Scînteia, iunie 1961 (Anul 30, nr. 5182-5211)

1961-06-11 / nr. 5192

Anul XXX Nr. 5192 Duminică 11 iunie 1961 4 PAGINI — 20 BANI Încheierea anului şcolar în InvăţămIntul de partid . In prezent este în plină desfăşu­rare încheierea anului şcolar în în­­văţămîntul de partid de la oraşe. In acest an şcolar, organele şi or­ganizaţiile de partid au obţinut rezultate însemnate in organiza­rea şi conducerea învăţămintului. In cercuri şi cursuri,­ seminarii teoretice, şcoli şi universităţi se­rale de marxism-leninism au­ stu­diat cea mai mare parte a mem­brilor şi candidaţilor de partid, precum şi 364 000 oameni ai mun­cii fără partid S-au făcut noi regrese în organizarea diferen­­țată a învăţămintului, potrivit preocupărilor­­şi cerinţelor mem­brilor de partid Numărul mare al celor ce au studiat economia politică şi economia concretă in­dustrială şi agrară — cu 30 la sută mai mulţi faţă de anul trecut — dovedeşte interesul puternic faţă de problemele economice, de o în­semnătate vitală în etapa actuală, a desăvîrşirii construcţiei socia­liste, înfiinţarea a noi şcoli serale economice şi a cursurilor pentru cadrele de conducere din economie în diferite regiuni, ex­tinderea, deşi încă nu pe măsura posibilităţilor, a studiului indivi­dual, ilustrează progresele care s-au realizat în domeniul organi­zării studiului cadrelor. Cei ce studiază în invăţămîntul de partid au avut la indemină un bogat material bibliografic editat pentru ei — manuale şi cicluri de broşuri, planşe etc O­ caracteris­tică a învăţămintului de partid în acest an a­ fost ajutorul mai pu­ternic acordat propagandiştilor, cursanţilor, prin organizarea de expuneri, consultaţii asupra prin­cipalelor probleme studiate In o­­raşul Bucureşti, in regiuni ca Bra­şov, Galaţi, Cluj au fost create in întreprinderi mai importante f­uncte de consultaţii, unde se dau " mod sistematic " răspunsuri la întrebări, se întocmesc fişe biblio­grafice. Atenţia sporită acordată de or­ganele de partid problemelor In­­văţămîntului s-a reflectat in participarea mai activă la munca de propagandă a cadrelor cu munci de răspundere care au con­dus seminarii, au ţinut expuneri asupra problemelor principale stu­diate,­in controlul mai sistematic asupra conţinutului prin anali­zele făcute de birourile comite­telor regionale şi raionale, în di­feritele măsuri luate pentru îm­bunătăţirea învăţămintului de partid, cum au fost seminariile organizate la Bucureşti, Craiova, Ploieşti, Galaţi pentru cadrele care conduc munca de propa­gandă în regiuni. O mare însemnătate a avut fap­tul că în toate cercurile, cursuri­le şi şcolile de partid — atît în cadrul seminariilor consacrate studierii documentelor Congre­sului al III-lea al P.M.R. cit­­ în Întregul program de invâ­­ţămînt,­­ au fost dezbătute şi aprofundate problemele ridicate de Congresul al III-lea. Aceasta a contribuit la îmbogăţirea conţinu­tului de idei şi ridicarea nivelu­lui învăţămintului şi totodată la apropierea lui şi mai mult de via­ţă, membrii de partid şi oamenii muncii fără partid însuşindu-şi mai profund şi multilateral sarci­nile puse de congres, inţelegînd mai temeinic ce au de făcut în mod practic, la locul de muncă, pentru înfăptuirea lor. Perioada actuală de încheiere a anului şcolar în invăţămîntul