei P.C. din Indonezia, în frunte cu D. N. Aidit, preşedintele C.C. al P.C. din Indonezia, au făcut o vizită la C.C. al P.C.U.S. şi au fost primiţi de Mihail Suslov şi Nuri­din Muhi­dinov, membri ai Prezidiului, secretari ai C.C. al P.C.U.S., şi Boris Ponomariov, membru al C.C. al P.C.U.S. Intre reprezentanţii partide­lor frăţeşti a avut loc o convorbire cordială, prietenească, NEW YORK. La 1 mai, în S.U.A. apare numărul 1 al noii reviste a populaţiei de culoare — „Freedom Ways", al cărei redactor este cunos­cuta scriitoare S. Graham-Du Bois. TAŞKENT. La invitaţia C.C.S. din U.R.S.S., reprezentanţii oamenilor muncii din 26 de ţări ale Asiei, Afri­cii, Europei şi Americii Latine — participanţi la Seminarul internaţio­nal al activiştilor sindicali de la Taş­kent — au plecat la 29 aprilie spre Moscova pentru a participa la festivi­tățile cu prilejul zilei de 1 Mai. DEASUPRA OJBEI PLANEAZĂ PRIMEJDIA UNEI NOI AGRESIUNI ARMAU Nota adresată de ministrul Afacerilor Externe al Cubei preşedintelui Adunării Generale a O.N.U. NEW YORK 30 (Agerpres). — Agenţia Prensa Latina a transmis textul unei note adresate preşedintelui Adunării Generale a O.N.U., Roland, de către ministrul Afacerilor Externe al Cubei, Raul Roa, din însărcinarea preşedintelui Cubei, Osvaldo Dorticos, şi a primului ministru al Cubei, Fidel Castro. Principala problemă care ne de­termină să ne adresăm Adunării Generale, se spune în notă, este do­rinţa de a cere în mod oficial să se ia măsuri în legătură cu simpto­­mele evidente de iminent atac ar­mat din partea guvernului Statelor Unite. Analiza amănunţită­­a ulti­melor declaraţii ale preşedintelui Kennedy şi ale unor personalităţi civile şi militare din anturajul lui, permite să se afirme că tendinţa do­minantă în etapa actuală a situa­ţiei, creată în mod deliberat de către guvernul Statelor Unite, duce — dacă judecata sănătoasă şi pru­denţa nu o vor opri la timp şi dacă ea nu va lua o altă orientare — la agresiune şi intervenţie directă. Guvernul revoluţionar, se spune în notă, consideră că pentru dez­baterea ulterioară a problemei de către Adunarea Generală­­; • este foarte util să se restabilească­­ta­bloul general al evenimentelor care au avut loc atît puţin înainte de agresiune, cît şi, în timpul comite­rii ei. Organizaţia care şi-a asumat sar­cina de a înăbuşi revoluţia cubană a fost Agenţia centrală de investi­gaţii a Statelor Unite. Comitetul mixt al şefilor de state, majore ale forţelor armate ale S.U.A. a apro­bat planurile militare de agresiune, semnate de generalul L. Lemnitzer, preşedintele acestui comitet, şi de către amiralul A. Burke, şeful sta­tului major al forţelor navale. Ho­tărârea definitivă în legătură cu atacarea Cubei a fost luată la Casa Albă. După cum s-a aflat, a fost con­vocată o consfătuire la care au par­ticipat, în afară de preşedintele Kennedy, secretarul de stat Dean Rusk, ministrul de Război, Robert McNamara, preşedintele comitetului mixt al şefilor de state majore, ge­neralul L. Lemnitzer, şeful statului major al forţelor navale, amiralul A. Burke, conducătorul Agenţiei centrale de investigaţii, Allen Dul­les, consilierul său, generalul Char­les Cabell, directorul adjunct al A­­genţiei centrale de investigaţii, Ri­chard Bissel, secretarul de stat ad­junct Thomas Mann, preşedintele Comitetului de coordonare a politi­cii S.U.A. faţă de America Latină, Adolf Berle şi adjunctul special al preşedintelui pentru problemele securităţii naţionale, George Bundy. După un schimb de păreri, la această consfătuire s-a dat ordinul de agresiune. Conducerea generală a „opera­ţiunii Cuba" a fost încredinţată ge­neralului Richard Bissel, director adjunct al Agenţiei centrale de in­vestigaţii. La complotul împotriva Cubei au participat organizaţii contrarevolu­ţionare, maşina propagandistică a Agenţiei centrale de investigaţii. In conformitate cu principiile po­liticii sale externe şi cu obligaţiile internaţionale pe care şi le-a asu­mat, se subliniază în notă, guver­nul revoluţionar al Cubei declară în mod solemn că este gata să dis­cute direct, pe bază de egalitate şi in condiţiile în care ordinea de zi este publică, divergenţele sale cu guvernul Statelor Unite folosind metode paşnice prevăzute in Carta O.N.U. Dar, pentru ca aceste tratative să poată decurge în condiţii satisfăcă­toare, este necesar ca guvernul S.U.A. să renunţe la planurile de agresiune şi amestec directe sau in­directe în treburile interne ale Cu­bei şi să recunoască