Scînteia, august 1961 (Anul 30, nr. 5243-5273)
1961-08-01 / nr. 5243
Past 2 Calitatea oţelului — preocuparea noastră principală Necesităţile dezvoltării continue a economiei naţionale pun în faţa colectivelor din întreprinderile siderurgice sarcina deosebit de importantă de a îmbunătăţi calitatea produselor, de a realiza noi sortimente de oţeluri de bună calitate pentru a sprijini în şi mai mare măsură pe muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile constructoare de maşini şi din alte sectoare în lupta lor pentru a realiza maşini şi alte produse la un înalt nivel calitativ. Calitatea produselor fabricate, îndeosebi a oţelurilor pe care le folosim atît noi cît şi alte întreprinderi din ţară, este obiectivul principal al întrecerii socialiste ce se desfăşoară in uzină. După apariţia Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste a fost întocmit un plan de îmbunătăţire a calităţii produselor. Prevederile acestui plan se înfăptuiesc acum pas cu pas. Organizaţia de bază din secţia oţelărie a analizat trimestrial situaţia calităţii producţiei. Preocuparea organizaţiei de a analiza activitatea fiecărui schimb şi, în special, a schimburilor cu rezultate mai slabe — a dat roade. Calitatea oţelului s-a îmbunătăţit, iar rebuturile s-au redus lună de lună în mod simţitor. La cuptoarele Martin s-au elaborat pînă acum în acest an peste 109 şarje rapide, iar pe întreaga oţelărie s-au dat peste plan mai bine de 1.100 tone oţel eectric şi Martin, în fruntea întrecerii pentru o calitate superioară a oţelurilor s-au situat schimbul condus de inginerul Herman Dascălu şi maistrul Mihai Blag de la oţelăria electrică, precum şi echipa condusă de maistrul Vasile Onişor, de la cuptoarele Martin. Pentru eliminarea unor deficienţe care aveau uneori efecte negative asupra calităţii oţelului electric, — îndeosebi la obţinerea unei suprafeţe corespunzătoare a lingourilor de oţel folosit pentru scule, sirme speciale şi pentru rulmenţi — a fost extinsă metoda de turnare a oţelului prin sifon pe poduri de turnare. Ea a dat rezultate bune. O altă măsură eficientă, care a contribuit la îmbunătăţirea calităţii oţelului, a fost reglarea vitezei de turnare in lingotieră, prin adaptarea unei pîlnii intermediare îa turnarea din căldare. Această metodă, care a fost experimentată de curînd, a dus la îmbunătăţirea aspectului de suprafaţă, precum şi la îmbunătăţirea structurii oţelului, în scopul eliminării incluziunilor nemetalice la elaborarea oţelului Martin, se face un control minuţios al materialului refractar care intră în zidirea podurilor pentru turnare prin sifon. Această măsură a dus parţial la îmbunătăţirea calităţii oţelurilor. Totuşi, în această direcţie avem nevoie de un sprijin mai mare şi din partea unor fabrici de produse refractare — „Vulturul" din Comarnic, „CristianT"-Braşov, fabrica de produse refractare din Baiu-Mare — care sunt chemate ca, la rîndul lor, să găsească soluţii pentru a ne livra produse refractare numai de bună calitate, în faţa noastră stă acum şi rezolvarea altor probleme legate de creşterea indicilor calitativi ai oţelurilor. La oţelurile de cementare şi altele mai apar uneori sufluri în lingouri. Ne-am propus să creăm la oţelăria electrică o staţie de calcinare a tuturor materialelor de adaos — fondante şi feroaliaje — evitînd astfel posibilitatea introducerii gazelor în oţel, în timpul elaborării şarjelor. Măsurile pe care le-am luat sau le vom lua în continuare, pentru a elabora oţel mai mult şi de bună calitate, nu se vor opri aici. Noi ne dăm seama că