Scînteia, iulie 1961 (Anul 30, nr. 5212-5242)

1961-07-01 / nr. 5212

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXX Nr. 5212 Sîmbătă 1 iulie 1961 6 PAGINI - 30 BANI mm /im mp De pe hol de la aiii­ ­ALEXANDRIA (cores­p. „Sein­­tei­“). — Colectiviştii din satele şi comunele raionului Alexandria mun­cesc de zor la recoltat. Multe gospo­dării colective cum sunt cele din co­munele Lăceni, Mavrodin, Buzescu şi altele au terminat recoltarea orzului şi au început treieratul. Pînă acum, membrii gospodăriei colective „Gh. Doja" din comuna Buzescu au şi treierat orzul de pe 10 din cele 45 ha. secerate, obţinînd o producţie de 3.200 kg. la hectar. în întregul raion s-a recoltat peste 80 la sută din su­prafaţa cultivată cu orz. Totodată a început şi recoltarea griului. Fruntaşe sunt gospodăriile colective din comunele Plosca, Brîn­­ceni, Poroschia şi altele. Membrii gospodăriei colective „Secera şi Cio­canul“ din Plosca au treierat 31 ha. cu grîu şi au predat un vagon şi ju­mătate la baza de recepţie din Ale­xandria, in contul cantității de grîu pe care au contractat-o cu statul. Recoltatul griului—în 6 zile Cerealele şi în­deosebi griul ocu­pă o mare parte din terenul gos­podăriei de stat __ Moşneni. Tocmai de aceea noi acordăm multă aten­ţie sporirii producţiei la această plantă. In 1960 am reuşit să obţi­nem în medie de pe cele 1.300 hec­tare cîte 2.330 kg. grîu la hectar - recoltă bună pentru condiţiile din Dobrogea. La realizarea acestei producţii a contribuit, alături de aplicarea me­todelor agrotehnice înaintate, şi strîngerea la timp a recoltei. Anul trecut noi am reuşit să recoltăm grîul în numai 8 zile, ceea ce a fă­cut cu putinţă să se înlăture pier­derile. Să strîngi la timp recolta de grîu de pe o asemenea supra­faţă nu-i tocmai uşor, dar este pe deplin posibil deoarece statul a în­zestrat gospodăria cu tractoare şi maşini agricole moderne. E necesar însă ca fiecare tractor, fiecare combină sau presă de balotat pare să lucreze din plin, fără întreru­pere. In această privinţă are o mare însemnătate buna organizare a muncii. Tocmai acest factor a ajutat pe mecanizatorii noştri să obţină bune rezultate. Combineri ca Marin Dumitru, Ion Brobonea, Florea Cheznoiu, Ion Lupitu şi alţii au reuşit să recolteze zilnic peste 20 tone grîu fiecare în loc de 15 tone cit aveau planincat. Pentru ca maşinile să poată funcţiona neîntrerupt este nece­sar ca ele să fie bine reparate şi revizuite. Toate maşinile folosite în campania de recoltat au fost verificate cu cea mai mare exigen­ţă. Aceasta a asigurat buna lor funcţionare şi s-a evitat în mare parte pierderea de timp. Pentru ca şi în acest an să ter­minăm recoltatul într-un termen scurt am discutat din vreme în or­ganizaţia de partid şi in consiliul gospodăriei sarcinile ce ne revin în această campanie. Pe baza acestor discuţii am alcă­tuit um plan de muncă amănun­ţit, care cuprinde modul de reparti­zare a oamenilor, a tractoarelor şi maşinilor agri­cole pe secţii şi brigăzi, viteza de lucru a acestor maşini etc. Odată cu începerea muncii în cîmp, principala preocupare a or­ganizaţiei de partid şi a consiliu­lui gospodăriei este de a urmări în permanenţă bunul mers al muncii. Bineînţeles că aci are o mare însemnătate orientarea la faţa locului, începem lucrul pe tarlalele unde grîul dă mai re­pede in pîrgă. Spre aceste sectoare am concentrat toate forţele. Experienţa anului trecut ne-a arătat că întrecerea socialistă joa­că un