Scînteia, iulie 1961 (Anul 30, nr. 5212-5242)
1961-07-01 / nr. 5212
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXX Nr. 5212 Sîmbătă 1 iulie 1961 6 PAGINI - 30 BANI mm /im mp De pe hol de la aiii ALEXANDRIA (coresp. „Seintei“). — Colectiviştii din satele şi comunele raionului Alexandria muncesc de zor la recoltat. Multe gospodării colective cum sunt cele din comunele Lăceni, Mavrodin, Buzescu şi altele au terminat recoltarea orzului şi au început treieratul. Pînă acum, membrii gospodăriei colective „Gh. Doja" din comuna Buzescu au şi treierat orzul de pe 10 din cele 45 ha. secerate, obţinînd o producţie de 3.200 kg. la hectar. în întregul raion s-a recoltat peste 80 la sută din suprafaţa cultivată cu orz. Totodată a început şi recoltarea griului. Fruntaşe sunt gospodăriile colective din comunele Plosca, Brînceni, Poroschia şi altele. Membrii gospodăriei colective „Secera şi Ciocanul“ din Plosca au treierat 31 ha. cu grîu şi au predat un vagon şi jumătate la baza de recepţie din Alexandria, in contul cantității de grîu pe care au contractat-o cu statul. Recoltatul griului—în 6 zile Cerealele şi îndeosebi griul ocupă o mare parte din terenul gospodăriei de stat __ Moşneni. Tocmai de aceea noi acordăm multă atenţie sporirii producţiei la această plantă. In 1960 am reuşit să obţinem în medie de pe cele 1.300 hectare cîte 2.330 kg. grîu la hectar - recoltă bună pentru condiţiile din Dobrogea. La realizarea acestei producţii a contribuit, alături de aplicarea metodelor agrotehnice înaintate, şi strîngerea la timp a recoltei. Anul trecut noi am reuşit să recoltăm grîul în numai 8 zile, ceea ce a făcut cu putinţă să se înlăture pierderile. Să strîngi la timp recolta de grîu de pe o asemenea suprafaţă nu-i tocmai uşor, dar este pe deplin posibil deoarece statul a înzestrat gospodăria cu tractoare şi maşini agricole moderne. E necesar însă ca fiecare tractor, fiecare combină sau presă de balotat pare să lucreze din plin, fără întrerupere. In această privinţă are o mare însemnătate buna organizare a muncii. Tocmai acest factor a ajutat pe mecanizatorii noştri să obţină bune rezultate. Combineri ca Marin Dumitru, Ion Brobonea, Florea Cheznoiu, Ion Lupitu şi alţii au reuşit să recolteze zilnic peste 20 tone grîu fiecare în loc de 15 tone cit aveau planincat. Pentru ca maşinile să poată funcţiona neîntrerupt este necesar ca ele să fie bine reparate şi revizuite. Toate maşinile folosite în campania de recoltat au fost verificate cu cea mai mare exigenţă. Aceasta a asigurat buna lor funcţionare şi s-a evitat în mare parte pierderea de timp. Pentru ca şi în acest an să terminăm recoltatul într-un termen scurt am discutat din vreme în organizaţia de partid şi in consiliul gospodăriei sarcinile ce ne revin în această campanie. Pe baza acestor discuţii am alcătuit um plan de muncă amănunţit, care cuprinde modul de repartizare a oamenilor, a tractoarelor şi maşinilor agricole pe secţii şi brigăzi, viteza de lucru a acestor maşini etc. Odată cu începerea muncii în cîmp, principala preocupare a organizaţiei de partid şi a consiliului gospodăriei este de a urmări în permanenţă bunul mers al muncii. Bineînţeles că aci are o mare însemnătate orientarea la faţa locului, începem lucrul pe tarlalele unde grîul dă mai repede in pîrgă. Spre aceste sectoare am concentrat toate forţele. Experienţa anului trecut ne-a arătat că întrecerea socialistă joacă un mare rol in scurtarea perioadei de recoltat. Organizată temeinic, întrecerea socialistă a antrenat pe toţi mecanizatorii din gospodărie, stimulîndu-i să lucreze cît mai bine, să-şi depăşească zilnic normele. A devenit lege pentru noi toţi ca în campanie să ştim în fiecare seară cît a recoltat fiecare mecanizator, fiecare brigadă, să anunţăm aceasta şi să înmînăm zilnic drapelul de combiner fruntaş sau brigadă fruntaşă la recoltat. Datorită acestor măsuri precum şi faptului că în acest an în gospodăria noastră sînt mai multe maşini noi, ne-am propus să terminăm recoltatul griului în numai şase zile, să eliberăm tot terenul cultivat cu păioase pînă la sfîrşitul lunii