de partid are o mare însemnătate pentru consolidarea rezultatelor pozitive obţinute în cursul anului. Esenţial în această privinţă este ca expunerile şi consultaţiile­­ ce se organizează acum, convorbiri­le recapitulative şi examenele să asigure însuşirea problemelor de bază ale marxism-leninismului în strînsă legătură cu problemele cele mai actuale ale politicii parti­dului — ca de pildă problemele privind dezvoltarea bazei tehnice­materiale a socialismului, conso­lidarea şi dezvoltarea relaţiilor so­cialiste în întreaga economie, a­­plicarea principiului leninist al cointeresării materiale a oameni­lor muncii, rolul conducător al partidului în toate domeniile de activitate etc. Trebuie şi mai de­parte combătute tendinţele care se mai manifestă în unele cercuri sau cursuri de a pre­zenta problemele teoretice în­­tr-un mod abstract, general, de a trata cu superficialitate în lec­ţii sau seminarii sarcinile concre­te, problemele specifice regiunii, raionului, întreprinderii etc. Au o slabă eficacitate lecţii asemenea celei ţinute în faţa propagandişti­lor din raionul Tirgovişte despre transformarea socialistă a agri­culturii, care expunea pe larg nu­mai problemele ridicate de Ple­nara . C. al P.MR din 3-5 mar­tie 1949, dar nu se ocupa decît in treacăt de problemele etapei ac­tuale, de sarcinile concrete care revin organizaţiilor de partid din raion în domeniul lărgirii şi con­solidării sectorului socialist din agricultură, întăririi economico­­organizatorice a gospodăriilor co­lective. Astfel de lecţii nu sunt in măsură să-i ajute pe membrii de partid şi pe oamenii mui­cii în în­făptuirea politicii partidului. Ur­­mărindu-se permanent legarea strînsă a teoriei de practică, tre­buie totodată evitată înţelegerea simplistă a acestei legături. Mai sînt nu puţine cazuri, cînd, dato­rită unei înţelegeri înguste, se a­­junge la practicism, la înşiruirea de date şi exemple, care nu sunt interpretate în lumina teoriei marxist-leniniste. Eficacitatea pro­pagandei creşte prin lămurirea problemelor practicii sub latura lor teoretică principială. Un loc central în pregătirile pentru închiderea anului de învă­­ţămînt îl ocupă studierea raportu­lui prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej cu prilejul celei de a 40-a aniversări a partidului, document de mare însemnătate care face o concisă analiză ştiin­ţifică a drumului eroic de luptă străbătut de partid. Consultaţiile şi seminariile asupra Raportului vor trebui să scoată în evidenţă în mod deosebit aprecierile cele mai importante cu privire la eta­pele şi momentele principale din viaţa partidului, lupta perseveren­tă dusă de partid de-a lungul în­tregii sale existenţe pentru călirea sa marxist-leninis­tă, pentru con­solidarea continuă a unităţii rîn­­durilor sale, fidelitatea nestrămu­tată a partidului faţă de învăţă­tura marxist-leninist­ă şi faţă de principiile internaţionalismulu­i proletar, capacitatea partidului de a conduce cu succes lupta ma­selor largi pentru apărarea inte­reselor lor vitale, pentru libertatea şi independenţa ţării, pentru cu­cerirea şi consolidarea puterii populare, pentru construirea so­cialismului şi apărarea păcii. Sarcinile de mare răspundere ale întăririi unităţii lagărului so­cialist şi mişcării comuniste