Scînteia, iunie 1961 (Anul 30, nr. 5182-5211)

1961-06-01 / nr. 5182

Anul XXX Nr. 5182 || Joi 1 iunie 1961 6 PAGINI — 30 BANI DE ZIUA COPILULUI Există oare pe lume un senti­ment mai gingaş, mai adine şi mai trainic decit acela al mamei, al părintelui faţă de copil? Şi poate fi mulţumire mai mare de­cit aceea de a-ţi vedea fiul sau fiica deveniţi oameni integri, fo­lositori societăţii ? Copiii trebuie să zburde şi sa rîdă, să înveţe si să se bucure de viitor. Pentru­­toa­te acestea este nevoie în primul rînd de pace. Intru apărarea dreptului la copilărie, la viaţă şi la fericire al copiilor, milioane de oameni de pe tot cuprinsul glo­bului îşi afirmă azi, de 1 iunie, cu şi mai mare putere hotărîrea de a lupta împotriva acelora care urzesc noi războaie aducătoare de lacrimi şi suferinţi, de foamete şi mizerie. Pe coperţile multicolore ale mul­tor reviste din Occident sunt pre­zentate deseori chipuri de copii bucălate, cu obraji rumeni, dar ele nu pot ascunde realitatea. Imaginile amintite nu te pot face să-i uiţi pe cei 30.000—40.000 de copii sub 5 ani care mor pe an, în Portugalia, nici pe micii ucenici italieni care mun­cesc peste 10 ore pe zi în fabricile patronilor, nici pe cei 250.000.000 de copii de pe glob că­rora nu le este hărăzit să ia vreo carte în mină, nici înspăimintă­­toarea mizerie şi mortalitate a copiilor din ţările coloniale, nici procentele nemaiîntîlnite ale cri­minalităţii nu numai juvenile, ci chiar şi infantile din Occident. Acum mai bine de 40 de ani, unul dintre primele decrete ale Puterii Sovietice a fost acela cu privire la ocrotirea mamei şi co­pilului. In el au fost înscrise a­­ceste minunate cuvinte : „Să­gis­­trăm copilului mama şi mamei copilul“. Tot ce s-a făcut şi se face în Uniunea Sovietică in­ a­­ceastă direcţie constituie o expre­sie a umanismului socialist, dove­deşte consecvenţa cu care sunt înfăptuite indicaţiile leniniste. In toate ţările care construiesc socia­lismul s-a dezvoltat o largă reţea de case de naştere, creşe, grădi­niţe, şcoli,­­ ocrotirea şi educa­rea copilului a devenit o cauză a întregului popor, o chestiune de stat. Astăzi în ţara noastră statul democrat-popular a ridicat grija faţă de copil la locul ce i se cu­vine, sînt bucuria noastră, nădejdea noastră. Fiecare succes obţinut în direcţia întăririi economiei ţării, fiecare realizare pe drumul con­strucţiei socialiste sunt tot atîtea contribuţii la făurirea viitorului fericit al copiilor noştri, la apăra­rea păcii. Statul democrat-popular cheltu­ieşte fonduri însemnate pentru a asigura copiilor şi tineretului o copilărie şi tinereţe lipsite de griji, pentru a le crea condiţii cit mai bune de trai şi de învăţătură, de dezvoltare fizică şi intelec­tuală. Sănătatea tinerelor vlăstare este un bun de preţ. Pentru ocrotirea lor, pe întreg cuprinsul ţârii se găsesc astăzi creşe, cămine, grădi­niţe. Au fost create spitale şi po­liclinici pentru copii, a crescut numărul medicilor pediatri. In ta­berele şi coloniile organizate în cele mai frumoase locuri ale ţării şi-au petrecut vacanţa, numai a­­nul trecut, pe seama statului, 134.000 de copii ai oamenilor muncii. Copiilor, tineretului, li se des­chid larg toate porţile. Nici un om al muncii nu-şi mai pune as­tăzi îngrijorătoarea problemă de odinioară: ce va face copilul meu ? va învăţa carte sau nu ? Aşa cum a hotărît partidul, pină în anii 1962—1963 nu va mai exis­ta în ţara noastră copil care să nu fi absolvit şcoala de 7 ani ; şi tot în această perioadă va începe trecerea treptată la învăţămîntul general de 8 ani. Pină în 1965 se vor mai construi 4.000 săli de cla­să în şcolile de cultură generală din oraşe şi centre muncitoreşti şi circa 11.000 săli de clasă la sate. Toate