august iar ultimele hectare să fie arate cel mai tîrziu pînă la 20 august. Pînă acum am reuşit să recoltăm grîul de pe suprafeţe însemnate de teren. Mulţi mecanizatori îşi depăşesc zilnic normele de lucru. Producţia de grîu este bună. MIHAI CHIRIŢA director G.A.S. Moşneni, regiunea Dobrogea Din experienţa G. A. S. Moşneni Combinele sa fie folosite din plin TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). — In regiunea Banat se lucrează cu însufleţire la strîngerea recoltei. Profitînd de vremea frumoasă, colectiviştii din Lenauheim, Pesac, Urheiu, Saravale etc. au terminat de cîteva zile recoltatul orzului, iar acum seceră grîul. In raioanele Arad, Sînnicolau Mare, Timişoara şi Deta, recoltatul orzului a fost terminat pe întreaga suprafaţă cultivată. Bune rezultate s-au obţinut la strînsul orzului şi în unele gospodării de stat ca Utviniş, Becicherecul Mic, Hodoni şi altele. In alte locuri conducerile acestor unităţi nu au dat importanţa cuvenită recoltatului. La gospodăria de stat din Stamora Germană (director Dumitru Lungu), pînă în ziua de 28 iunie din cele 201 ha. cultivate cu orz nu se recoltaseră decît 55 ha. deşi orzul este bun de secerat. Aceasta se datoreşte slabei organizări a muncii. Din cele 36 combine existente, au fost folosite doar 11. Acelaşi lucru se poate spune şi despre gospodăriile de stat din Sînandrei, Urseni şi Folea. La bazele de recepţie ORADEA (coresp. „Scînteii“). — In unităţile socialist-cooperatiste din regiunea Crişana, recoltarea cerealelor păioase este în toi. La Sîntana, Salonta, Oradea şi Săcueni, îndată după recoltare colectiviştii au transportat la bazele de recepţie însemnate cantităţi de cereale din noua recoltă, reprezentînd obligaţiile contractuale, uiumul combinelor şi plata muncilor executate de S.M.T. Colectiviştii din această regiune au predat la bazele de recepţie aproape 100 tone grîu şi orz. 3200 kg orz la hectar PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“). — în lanurile gospodăriei de stat Ţinteşti se munceşte intens la strîngerea recoltei. Mecanizatorii Constantin Gomoescu, Gheorghe Lupaşcu şi Gheorghe Ralea au recoltat într-o singură zi cu combina 19 hectare de orz. Recolta obţinută de pe această suprafaţă se ridică la 3.200 kg. la hectar. Odată cu strîngerea recoltei, mecanizatorii de aici ară terenul şi-l însămînţează cu porumb pentru furaje. Fruntaşi la recoltat TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“).— In ultimele zile, timpul deosebit de favorabil a permis oamenilor muncii de pe ogoarele raionului Tg. Mureş să înceapă strînsul recoltei de păioase care au dat în pîrgă. Pregătindu-se din vreme, harnicii colectivişti din Ernei au recoltat numai în cîteva zile cele 25 ha. cultivate cu orz. Pentru a nu permite solului să piardă din umezeală, tractoriștii au început aratul, printre clăi, urmînd să însămînteze 20 ha. cu porumb pentru siloz. Fruntaşe la recoltatul orzului sînt și gospodăriile colective din satele: Miercurea Nirajului, Chendu Mare, Chendu Mic, Călimănești și altele. In interiorul ziarului • Informaţii din activitatea organizaţiilor de partid (pag. 2-a). • I. Purcaru — Năvodari 1961 (pag. 3—4). • Impresii de călătorie: G. Ionescu — Popas în Scandinavia (pag. 3-a). • 40 de ani de la întemeierea Partidului Comunist Chinez — Adunarea festivă de la Pekin (pag. 5-a). Colectivul întreprinderii „Filatura Rominească de Bumbac" din Capitală şi-a îndeplinit sarcinile de plan pe primul semestru la 27 iunie. Iată, in fotografie, patru conducătoare de brigăzi fruntaşe in producţie care au adus o contribuţie importantă la obţinerea acestui succes. De la stingă la dreapta : Sora Nicolae, Ioana Olaru, Voica Diaconu și Ioana Lupu. 20.000 tone laminate peste plan HUNEDOARA (coresp. „Scinteil"). — In întrecerea socialistă desfăşurată pentru folosirea deplină a laminoarelor în scopul creşterii producţiei, muncitorii, tehnicienii şi inginerii care deservesc laminorul de 650 de la Combinatul siderurgic Hunedoara au produs ieri cea de-a 20.000-a tonă laminate peste prevederile planului de producţie ce le reveneau pe