mon­diale, ale apărării păcii, cer să se dea o mare atenţie lămuririi pro­blemelor internaţionale. In mod deosebit trebuie urmărită însuşi­rea aprofundată a documentelor Consfătuirii de la Moscova a re­prezentanţilor partidelor comu­niste şi muncitoreşti, a tezelor cu privire la întărirea continuă a sis­temului socialist mondial şi trans­formarea lui în factorul hotărî­tor al dezvoltării societăţii, decăderea şi descompunerea sistemului ca­pitalist, posibilitatea reală creată în zilele noastre de a preîn­­timpina războiul mondial, lupta perseverentă dusă de Uniunea So­vietică şi de celelalte ţări socia­liste pentru zădărnicirea uneltiri­lor agresive ale imperialiştilor, pentru coexistenţă paşnică, nece­sitatea combaterii tuturor forme­lor de manifestare a ideologiei străine. (Continuare in pag. II-a) Se extind procedeele tehnologice moderne In Întreprinderile constructoare de maşini se extind procedeele teh­nologice moderne, care asigură o calitate superioară a produselor şi aduc totodată însemnate economii. Metalurgiştii de la Uzinele „Uni­rea" din Cluj, de exemplu, au în­ceput să folosească turnarea de precizie în modele uşor fuzibile la încă 60 de repere pentru maşinile de filat şi corolele de bumbac. La fiecare tonă de piese executate după acest procedeu ei au econo­misit 150.000 lei. Se extinde sudura automată şi semiautomată — procedeu care măreşte productivitatea muncii de 1—7 ori faţă de sudura manuală. Metalurgiştii Uzinelor „23 Au­gust“ folosesc anul acesta su­dura automată pentru asambla­rea unor utilaje chimice şi petro­liere pe o lungime de peste 10.000 ml mai mult decît anul trecut. Prin extinderea sudurii automate şi a altor procedee înaintate de lucru, constructorii de autovehicule de la Uzinele „Tudor Vladimirescu“ au economisit de la începutul anului şi până acum aproape 100 tone de metal. (Agerpres) In interiorul fierului • Foileton — P. Dinescu — Prisibeev, intors pe dos (pag. 2-a). • Fiecare gospodărie colec­tivă — o unitate puternică, în­floritoare : Constantin Alexei — Sectorul zootehnic poate fi dez­voltat din primul an (pag. 2-a). • Sport (pag. 3-a). • Răsfoind presa străină: Sclavi moderni (pag. 3-a). Pa şantierul noii uzine de an­velope de la Popeşti-Leordeni se desfăşoară acum din plin montajul agregatelor şi utilaje­lor. Până în prezent au fost montate peste 50 la sută din numărul preselor din secţia de vulcanizare şi al utilajelor In­stalaţiei de depozitare şi trans­port a diferitelor tipuri de ne­gru de fum. Recent a Început montajul şi in secţiile de con­fecţionare a anvelopelor şi In cea de amestec. In fotografie : Aspect din secţia de vulcani­zare. (Foto : Agerpres) La sfîrşit de săptămînă SPRE UTORAJ... Ieri dimineaţă au plecat cu auto­­carele O.N.T.­„Carpaţi" peste 200 de bucureşteni care îşi vor petrece zi­lele de simbătă şi duminică pe li­toralul Mării Negre. „Carpaţi" spre cabanele de pe Valea Prahovei. Astăzi 11 autocare O.N.T. „Carpaţi" vor purta sute de bucu­­reşteni pe Valea Prahovei ,■ în con­tinuare excursioniştii vor vizita Muzeul Doftana. OASPEŢI AI CAPITALEI Numeroşi oameni ai muncii din provincie sunt astăzi oaspeţi ai Ca­pitalei. Printre aceştia sunt 1030 din Cluj, 600 din Constanţa, precum şi alţi numeroşi excursionişti din Galaţi, Tg. Mureş, Timişoara, Sibiu etc. Ei vizitează cartierele noi ale oraşului, vizionează diferite spectacole. S-A REDESCHIS MUZEUL DE ARTA POPULARA Ieri s-a redeschis Muzeul de artă populară al R. P. Române cu expo­ziţia : „Cultura materială a popu­laţiei din zona comunei Bisoca", re­giunea Ploieşti. Primii vizitatori: elevii claselor care au luat de cu­rmă vacanţă. ...