în această direcţie mai există în uzina noastră însemnate rezerve interne. Avem în uzină multe brigăzi şi echipe fruntaşe de oţelari care obţin cantităţi sporite de oţeluri de calitate superioară, folosesc metode înaintate de muncă. O experienţă bună în ce priveşte prelungirea durabilităţii de funcţionare a cuptoarelor a dobindit brigada condusă de Mihai Benţa de la oţelăria electrică. Cu ajutorul muncitorilor din celelalte două brigăzi de la cuptorul la care lucrează, membrii acestei brigăzi au reuşit să stabilească un procedeu de lucru care să asigure reparaţii „la rece" de bună calitate şi rapide, precum şi reparaţii „la cald" care să fie făcute imediat după turnarea şarjei. Noi ne vom strădui să extindem metoda de lucru a acestei brigăzi şi în general, a experienţei înaintate. îmbunătăţirea calităţii oţelului este nemijlocit legată de ridicarea calificării cadrelor de muncitori şi tehnicieni. în cursul acestui an, un număr însemnat de muncitori şi tehnicieni de la oţelărie au urmat cursuri profesionale organizate în cadrul întreprinderii. în cadrul acestor cursuri, oţelarii au putut să-şi însuşească procedee tehnologice avansate de elaborare a oţelurilor, prin studierea sistematică a diferitelor reviste, cărţi de specialitate şi altele. La propunerea comitetului de partid, conducerea uzinei împreună cu comitetul sindicatului vor organiza un curs de specializare a topitorilor-şefi şi a topitorilor, îndeosebi a celor de la oţelăria electrică. La acest curs ei vor studia procesele tehnologice noi de elaborare a oţelurilor. întregul nostru colectiv, însufleţit de noile măsuri luate de partid şi guvern pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, este hotărît să facă totul ca să obţină realizări şi mai însemnate în îmbunătăţirea calităţii produselor. ION STANATIEV directorul uzinelor „Industria Sîrmei“ Cîmpia Turzii . Magazinele, bunăoară. Intrînd in Eforie, te întîmpină linia originală a două noi complexe comerciale. Aproape totul e sticlă. Ziduri nu există. Vitrinele dezvăluie în întregime interiorul magazinelor, de o luminozitate neobișnuită. Masele plastice ale mobilierului aduc nota lor specifică, vie şi colorată, în alcătuirea interioarelor, simple, neîmpovărate. Buna aprovizionare, cu mărfuri variate, într-o prezentare îngrijită, prospeţimea şi acurateţea te atrag. Unul din complexe este alimentar : magazin cu autodeservire, carne, fructe, legume. Aici, ca şi pe întregul litoral, reţine atenţia buna aprovizionare cu fructe şi zarzavaturi de sezon. Celălalt complex, mai vast, e o galerie comercială alcătuită din magazine dintre cele mai diverse: încălţăminte (uşoară, de sezon), parfumerie, cadouri, articole de piaţă Cine a uitat să-şi cumpere de-acasă costum de baie, pălărie sau pantofi de plajă, le găseşte aici, după gust Domină în acest complex un elegant bufet cu autodeservire, foarte asemănător cu „fratele“ său bucureşteen din ansamblul de locuinţe al Piştii Republicii. Meniul atrăgător S-ar* cere Insa din partea personalului o mai mare operativitate în orele de vîrf pentru a se reduce din, timpul de aşteptare. Noul centru comercial din Eforie, in care sint situate cele două complexe, mai cuprinde restaurantul şi cofetăria „Pescăruş“, precum şi itotal 1961 — şirag de staţiunigrâdină, cu faleze şi plaje mai frumoase, mai îngrijite ca oricind. Litoral 1961 — târîm al unor noi şi fermecătoare construcţii Dar nu numai atît... Venit la odihnă sau în excursie, ţi se impun atenţiei, în aceeaşi măsură, numeroase aspecte îmbucurătoare, începind cu aprovizionarea