aceste prevederi — aseme­nea tuturor celorlalte prevederi hotărite de Congresul partidului — au început să devină realităţi palpabile. Copiii sunt viitorul, schimbul nostru de mîine. De felul cum ii vom creşte şi îi vom educa, de felul cum ii vom pregăti să ducă mai departe cuceririle noastre de astăzi depinde viitorul ţării. Ei sunt continuatorii îndrăzneţelor pla­nuri făurite în aceşti ani, ei sunt viitorii constructori ai comunis­mului. Dar pentru a deveni oa­meni capabili să înfăptuiască a­­ceste planuri, ei trebuie să se pre­gătească, să înveţe cut mai mult, să se dezvolte ca stăpini ai teh­nicii, ai ştiinţei şi culturii. Educarea copiilor şi tinerilor este o sarcină din cele­­mai nobile, o sarcină de cea mai mare răspun­dere. Misiunea îndeplinirii ei re­vine familiei, şcolii, organizaţii­lor de pionieri şi U.T.M., care sunt chemate să crească şi să educe copiii în spiritul patriotismului, al dragostei de muncă, al desăvîr­­şirii lor multilaterale. In această zi este exprimată, odată mai mult, preţuirea muncii importante depuse de profesori şi învăţători, de educatori, de per­sonalul din creşe, grădiniţe, şcoli, instituţii de ocrotire. Trebuie de­puse eforturi ca metodele educati­ve cele mai valoroase, experienţa pozitivă dobîndită în educarea co­piilor şi tinerilor să fie extinse şi generalizate. Un cuvînt se cere spus şi des­pre cei care produc mărfuri pen­tru copii. Este de dorit ca acest prilej să-i facă pe muncitorii şi tehnicienii din industria uşoară şi alimentară, pe cei din industria de jucării,să se gîndească cu mai multă­­atenţie la calitatea şi înfă­ţişarea produselor destinate celor mici, să-i îndemne să dea tuturor copiilor ţării produse din ce în ce mai bune, mai trainice, mai în­grijit lucrate. Nu se cuvine să-i uităm nici pe scriitori. Copiii le cer mai multe cărţi de basme, de po­veşti şi poezii, mai bune şi mai frumos tipărite, care să le incinte ochiul şi inima, să le îmbogăţească Ma&S&L ..... Dragostea pentru copii, dorinţa fierbinte a tuturor oamenilor ca fiii şi fiicele lor să se bucure de viaţă, să crească într-o lume în care societatea să nu mai cunoas­că războaie, să-şi făurească un trai cit mai frumos, însufleţesc poporul nostru în lupta pentru pace. In numele progresului omenirii, în numele fericirii copiilor, ziua de 1 iunie să insufle un şi mai mare avînt forţelor care luptă pentru apărarea şi întărirea păcii în lumea întreagă, pentru feri­cirea omului, pentru viaţă . M Concursul pentru îmbunătăţirea calităţii plinii. In fotografie : o parte din membrii juriului. Citiţi in pagina 5-a reportajul „De la fa­brică... la juriu“. r ’! — I f ÎNTRECEREA COIECTSVISTSIOR J f DIN OPATIJA -------------------------------I I TIMIŞOARA (ceresp. „Sein- j ( teii“). — Membrii gospodăriei j f colective din satul Opatiţa, rc- j î ionul Deia, au lucrat cu spor I f in ultimele zile, pentru a grăbi j t lucrările de întreţinere a culta- j­u rilor prăşitoare. Echipele l-a şi j [ a l­-a condusa de Ion Rujcu şi j f Nicolae Cercega cimbele din j I brigada l-a au terminat primele j I praşila I-a pe suprafaţa de po­ j j- rumb repartizată. | Datorită întrecerii socialiste J­­ organizate între echipe şi feri- ] i gazi, prima praşilă a fost J } terminată pe întreaga supra- { I faţă de 215 ha. cultivată cu J ( porumb. In prezent, colectiviştii | | din Opatiţa lucrează de zor la | f întreţinerea sfaclei de zahăr, j t unde cu făcut praşila a I­l-a în J ( proporţie de peste 50 la sută. ] PRASITUL CULTURILOR - LA TIMP SI BINE FĂCUT! ZUB HOTĂ551TOARE PENTRU RECOLTA I RM. SĂRAT (corosp. „Sein- J ( ten­"). Membrii gospodăriei co- ] [ lective „Josif Rangheț" din co- j f muna Ciorâșîi, raionul Rm. Să- j I rat, cu terminat prima