ŞI SPRE MUNTE Cu 6 autobuze au pornit ieri 205 oameni ai muncii bucureşteni care îşi vor petrece silrşitul de săptă­­mână la cabanele „Muntele Roşu". Printre excursio­nişti sunt şi 111 muncitori de la Fabrica de mase plastice „Bucu­reşti". (Fotografia de alături). Alţi 1080 bucureşteni au plecat ieri du­pă amiază cu un tren special O.N.T. Toate forţele pentru terminarea la vreme a lucrărilor agricole! In toate regiunile ţării lucrările de îngrijire a culturilor au fost inten­sificate. Praşila a II-a la sfecla de zahăr a fost terminată în regiunea Banat, Crişana, Bucureşti, la car­tofi în regiunile Banat, Bucureşti, şi Dobrogeă, iar la floarea-soarelui se apropie de sfîrşit în Dobrogeă şi Bucureşti. La porumb prima praşi­­lă este mai avansată îndeosebi în regiunile din sudul şi vestul ţării. Potrivit datelor primite de Minis­terul Agriculturii, pînă la 8 iunie praşila a II-a a fost efectuată la sfecla de zahăr în proporţie de 75 la sută, la floarea-soarelui de 61 la sută, la cartofi în proporţie de 46 la sută, iar la porumbul pentru boabe şi siloz pe o pătrime din su­prafaţa cultivată. Faţă de mijloacele existente şi mai ales faţă de timpul înaintat şi favorabil executării lucrărilor, în­grijirea culturilor, mai ales a celor de porumb, este întîrziată. Praşila I-a la porumb este răma­să în urmă în regiunile Hunedoa­ra, Braşov, Suceava şi Iaşi, iar cea de-a doua, în majoritatea regiuni­lor. In timp ce în regiunea Bucu­reşti, de exemplu, porumbul a fost prăşit a doua oară în proporţie de 72 la sută, în regiunile vecine Plo­ieşti, Argeş, Galaţi, în condiţii ase­mănătoare, s-a prăşit numai 5—14 la sută din suprafeţele cultivate. Pentru grăbirea lucrărilor de în­grijire a culturilor, Ministerul A­­griculturii recomandă să se folo­sească toate mijloacele mecanizate şi cu tracţiune animală, ca şi toate braţele de muncă pentru ca să se termine pînă la începerea recoltă­rii griului praşila a IlI-a la porumb şi floarea-soarelui şi praşila a IV-a la sfecla de zahăr şi cartofi. In ur­mătoarele zile să se intensifice re­coltarea, transportul şi depozitarea nutreţurilor, iar pentru a se evita pierderile ce pot fi provocate de ploi să se însilozeze cantităţi mai mari de nutreţuri verzi. Timpul rămas pînă la începerea primelor recoltări de cereale păioa­­se trebuie intens folosit pentru ter­minarea în cel mai scurt timp a pre­gătirii tractoarelor şi maşinilor a­­gricole ce vor fi folosite la execu­tarea lucrărilor agricole de vară, precum şi pentru aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb. O grijă deosebită să se a­­corde instruirii mecanizatorilor şi mînuitorilor de maşini agricole. Totodată trebuie urgentată pre­gătirea mijloacelor de transport a recoltei şi mai ales repararea, cu­răţirea şi dezinfectarea spaţiilor de depozitare. S.R . Condiţii asemănătoare — rezultate diferite la întreţinerea culturilor GALAŢI (trimisul