primul semestru. La obţinerea acestui succes, un rol important l-a avut scurtarea timpului de laminare pe fiecare blum, prin luarea unor măsuri tehnico-organizatorice. In fruntea intrecerii socialiste pentru sporirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii laminatelor se situează muncitorii, tehnicienii şi inginerii din schimbul condus de Alexandru Cîra. Studenţii în uzină Un grup de 51 de studenţi din Craiova au venit să facă practica de producţie la uzinele „Semănătoarea“, împreună cu aceştia, în secţiile uzinei mai fac practică alţi 60 de studenţi din Bucureşti. Mulţi dintre ei au fost muncitori. DE PESTE HOTARE IURI GAGARIN, primul pilot cosmonaut, a plecat în Finlanda pentru a participa la festivităţile în cinstea prieteniei sovieto-finlandeze. LA INVITAŢIA preşedintelui S.U.A., acesta a fost vizitat la Casa Albă de V. A. Zorin, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., M. A. Menşikov, ambasadorul U.R.S.S. în S.U.A., şi de ceilalţi membri ai delegaţiei sovietice care participă la schimbul de păreri bilateral dintre U.R.S.S. şi S.U.A. în cursul discuţiilor au fost abordate probleme referitoare la schimbul de păreri care se desfăşoară în prezent în problema dezarmării şi la căile realizării unui acord în această problemă. LA SOFIA se desfăşoară concursul internaţional al tinerilor cîntăreţi de operă. Printre candidaţii admişi la etapa a doua se află şi concurenţii români — Dumitru Brebenel, Mihaela Botez, Marieta Grebenişan şi Iulia Buciuceanu. La etapa a doua au fost admişi direct posesorii medaliilor de aur ale festivalurilor internaţionale, printre care Teodora Lucaciu şi Cornel Fănăţeanu din R. P. Romînă. 28 PATRIOŢI PARAGUAIENI, deţinuţi în lagărul de concentrare de la Pena Hermosa, au reușit să evadeze, refugiindu-se în Brazilia. TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ Cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a înfiinţării Partidului Comunist Chinez, trimitem partidului dv. şi întregului popor chinez un salut frăţesc şi calde felicitări. De la înfiinţarea sa, Partidul Comunist Chinez a străbătut un drum glorios de luptă pentru interesele vitale ale poporului, pentru libertatea şi independenţa naţională a ţării. El a condus marele popor chinez la victoria revoluţiei populare care a deschis oamenilor muncii din China calea trecerii la construirea societăţii socialiste. Sub conducerea încercată a Partidului Comunist Chinez, in frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, harnicul popor chinez a înfăptuit adinei transformări revoluţionare în toate domeniile vieţii sociale. Poporul nostru se bucură sincer de marile realizări ale poporului frate chinez. Relaţiile de strînsă prietenie şi colaborare dintre popoarele român şi chinez, care se dezvoltă continuu, reprezintă o contribuţie de seamă la întărirea forţei şi unităţii puternicului lagăr socialist, la lupta pentru triumful ideilor păcii şi socialismului. In numele Partidului Muncitoresc Român şi al tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, urăm Partidului Comunist Chinez şi întregului popor chinez noi şi mari succese în construirea socialismului. Trăiască cea de-a 40-a aniversare a Partidului Comunist Chinez ! Trăiască prietenia de nezdruncinat dintre poporul român şi poporul chinez ! Trăiască unitatea marxist-leninistă a puternicului lagăr socialist şi a mişcării comuniste mondiale ! COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN La gospodăria colectivă „Victoria Socialismului“ din comuna Lipia, regiunea Ploieşti, a Început recoltatul celor 80 ha. cu orz de toamnă şi 430 ha. cu grîu. Fotografia din stingă : Preşedintele gospodăriei, tov. Angheloiu Alexandru, brigadierul de cîmp, tov. Negoiţă Constantin şi tov. Petre Pătraşcu, inginerul agronom, cercetează cu atenţie stadiul de coacere. Fotografia din dreapta: Combinerul Şerban Gheorghe, care recoltează zilnic citela. (Foto : M. Andreescu) Comoara lui Darius fi o alta comoară Era in zilele cînd satul trăia cuprins încă de febra curiozităţii. De după uluci, copiii şi bătrînii petreceau cu privirile maşinile grele, kirovurile şi badeurile ce hurducăiau pe uliţi, sau ascultau cu răsuflarea la gură puşcăturile cu ecou prelung, ca de tunet pierdut în depărtări. Şi ce s-au mai minunat cînd au văzut răsărind pe costişele dealurilor nişte copaci ciudaţi, fără frunze şi crengi, parcă pirjoliţi de arşiţă. Primele granice pentru foraj vesteau apropiata primăvară a şantierului. Intr-o dimineaţă s-a înfăţişat în biroul geologului şef un localnic. Ţinea morţiş să stea de vorbă cu „cine-i mai mare aici“. — Ce-i moşule ?