praşită j [ pe întreaga suprafață cu cui- j ( turi de primăvară: 954 ha. J | porumb boabe şi siloz, 220 ha. j j- speclă de zahăr şi ÎGQ ha. ilea-­j f rea-soarelui. J I Şi gospodăriile colective din j ( Ilicoleşti, Bogze, Obidiţi, MiSiuI- J I ceai şi altele din acelaşi raion ) i sânt insuîar­e la întreţinerea c­il­­i­turilor. ' j A venit vara... ...iar mili­țienii o în­­tîmpină in noile lor uni­forme. Sosirea în Capitala a preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno Preşedintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit miercuri în Ca­pitală, înaltul oaspete face o vizită de prietenie în ţara noastră. Preşe­dintele Indoneziei este însoţit de miniştri şi alte persoane oficiale, de ziarişti. La ora 12, avionul cu care călăto­reşte preşedintele dr. Sukamo, es­cortat de avioane cu reacţie româ­­neşti, şi-a făcut apariţia deasupra aeroportului Otopeni. Numeroşi bucureşteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aero­port erau arborate drapelele de stat ala R. P. Romíné şi Republicii In­donezia. Alături de portretele pre­şedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno, şi preşedintelui Consiliu­lui de Stat al R. P. Romíné, Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziană şi română urarea „Trăiască prietenia între poporul indonezian şi poporul român !“. In întîmpinarea preşedintelui Su­karno pe aeroport se aflau tova­răşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­şedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Ion Gheorghe Maurer, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan Voitec şi Avram Bunaciu, vicepreşedinţi ai Consiliu­lui de Stat, general de armată Leon­­tin Sălăjan, ministrul Forţelor Ar­mate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Sukrisno, amba­­sadorul Republicii Indonezia la Bucureşti, şi membrii ambasadei, ti­neri indonezieni care studiază în ţara noastră, precum şi Pavel Si­­lard, ambasadorul R. P. Romíno la Djakarta. în aplauzele celor prezenţi, înal­tul oaspete a fost întîmpinat la co­­borîrea din avion de conducătorii statului nostru. Preşedintele Su­karno se salută cordial cu tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de onoare ali­niate pe aeroport a prezentat rapor­tul preşedintelui Sukarno. Au fost intonate imnurile de stat ale Repu­blicii Indonezia şi R. P. Române. Preşedintele Sukarno, împreună cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost pre­zentate persoanele oficiale venite în întîmpinarea sa, cei prezenţi au primit defilarea gărzii de onoare. Un grup de pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete şi persoanele care îl însoţesc, oferindu-le flori. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în maşină, împreună cu tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Coloana de ma­şini, însoţită de o escortă de moto­­ciclişti, s-a îndreptat spre reşedinţa rezervată înaltului oaspete. Pe traseu numeroşi bucureşteni au sa­lutat pe preşedintele Indoneziei. , (Agerpres)­ ­.... 4 La sosire, pe aeroportul Otopeni (Foto Gh. Vintilă) în vizita prin Bucureşti Miercuri după-amiază preşedintele Indoneziei, dr. Sukarno, împreună cu persoanele oficiale indoneziene care îl însoţesc, a făcut o vizită prin Bucureşti. înaltul oaspete a fost însoţit de tovarăşii Avram Bunaciu, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat al R.P. Româno, Ilie Murgulescu, mi­nistrul Invăţămîntului şi Culturii, Aurel Mălnăşan, adjunct al minis­trului Afacerilor Externe, Nico­lae Bădescu, preşedintele Comi­tetului de Stat pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare, Vasile L­ixăndru, popular al Capitalei, şi alte per­soane oficiale. De asemenea, oaspeţii au fost în­soţiţi de