nostru). — Co­lectiviştii din satul Perişoru, raionul Făurei, muncesc de zor pentru înde­plinirea angaja­mentelor luate în întrecerea socia­listă de a obţine în acest an pro­ducţii mari la toate culturile. Cu toate că plouă destul de des, ei au reuşit ca pe cele 750 ha. cul­tivate cu porumb să facă prima praşilă, iar pe 400 ha. şi a doua. Şi cele 200 ha. cu floarea­­ soarelui au fost prăşite de două ori, iar sfe­cla de zahăr de 3 ori. Colectiviştii folosesc fiecare oră bună de lucru în cîmp. Prăşitul între rînduri se face mecanic de către tractoriştii de la S.M.T. Ianca, iar pe rînd — ma­nual. In zilele cînd tractoarele nu puteau lucra din cauza ploilor, au ieşit la cîmp sute de colectivişti prăşind cu sapele. Vecină cu Perişoru se află gospo­dăria colectivă „Bela Brainer" din Şuteşti. Şi aci se cultivă 700 ha. cu porumb boabe, 140 ha. cu porumb siloz. O mare parte din aceste cul­turi sunt îmburuienate din cauză că in gospodărie nu este organizată munca cum trebuie, nu se foloseşte fiecare zi bună de lucru în cîmp. Intr-una din zilele trecute era o vreme foarte frumoasă. In curtea gospodăriei colective stăteau 3 tractoare UTOS din cauză că inginerul mecanic Vasile Virgil de la S.M T. Balta Albă a dat dis­poziţie să plece în staţiune doi trac­torişti pentru a aduce combinele in gospodăria colectivă. Acum, cînd timpul bun de lucru in cîmp este atît de drămuit, tractoarele stau ne­folosite. La orele 14,30 un alt trac­tor UTOS se întorcea din cîmp în gospodăria colectivă la sediul bri­găzii, din cauza unei pane de cau­ciuc. Conducerea S.M.T.-ului Poarta­­Albă (director Radu Ștefan) trebuie să lichideze grabnic asemenea lip­­suri. ___ ........................ Prăşitul culturi­lor da primăvară sa află in centrul atenţial G. A. S. Sinandrel, regiu­nea Banat. Meca­nicul şef de sec­ţie Dumitru Bu­­dău controlează calitatea praşilor mecanice la po­rumb. Wwm. In concurs: 153 varietăţi de vinuri La Institutul Hortiviticol din Ca­pitală s-au terminat ieri lucrările de triere a celor mai bune vinuri din ţară. La lucrările de triere au fost tri­mise 153 varietăţi de vinuri din toate regiunile. 40 de varietăţi din cele mai bune vinuri vor fi trimise la concur­surile internaţionale ce vor avea loc în curând la Ljubljana (R.P.F. Iugo­slavia) şi Montpellier (Franţa). T — Du-te la „1 Mai“ — Îmi spu­nea un redactor de la ziarul din Ploieşti. Inchipuie-ţi ! De la nişte ateliere de reparaţii, înainte de război, acum e o uzină cu mii de oameni. Nu e grozav 7 Nu e extraordinar 7 „Extraordinar“ ! Intr-adevăr. Acest lucru poate fi spus despre zecile de uzine şi cartiere de locuinţe ridicate in ultimii ani pe locuri unde altădată creşteau iarba şi pi­rul. Est© ceva „extraordinar“ în toate acestea. Şi totodată, ceva foarte firesc. „Extraordinarul“ poartă sute de nume şi tot atîtea Înfăţişări, are diferite vîrste şi clocoteşte de pre­ocupări, gînduri, pasiuni şi opti­mism.