şi sfîrşind cu viaţa culturală din staţiuni. Fac şi ele parte din cadrul de neuitat al vacanţei la mare... Descoperi cu plăcere multe schimbări şi îmbunătăţiri faţă de Sezoanele trecute, clădirile recent înălţate ale unui oficiu poştal, telefonic şi ale agenţiei de voiaj. Moderne, încăpătoare. Construcţii similare s-au ridicat şi la Vasile Roaită. Ceea ce a îmbunătăţit substanţial condiţiile de obţinere a legăturilor telefonice sau procurarea biletului de tren, lamenajarea falezelor, construirea raunor diguri precum şi alte lucrări de acelaşi gen au lărgit, în ultimii ani, plajele ; le-au făcut mai frumoase, incomparabil mai atrăgătoare. Fiecare plajă a dobîndit astfel ceva al ei, o anumită personalitate. Cine, odihnindu-se la mare, nu încearcă, in scrisorile către cel de acasă, să descrie măcar în cîteva cuvinte fîşia de nisip pe care-şi petrece o bună parte a zilei? Bucuriile ar putea fi însă sporite prin unele amenajări impuse de însăşi noua înfăţişare, modernă, a staţiunilor. Grijei pentru eleganţa falezelor, pentru covoarele de iarbă şi flori, pentru aspectul plăcut şi curăţenia plajelor, i-ar trebui adăugate unele preocupări noi. Au apărut în ultima vreme reuşite articole pneumatice de plajă. N-ar putea fi decît binevenită, in apropierea undelor mării, prezenţa unor atrăgătoare şi viu colorate centre de închiriat anumite articole specifice plajei, care fac bucurie tuturor vîrstelor Există mult loc, în ceea ce priveşte deservirea pe plajă, pentru fantezie, inventivitate şi bun gust... Sugestia e adresată şi difuzării presei, care n-ar avea decit de folosit dintr-o legătură mai strînsă cu... plaja. Ziarele din ziua respectivă sosesc pe litoral în jurul orei 11 dimineaţa Ce-i împiedică pe difuzori să fie cu adevărat operativi, coborînd scările falezei către miile de oameni ? Fiind vorba de faleză... Se află la Vasile Roaită o porţiune de faleză căreia tare bine i-ar prinde un gărduleţ. Apoi, în orele de plimbare, mai ales, îţi dai seama că numărul băncilor, atît de-a lungul falezei, cît şi pe unele străzi şi alei, este încă insuficient. pe Se ştie cit de solicitate sunt pe litoral răcoritoarele şi îngheţata, îmbucurătoare, în această privinţă, e prezenţa numeroaselor chioşcuri bine utilate şi aprovizionate, avînd asigurate condiţii igienice excelente. Venind de la plajă, găseşti totdeauna sucuri de fructe bine răcite. Din păcate insă, la Eforie, o mare porţiune de piaţă, Intre hotelul „Marea Neagră" şi restaurantul in terase, e lipsită de această binefacere. Trebuie să faci o adevărată excursie după o limonada sau o îngheţată. Nu s-ar putea înmulţi numărul tonetelor ? Apreciabil e faptul că, faţă de anii precedenţi, s-au realizat progrese în operativitatea prezenţei pe litoral a ultimelor cărţi şi filme. Găseşti ln librării şi la standurile de pe străzi „cartea zilei“. Volumele au miros plăcut de cerneală tipografică proaspătă. Şi filmele sunt, în marea lor majoritate, noi. Din păcate, nu şi toate jurnalele de actualităţi... Frecvente sunt turneele artistice şi de o ţinută mai îngrijită în comparaţie cu sezoanele trecute, când se mai pripăşeau pe litoral „şuşanişti“. Variate ca gen, aproape în fiecare seară au loc spectacole pe scenele teatrelor de vară din staţiuni. O menţiune deosebită merită Teatrul de Stat din Constanţa — aflat aproape în permanenţă în mijlocul oamenilor muncii veniţi la odihnă. Dacă şi ora de începere a spectacolelor ar fi mai riguros respectată... Atrăgătoare sunt programele de activitate din ultima vreme ale cluburilor şi „punctelor culturale“ din Vasile Roaită şi Eforie. Aflate la „vedere“ în staţiuni, programele Invită zilnic la scurte expuneri politice şi ştiinţifice, întîlniri cu scriitori, audiţii pe discuri, concursurighicitoare, seri distractive, recenzii. Nu s-ar putea face aceleaşi aprecieri despre activitatea sportivă. Se remarcă, cu justificate păreri de râu, absenţa unor demonstraţii sportive oferite de echipele noastre fruntaşe care ar putea face astfel o bună propagandă voleiului, handbalului, baschetului. U.C.F.S.