— l-a întrebat tânărul geolog Vespasian Aramă, oprindu-se din lucru. Tocmai cerceta cu lupa nişte probe de minereu. — D-apoi... dacă îţi avea vreme să mergeţi cu mine că poate aflăm comoara lui Darius împărat. Ii îngropată pe lîngă cetatea veche a lui Gelu. Știu de mult asta... De la moșii mei. In încăpere se lăsă pentru cîteva clipe tăcerea. Apoi unul dintre sondori, cu cismele de cauciuc năclăite de glod, izbucni într-un rîs atît de puternic îneît se sguduiau pereţii de seînduri ai micului birou de şantier. Ceilalţi începură şi ei să rîdă cu poftă. — Zi aşa, moşule... Ne trimiţi după potcoave de cai morţi... Ştii dumneata unde stăm de cîteva nopţi pe ploaia asta, de ne-a murat pînă la piele ? — De un' să ştiu ? — se arătă acesta mirat de întrebare. — Să dezgropăm o avuţie mai de preţ decît a lui Darius. O vezi ? Şi-i întinse cîţiva bulgări de minereu, pe care-i şterse mai întîi grijuliu cu mîneca salopetei. — Asta-i comoara lui Boboş, a lui Paschia, a lui Perca împărat şi a altor împăraţi mineri şi sondori de aici, de pe şantier. Minereul ăsta de fier nu se plăteşte cu zece comori de-ale lui Darius. Aşa-i fraţilor ? Cei din jur încuviinţară din cap, uitînd de osteneala zilelor şi nopţilor de muncă încordată pe aceste dealuri, cînd au săpat în puţurile năpădite de apă, în căutare de minereu. Altădată îl căutară pe geologul şef doi localnici, veniţi în acelaşi timp, parcă s-ar fi vorbit. Alexa Baica şi Iosif Ardelean aduceau cu ei, în traistele înflorate de lină, cîţiva bulgări. — Am gîndit că poate v-ar fi de folos să vedeţi ce-am găsit noi. O fi chiat să sacă ori are fier ? „Vînătoarea" de pietre ajunsese să pasioneze pe ţăranii din satele din împrejurimi. Mulţi au venit să lucreze ca săpători ori ca ajutori de mineri. Cînd veţi da primele şarje din noul zăcămînt, să vă gîndiţi, tovarăşi jurnalişti, la entuziaştii geologi şi mineri, sondori şi artificieri care, la chemarea partidului, au muncit cu abnegaţie pentru descoperirea şi valorificarea zăcămîntului. Să vă gîndiţi şi la mulţimea anonimă de „vînători de pietre“, la căutătorii voluntari, care au ajutat geologilor să pătrundă tainele bogăţiilor subterane ale patriei. Şi geologului îi stă bine cu drumul L-am întîlnit pe dealul Cetăţuie Ţinea în mină nelipsitul ciocan d geolog şi tocmai se oprise la marginea unui puţ, unde artificieri pregătea puşcarea. — Dînsul e geologul nostru şi — ni-l prezintă tovarăşul Cîmpeanu, şeful complexului. Am avut noroc că l-am găsit aic Altfel umblam după el mult şi bine — Nu numai călătorului ci , geologului îi stă bine cu drumu spune zîmbind tovarăşul Vespasia Aramă. Ce ziceţi de minereu ? Şi ne întinse o probă, oferindu-n şi lupa. In drum spre un alt puţ aflat pe creasta unui deal, tînărul geolog ne povesti viaţa sa. A fost muncitor la depoul C.F.R. Oradea şi, pentru că i-a plăcut învăţătura, a urmat la seral. — Pe urmă m-am dus la Cluj, la facultate. M-au trimis tovarăşii de la depou. Ai grijă, mi-au spus. Meseria de geolog nu-i uşoară. Gîndeşte-te de unde vii Să nu ne faci de rîs Şi poate că nu l-am făcut — adaugă tînărul mic de statură, cu faţa înegrită de vînturi şi arşiţă. Cam asta-i tot. — Aramă e cam zgîrcit la vorbă — ne-a spus mai tîrziu tovarăşul Cîmpeanu. Dacă ar fi fost la fel şi în muncă n-ar fi primit nici Diploma de Onoare a Comitetului Central U.T.M., nici n-ar fi descoperit noile zăcăminte din sectorul nordvest. Şi să mai ştiţi că tovarăşul Aramă e foarte iubit pe şantier. Cînd îl cauţi, e pe teren. Ba se duce pe la mineri, ba pe la sondori, ba coboară în puţuri să ia singur probe. E