­şadar, ar putea să se nu­­rm­ească, de pildă, Lucian Du­mitru, şi să aibă 24 de ani. — Profesiunea 7 — Lăcătuş. — Studii? — Şapte clase elementare şi o şcoală profesională. — De cînd eşti în producţie 7 — De opt ani. Mai întîi ca me­canic la instalaţiile de foraj din schela Boldeşti, apoi aici, in uzină, ca lăcătuş de întreţinere. — Ce te preocupă în mod spe­cial, în aceste zile 7 — Calitatea. In primul rînd, cali­tatea pieselor şi a reparaţiilor şi... — Şi în al doilea 7 — Şi... nu v-am spus : sunt intr-a VIII-a la „seral“. Sunt preocupat de calitatea notelor. Pe semestrul II candidez la toate materiile pentru media 10. S­eară. In cameră sunt trei vaze de flori cu trandafiri şi bujori. Dincolo de uşă se aude un glas de copil. — Nepoţelul meu Îşi ia masa... De data aceasta, am în faţă un bărbat de 54 de ani, pe care l-am cunoscut dimineaţa în uzină, ab­sorbit de zgomotul şi mişcările, de pulsul încă necunoscut al unei maşini noi. N-am să mai redau în­trebările, ci doar cîteva fragmente din răspunsurile lui Iosif Lisovski. „Am debutat păzind porcii unui administrator de la o societate pe­trolieră. Tata era pe front, in primul război mondial, mama rămăsese singură cu şapte copii. La 12 ani am intrat ucenic la schela Gura Ocniţei. Tata murise. Am învăţat strungăria. La 16 ani eram lucră­tor calificat, iar la 18 am avut pri­mele hemoptizii. Lucram 14 ore pe zi, mă îmbolnăvisem de plămâni...“ „In primăvara lui 1931 — lucram pe atunci la societatea „Concordia“ — am fost concediat. M-am anga­jat, tîrziu, cu un salariu mult mai prost la „Prahova“, societate itali­ană. Cam tot atunci mi-a venit ideea unui dispozitiv de per­forat coloane. Experiențele ar fi trebuit să le plătesc din banii mei. N-aveam. Unii mă ironizau : „Ce faci, Edison 7* „De cînd lucrez în actuala uzină „1 Mai““ 7 Din 1943. Am fost anga­jat ca maistru la sculărie. Cîteva secţii au fost distruse de bombar­damente. După eliberare am luat parte la reconstrucţia şi reorgani­zarea uzinei. Au fost ani grei, dar frumoşi. Sînt membru de partid din 1945". „Da, n-a fost de loc uşor la vîr­­sta mea, dar am studiat, am învă­ţat cu o pasiune care îmi rămă­sese, probabil, din tinereţe. Nu, biblioteca mea nu e prea mare dar... am la cabinetul tehnic mii de volume ! Mă descurc în rusă şi germană“. „Perioada cea mai frumoasă din viaţa mea 7 O trăiesc acum. De şase luni sunt şeful serviciului teh­nic de mecanizare şi automatizare. Cum să spun 7 Mă simt tînăr, mă simt în elementul meu“. Ajuns aici, bărbatul din faţa mea vorbeşte pasionat, intr-adevăr ca un tinăr, despre planurile de raţionalizare şi mecanizare. „De unde această pasiune ? Nu ştiu. N-aş putea să-mi explic nici eu. Dar, aşa cum unii sînt melo­mani...“ — Un moment ! V-am văzut con­vocat, pe o listă, la şedinţa de constituire a orchestrei semi-simfo­­nice. — Eh’... uneori cînt la vioară. Dar nu, nu muzică grea. Strauss, Lehar, Kalmann. Am rămas un om de mo­dă veche : îmi place opereta. C­eea ce n-a reuşit să realizeze în tinereţe, Iosif Lisovski, va reuşi probabil acest tînăr care mi-a fost recomandat drept „omul cu idei“. Are cu 30 de ani mai puţin decit tovarăşul său vîrstnic, dar pe amîndoi îi caracterizează aceeaşi pasiune. — Nu mă pot împăca cu stilul primitiv în care mai lucrează unii oameni. Vine şeful de echipă sau chiar­ maistrul şi îţi spune „Taie tabla asta cu bomfaerul“. De ce s-o tai cu bomfaerul — durează un ceas — cînd la freză ori cu aparatul de sudură se face într-un minut 7 Gheorghiţă Marin a studiat ma­nualul de desen tehnic pentru c­ă, citez : „a cunoaşte desenul tehnic înseamnă să poţi să-ţi transcrii ideile“. — Şi