Sukrisno, ambasadorul In­doneziei la Bucureşti, şi Pavel Si­­lard, ambasadorul R. P. Romíno la Djakarta. După o plimbare prin noul cartier Floreasca, dr. Sukarno, împreună cu persoanele care îl însoţesc, au vizi­tat sala Palatului R.P. Române. Arh. D. Farb, directorul Institutului „Proiect“-Bucureşti, a dat oaspeţi­lor explicaţii despre arhitectura să­lii şi a prezentat instalaţiile cu care este înzestrată. In continuare oaspe­ţii au vizitat sala de concerte a Ra­­dioteleviziunii şi clădirea Consiliu­lui de Miniştri. In cursul vizitei preşedintele Indoneziei s-a interesat îndeaproape de arhitectura cons­trucţiilor. Dr. Sukarno şi persoanele care îl însoţesc au fost salutaţi călduros de numeroşi bucureşteni. (Agerpres) U­NDE*$ DOI... ■JTÂ ouă ţesătoare lucrează alătu­­rat. Fiecare la cite patru răz­boaie. Deodată, unul din războaiele primei ţesătoare se opreşte , i s-a rupt tirul. Şi, în vreme ce se apro­pie să-l înnoade, alte două maşini se opresc. Oricît de dibaci ar lu­cra, e limpede că ţesătoarea nu poate repune în funcţiune, în ace­laşi timp, toate maşinile. Se pierd clipe preţioase... In schimb, răz­boaiele ţesătoarei de alături merg din plin. Ea doar le supraveghează După cîteva clipe însă, rolurile se inversează : acum e „linişte“ în sectorul de lucru al primei ţesătoa­re, pe cînd tovarăşa ei nu-şi mai vede capul de treabă. Şi alte cli­pe, preţioase, se irosesc. Pare tot atît de firească această staţionare în răstimpuri a războa­ielor, ca şi oprirea trenurilor în staţii. — Intr-adevăr — şi-au spus, sfă­­tuindu-se între ei, cîţiva textilişti din ţesătoria III a uzinei arădene „30 Decembrie“ — să nu se opreas­că de loc războaiele nu se poate. Dar oare nu există posibilitatea să fie scurtat timpul lor de staţionare ?. . — Ba da ! Şi de la această convingere, for­­mată în urma unei atente observări a procesului de producţie, s-a năs­cut în focul întrecerii socialiste o valoroasă iniţiativă. Autorii ei sunt cinci comunişti. Oameni pe care textiliştii de la U.T.A. s-au obişnuit să-i afle mereu în primele rînduri ale luptei pentru ţesături mai multe şi de o calitate superioară. Vreme îndelungată au chibzuit împreună, în faţa unor calcule şi schiţe, in­ginerul Ion Siclovan, ajutorii de maiştri Tiberiu Variaş (care este şi secretar al organizaţiei de bază), Ludovic Domocoş, Dumitru Dumitro­­vici şi ţesătoarea fruntaşă Elena Cazacu. Planul lor, simplu şi efi­cient, constă în organizarea unei largi acţiuni de intr-ajutorare în muncă. Bine, dar oare nu se într-ajuto­­rau şi înainte ţesătoarele ? De ce a fost nevoie de calcule şi de schi­ţe ? Era aceasta o noutate ? Era —­ şi iată de ce : de astă dată, ţesă­toarele care lucrează alăturat nu se mai ajută doar din cînd în cînd ci mereu, fără să mai facă deose­birea : „războaiele mele — războa­iele ei“. Astfel, cînd una dintre ţe­sătoare e foarte aglomerată cu re­paraţiile, cealaltă munceşte cot la cot cu ea. „Unde-s doi...“ Iar cir­culaţia printre războaie se face mult mai raţional, după un anumit „itinerar“ fixat prin schiţă. Pe de altă parte, ţesătoarele sunt astfel repartizate incit cele avînd rezul­tate mai slabe să se afle în veci­nătatea celor mai bune. Combetul de partid a îmbrăţişat cu căldură iniţiativa celor cinci. IjT^a unuia dintre „părinţii“ inf­'““^ţiativei, i-a revenit Elenei Ca­zacu răspunderea de a o experi­menta. Cu cine urma să se într-aju­­toreze ? Tocmai­­cu Margareta Me­­meiea ! „Tocmai“ — fiindcă pe a­­tunci Marghit, nu reuşea să-şi în­deplinească planul, fiind socotită ţesătoare codaşe din brigada de ti­neret condusă de Lenuţa Cazacu.