un om pasionat. Dealtfel, pe-aici aşa sînt mai toţi. Şi cei din echipa lui Paschia, care nu ştiu ce-i odihna pînă nu ating obiectivul, şi minerii lui Boboş, care mai curînd nu ţi-ar dormi decît să-i ION MARGINEANU (Continuare în pag. II-a) In excursie DEVA (coresp. „Scînteii“). Numai în acest an, prin Oficiul naţional de turism Carpaţi, agenţia Deva, au plecat peste 8.000 de excursionişti — muncitori siderurgişti de la Hunedoara şi Calan, mineri din Valea Jiului, Ghelar, Teliuc şi Brad, cît şi sute de ţărani colectivişti. Numeroşi oameni ai muncii au vizitat de asemenea U.R.S.S., R. P. Ungară, Cehoslovacia etc. în ultimele 2 luni, prin O.N.T. Carpaţi au plecat să-şi petreacă concediul de odihnă în stafiuni balneoclimaterice de pe litoral şi stafiuni climaterice de pe Valea Prahovei aproape 1.000 de muncitori, tehnicieni şi funcționari din regiunea Hunedoara. ♦« Plecarea unei delegaţii a C.C. al P.M.R. şi a guvernului R.P. Romíné la Ulan-Bator Vineri dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Ulan-Bator, delegația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a guvernului R. P. Romíné, condusă de tovarăşul Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P. M. R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, invitată să participe la lucrările celui de-al 14-lea Congres al Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi la cea de-a 40-a aniversare a revoluţiei populare mongole. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Petre Borilă, Leontir Sălăjan, de membri ai C.C. al P.M.R., activişti de partid. A fost de faţă ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, I. K. Jegalin. ★ In trecerea prin Moscova pe aeroportul Seremetievo, membrii delegaţiei au fost salutaţi de Piotr Pospelov, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., activişti cu munci de răspundere ai C.C. al P.C.U.S., precum şi de Sonomîn Luvsan, ambasadorul R. P. Mongole in Uniunea Sovietică, şi Gheorghe Stoian, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Romíne, și membri ai ambasadei. Locuinţe noi Aproape 50 de muncitori şi tehnicieni de la uzina „Rulmentul” din Braşov s-au mutat zilele trecute într-un bloc nou din cartierul „Primăverii“. Cartierul „Primăverii“, cu sutele lui de apartamente, cu parcul plin de verdeaţă şi flori, amenajat în preajma blocurilor, există numai de cîţiva ani pe harta Braşovului. In 1957 aici era loc viran. Acest cartier nou are în prezent peste 1200 de locuitori. Locuinţele au încălzire centrală, camere mari şi luminoase. La parterul unor blocuri sunt deschise unităţi comerciale pentru desfacerea de produse alimentare, textile, încălţăminte, articole electrocasnice. A fost construită o şcoală nouă. Cartierul este deservit de două linii de troleibuz care fac legătura cu centrul oraşului, în cartierele din apropierea uzinelor de autocamioane, uzinelor de tractoare şi în alte puncte ale oraşului va fi terminată, pînă la sfîrşitul anului, construcţia a peste 1.500 de apartamente. (Agerpres) TELEGRAME Excelenţei sale domnului KWAME NKRUMAH preşedintele Republicii Ghana ACCRA Cu ocazia primei aniversări a proclamării Republicii Ghana şi alegerii excelenţei voastre în funcţia de preşedinte al statului, transmit poporului ghanez prieten şi excelenţei voastre personal cele mai sincere felicitări şi urări de fericire, îmi exprim convingerea că între ţările noastre vor continua să se dezvolte relaţii de colaborare în folosul popoarelor noastre şi al cauzei păcii. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Excelenţei sale domnului ABDI RASID AU SERMARK primul ministru al Republicii Somalia MOGADISCIO Cu prilejul primei aniversări a proclamării independenţei Republicii Somalia, vă rog să primiţi, excelenţă, sincerele mele felicitări şi cele mai bune urări pentru bunăstarea poporului somalez şi pentru fericirea dv. personală, îmi exprim convingerea că între ţările noastre se vor dezvolta relaţii de prietenie spre binele popoarelor somalez şi român, al păcii şi colaborării internaţionale. ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne