Scînteia, august 1961 (Anul 30, nr. 5243-5273)

1961-08-01 / nr. 5243

Past 2 Calitatea oţelului — preocuparea noastră principală Necesităţile dezvoltării continue a economiei naţionale pun în faţa colectivelor din întreprinderile si­derurgice sarcina deosebit de im­portantă de a îmbunătăţi calitatea produselor, de a realiza noi sorti­mente de oţeluri de bună calitate pentru a sprijini în şi mai mare măsură pe muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile constructoare de maşini şi din alte sectoare în lupta lor pentru a realiza maşini şi alte produse la un înalt nivel cali­tativ. Calitatea produselor fabricate, îndeosebi a oţelurilor pe care le fo­losim atît noi cît şi alte întreprin­deri din ţară, este obiectivul prin­cipal al întrecerii socialiste ce se desfăşoară in uzină. După apariţia Directivelor C.C. al P.M.R. cu pri­vire la criteriile principale ale între­cerii socialiste a fost întocmit un plan de îmbunătăţire a calităţii produselor. Prevederile acestui plan se înfăptuiesc acum pas cu pas. Organizaţia de bază din secţia o­­ţelărie a analizat trimestrial situa­ţia calităţii producţiei. Preocupa­rea organizaţiei de a analiza activi­tatea fiecărui schimb şi, în special, a schimburilor cu rezultate mai slabe — a dat roade. Calitatea oţelului s-a îmbunătăţit, iar rebu­turile s-au redus lună de lună în mod simţitor. La cuptoarele Martin s-au elaborat pînă acum în acest an peste 109 şarje rapide, iar pe întreaga oţelărie s-au dat peste p­lan mai bine de 1.100 tone oţel e­­ectric şi Martin, în fruntea între­cerii pentru o calitate superioară a oţelurilor s-au situat schimbul condus de inginerul Herman Dască­­lu şi maistrul Mihai Blag de la o­­ţelăria electrică, precum şi echipa condusă de maistrul Vasile Onişor, de la cuptoarele Martin. Pentru eliminarea unor deficien­ţe care aveau uneori efecte negati­ve asupra calităţii oţelului electric, — îndeosebi la obţinerea unei su­prafeţe corespunzătoare a lingou­­rilor de oţel folosit pe­ntru scule, sirme speciale şi pentru rulmenţi — a fost extinsă metoda de tur­nare a oţelului prin sifon pe po­duri de turnare. Ea a dat rezultate bune. O altă măsură eficientă, care a contribuit la îmbunătăţirea cali­tăţii oţelului, a fost reglarea vitezei de turnare in lingotieră, prin adap­tarea unei pîlnii intermediare îa turnarea din căldare. Această me­todă, care a fost experimentată de curînd, a dus la îmbunătăţirea as­pectului de suprafaţă, precum şi la îmbunătăţirea structurii oţelului, în scopul eliminării incluziunilor nemetalice la elaborarea oţelului Martin, se face un control minuţios al materialului refractar care intră în zidirea podurilor pentru turnare prin sifon. Această măsură a dus parţial la îmbunătăţirea calităţii o­­ţelurilor. Totuşi, în această direcţie avem nevoie de un sprijin mai mare şi din partea unor fabrici de produse refractare — „Vulturul" din Comarnic, „CristianT"-Braşov, fa­brica de produse refractare din Baiu-Mare — care sunt chemate ca, la rîndul lor, să găsească soluţii pentru a ne livra produse refrac­tare numai de bună calitate, în faţa noastră stă acum şi rezol­varea altor probleme legate de creş­terea indicilor calitativi ai oţeluri­lor. La oţelurile de cementare şi altele mai apar uneori sufluri în lingouri. Ne-am propus să creăm la oţelăria electrică o staţie de calci­­nare a tuturor materialelor de a­­daos — fondante şi feroaliaje — evitînd astfel