-Constanţa are cuvântul. St oua linie pe care circulă trolleibuze confortabile, de un bleu care se integrează plăcut in peisajul litoralului, asigură o bună şi frecventă legătură între staţiuni,n ceea ce priveşte Insă GETAX-ul.Coboară zilnic din tren mii de oameni, la Vasile Roaită şi Eforie. Fireşte, cu bagajele respective. Dar nici un taxi nu-i aşteaptă in faţa gărilor. La Vasile Roaită, fiindcă ele pur şi simplu nu există la Eforie, fiindcă şoferii de taxiuri preferă să stea, fără clienţi, în centru. Iar călătorul se descurcă cum poate. O mulţime de afişe şi panouri invită pe litoral la excursii. Printre itinerariile O.N.T. se află cîteva foarte atrăgătoare : vizitarea Constanţei, a muzeelor sale, a originalului acvarium, turul de noapte al litoralului. Asta — pe uscat. Pe mare — hidrobuzele cochete ale NAVROM-ului asigură o legătură permanentă între staţiuni. Plăcută, de neuitat este o călătorie de-a lungul coastei Intre Tomis (frumosul port turistic aliat in construcţie) şi Mangalia. Anul trecut, însă, hidrobuzele navigau şi spre Mamaia... O sugestie: ar fi bine venit dacă un membru al „echipajului“ s-ar afla din cinci in cindi in mijlocul călatorilor excursionişti, făcînd oficiu de ghid. Oamenii, doar, sint interesaţi sa afle despre condiţiile de navigaţie, despre particularităţile Mării Negre, despre fauna şi flora ei-Intre „Marina“ şi „Torero“, cîntate cu o insistenţă obositoare de unele orchestre din restaurantele de pe litoral, auzi: „...Şi-n apa mării De pe-ntregul litoral“... Dar litoralul, frumosul nostru litoral al vastelor construcţii, al bucuriei unei vacanţe cum niciodată pînă astăzi n-au cunoscut oamenii muncii, nu şi-a aflat încă o melodie pe măsură, larg îndrăgită, care să fluture pe buzele tuturor. Sperăm s-o auzim. VICTOR VÎNTU Culese de pe litoral ară şi însămînţează GALAŢI (coresp. „Scînteii"). — Membrii gospodăriilor agricole colective din raionul Făurei, regiunea Galaţi, au terminat treierişul griului, secarei şi orzului de toamnă. Folosind fiecare zi burtă de lucru şi întreaga capacitate a combinelor şi batozelor de care dispun cele 6 S.M.T.-uri, colectiviştii au treierat în 3 săptămîni recolta de pe 32.270 ha. cu grij şi secară şi 2.466 ha. cu orz de toamnă. Fruntaşe sunt gospodăriile colective din comunele Plopu, Ianca, Mircea Vodă şi Grădiştea. Paralel cu treierişul, mecanizatorii au executat arături adinei pe o suprafaţă de 13.785 ha. şi au însămînţat cu furaje, In cultură dublă, 4932 ha. =♦♦♦= Să folosim fiecare zi bună de lucru pentru grăbirea la Gata cu recoltările La G.A.S. Cristeşti- Iaşi s-au cultivat în acest an 517 ha. cu grîu. Organizînd bine munca combinerii printre care Anton Dumitru, Sacu Ion, Palade Constantin şi alţii, au reuşit sa depăşească cu mult normele zilnice de lucru. In unele zile Anton Dumitru, de pildă, a recoltat pînă la 2 vagoane de grîu pe zi. De cîteva zile au venit în ajutor Încă 10 combine de la S.M.T. Holboca şi astfel s-a reuşit ca pînă în seara zilei de 29 iulie sa se termine recoltatul. Paralel cu lucrările de recoltare s-au