Scînteia, august 1961 (Anul 30, nr. 5243-5273)

1961-08-01 / nr. 5243

Sosirea la Moscova a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Român. PRIMIREA CĂLDUROASĂ FĂCUTĂ SOLILOR POPORULUI ROMÍN IN CAPITALA UNIUNII SOVIETICE MOSCOVA 31. (De la trimişii spe­ciali Agerpres — C. Răducanu şi Al. Cîmpeanu). Moscova, gara Kiev, ora 14.20. Sub cupola uriaşă de sticlă şi oţel fîlfîie drapele romîneşti şi­­sovietice, în depărtare se zăreşte înaintînd încet trenul special care aduce în capitala Uniunii Sovietice delegaţia de partid şi guvernamentală a R.P. Române, venită, la invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi a guvernului­ sovietic, într-o vizită de prietenie în Uniunea Sovietică. Piaţa gării, de la o margine la alta, este plină de lume. Au venit aici zeci de mii de moscoviţi — reprezentanţi ai oamenilor muncii din întreprinderi, ai colectivelor di­feritelor instituţii, ai organizaţiilor obşteşti — pentru a saluta pe înal­ţii oaspeţi. Pe pancartele purpurii stă scris : „Salut frăţesc oameni­lor muncii din Republica Populară Romînă care construieşte socialis­mul !", „Trăiască prietenia sovieto­­romînă!“ „Trăiască Partidul Mun­citoresc Român — organizatorul şi inspiratorul victoriilor oamenilor muncii din R. P. Romînă în lupta pentru pace şi socialism!", „Tră­iască şi înflorească măreaţa co­munitate a popoarelor ţărilor la­gărului socialist!“, „Trăiască unita­tea şi coeziunea de nezdruncinat a partidelor comuniste şi muncito­reşti !“ . Pe clădirea gării, uriaşe drapele încadrează portretele tova­răşilor Gh. Gheorghiu-Dej, N. S. Hruşciov, L. I. Brejnev, iar sub ele — în limbile romînă şi rusă — este scrisă urarea „Bine aţi venit“. în întîmpinarea delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Române au sosit tovarăşii L. I. Brejnev, N. S. Hruşciov, F. R. Koz­lov, A. I. Mikoian, N. A. Muhitdi­­nov, D. S. Poleanski, M. G. Per­­vuhin, G. I. Voronov, I. S. Rodita, vicepreşedinte al Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S., K. N. Rudnev, V. N. Novikov, vicepreşe­dinţi ai Consiliului de Miniştri al U. R. S. S., V. G. Bakaev, B. P. Beşcev, A. A. Gromîko, M. A. Oi­­şanski, N. S. Patolîcev, miniştri, S. A. Skacikov, A. N. Şelepin , preşedinţi ai comitetelor de stat ale U.R.S.S., mareşalul Uniunii Sovie­tice A. A. Greciko, E. I. Afana­senko, ministrul învăţămintului al R.S.F.S.R., I. V. Andropov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., P. N. Demirev, prim-secretar al Comite­tului Orăşenesc Moscova al P.C.ILS., N. I. Bobrovnikov, preşedintele Co­mitetului Executiv al Sovietului Orăşenesc Moscova, F. F. Moloci­­kov, şeful secţiei Protocol din M.A.E. al U.R.S.S., activişti de răs­pundere ai C.C. al P.C.U.S., ai Con­siliului de Miniştri, ai Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. La gară au sosit de asemenea şefi ai reprezentanţelor diplomatice a­­creditaţi în Uniunea Sovietică, membri ai ambasadelor, personalul diplomatic al Ambasadei Republicii Populare Române, ziarişti sovietici şi străini. ...Trenul se opreşte în faţa peronu­lui. Coboară tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Con­siliului de Stat, conducătorul delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Vizite la Kremlin MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS : La 31 iulie, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Romíne a făcut o vizită la Kremlin tovarăşului N. S. Hruşciov, prim-secretar al Comite­tului Central al P.C.U.S., preşedin­tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La vizită au participat tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-se­cretar al C.C. al Partidului Munci­toresc Romín, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Popu­lare Romíne, conducătorul delega­ţiei de partid şi guvernamentale a R.P. Romíne, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, vicepreşedinte al Con­siliului de Stat al R.P. Române, Nicolae Ceaușescu, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., se­cretar al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, membru supleant al Birou­lui Politic al C.C. al P.M.R., șeful Direcției de Propagandă și Cultură a C.C. al P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Romíne, Corneliu Mănescu, ministrul Aface­rilor Externe, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.M.R., ambasa­dorul Republicii Populare Romíne la Moscova. Din partea sovietică au partici­pat: tovarășii A. A. Gromîko, mi­nistrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., I. V. Andropov, şef de sec­ţie la C.C. al P.C.U.S., I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Populară Romînă, S. T. Astavin, şeful secţiei a 5-a pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. între tovarăşul N. S. Hruşciov şi membrii delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a Republicii Populare Române a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, frăţească. La 31 iulie, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, conducătorul dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a R.P. Române care se află la Mos­cova şi membrii delegaţiei, au fă­cut o vizită la Kremlin tovarăşului L. I. Brejnev, preşedintele Prezi­diului Sovietului Suprem al U.R.S.S. între tovarăşul L. I. Brejnev, to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi membrii delegaţiei de partid și gu­vernamentale a R.P. Române a avut loc o convorbire care a decurs în­tr-o atmosferă cordială, priete­nească. La convorbire au asistat N. P. Firiulm, locțiitor al ministrului A­­facerilor Externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. în Republica Populară Romînă, S. T. Astavin, şeful secţiei a 5-a pentru Europa din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. La sosire, in gara Kiev (Telefoto TASS—Agerpres) (Continuare în par.­vni­a) DDnirTIVT Trv»­fcJ TnîiTP rr*t*tt r» tmifrr vr gorgan al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXX Hr. 5243 Marți 1 august 1961 8 PACINI - 40 BANI Cuvîntarea tovarăşului Nikita Sergheevici Hruşciov Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni, Permiteţi-mi ca în numele Co­mitetului Central al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice, al Pre­zidiului Sovietului Suprem şi al Consiliului de Miniştri, în numele întregului popor sovietic să salut cordial pe pămîntul sovietic pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Ro­míne, pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ro­míne, pe toţi stimaţii membri ai delegaţiei de partid şi guvernamen­tale a Republicii Populare Ro­míne. Oamenii sovietici întîmpină cu dragoste pe solii poporului frate român, care, sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Român, păşeşte cu încredere pe calea socialismu­lui. In poporul sovietic, oame­nii muncii din România socia­listă au un prieten de nădejde şi un frate. Acest lucru a fost do­vedit nu odată în fapt, a fost con­firmat de viaţă, de întreaga istorie a relaţiilor frăţeşti dintre Uniunea Sovietică şi Republica Populară Ro­­mină. De acest lucru vă veţi putea convinge incăodată şi acum, cu pri­lejul călătoriei dv. în Ţara Sovie­tică. Acordăm, dragi prieteni, o mare însemnătate vizitei dv. în Uniunea Sovietică. Noi vedem în această vi­zită o nouă manifestare a năzuinţei reciproce a popoarelor noastre, a partidelor noastre de a întări şi mai mult şi a dezvolta unitatea şi co­laborarea intre Uniunea Sovietică, Republica Populară Romînă, între toate ţările lagărului socialist. Prie­tenia dintre popoarele ţărilor socia­liste reprezintă o forţă atît de in­vincibilă, o avuţie atît de mare, cum n-a mai avut nimeni şi niciodată in­ lume. Noi, comuniştii, sintem­ mîndri că ne-a revenit fericirea de a crea şi a întări această uniune a popoarelor libere in numele unei vieţi mai bune a oamenilor mun­cii, spre binele păcii în întreaga lume. Republica Populară Romînă, îm­preună cu celelalte ţări socialiste, aduce o mare contribuţie la cauza comună a întăririi unităţii şi coeziu­nii puternicului lagăr socialist, a­­pără cu hotărîre pacea în întreaga lume. Permiteţi-mi să-mi exprim con­vingerea că vizita de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamen­tale române în ţara noastră va con­tribui la întărirea continuă a prie­teniei şi colaborării frăţeşti din­tre popoarele sovietic şi român, va sluji intereselor păcii şi socialis­mului. Vom face totul pentru ca în timpul vizitei în ţara noastră să vă simţiţi tot atît de bine ca la dv. în patrie. împreună cu întregul popor so­vietic vă spunem: Bun venit, scumpi prieteni! IN IN­TE­R­I­ORUL ZIARUlUlj • PROGRAMUL PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE (partea a doua) (pag. 3—7). • I. Stanatiev: Calitatea oțe­lului — preocuparea noastră principală (pag. 2-a). • V. Vîntu : Culese de pe lito­ral (pag. 2-a). • Să folosim fiecare zi bună de lucru pentru grăbirea lucră­rilor agricole (pag. 2-a). • Măreţul program al cons­trucţiei comunismului emoţio­nează întreaga omenire — Uria­şul ecou mondial al proiectului de Program al P.C.U.S. (pag. 8-a). • Lucrările Forumului Mon­dial al Tineretului (pag. 8-a). Cuvîntarea tovarăşului Gh­vorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarăşe Hruşciov, Dragă tovarăşe Brejnev, Dragi tovarăşi şi prieteni, Sosind In glorioasa capitală a Uniunii Sovietice îngăduiţi-ne, îna­inte de toate, să exprimăm mulţu­mirile noastre cordiale Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernului so­vietic pentru invitarea delegaţiei de partid şi guvernamentale a Re­publicii Populare Române, pentru primirea atît de caldă pe care ne-o faceţi şi, totodată, să vă transmi­tem salutul frăţesc adresat din toată inima de poporul român ma­relui popor sovietic. Ca şi alte ori cînd am avut pri­lejul de a ne afla în Uniunea Sovie­tică, venim şi acum în mijlocul oa­menilor sovietici ca la prietenii cei mai buni şi cei mai apropiaţi ai poporului român. Poporul nostru urmăreşte cu ad­miraţie succesele epocale pe care le obţine poporul sovietic sub con­ducerea înţeleaptă a Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice, a Co­mitetului său Central, în frunte cu iubitul nostru tovarăş şi prieten Nikita Sergheevici Hruşciov, a cărui activitate prodigioasă — pusă în slujba cauzei comunismului şi păcii ș­i-a cîştigat în întreaga lume un înalt prestigiu, stima şi drago­stea celor ce muncesc. Victoriile repurtate de poporul sovietic în crearea bazei tehnico-materiale a comunismului, în dezvoltarea gi­ganticei forţe economice a statului sovietic şi în făurirea unei vieţi de înaltă bunăstare materială şi spiri­tuală pentru poporul sovietic, ex­cepţionalele realizări tehnico-ştiin­­ţifice ale U.R.S.S. constituie un pu­ternic factor mobilizator în lupta oamenilor muncii de pretutindeni, exercită o înrîurire profundă asu­pra întregii dezvoltări contempo­rane, în faţa poporului sovietic se des­chide perspectiva strălucită a con­struirii societăţii comuniste în ur­mătoarele două decenii. în proiec­tul noului Program al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, pu­blicat ieri de presa sovietică, noi vedem un document al marxism­­leninismului creator, de însemnă­tate principială şi practică imensă. Trasînd sarcinile concrete ale con­struirii societăţii comuniste în U.R.S.S., analizînd problemele fun­damentale ale trecerii omenirii de la capitalism la comunism, Progra­mul P.C.U.S. va fi de un nepreţuit sprijin pentru toate partidele fră­ţeşti, pentru toate popoarele lumii. După cum vă este cunoscut, Re­publica Populară Romînă a obţinut rezultate de seamă în construcţia socialistă. Se dezvoltă continuu in­dustria, agricultura socialistă, cul­tura, creşte an de an nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul român munceşte cu însufleţire şi hărnicie pentru înfăptuirea planu­lui de 6 ani, care are ca obiectiv fundamental desăvîrşirea construc­ţiei socialiste în ţara noastră. Sprijinul frăţesc, multilateral, pe (Continuare în pag. VIII-a) La Kremlin, cu prilejul vizitei făcute tovarăşului N. S. Hruşciov (Telefoto TASS — AGERPRES) Dupâ noile reduceri de preţuri Prin magazinele Capitalei Ieri, pe Lipscani. Animaţie deo­sebită. Numeroşi bucureşteni au fost atraşi de vitrinele acestei cu­noscute artere comerciale cuprinse între cele două mari magazine uni­versale „Bucureşti“ şi „Victoria". Privirile cercetau cu interes etiche­tele cu preturi. Pe multe dintre ele, vechea cifră e tăiată. Cifre noi au apărut, reflectînd reducerile prevă­zute în recenta Hotărîre. încă din ajun, vînzătorii din ma­gazinele mai importante au aranjat cu grijă și gust vitrine speciale unde se află expuse sortimente care, începînd de ieri, se vînd cu preţuri reduse. Ca şi cu alte prile­juri asemănătoare din ultimii ani, în faţa vitrinelor şi în magazine conversaţiile se legau spontan. Tema : cum se răsfrîng în bugetul fiecăruia noile măsuri luate de partid şi guvern, care duc la creş­terea puterii de cumpărare. Se auzea foarte des întrebarea : — Cu cît s-a ieftinit ? Şi vînzătorii din diferite raioane — textile, încălţăminte, articole elec­­tro-casnice, librărie şi altele — care cu o zi înainte lucraseră la tran­scrierea listelor cu noile preţuri — răspundeau: „Cu 64 lei la sacouri de in cu ţesătură de şantung"; „Cu 33, 38, 40 lei la diferite ţesături din in“ ; „Cu 415, 505 lei la maşinile de cusut „Ileana" şi „Supercasnica“... — De obicei, la început de săp­­tămînă, pe uşile magazinului intră mai puţini cumpărători decît spre sfirşitul ei — ne spune directorul magazinului universal „Bucureşti“, tov. N. Gănciulescu. Azi însă, deşi luni, e o zi de vîrf. Firesc. Numai în magazinul nostru sunt puse la dis­poziţia cumpărătorilor peste o sute de articole cu preţ redus... Dintre cei aproximativ 7000 de vi­zitatori de ieri ai magazinului, peste 5000 au făcut cumpărături (cu cel puţin 25 la sută mai mulţi ca într-o sîmbătă obişnuită). La raionul „Con­fecţii bărbăteşti“ l-am întîlnit pe strungarul Petre Pavel, fruntaş în producţie la uzinele „Timpuri Noi“, îşi alegea un sacou.