posibilitatea introdu­cerii gazelor în oţel, în timpul ela­borării şarjelor. Măsurile pe care le-am luat sau le vom lua în continuare, pentru a elabora oţel mai mult şi de bună calitate, nu se vor opri aici. Noi ne dăm seama că în această direc­ţie mai există în uzina noastră în­semnate rezerve interne. Avem în uzină multe brigăzi şi echipe frun­taşe de oţelari care obţin cantităţi sporite de oţeluri de calitate supe­rioară, folosesc metode înaintate de muncă. O experienţă bună în ce priveşte prelungirea durabilităţii de funcţionare a cuptoarelor a do­­bindit brigada condusă de Mihai Benţa de la oţelăria electrică. Cu ajutorul muncitorilor din celelalte două brigăzi de la cuptorul la care lucrează, membrii acestei brigăzi au reuşit să stabilească un proce­deu de lucru care să asigure repa­raţii „la rece" de bună calitate şi rapide, precum şi reparaţii „la cald" care să fie făcute imediat după turnarea şarjei. Noi ne vom strădui să extindem metoda de lucru a acestei brigăzi şi în gene­ral, a experienţei înaintate. îmbunătăţirea calităţii oţelului este nemijlocit legată de ridicarea calificării cadrelor de muncitori şi tehnicieni. în cursul acestui an, un număr însemnat de muncitori şi tehnicieni de la oţelărie au urmat cursuri profesionale organizate în cadrul întreprinderii. în cadrul a­­cestor cursuri, oţelarii au putut să-şi însuşească procedee tehnologi­ce avansate de elaborare a oţeluri­lor, prin studierea sistematică a di­feritelor reviste, cărţi de speciali­tate şi altele. La propunerea comite­tului de partid, conducerea uzinei împreună cu comitetul sindicatului vor organiza un curs de specializare a topitorilor-şefi şi a topitorilor, îndeosebi a celor de la oţelăria electrică. La acest curs ei vor stu­dia procesele tehnologice noi de elaborare a oţelurilor. întregul nostru colectiv, însufle­ţit de noile măsuri luate de partid şi guvern pentru ridicarea nivelu­lui de trai al oamenilor muncii, este hotărît să facă totul ca să ob­ţină realizări şi mai însemnate în îmbunătăţirea calităţii produselor. ION STANATIEV directorul uzinelor „Industria Sîrmei“ Cîmpia Turzii . Magazinele, bunăoară. Intrînd in Eforie, te întîmpină linia originală a două noi complexe comerciale. Aproape totul e sticlă. Ziduri nu există. Vitrinele dezvăluie în în­tregime interiorul magazinelor, de o luminozitate neobișnuită. Masele plastice ale mobilierului aduc nota lor specifică, vie şi colorată, în al­cătuirea interioarelor, simple, neîm­­povărate. Buna aprovizionare, cu mărfuri variate, într-o prezentare îngrijită, prospeţimea şi acurateţea te a­­trag. Unul din complexe este ali­mentar : magazin cu autodeservire, carne, fructe, legume. Aici, ca şi pe întregul litoral, reţine atenţia buna aprovizionare cu fructe şi zar­zavaturi de sezon. Celălalt com­plex, mai vast, e o galerie co­mercială alcătuită din magazi­ne dintre cele mai diverse: în­călţăminte (uşoară, de sezon), par­­fumerie, cadouri, articole de piaţă Cine a uitat să-şi cumpere de-acasă costum de baie, pălărie sau pantofi de plajă, le găseşte aici, după gust Domină în acest complex un elegant bufet cu autodeservire, foarte ase­mănător cu „fratele“ său bucureş­­teen din ansamblul de locuinţe al Piştii Republicii. Meniul­­ atrăgă­tor S-ar* cere Insa din partea per­sonalului o mai mare operativitate în orele de vîrf pentru a se reduce din, timpul de aşteptare. Noul centru comercial din Eforie, in