luat măsuri sa se strîngă paiele și să se treacă la arat cu 8 tractoare în două schimburi. Pînă In prezent s-au arat aproape 250 ha. CONSTANTIN CHITIC organizator de partid 010- S36 MUNCITORI ELEVI ...din clasele a Vlll-a şi a IX-a de la Şcoala medie serală a atelierelor navale „Filimon Sîrbu“-Giurgiu au plecat în ziua de 25 iulie intr-o excursie de 10 zile. Ei vor vizita oraşele Constanta, staţiunile climaterice de pe litoral, Galaţi, Brăila, Oneşti, Borzeşti, Tîrgul Ocna, Braşov şi Bucureşti. Cu acest prilej, vor vizita şi cîteva întreprinderi industriale. Printre cei care au plecat în aceasta excursie se află fruntaşii ln producţie şi la învăţătură Alexandru Velicu, ajustor, Cercel Ion, cazangiu, Savodschi Petre, electrician, şi alţii. (De la Dobre Dumitru — normator). DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI ...sectorul zootehnic al gospodăriei colective din comuna Băleni, raionul Bujor, a crescut cu 45 vaci cu lapte şi 32 juninci. Gospodăria are acum peste 300 vaci şi juninci, 2630 ovine şi peste 1000 porcine. Pentru adăpostirea animalelor proprietate obştească colectiviştii au dat în folosinţă de curînd două grajduri şi o îngrăşătorie pentru porci. (De la Ion Macovei — colectivist). 212 NOI APARTAMENTE ...au fost date anul acesta în folosinţa oamenilor muncii din oraşul Reşiţa. Un număr de 75 apartamente au fost construite şi la Bocşa şi Dognecea. In prezent sínt în curs de construcţie în oraşul Reşiţa noi blocuri cuprinzînd 319 apartamente. La unele din ele lucrările sínt la roşu, iar altele sínt In stadiu de finisare. (De la Straton Nicanor — învăţător), pe scusT de la corespondenţii voluntari SCUT GIA Oraşele patriei: Tîrgu Mureş. an (Foto Gh. Vintilă) în raionul Segarcea s-a terminat treierişul pâioaselor CRAIOVA (coresp. „Scînteii"). Sprijiniţi de mecanizatorii de la S.M.T. Segarcea şi S.M.T. Birca şi folosind din plin atelajele proprii şi braţele de muncă, colectiviştii din cele 52 gospodării colective din raionul Segarcea au terminat treierişul recoltei de pe cele peste 30.000 ha. cultivate cu păioase. Raionul Segarcea este primul raion din regiunea Oltenia care a terminat treierişul Fruntaşe la strînsul recoltei sunt gospodăriile colective din comunele : Padea, Goicea, Măceşul de Sus, Gîngiova, Birca şi altele. Hotărîţi să pună baze trainice recoltei anului viitor, colectiviştii din raion, ajutaţi de mecanizatori, zoresc executarea arăturilor adinei de vară. Pînă acum ei au arat 12.485 ha. şi au însămînţat cu porumb siloz 3804 ha. Ramaşi în urma cu treierişul CLZJJ (coresp. „Scînteii"). — în săptămîna care a trecut, în multe unităţi agricole din regiunea Cluj s-au intensificat strînsul şi treieratul recoltei. Fruntaşi la recoltatul păioaselor şi la treierat sînt colectiviştii din raionul Zalău. în acest raion o parte a gospodăriilor colective ca cele din Someş- Odorhei, Crasna, Năpradea, Surduc precum şi gospodăria de stat Zalău au terminat treierişul. Pînă în prezent, mai mult de jumătate din cerealele recoltate în acest raion au fost transportate la aiii iar planul de treieriş a fost realizat în bună parte. In mai multe raioane însă transportul la arii şi treieratul intîrzie. Printre acestea se numără raioanele Aiud, Turda, Bistriţa şi Huedin, în raionul Gherla cu toate că a fost transportată pe aiii circa o s-a treime a cerealelor recoltate s-a treierat o mică cantitate. Organele de partid şi de stat din aceste raioane rămase în urmă cu treierişul au datoria să îndrume unităţile agricole din raza lor la organizarea mai bună a acestor importante