caracterul ire­versibil al revoluţiei conduse de Fidel Castro. Guvernul Statelor Unite trebuie să înţeleagă o dată pentru totdeauna că poporul Cubei nu va renunţa niciodată la drepturile şi suverani­tatea sa, nu poate admite şi nu va admite să i se impună condiţii care să contravină dreptului său la auto­determinare şi demnităţii sale na­ţionale, în relaţiile dintre Cuba şi poporul Statelor Unite, dintre Cuba şi Ame­rica Latină şi dintre guvernul re­voluţionar şi poporul cuban, nu există nici un conflict. Guvernul revoluţionar al Cubei declară în faţa lumii întregi că nu va permite niciodată ca teritoriul său să fie folosit pentru o agresiu­ne împotriva oricărei alte ţări din emisferă sau oricărei alte regiuni din lume. Totodată, el îşi reafirmă intenţia de a-­şi revendica, în baza normelor dreptului internaţional şi atunci cînd va considera de cuviin­ţă, retrocedarea părţii din teritoriul său naţional pe care se află baza maritimă nord-americană Guanta­namo. Cea mai mare dorinţă a po­porului cuban est­e coexistenţa paş­nică cu toate ţările de pe glob, el nu poate considera capitularea­­ sau dependenţa drept plată pentru­­con­tribuţia sa la cauza păcii. Cuba res­pinge dominaţia guvernului State­lor Unite în Organizaţia Statelor Americane. Cuba respinge orice po­litică care ar tinde să transforme America Latină într-o sferă de in­fluenţă sau o rezervaţie a interese­lor economice, strategice şi diplo­matice ale imperialismului nord­­american. — In prezent, deasupra micii patrii eroice a lui Josй Marti planează pri­mejdia unei agresiuni armate di­recte din partea celei mai mari puteri atomice din Occident. Adu­narea Generală trebuie să fie pre­gătită. Fără să excludă dreptul la apăra­re , legitimă dacă împrejurările vor cere aceasta, guvernul revoluţionar îşi rezervă dreptul de a se adresa oricărui organ al O.N.U. căruia va crede necesar să i se adreseze. 0*0—-------­Propunerile guvernului legal al Laosului cu privire la încetarea focului HANOI 30 (Agerpres). — Primul ministru al Laosului, prințul Su­­vanna Fumma, a propus ca luni 1 mai 1961 să înceapă la Na-Mone (localitate situată la 11 km sud de Varig Vieng) tratative cu privire la încetarea focului între părţile in­teresate din Laos. Guvernul legal al Laosului, a de­clarat el,­ este gata să discute cu celelalte părţi interesate problema încheierii unui acord cu privire la încetarea focului, problema creării unui guvern de coaliţie şi proble­ma numirii delegaţiei Laosului la Conferinţa celor 14 state. PEKMN 30 (Agerpres). — TASS Răspunzînd la cererea preşedin­ţilor conferinţei de la Geneva, se spune intr-un comunicat transmis de postul de radio „Vocea Laosu­lui“ cu privire la şedinţa guver­nului laoţian, prinţul Suvanna Fumma a făcut o declaraţie în legătură cu problema încetării focului şi a cerut părţii adverse să trimită la 28 aprilie la Xieng-Ku­­ang reprezentanţi pentru tratative. Declaraţii similare au făcut prinţul Sufanuvong, preşedintele Partidu­lui Neo Lao Haksat, căpitanul Kong Le, comandantul Forţelor armate ale regatului laoţian, şi Khamtai Sifandon, reprezentantul unităţilor de luptă Neo Lao Haksat. Partea adversă însă nu a dat pînă în prezent nici un răspuns. De aceea, prinţul Suvanna Fumma a adresat o scrisoare guvernelor U.R.S.S. şi Angliei, cerînd pre­şedinţilor să ia legătura cu partea adversă pentru a discuta problema încetării focului. .■■t * După cum anunţă agenţia U.P.I. Harriman, ambasador special al preşedintelui S.U.A., a sosit sîmbătă la Vientiane „pentru a studia si­tuaţia din Laos“. El se va întîlni cu Boun Oum şi cu alţi politicieni ai clicii rebele. Aceeaşi agenţie in­formează că duminică era aşteptat la Bangkok, — capitala Tailandei — generalul Lemnitzer, preşedin­tele Comitetului mixt al şefilor de state majore ale forţelor armate ale S.U.A. Nr. 5151 Nu vă supăraţi, coboriţi in Marte? Extraordinar ! Ce te mai urci, tovarăşe, pentru o singură staţie? — LUNA :­­— VENUS: drum un ceai cald. Ce-ai pregătit acolo, Venus ?­­ Un samovar ! Ştiu că ruşilor le place sa bea la — Vezi, aici se organizează cele mai teribile curse cicliste. In circuit Închis, din tot Cosmosul­­.» (Desen de NELL COBAR) E incorigibil ! Poftim, iar a coborât din mers ! REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti. Piaţa „Scînteii", Tel. 17.60.10. 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzori voluntari din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „I. V. Stalin'' u

Next