­­ — Lenuţa, cu într-ajutorarea asta să nu rămîi şi tu sub plan ! — Tu ai s-o ajuţi pe ea, dar ea cum o să te ajute pe tine ? Abia dacă pridideşte cu propriile răz­boaie... Ca totdeauna cînd se iveşte noul, nu toată lumea îl întîmpină cu flori... Să te într-ajutorezi cu o ţe­sătoare mai bună decit tine sau măcar pe măsură-ţi — asta da, s-ar mai înţelege ! Dar cu Memetea ? O să vedeţi, o să profite şi o să lase tot greul în spatele Lenuţei! Cei mai mulţi însă şi, în primul rînd, to­varăşii ei din organizaţia de partid, priveau altfel lucrurile. Altfel le privea şi Elena Cazacu — şi toc­mai asta i-a dat putere să se avîn­­te curajos. Deși, lesne nu era. Mai ales că, așa cum avea să i-o măr­turisească mai tîrziu, cînd priete­nia lor a devenit trainică, Marghit era „tare închipuită". Nu-i plăcea să fie dăscălită. Nici n-a dăscălit-o Lenuța. A ales altă cale. Cînd o vedea neîndemînatică sau înceată în mişcări, nu-i tăcea morală. Nu. Se apropia uşurel de Marghit şi-i lega firele cu gestul acela firesc cu care ridici de pe jos o batistă şi i-o restitui celui ce a pierdut-o. Avea însă grijă ca Marghit să-i observe cu atenţie mişcările , sprin­teneala, dibăcia de a prinde firul. Ştia că e ambiţioasă şi că o să-ncerce să nu rămînă mai pre­jos... Intr-adevăr , mult n-a trecut şi iat-o pe Marghit la capătul primei luni de depăşire a planului ! Fete­le din brigadă au înconjurat-o şi nu şi-au ascuns bucuria. Prima iz­­bîndă. O prietenie frumoasă, de in­vidiat a început să se înfiripe, a­­proape pe nesimţite, între cele două fete, împreună la lucru, împreună la plimbare, împreună la cinema­tograf. Dacă o întrebi astăzi pe Margareta Memetea cine a ajutat-o să devină fruntaşă în muncă, şi mai de curînd, candidată de partid, îţi­­va spune, printre primele nume de VICTOR VlNTU (Continuare în pag. II-a) La căpătâi a 5 luni««» UZINA „CARBOCHIM"—CLUJ. — Coledivul acestei uzine a realizat planul producţiei globale in proporţie de 104 la sută. RAFINĂRIA NR. 9—BRAŞOV. — Petroliştii rafinăriei au Îndeplinit planul la producţia globală în proporţie de circa 103 la sută. Rafinarii au realizat economii suplimentare la preţul de cost de 1.100.000 lei. In bibliotecile din Valea Jiului In acest an, ce­le 50 biblioteci e­­xistente în locali­tăţile din Valea Jiului s-au îmbo­găţit cu peste 10.000 de cărţi noi. Fondul aces­tor biblioteci cu­prinde în prezent aproape 100.000 volume. (Agerpres) Sărbătorirea crescătorilor fruntaşi BAIA MARE (coresp. „Scriteii"). — La clubul G.A.S. din Seini, — Maramureş, peste 100 de muncitori, maiştri şi ingineri au asistat la o reuniune în cinstea mulgătorilor frun­taşi Ludovic Leiber şi Ion Nastai, care in primele 5 luni ale acestui an au obținut în medie cite 16—18 litri lapte pe zi de la fiecare vacă îngri­jită de ei, precum şi a crescătoarei de viței Ana Că­rău­şan, care a ridicat, sporul de greutate cu 36 la sută faţă de sporul mediu planificat. Sărbătoriţii au _____ vorbit apoi des­pre metodele lor de muncă. In noul bloc de pe Calea Victoriei nr. 32—34 s-a deschis ieri cel mai mare magazin universal din ţară pentru copii. Din primele ore magazinul a cunoscut o mare afluență. Spărtura de griu — valorificată! Spărtura de grîu, deşeu rezultat la condiţionarea (triorarea) griului în silozuri, a devenit utilizabilă în..., industria mobilei. Un colectiv­ al­ Institutului de­ cercetări , forestiere- Bucureşti a experimentat folosirea spărturilor de grîu la fabricarea­ cleiului — urelit — necesar la con­fecționarea mobilei. Experiențele au­ reușit. AIn cîteva rînduri , Comitetul executiv al Sfatului Popular al regiunii Mureş-Autonomă Maghiară a organizat un curs cu o du­rată de 7 zile pentru preşedinţii noi aleşi ai comitetelor executive ale sfa­turilor populare comunale. • In incinta uzinei „Semănătoarea" tinerii amenajează prin muncă patrio­tică un parc al lor, pe o suprafaţă de 400 m. p.