lucrări din campania agricolă de vară. Nr. 5243 Cu prilejul celei de-a 34-a aniversări a Armatei populare chineze de eliberare Cu prilejul celei de-a 34-a aniversări a Armatei populare chineze de eliberare, ataşatul militar al R. P. Chineze la Bucureşti, locotenent colonel Sia Fei, a oferit luni seara un cocteil în saloanele ambasadei. Au luat parte general colonel Floca Arhip, adjunct al ministrului forţelor armate, generali şi ofiţeri, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi alte persoane oficiale. Au participat şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic. A fost prezentat, cu acest prilej, filmul-operă „Şoimul roşu", care înfăţişează un episod din marşul cel lung al Armatei populare chineze de eliberare. (Agerpres) Informaţii • Poetul Iuan Po, membru al Comitetului pe întreaga Chină al Federaţiei oamenilor de artă şi literatură. Şi dramaturgul Hu Ke, membru în Comitetul de conducere al Uniunii oamenilor de teatru din R. P. Chineză, care timp de 3 săptămîni au fost oaspeţii ţării noastre la invitaţia Uniunii scriitorilor din R. P. Romînă, au plecat luni din Capitală. • La Casa prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. din Capitală a avut loc luni o seară literară „M. I. Lermontov“, prilejuită de comemorarea a 120 de ani de la moartea marelui poet rus. Cu acest prilej a conferenţiat poetul Alexandru Andriţoiu, laureat al Premiului de Stat. (Agerpres) • La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 31 iulie 1961, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) X.R.F. ; 2) T.L.A. ; 3) X.E.N. ; 4) K.N.A. ; 5) V.W.I. ; 6) Y.K.J. ; 7) T.D.O. ; 8) B.D.P. 0*0-„Am intîlnit o ţară in plin progres" Declaraţiile fizicianului finlandez P. V. Ruohonen care a vizitat R« P« Romina ~ Oaspetele finlandez P. V. Ruohonen, fizician, redactor ştiinţific al Radiodifuziunii finlandeze, care a vizitat ţara noastră la invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînă, a avut înainte de plecare o convorbire cu un redactor al Agenţiei Agerpres, căruia i-a împărtăşit unele impresii despre R. P. Romînă. „Am întîlnit aici o ţară în plin progres — a spus dl. P. V. Ruohonen. înaintarea şi efortul constructiv se observă nu numai în construcţiile monumentale de peste tot, dar mai ales vizitînd fabricile şi unităţile agricole. In uzine este foarte avansată modernizarea instalaţiilor şi utilajului; totodată este foarte evidentă preocuparea ca muncitorii să lucreze în hale şi ateliere curate, luminoase. Uzinele „1 Mai“ din Ploieşti, Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“ şi alte întreprinderi sunt exemple în acest sens. Ţăranii, la fel, sînt mulţumiţi. Este vizibilă conştiinţa oamenilor că, lucrînd în colectiv, cîştigul fiecăruia creşte şi rezultatul este mai bun decît înainte. In gospodăria colectivă pe care am vizitat-o la Codlea am văzut abundenţă, fiecare este mulţumit şi însufleţit de convingerea că viitorul îi deschide lui şi gospodăriei perspective şi mai mari. De altfel această impresie de bunăstare, de mulţumire, am avut-o pretutindeni, la Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Sinaia, pe litoral şi oriunde am fost. Oamenii sunt veseli, plini de vioiciune, femeile se îmbracă cu gust. In după-amiaza zilei ------------O* de 27 iulie am auzit la radioul nostru din maşină ştirea despre mărirea salariilor şi scăderea unor preţuri şi tarife. Am fost martori ai bucuriei tuturor. O impresie deosebită ne-a lăsat-o vizita la Institutul de fizică atomică, unde, în afară de reactorul nuclear, am văzut că aveţi o