mare rol in scurtarea peri­oadei de recoltat. Organizată te­meinic, întrecerea socialistă a an­trenat pe toţi mecanizatorii din gospodărie, stimulîndu-i să lu­creze cît mai bine, să-şi depăşească zilnic normele. A devenit lege pen­tru noi toţi ca în campanie să ştim în fiecare­ seară cît a recoltat fie­care mecanizator, fiecare brigadă, să anunţăm aceasta şi să înmînăm zilnic drapelul de combiner frun­taş sau brigadă fruntaşă la re­coltat. Datorită acestor măsuri precum şi faptului că în acest an în gos­podăria noastră sînt mai multe maşini noi, ne-am propus să ter­minăm recoltatul griului în numai şase zile, să eliberăm tot terenul cultivat cu păioase pînă la sfîrşi­­tul lunii august iar ultimele hec­tare să fie arate cel mai tîrziu pînă la 20 august. Pînă acum am reuşit să recoltăm grîul de pe suprafeţe însemnate de teren. Mulţi mecanizatori îşi depă­şesc zilnic normele de lucru. Pro­ducţia de grîu este bună. MIHAI CHIRIŢA director G.A.S. Moşneni, regiunea Dobrogea Din experienţa G. A. S. Moşneni Combinele sa fie folosite din plin TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). — In regiu­nea Banat se lucrează cu însufleţire la strîn­gerea recoltei. Profitînd de vremea frumoasă, colectiviştii din Le­­nauheim, Pesac, Ur­­heiu, Saravale etc. au terminat de cîteva zile recoltatul orzului, iar acum seceră grîul. In raioanele Arad, Sînnicolau Mare, Timi­şoara şi Deta, recolta­­tul orzului a fost termi­nat pe întreaga supra­faţă cultivată. Bune rezultate s-au obţinut la strînsul orzu­lui şi în unele gospo­dării de stat ca Utviniş, Becicherecul Mic, Ho­­doni şi altele. In alte locuri conducerile a­­cestor unităţi nu au dat importanţa cuveni­tă recoltatului. La gos­podăria de stat din Stamora Germană (di­rector Dumitru Lungu), pînă în ziua de 28 iu­nie din cele 201 ha. cul­tivate cu orz nu se re­coltaseră decît 55 ha. deşi orzul este bun de secerat. Aceasta se da­­toreşte slabei organizări a muncii. Din cele 36 combine existente, au fost folosite doar 11. A­­celaşi lucru se poate spune şi despre gospo­dăriile de stat din Sîn­­andrei, Urseni şi Folea. La bazele de recepţie ORADEA (coresp. „Scînteii“). — In unităţile socialist-cooperatiste din regiunea Crişana, recoltarea cerea­lelor păioase este în toi. La Sîntana, Salonta, Oradea şi Săcueni, îndată după recoltare colectiviştii au trans­portat la bazele de recepţie însem­nate cantităţi de cereale din noua recoltă, reprezentînd obligaţiile con­tractuale, uiumul combinelor şi plata muncilor executate de S.M.T. Colectiviştii din această re­giune au predat la bazele de recep­ţie aproape 100 tone grîu şi orz. 3200 kg orz la hectar PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“). — în lanurile gospodăriei de stat Ţin­teşti se munceşte intens la strînge­rea recoltei. Mecanizatorii Constantin Gomoes­­cu, Gheorghe Lupaşcu şi Gheorghe Ralea au recoltat într-o singură zi cu combina 19 hectare de orz. Recolta obţinută de pe această suprafaţă se ridică la 3.200 kg. la hectar. Odată cu strîngerea recoltei, me­canizatorii de aici ară terenul şi-l însămînţează cu porumb pentru furaje. Fruntaşi la recoltat TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“).