care sint situate cele două com­plexe, mai cuprinde restaurantul şi cofetăria „Pescăruş“, precum şi itotal 1961 — şirag de staţiuni­­grâdină, cu faleze şi plaje mai frumoase, mai îngrijite ca oricind. Litoral 1961 — târîm al unor noi şi fermecătoare construcţii Dar nu nu­mai atît... Venit la odihnă sau în excursie, ţi se impun atenţiei, în aceeaşi măsură, numeroase aspecte îmbucurătoare, începind cu aprovi­zionarea şi sfîrşind cu viaţa cultu­rală din staţiuni. Fac şi ele parte din cadrul de neuitat al vacanţei la mare... Descoperi cu plăcere multe schimbări şi îmbunătăţiri faţă de Sezoanele trecute, clădirile recent înălţate ale unui o­­ficiu poştal, telefonic şi ale agen­ţiei de voiaj. Moderne, încăpătoare. Construcţii similare s-au ridicat şi la Vasile Roaită. Ceea ce a îmbu­nătăţit substanţial condiţiile de ob­ţinere a legăturilor telefonice sau procurarea biletului de tren, la­menajarea falezelor, construirea ra­unor diguri precum şi alte lu­crări de acelaşi gen au lărgit, în ultimii ani, plajele ; le-au făcut mai frumoase, incomparabil mai atrăgă­toare. Fiecare plajă a dobîndit ast­fel ceva al ei, o anumită persona­litate. Cine, odihnindu-se la mare, nu încearcă, in scrisorile către cel de acasă, să descrie măcar în cîteva cuvinte fîşia de nisip pe care-şi petrece o bună parte a zilei? Bucuriile ar putea fi însă sporite prin unele amenajări impuse de în­săşi noua înfăţişare, modernă, a staţiunilor. Grijei pentru eleganţa falezelor, pentru covoarele de iarbă şi flori, pentru aspectul plăcut şi cu­răţenia plajelor, i-ar trebui adău­gate unele preocupări noi. Au apărut în ultima vreme reu­şite articole pneumatice de plajă. N-ar putea fi decît binevenită, in apropierea undelor mării, prezenţa unor atrăgătoare şi viu colorate centre de închiriat anumite articole specifice plajei, care fac bucurie tuturor vîrstelor Există mult loc, în ceea ce priveşte deservirea pe pla­jă, pentru fantezie, inventivitate şi bun gust... Sugestia e adresată şi difuzării presei, care n-ar avea de­cit de folosit dintr-o legătură mai strînsă cu... plaja. Ziarele din ziua respectivă sosesc pe litoral în jurul orei 11 dimineaţa Ce-i împiedică pe difuzori să fie cu adevărat ope­rativi, coborînd scările falezei că­tre miile de oameni ? Fiind vorba de faleză... Se află la Vasile Roaită o porţiune de fa­leză căreia tare bine i-ar prinde un gărduleţ. Apoi, în orele de plim­bare, mai ales, îţi dai seama că numărul băncilor, atît de-a lungul falezei, cît şi pe unele străzi şi alei, este încă insuficient. pe Se ştie cit de solicitate sunt pe litoral răcoritoarele şi îngheţata, îmbucurătoare, în această privinţă, e prezenţa numeroaselor chioşcuri bine utilate şi aprovizionate, avînd asigurate condiţii igie­nice excelente. Venind de la plajă, găseşti totdeauna sucuri de fructe bine răcite. Din păcate insă, la E­­forie, o mare porţiune de piaţă, In­tre hotelul „Marea Neagră" şi res­taurantul in terase, e lipsită de a­­ceastă binefacere. Trebuie să faci o adevărată excursie după o limo­nada sau o îngheţată. Nu s-ar putea înmulţi numărul tonetelor ? Apreciabil e faptul că, faţă de anii precedenţi, s-au realizat pro­grese în operativitatea prezenţei pe litoral a ultimelor cărţi şi filme. Găseşti ln librării şi la standurile de pe străzi „cartea zilei“. Volumele au miros plăcut de cerneală tipo­grafică proaspătă. Şi filmele sunt, în marea lor majoritate, noi. Din păcate, nu