serie întreagă de instalaţii de cercetare ştiinţifică perfecţionate, aşa cum se găsesc în puţine ţări. De asemenea am vizitat cu mult interes Institutul de geriatrie din Bucureşti, ale cărui realizări sunt bine cunoscute în Finlanda“. In încheiere, oaspetele finlandez a avut cuvinte de apreciere pentru lupta pentru pace care se duce în ţara noastră. Activitatea de informare a maselor prin presă, radio, publicaţii şi de mobilizare a acestora pentru a lua atitudine în problemele actuale legate de lupta pentru pace este foarte vie şi o socotim deosebit de preţioasă în lupta mondială pentru pace — a spus dl. Ruohonen. Dacă masele din întreaga lume vor fi bine informate asupra pericolelor care există pentru pace în anumite momente, asupra catastrofei pe care ar reprezenta-o pentru toate popoarele un război cu arme nucleare, asupra importanţei pe care o are coexistenţa paşnică, fără îndoială că aceasta va fi o contribuţie esenţială la asigurarea păcii. In ţara dv. am constatat că aceste lucruri sînt binecunoscute şi toată lumea este profund ataşată cauzei păcii. (Agerpres) Numirea noului ambasador al Republicii Populare Romíné In Republica Democrată Vietnam Printr-un Decret al Consiliului de Stat al R. P. Romíne, tovarășul Vasile Pogăceanu a fost numit în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al R. P. Romíné în Republica Democrată Vietnam. Numirea ministrului Republicii Populare Romine In Brazilia Printr-un Decret al Consiliului de Stat al R. P. Romíne, tovarășul Gheorghe Ploeșteanu a fost numit în calitate de trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Republicii Populare Romíne în Brazilia. PRIN MAGAZINELE CAPITALEI (Urmare din part. I-a) mărfuri cu preţuri scăzute. Lustrele şi alte articole electrocasnice atrag mulţi cumpărători. Se comentează cu satisfacţie faptul că ieftinirii acestor articole i se adaugă o substanţială reducere a tarifelor la consumul de energie electrică, ceea ce va aduce însemnate avantaje cetăţenilor in menaj, in confortul casnic. La acest raion o intilnim pe lucrătoarea Maria Zelcu, de la cooperativa „îmbrăcămintea“ din Constanţa. Noua reducere de preţuri a aflat-o in Capitală, unde a venit în vizită la o prietenă. Iat-o la cumpărături: şi-a ales o veioză. Costă 40 lei (în loc de 50). La raionul alăturat cea mai mare căutare o aveau reşourile. Şi preţul lor a fost redus. O pereche de tineri căsătoriţi cumpără o maşină de cusut „Ileana“. — Cu diferenţa de 500 lei putem să ne cumpărăm încă atîtea lucruri. Urcăm la etajul IV al magazinului. Raionul de confecţii din in pentru femei. Printre alţi cumpărători, o elevă de la o şcoală medie din Hunedoara, Angela Zanef, venită in Capitală cu prilejul unei excursii, probează un costum format din rochiţă şi jachetă din ţesătură de in. Preţul? Cu o zi înainte — 256 lei. Acum — 185 lei La o unitate „Confecţia“ din calea Văcăreşti, printre cumpărătorii de ieri dimineaţă se afla şi Marin Andreescu, muncitor la fabrica „Flacăra Roşie"1. De la începutul anului până ieri, la economisit 10.808 dm. p. piele. — Nouă, muncitorilor, — ne-a spus el — recenta Hotărtre a partidului şi guvernului ne dă un şi mai puternic Imbold In lupta noastră de zi cu zi pentru obţinerea de economii la materii prime şl materiale, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şl creşterea productivităţii muncii. Partidul ne arată — și faptele o dovedesc necontenit — că aceasta este calea sigură a ridicării continue a nivelului de trai. La magazinul „Electrotehnica« din Capitală. ^♦♦♦==zi , ■ - ■■■ 'V----------------(Foto: R. Costin) CARMELA (cinemascop) , Sala Palatului R.P.R. (19,80), Republica (9; 11; 13; 15; 17; 19; 11; 23), Gh. Doja (8,30; 10,80; 12,80; 14,30; 10,30; 18,40; 21), Al. Sabia (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21; grădină - 20,15; 22,15), Volga (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Stadionul Giulești (20), Stadionul Republicii (20,15), V. Roaită (9; 11; 10; 15; 17; 19; 21 grădină - 20,30; 22,30), Stadionul Dinamo (20,15), CAVALERII TEUTONI (seriile I și II — cinemascop) : Patria (9,30; 18; 16,45; 20,15), Elena Pavel (8,45; 12,30; 16; 19,30) PESCUITORII DE BUREŢI : Lumina (de la 10 pînă la 13,30 rulează în continuare ; după-amiază : 15,15; 17; 19; 21), 23 August (10; 12; 15; 17; 19 grădină — 20,30), Grădina Elena Pavel (20,SO) ESCROCII : Grădina Progresul (20,30), Magheru (10; 12; 15; 17; 19, 21), Flacăra (14,30; 16,45; 19; 21,15), I. C. Frimu (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15; grădină - 20,15) BUFONUL REGELUI ; V. Alecsandri (15,10; 17,10; 19,10; 21,10) REVISTA VISURILOR : București (9; 10,50; 16,45; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Popular (10,80; 15, 17; 10,95; 21,10), Grădina 18 Septembrie (20,15), VIKINGII : Central (9,45; 12; 14,15; 16,80; 18,45; 21). FII BUN PINA LA MOARTE : Victoria (10; 12,18; 14,30; 16,45; 19; 21,15), B. Delavrancea (16; 18, 20). DRUMUL PARTIZANILOR : M. Gorki (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Al. Popov (de la 10 pînă la 15,45 în continuare). INSULA IN FLĂCĂRI ! Al. Popov (de la 17,40 pînă la 21 rulează in continuare) CORABIA ÎNARIPATA - PESCUIND TONI, SPRE ECUATOR - PĂSĂRI SĂLBATICE - DAC. BROSCOIUL LĂUDĂROS - LA HORA - ŞTIINŢA ŞI TEHNICA nr. 7/1961 . Timpuri Noi (rulează de la 10 până la 21 în continuare). PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII : 13 Septembrie (10). BARBARA : 13 Septembrie (11,80; 16; 18,15; 20,30) MISTERUL FOTOGRAFIEI : Tineretului (16; 18,15; 20,30). OMUL NU SE PREDA : înfrăţirea intre popoare (35; 17; 19; 21). LIBELULA : Cultural (16; 18,15; 20,30), Arta (16; 18,15; grădină — 20,SO), G. Bacovia (16; 18; 20) . ROMEO, IULIETA 51 ÎNTUNERICUL , 8 Martie (10,30; 15,30; 18; grădină - 20,30), Mioriţa (10; 12,30; 16; 18,30; 21), Libertăţii (10; 12; 16,30; 18,45; grădină - 20,30), PEŞTERA MISTERELOR : Griviţa (15; 17; 19, 21) . E LUNG DRUMUL PINA ACASA : c-tia David (15,30; 18; 20,80). LA CAPĂTUL DRUMULUI I Unirea (18; 18,15; grădini — 20,30), Drumul Serii (16; 18;15; 20,30). PRINCIPIUL SUPREM : T. Vladimirescu (15; 17; 19). MAMA INDIA : Munca (15; 17; 19; 21), Patinoarul 23 August (20,15). FATA CU ULCIORUL : Moșilor (15; 17; 19; grădină 20,30). STRADA PRERIILOR : Donca Simo (15; 17; 19; grădină 20,30). MOMENT PERICULOS : 16 Februarie (15, 17; 19, 21), Olga Bancio (15,80; 18; grădină — 20,30). TELEVIZIUNE : 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,15 — Emisiune pentru copii ; „Pagini pestriţe" de A. Barto şi R. Zenonaia. 19,35 — Filmul pentru copii „Povestea stejarului bătrân" — producţie a studiourilor sovietice. 19,45 — Emisiune de ştiinţă şi tehnică : „In vizită la observatoarele astronomice din Uniunea Sovietică" de M. Alexescu. Filmul documentar „Cocsul". 20,05 — Filmul artistic : „Balada soldatului" — producţie a studiourilor sovietice, film distins cu Premiul Festivalului International Cinematografie de la Cannes — 1961. Regia Grigori Ciuhrai. 21,30 — „Pe strune de chitară*. Cântă formaţia instrumentala condusă de Leonid Gudzichievici. In încheiere , sfaturi pentru telespectatori si ultimele stiri.