— In ultimele zile, timpul deosebit de favorabil a permis oamenilor mun­cii de pe ogoarele raionului Tg. Mureş să înceapă strînsul recoltei de păioase care au dat în pîrgă. Pregătindu-se din vreme, harnicii colectivişti din Ernei au recoltat nu­mai în cîteva zile cele 25 ha. culti­vate cu orz. Pentru a nu permite solului să piardă din umezeală, tractoriștii au început aratul, printre clăi, urmînd să însămînteze 20 ha. cu porumb pentru siloz. Fruntaşe la recoltatul orzului sînt și gospodăriile colective din satele: Miercurea Nirajului, Chendu Mare, Chendu Mic, Călimănești și altele. In interiorul ziarului • Informaţii din activitatea or­­ganizaţiilor de partid (pag. 2-a). • I. Purcaru — Năvodari 1961 (pag. 3—4). • Impresii de călătorie: G. Ionescu — Popas în Scandinavia (pag. 3-a). • 40 de ani de la întemeierea Partidului Comunist Chinez — Adunarea festivă de la Pekin (pag. 5-a). Colectivul întreprinderii „Fi­latura Rominească de Bumbac" din Capitală şi-a îndeplinit sarcinile de plan pe primul se­mestru la 27 iunie. Iată, in fo­tografie, patru conducătoare de brigăzi fruntaşe in producţie care au adus o contribuţie im­portantă la obţinerea acestui succes. De la stingă la dreap­ta : Sora Nicolae, Ioana Olaru, Voica Diaconu și Ioana Lupu. 20.000 tone laminate peste plan HUNEDOARA (coresp. „Scinteil"). — In întrecerea socialistă desfăşurată pentru folosirea deplină a la­­minoarelor în scopul creşterii producţiei, muncitorii, tehnicienii şi inginerii care deservesc laminorul de 650 de la Combinatul siderurgic Hunedoara au pro­dus ieri cea de-a 20.000-a tonă laminate peste preve­derile planului de producţie ce le reveneau pe primul semestru. La obţinerea acestui succes, un rol impor­tant l-a avut scurtarea timpului de laminare pe fie­­care blum, prin luarea unor măsuri tehnico-organiza­­torice. In fruntea intrecerii socialiste pentru sporirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii laminatelor se situează muncitorii, tehnicienii şi inginerii din schim­bul condus de Alexandru Cîra. Studenţii în uzină Un grup de 51 de studenţi din Craiova au venit să facă practica de producţie la uzi­nele „Semănătoa­rea“, împreună cu aceştia, în secţii­le uzinei mai fac practică alţi 60 de studenţi din Bucureşti. Mulţi dintre ei au fost muncitori. DE PESTE HOTARE IURI GAGARIN, primul pilot cosmonaut, a plecat în Finlanda pentru a participa la festivităţile în cinstea prieteniei sovieto-fin­­landeze. LA INVITAŢIA preşedintelui S.U.A., acesta a fost vizitat la Casa Albă de V. A. Zorin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., M. A. Menşikov, am­basadorul U.R.S.S. în S.U.A., şi de ceilalţi membri ai delegaţiei sovietice care participă la schim­bul de păreri bilateral dintre U.R.S.S. şi S.U.A. în cursul discuţiilor au fost abordate pro­bleme referitoare la schimbul de păreri care se desfăşoară în prezent în problema dezarmării şi la căile realizării unui acord în această problemă. LA SOFIA se desfăşoară con­cursul internaţional al tinerilor cîntăreţi de operă. Printre can­didaţii admişi la etapa a doua se află şi concurenţii români — Dumitru Brebenel, Mihaela Botez, Marieta Grebenişan şi Iulia Bu­­ciuceanu. La etapa a doua au fost admişi direct posesorii me­daliilor de aur ale festivalurilor internaţionale, printre care Teo­dora Lucaciu şi Cornel Fănăţea­­nu din R. P. Romînă. 