şi toate jurnalele de ac­tualităţi... Frecvente sunt turneele artistice şi de o ţinută mai îngrijită în compa­raţie cu sezoanele trecute, când se mai pripăşeau pe litoral „şuşanişti“. Variate ca gen, aproape în fiecare seară au loc spectacole pe scenele teatrelor de vară din staţiuni. O menţiune deosebită merită Teatrul de Stat din Constanţa — aflat a­­proape în permanenţă în mijlocul oamenilor muncii veniţi la odihnă. Dacă şi ora de începere a specta­colelor ar fi mai riguros respec­tată... Atrăgătoare sunt programele de activitate din ultima vreme ale clu­burilor şi „punctelor culturale“ din Vasile Roaită şi Eforie. Aflate la „vedere“ în staţiuni, programele Invită zilnic la scurte expuneri poli­tice şi ştiinţifice, întîlniri cu scrii­tori, audiţii pe discuri, concursuri­­ghicitoare, seri distractive, recenzii. Nu s-ar putea face aceleaşi apre­cieri despre activitatea sportivă. Se remarcă, cu justificate păreri de râu, absenţa unor demonstraţii spor­tive oferite de echipele noastre frun­taşe care ar putea face astfel o bună propagandă voleiului, hand­balului, baschetului. U.C.F.S.-Cons­­tanţa are cuvântul. St oua linie pe care circulă tro­­l­­­leibuze confortabile, de un bleu care se integrează plăcut in peisajul litoralului, asigură o bună şi frecventă legătură între staţiuni,­n ceea ce priveşte Insă GETAX-ul.­­Coboară zilnic din tren mii de oa­meni, la Vasile Roaită şi Eforie. Fi­reşte, cu bagajele respective. Dar nici un taxi nu-i aşteaptă in faţa gărilor. La Vasile Roaită, fiindcă ele pur şi simplu nu există­­ la Efo­rie, fiindcă şoferii de taxiuri preferă să stea, fără clienţi, în centru. Iar călătorul se descurcă cum poate. O mulţime de afişe şi panouri in­vită pe litoral la excursii. Prin­tre itinerariile O.N.T. se află cîteva foarte atrăgătoare : vizitarea Cons­tanţei, a muzeelor sale, a originalu­lui acvarium, turul de noapte al li­toralului. Asta — pe uscat. Pe mare — hidrobuzele cochete ale NAVROM-ului asigură o legă­tură permanentă între staţiuni. Plă­cută, de neuitat este o călătorie de-a lungul coastei Intre Tomis (frumosul port turistic aliat in cons­trucţie) şi Mangalia. Anul trecut, însă, hidrobuzele navigau şi spre Mamaia... O sugestie: ar fi bine venit dacă un membru al „echipa­jului“ s-ar afla din cinci in cindi in mijlocul călatorilor­ excursionişti, făcînd oficiu de ghid. Oamenii, doar, sint interesaţi sa afle despre condi­ţiile de navigaţie, despre particu­larităţile Mării Negre, despre fauna şi flora ei-I­ntre „Marina“ şi „Torero“, cîn­­tate cu o insistenţă obositoare de unele orchestre din restauran­tele de pe litoral, auzi: „...Şi-n apa mării De pe-ntregul litoral“... Dar litoralul, frumosul nostru lito­ral al vastelor construcţii, al bucu­riei unei vacanţe cum niciodată pînă astăzi n-au cunoscut oamenii muncii, nu şi-a aflat încă o melodie pe măsură, larg îndrăgită, care să fluture pe buzele tuturor. Sperăm s-o auzim. VICTOR VÎNTU Culese de pe litoral ară şi însămînţează GALAŢI (coresp. „Scînteii"). — Membrii gospodăriilor agricole co­lective din raionul Făurei, regiunea Galaţi, au terminat treierişul griu­lui, secarei şi orzului de toamnă. Folosind fiecare zi burtă de lucru şi întreaga capacitate a combinelor şi batozelor de care dispun cele 6 S.M.T.