­­ii­­ . 9 Incepînd de azi, 1 iunie, se des­chid in Capitală 3 ştranduri : Floreas­ca I (intrarea pe la Podul Bordei), Li­bertăţii (în Piaţa Splaiului) ,şi Izvor (str. Dr. Staicovici). Duminică 4 iunie se vor deschide şi celelalte ştranduri. • Miercuri după-amiază în pavilio­nul C din Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin" a avut loc deschiderea Expoziţiei de fotografii a artiştilor a­matori „Viaţa fericită a copiilor din patria noastră", organizată de Casa de creaţie populară a oraşului Bucureşti.­­ Prin grija comitetelor de între­prindere, un grup de 32 de muncitori fruntaşi din oraşul şi regiunea Ploieşti vor pleca în curînd în excursie pen­tru 6 zile în R. P. Bulgaria. 1. Demonstraţii studenţeşti în Japonia ! TOKIO — La 30 mai a avut După un miting ţinut în parcul b­loc în capitala Japoniei o mare Hibiya, sute de studenţi s­au în­­­ demonstraţie a studenţilor, im­­dreptat spre clădirea parlamen- t potriva proiectului unei legi po­­tului. Pe drum, ei au fost atacate­­­liţieneşti care urmăreşte să le­ de poliţie ; zece studenţi au fost f­rească în forţele democratice, răniţi. Dineu oferit de tovarăşul Dh. Gheorghiu-Dej in cinstea înaltului oaspete Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a oferit miercuri seara, la Pa­latul R.P. Romíné, un dineu în cinstea preşedintelui Republicii In­donezia, dr. Sukarno. Au luat parte miniştri şi alte persoane oficiale indoneziene care însoţesc pe preşedintele Indoneziei în vizita pe care o face în ţara noastră. Au participat Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Româno, Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Ştefan Voitec şi Avram Bunaciu, vicepreşedinţi ai ---------------------------=l Consiliului de Stat, general de ar­mată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul­­ Afacerilor­­ Externe, mi­niştri şi alte persoane oficiale. Au luat parte de asemenea Su­krisno, ambasadorul Republicii In­donezia la Bucureşti, precum şi Pavel Silard, ambasadorul R.P. Ro­míné la Djakarta, în timpul dineului preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşe­dintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, au rostit toasturi. Dineul s-a desfășurat într-o at­mosferă cordială. (Agerpres) DE PISTE HOTAI­E N. S. Hrusciov a sosit în Cehoslovacia l La 31 mai, N. S. Hruşciov, pre- După o scurtă oprire în localita­t şedinţele Consiliului de Minis- tea de frontieră Cerna pe Tisa, r îi” al­ U­RS­S, care­le. "1“ trenul special cu care călătoreşte­­ dreapta spre Viena a sosit in R. .­­ S. Cehoslovacă, la invitația cu­ N. S. Hrușciov s-a îndreptat spre­­ vernului cehoslovac, Bratislava. Succese ale luptei greviste în Chile SANTIAGO, CHILE. Oamenii muncii din Chile au obţinut două victorii în lupta grevistă dusă în sprijinul revendicărilor lor. Po­trivit agenţiei „Prensa Latina“, cei 1­25.000 docheri şi marinari care se aflau în grevă de 6 zile, au izbutit să impună încheierea unui nou contract colectiv cu în­treprinderile maritime, prevăzînd majorarea salariilor. De aseme­nea, 7.000 de muncitori de la minele de­ cupru „El­­eriente", au obţinut, prin luptă grevistă, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi salarizare. Monument memorial pe locul aterizării lui Gagarin TASS transmite : Ziarul „Kras­­naia Zvezda" relatează că pe lo­cul aterizării primului cosmonaut din lume, loc care se află la 30 de km. de orașul Engels (regiu­nea Saratov), s-a ridicat un mo­nument , memorial. Ziarul publică fotografia monu­mentului, precum și fotografia colhoznicei Ana Tahtarova, care l-a văzut prima pe cosmonautul Gagarin. (Citiți în pag. VI­a noi amănunte cu privire la aterizarea lui Iuri Gagarin).

Next