acum ce citeşti 7 — „Tehnologia materialelor*. — „Matematica* de clasa a VIII-a şi... „Manualul motociclistului". Mi-am luat o motocicletă „mz“. (îmi amin­tesc, din povestirea lui Iosif Li­sovski, cu cită greutate şi-a cum­părat pe vremuri, o vioară). Gheorghiţă Marin îmi relatează cum a realizat una din raţionaliză­rile sale. — Mi-am dat seama la un mo­ment dat că operaţia se poate face altfel, mai simplu, mai repede. In noaptea aceea n-am putut să dorm. A fost extraordinar ! V-am relatat trei interviuri din zeci si sute care puteau fi luate în uzina „1 Mai“ din Ploiești. De la frezori, strungari, sudori, ingi­neri, de la cei ce au făcut din fos­tele ateliere de reparaţii o uzină înfloritoare, care produce utilaje petroliere de mare tehnicitate. Nu, acest fapt nu ni se pare extraordinar, ci in firea lucrurilor. In firea revoluţiei socialiste. Aşadar, trei interviuri fireşti. PAUL DIACONESCU :»*T­rei interviuri fireşti încălţăminte pentru semestrul II al anului Recent s-au încheiat lucrările de contractare între industrie şi co­merţ, pentru semestrul II al anului. Printre altele, au fost contractate sute de modele noi de încălţăminte: sandale cu talpa cusută şi rama pro­filată pentru femei, pantofi cu rama îngustă pentru bărbați etc. Expoziţii de artă plastică în întreprinderi La cererea muncitorilor de la Combinatul de cauciuc Jilava, Fon­dul Plastic a deschis aici o expo­ziţie de artă plastică cu vinzare. Toate lucrările de pictură, acua­relă şi gravură ale expoziţiei au fost cumpărate de muncitori. Zilele acestea au mai fost trimise aici încă 36 lucrări ce vor îi vindute în rate. Astfel de expoziţii cu vînzare vor mai fi deschise, în curind, la În­treprinderile Tudor Vladimirescu şi Kirov. — DE PESTE HOTARE Memorandumurile inminate la Viena de N. S. Hruşciov lui J. Kennedy Agenţia TASS a transmis textul memorandumurilor inminate la Viena de N. S. Hruşciov lui J. Kennedy în problema încetării expe­rienţelor cu arma atomică şi cu hidrogen şi în problema încheierii Tratatului de pace cu Germania. (Citiţi textul lor în pag. TV-a) Hotârîrile Consiliului de Securitate în problema Angolei Cu nouă voturi şi două abţineri (Franţa şi Anglia) Consiliul de Securitate a adoptat proiectul de rezoluţie al Ceylonului, Liberiei şi E.A.U. Hotărîrea Consiliului de Securitate cere autorităţilor portu­gheze să înceteze imediat măsurile represive în Angola. (Amănunte în pag. III-a). O MARE MANIFESTAŢIE MUN­CITOREASCA cerînd eliberarea fruntaşilor sindicali arestaţi din ordinul guvernului, a avut loc în capitala Boliviei la 9 iunie. IN PORTUGALIA a început un nou val de arestări ai adversa­rilor regimului sîngeros al dic­tatorului Salazar. IN COREEA DE SUD junta aliată la putere a interzis stu­denţilor şi membrilor corpului didactic să participe la activi­tatea politică, deoarece „în or­ganizaţiile studenţeşti ideile co­muniste, procomuniste şi neutra­liste se bucură de o mare popu­laritate“ (Associated Press). O SEARA A PRIETENIEI ITALO­­ROMINE a avut loc la Florenţa. In cadrul ei au fost prezentaţi poeţii Maria Banuş, Eugen Jebe­­leanu şi Tiberiu Utan. O manifes­taţie similară a fost organizată la Siena. LA VIENA dirijorul George Georgescu a obţinut un h­umos succes dirijind orchestra Ton­­kunstler.

Next