­­ Ieri costa 253 lei. Iar azi îl cumpăr cu 189, îmi rămin, deci, 64 de lei cu care pot face şi alte cum­părături. Noua reducere de preţuri ca şi majorarea salariilor, prevă­zute în Hotărîre, arată încă odată grija partidului pentru a ne crea nouă, oamenilor muncii, condiţii de viaţă tot mai bune. Acestei griji permanente îi vom răspunde prin noi realizări în muncă. Magazinul universal „Victoria“« La intrare, megafoane şi panouri special instalate informau pe cetă­ţeni la ce etaje anume găsesc (Continuare în pag. II-a) A 1­X000-a tonă fontă peste plan Furnaliştii care deservesc cele două furnale noi de la Combinatul siderurgic Hunedoara au elaborat luni cea de-a 10.000-a tonă fontă peste sarcinile de plan. Paralel cu sporirea producţiei, ei au redus preţul de cost al fontei, realizînd de la începutul anului economii de pes­te 4.600.000 lei, îmbunătăţind reţeta de dozare a încărcăturii şi asigurînd un proces tehnologic cît mai corespunzător, topitorii de la furnalul nr. 6 au ela­borat în luna iulie zilnic peste plan în medie cîte 33.000 kg. fontă. Minerii economisesc lemnul COMANEŞTI (coresp. „Scînteii“). în acţiunea de economisire a lem­nului necesar lucrărilor din subte­ran, minerii din bazinul carbonifer Comăneşti au obţinut rezultate bune. Lemnul pentru armare este înlocuit tot mai mult cu bol­­ţari din beton sau cu armături me­talice. De la începutul anului şi pînă acum 1221 m. de galerie a fost armată cu bolţari, în loc de lemn, faţă de 800 metri cît era planificat, în acest fel s-a economisit cîte un metru cub de material lemnos la fiecare 1000 tone de cărbune ex­tras. Difuzarea manualelor şcolare Astăzi începe în întreaga ţară difuzarea manualelor şcolare pen­tru clasele VIII—XI. Ele vor fi puse în vînzare la librării şi la coopera­tive săteşti. In Capitală, difuzarea manuale­lor şcolare se va face prin 21 li­brării şi puncte de desfacere. A­­cestea­­ sunt: Librăria „Cartea Rusă“ (Calea Victoriei 42), Libră­ria Tineretului (B-dul Schitu Mă­gureanu 4), Librăria „George Coş­­buc“ (str. Lipscani 26), Magazinul universal „Victoria“ (Calea Victo­riei 17), Librăria Noastră — uni­tăţile nr. 4,10, 11, 12, 17, 19, 25, 26, 27, 30, 34, 37, 46, 62, 73, 74, pre­cum şi la noua unitate din Calea Griviţei, deschisă recent în blocu­rile noi din preajma Atelierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“. Vnm avffl n rnlfrlivă înîlftriiftarf“ ----------- - -----­ DRAGANESTI-OLT (coresp. „Scîn­teii“). — Cu ani în urmă ţăranii muncitori din satul Bărcăneşti, co- - muna Vîlcele, raionul Drăgăneşti- Olt, au creat o întovărăşire agrico­lă. Executînd în comun o serie de lucrări agricole ei au văzut că munca le e mai spornică, iar re­coltele sînt mai mari decît pe vre­mea cînd îşi lucrau pămîntul indi­vidual. In acelaşi timp întovărăşiţii din Bărcăneşti s-au interesat de rezultatele pe care le obţin mem­brii unor gospodării colective din raion ca cele din Crîmpoaia, Căli­­neşti, Dragomireşti etc. Întorşi acasă dintr-o vizită la G.A.C. Stoicăneşti au povestit consătenilor lor că gospodăria colectivă din Stoicăneşti este multi­milionară, că averea ei obştească depăşeşte 8.000.000, că aici colecti­viştii lucrează pămîntul după reguli agrotehnice înaintate, obţin recolte mult mai mari decît ei. Totodată ei le-au povestit că gospodăria este multilateral dezvoltată, are un pu­ternic sector zootehnic. Exemplul gospodăriilor fruntaşe, popularizarea rezultatelor obţinute de ele au dat roade. Pe baza cere­rilor ţăranilor muncitori din satul Bărcăneşti întovărăşirea a fost transformată în gospodărie colecti­vă în care au intrat 280 familii cu 793 ha. „Vom avea şi noi o colectivă în­floritoare“ , au spus tinerii colec­tivişti cu prilejul înfiinţării gospo­dăriei. TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului FRIEDRICH TRAUGOTT WAHLEN Preşedintele Confederaţiei Elveţiene Cu ocazia sărbătorii naţionale a Confederaţiei Elveţiene, vă rog, domnule preşedinte, să primiţi cele mai sincere felicitări şi cele mai bune urări pentru dv. personal şi pentru poporul elveţian. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române SALUTUL FRAITSC AL MOSCOVEI Că Moscova ştie ca nici un alt oraş din lume să-şi primească oaspeţii e un fapt bine cunoscut. Primirea pe care moscoviţii au făcut-o delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a R. P. Romîne a lăsat o amintire de neşters. Ne-a emoţionat căldura puternică re­vărsată generos din adîncurile unui suflet mare de prieten şi frate. Luni a fost o zi frumoasă, o zi fierbinte, ca şi inimile moscoviţi­lor. Deasupra capitalei sovietice un cer fără urmă de nori, cu soa­re arzător pe cupola albastră. In faţa gării Kiev s-a adunat, încă înainte de venirea trenului, o mare mulţime de moscoviţi, cu buchete de flori, cu steguleţe ro­mîneşti şi sovietice. Mii de oameni umplu piaţa din faţa gării, cele două părţi ale podului Smolens­­kului, vechea stradă Arbat, pînă departe spre porţile Kremlinului. Pretutindeni, fîlfîie drapelele în­frăţite ale Uniunii Sovietice şi R. P. Romîne. E o atmosferă de adevărată sărbătoare. Soseşte trenul special. To­varăşii N. S. Hruşciov şi Gh. Gheorghiu-Dej se îmbrăţişează cu căldură şi se sărută. In această îmbrăţişare simţim dragostea PRIN TELEFON DE LA TRIMIŞII NOŞTRI caldă, frăţească, dintre popoarele noastre strîns unite în măreţul lagăr socialist. Apariţia delegaţiei romîne înso­ţite de conducătorii sovietici în piaţa din faţa gării Kiev­e, salu­tată cu aplauze îndelungate, cu ovaţii furtunoase. Oamenii flutură deasupra capetelor buchete multi­colore de flori şi steguleţe roşii şi tricolore, scandînd minute în şir: „Drujba!“. „Drujba Mulţimea de moscoviţi întîmpi­nă cu aclamaţii apariţia cortegiu­lui de maşini, în frunte cu auto­mobilul deschis în care se află to­varăşii Gh. Gheorghiu-Dej, 1. Gh. Maurer, împreună cu tovarăşii N. S. Hruşciov, L. I. Brejnev. Dea­supra maşinilor, ca un arc so­lemn, strălucesc în soare imense panouri transversale care leagă clădirile de pe cele două laturi ale străzilor. Ele adresează cuvinte de bun venit înalţilor oaspeţi romîni, cuprind urări pline de căldură în cinstea prieteniei frăţeşti romîno­­sovietice şi a marii comunităţi a ţărilor lagărului socialist. Ne amestecăm în mulţime. Prin­tre moscoviţii care au venit astăzi să intîmpine delegaţia romînă întîlnim destui oameni care au cunoscut şi îndrăgit ţara noastră. Iată-l de pildă pe tov. Bors Trofi­­movici Danilin, lăcătuş montor la uzinele „Kalilor", fost ostaş in rîndurile unităţilor sovietice care au luptat cu eroism pentru izgo­nirea hoardelor fasciste din ţara noastră. — Ştiu cum era Romînia pe a­­tunci, — ne spune dînsul — şi îmi dau seama ce drum imens aţi par­curs în aceşti 17 ani. Mă bucură succesele poporului român, ca pro­priile noastre succese. Eu văd în vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale romî­ne o nouă manifestare a prieteniei dintre popoarele noastre. Această prietenie este mai puternică de­cît granitul, mai tare decît oţelul... Învăţătoarea Elena Ivanovna Zaharova, care a vizitat de curînd ţara noastră împreună cu un grup de turişti, ne spune: — Am venit cu dragoste să sa­lut delegaţia romînă. Fluturînd a- VICTOR BÎRLĂDEANU AMBROZIE MUNTEANU (Continuare în pag. VIII-a)

Next