28 PATRIOŢI PARAGUAIENI, deţinuţi în lagărul de concen­trare de la Pena Hermosa, au reușit să evadeze, refugiindu-se în Brazilia. TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ Cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a înfiinţării Partidului Co­munist Chinez, trimitem partidului dv. şi întregului popor chinez un salut frăţesc şi calde felicitări. De la înfiinţarea sa, Partidul Comunist Chinez a străbătut un drum glorios de luptă pentru interesele vitale ale poporului, pentru liberta­tea şi independenţa naţională a ţării. El a condus marele popor chinez la victoria revoluţiei populare care a deschis oamenilor muncii din China calea trecerii la construirea societăţii socialiste. Sub conducerea încercată a Partidului Comunist Chinez, in frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, harnicul popor chinez a înfăptuit adinei transformări revoluţionare în toate domeniile vieţii sociale. Poporul nostru se bucură sincer de marile realizări ale poporului frate chinez. Relaţiile de strînsă prietenie şi colaborare dintre po­poarele român şi chinez, care se dezvoltă continuu, reprezintă o con­tribuţie de seamă la întărirea forţei şi unităţii puternicului lagăr so­cialist, la lupta pentru triumful ideilor păcii şi socialismului. In numele Partidului Muncitoresc Român şi al tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, urăm Partidului Comunist Chinez şi întregu­lui popor chinez noi şi mari succese în construirea socialismului. Trăiască cea de-a 40-a aniversare a Partidului Comunist Chinez ! Trăiască prietenia de nezdruncinat dintre poporul român şi po­porul chinez ! Trăiască unitatea marxist-leninistă a puternicului lagăr socialist şi a mişcării comuniste mondiale ! COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN La gospodăria colectivă „Victoria Socialismului“ din comuna Lipia, re­giunea Ploieşti, a Început recoltatul celor 80 ha. cu orz de toamnă şi 430 ha. cu grîu. Fotografia din stingă : Preşedintele gospodăriei, tov. Angheloiu Alexandru, brigadierul de cîmp, tov. Negoiţă Constantin şi tov. Petre Pă­­traşcu, inginerul agronom, cercetează cu atenţie stadiul de coacere. Fotogra­fia din dreapta: Combinerul Şerban Gheorghe, care recoltează zilnic cite­la. (Foto : M. Andreescu) Comoara lui Darius fi o alta comoară Era in zilele cînd satul trăia cu­prins încă de febra curiozităţii. De după uluci, copiii şi bătrînii petre­ceau cu privirile maşinile grele, ki­­rovurile şi badeurile ce hurducăiau pe uliţi, sau ascultau cu răsuflarea la gură puşcăturile cu ecou pre­lung, ca de tunet pierdut în depăr­tări. Şi ce s-au mai minunat cînd au văzut răsărind pe costişele dea­lurilor nişte copaci ciudaţi, fără frunze şi crengi, parcă pirjoliţi de arşiţă. Primele granice pentru fo­raj vesteau apropiata primăvară a şantierului. Intr-o dimineaţă s-a înfăţişat în biroul geologului şef un localnic. Ţinea morţiş să stea de vorbă cu „cine-i mai mare aici“. — Ce-i moşule ?— l-a întrebat tâ­­nărul geolog Vespasian Aramă, o­­prindu-se din lucru. Tocmai cerceta cu lupa nişte probe de minereu. — D-apoi... dacă îţi avea vreme să mergeţi cu mine că poate aflăm comoara lui Darius împărat. Ii în­gropată pe lîngă cetatea veche a lui Gelu. Știu de mult asta... De la moșii mei. In încăpere se lăsă pentru cîte­va clipe tăcerea. Apoi unul dintre sondori, cu cismele de cauciuc nă­clăite de glod, izbucni într-un rîs atît de puternic îneît se sguduiau pereţii de seînduri ai micului birou de şantier. Ceilalţi începură şi ei să rîdă cu poftă. — Zi aşa, moşule... Ne trimiţi după potcoave de cai morţi... Ştii dum­neata unde stăm de cîteva nopţi pe ploaia asta, de ne-a murat pînă la piele ? — De un' să ştiu ? — se arătă acesta mirat de întrebare. — Să dezgropăm o avuţie mai de preţ decît a lui Darius. O vezi ? Şi-i întinse cîţiva bulgări de mi­nereu, pe care-i şterse mai întîi gri­juliu cu mîneca salopetei. — Asta-i comoara lui Boboş, a lui Paschia, a lui Perca împărat şi a altor împăraţi mineri şi sondori de aici, de pe şantier. Minereul ăsta de fier nu se plăteşte cu zece co­mori de-ale lui Darius. Aşa-i fra­ţilor ? Cei din jur încuviinţară din cap, uitînd de osteneala zilelor şi nop­ţilor de muncă încordată pe aceste dealuri, cînd au săpat în puţurile năpădite de apă, în căutare de mi­nereu. Altădată îl căutară pe geologul şef doi localnici, veniţi în acelaşi timp, parcă s-ar fi vorbit. Alexa Baica şi Iosif Ardelean aduceau cu ei, în traistele înflorate de lină, cîţi­­va bulgări. — Am gîndit că poate v-ar fi de folos să vedeţi ce-am găsit noi. O fi chiat să sacă ori are fier ? „Vînătoarea" de pietre ajunsese să pasioneze pe ţăranii din satele din împrejurimi. Mulţi au venit să lucreze ca săpători ori ca ajutori de mineri. Cînd veţi da primele şarje din noul zăcămînt, să vă gîndiţi, tova­răşi jurnalişti, la entuziaştii geologi şi mineri, sondori şi artificieri care, la chemarea partidului, au muncit cu abnegaţie pentru descoperirea şi valorificarea zăcămîntului. Să vă gîndiţi şi la mulţimea anonimă de „vînători de pietre“, la căutătorii voluntari, care au ajutat geologilor să pătrundă tainele bogăţiilor sub­terane ale patriei. Şi geologului îi stă bine cu drumul L-am întîlnit pe dealul Cetăţuie Ţinea în mină nelipsitul ciocan d geolog şi tocmai se oprise la mar­ginea unui puţ, unde artificieri pregătea puşcarea. — Dînsul e geologul nostru şi — ni-l prezintă tovarăşul Cîmpea­nu, şeful complexului. Am avut noroc că l-am găsit aic Altfel umblam după el mult şi bine — Nu numai călătorului ci , geologului îi stă bine cu drumu spune zîmbind tovarăşul Vespasia Aramă. Ce ziceţi de minereu ? Şi ne întinse o probă, oferindu-n şi lupa. In drum spre un alt puţ aflat pe creasta unui deal, tînărul geolog ne povesti viaţa sa. A fost muncitor la depoul C.F.R. Oradea şi, pentru că i-a plăcut învăţătura, a urmat la seral. — Pe urmă m-am dus la Cluj, la facultate. M-au trimis tovarăşii de la depou. Ai grijă, mi-au spus. Me­seria de geolog nu-i uşoară. Gîn­­deşte-te de unde vii Să nu ne faci de rîs Şi poate că nu l-am făcut — adaugă tînărul mic de statură, cu faţa înegrită de vînturi şi ar­şiţă. Cam asta-i tot. — Aramă e cam zgîrcit la vorbă — ne-a spus mai tîrziu tovarăşul Cîmpeanu. Dacă ar fi fost la fel şi în muncă n-ar fi primit nici Diplo­ma de Onoare a Comitetului Cen­tral U.T.M., nici n-ar fi descoperit noile zăcăminte din sectorul nord­­vest. Şi să mai ştiţi că tovarăşul Aramă e foarte iubit pe şantier. Cînd îl cauţi, e pe teren. Ba se duce pe la mineri, ba pe la sondori, ba coboară în puţuri să ia singur pro­be. E un om pasionat. Dealtfel, pe-aici aşa sînt mai toţi. Şi cei din echipa lui Paschia, care nu ştiu ce-i odihna pînă nu ating obiecti­­vul, şi minerii lui Boboş, care mai curînd nu ţi-ar dormi decît să-i ION MARGINEANU (Continuare în pag. II-a) In excursie DEVA (coresp. „Scînteii“).­­ Nu­mai în acest an, prin Oficiul naţional de turism Carpaţi, agenţia Deva, au plecat peste 8.000 de excursionişti — muncitori siderurgişti de la Hune­doara şi Calan, mineri din Valea Jiu­lui, Ghelar, Teliuc şi Brad, cît şi sute de ţărani colectivişti. Numeroşi oa­meni ai muncii au vizitat de aseme­nea U.R.S.S., R. P. Ungară, Ceho­slovacia etc. în ultimele 2 luni, prin O.N.T. Carpaţi au plecat să-şi petreacă con­cediul de odihnă în stafiuni balneo­climaterice de pe litoral şi stafiuni climaterice de pe Valea Prahovei a­­proape 1.000 de muncitori, tehnicieni şi funcționari din regiunea Hune­doara. ♦« Plecarea unei delegaţii a C.C. al P.M.R. şi a guvernului R.P. Romíné la Ulan-Bator Vineri dimineaţa a părăsit Capi­tala, îndreptîndu-se spre Ulan-Ba­tor, delegația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a guvernului R. P. Romíné, con­dusă de tovarăşul Alexandru Dră­­ghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P. M. R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, invitată să participe la lucrările celui de-al 14-lea Congres al Partidului Popu­lar Revoluţionar Mongol şi la cea de-a 40-a aniversare a revoluţiei populare mongole. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, membrii delegaţiei au fost con­duşi de tovarăşii Petre Borilă, Leon­tir­ Sălăjan, de membri ai C.C. al P.M.R., activişti de partid. A fost de faţă ambasadorul Uniu­nii Sovietice la Bucureşti, I. K. Je­­galin. ★ In trecerea prin Moscova pe ae­roportul Seremetievo, membrii de­legaţiei au fost salutaţi de Piotr Pospelov, membru supleant al Pre­zidiului C.C. al P.C.U.S., activişti cu munci de răspundere ai C.C. al P.C.U.S., precum şi de Sonomîn Luvsan, ambasadorul R. P. Mon­gole in Uniunea Sovietică, şi Gheorghe Stoian, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Romí­ne, și membri ai ambasadei. Locuinţe noi Aproape 50 de muncitori şi tehnic­­ieni de la uzina „Rulmentul” din Braşov s-au mutat zilele trecute într-un bloc nou din cartierul „Pri­măverii“. Cartierul „Primăverii“, cu sutele lui de apartamente, cu parcul plin de verdeaţă şi flori, amenajat în preajma blocurilor, există numai de cîţiva ani pe harta Braşovului. In 1957 aici era loc viran. Acest car­tier nou are în prezent peste 1200 de locuitori. Locuinţele au încălzire centrală, camere mari şi luminoase. La parterul unor blocuri sunt des­chise unităţi comerciale pentru des­facerea de produse alimentare, tex­tile, încălţăminte, articole electro­­casnice. A fost construită o şcoală nouă. Cartierul este deservit de două linii de troleibuz care fac le­gătura cu centrul oraşului, în cartierele din apropierea uzi­nelor de autocamioane, uzinelor de tractoare şi în alte puncte ale ora­şului va fi terminată, pînă la sfîr­­şitul anului, construcţia a peste 1.500 de apartamente. (Agerpres) TELEGRAME Excelenţei sale domnului KWAME NKRUMAH preşedintele Republicii Ghana ACCRA Cu ocazia primei aniversări a proclamării Republicii Ghana şi ale­gerii excelenţei voastre în funcţia de preşedinte al statului, transmit poporului ghanez prieten şi excelenţei voastre personal cele mai sin­cere felicitări şi urări de fericire, îmi exprim convingerea că între ţările noastre vor continua să se dezvolte relaţii de colaborare în folosul popoarelor noastre şi al cauzei păcii. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Excelenţei sale domnului ABDI RASID AU SERMARK primul ministru al Republicii Somalia MOGADISCIO Cu prilejul primei aniversări a proclamării independenţei Republi­cii Somalia, vă rog să primiţi, excelenţă, sincerele mele felicitări şi cele mai bune urări pentru bunăstarea poporului somalez şi pentru fericirea dv. personală, îmi exprim convingerea că între ţările noastre se vor dezvolta rela­ţii de prietenie spre binele popoare­lor somalez şi român, al păcii şi cola­borării internaţionale. ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne

Next