-uri, colectiviştii au treierat în 3 săptămîni recolta de pe 32.270 ha. cu grij şi secară şi 2.466 ha. cu orz de toamnă. Fruntaşe sunt gospodăriile colec­tive din comunele Plopu, Ianca, Mircea Vodă şi Grădiştea. Paralel cu treierişul, mecanizato­rii au executat arături adinei pe o suprafaţă de 13.785 ha. şi au în­­sămînţat cu furaje, In cultură du­blă, 4932 ha. =♦♦♦= Să folosim fiecare zi bună de lucru pentru grăbirea la Gata cu recoltările La G.A.S. Cristeşti- Iaşi s-au cultivat în a­­cest an 517 ha. cu grîu. Organizînd bine mun­ca combinerii prin­tre care Anton Du­mitru, Sacu Ion, Pa­lade Constantin şi alţii, au reuşit sa de­păşească cu mult nor­mele zilnice de lucru. In unele zile Anton Du­mitru, de pildă, a re­coltat pînă la 2 va­goane de grîu pe zi. De cîteva zile au venit în ajutor Încă 10 com­bine de la S.M.T. Hol­­boca şi astfel s-a reuşit ca pînă în seara zilei de 29 iulie sa se ter­mine recoltatul. Paralel cu lucrările de recoltare s-au luat măsuri sa se strîngă paiele și să se treacă la arat cu 8 tractoare în două schimburi. Pînă In prezent s-au arat a­­proape 250 ha. CONSTANTIN CHITIC organizator de partid ­010-­ S­36 MUNCITORI ELEVI ...din clasele a Vlll-a şi a IX-a de la Şcoala medie serală a atelie­relor navale „Filimon Sîrbu“-Giur­­giu au plecat în ziua de 25 iulie intr-o excursie de 10 zile. Ei vor vizita oraşele Constanta, sta­ţiunile climaterice de pe litoral, Galaţi, Brăila, Oneşti, Borzeşti, Tîrgul Ocna, Braşov şi Bucureşti. Cu acest prilej, vor vizita şi cîteva întreprinderi industriale. Printre cei care au plecat în a­­ceasta excursie se află fruntaşii ln producţie şi la învăţătură Alexan­­dru Velicu, ajustor, Cercel Ion, cazangiu, Savodschi Petre, elec­trician, şi alţii. (De la Dobre Du­mitru — normator). DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI ...sectorul zootehnic al gospo­dăriei colective din comuna Bă­­leni, raionul Bujor, a crescut cu 45 vaci cu lapte şi 32 juninci. Gospo­dăria are acum peste 300 vaci şi juninci, 2630 ovine şi peste 1000 porcine. Pentru adăpostirea animalelor proprietate obştească colectiviştii au dat în folosinţă de curînd două grajduri şi o îngrăşătorie pentru porci. (De la Ion Macovei — co­lectivist). 212 NOI APARTAMENTE ...au fost date anul acesta în fo­losinţa oamenilor muncii din ora­şul Reşiţa. Un număr de 75 apar­tamente au fost construite şi la Bocşa şi Dognecea. In prezent sínt în curs de con­strucţie în oraşul Reşiţa noi blocuri cuprinzînd 319 apartamente. La unele din ele lucrările sínt la roşu, iar altele sínt In stadiu de finisare. (De la Straton Nicanor — învă­ţător), p­e scu­sT de la corespondenţii voluntari SCUT GI­A Oraşele patriei: Tîrgu Mureş. an­ (Foto Gh. Vintilă) în raionul Segarcea s-a terminat treierişul pâioaselor CRAIOVA (coresp. „Scînteii").­­ Sprijiniţi de mecanizatorii de la S.M.T. Segarcea şi S.M.T. Birca şi folosind din plin atelajele proprii şi braţele de muncă, colectiviştii din cele 52 gospodării colective din raionul Segarcea au terminat tre­ierişul recoltei de pe cele peste 30.000 ha. cultivate cu păioase. Ra­ionul Segarcea este primul raion din regiunea Oltenia care a termi­nat treierişul Fruntaşe la strînsul recoltei sunt gospodăriile colective din comune­le : Padea, Goicea, Măceşul de Sus, Gîngiova, Birca şi altele. Hotărîţi să pună baze trainice re­coltei anului viitor, colectiviştii din raion, ajutaţi de mecanizatori, zo­resc executarea arăturilor adinei de vară. Pînă acum ei au arat 12.485 ha. şi au însămînţat cu porumb si­loz 3804 ha. Ramaşi în urma cu treierişul CLZJJ (coresp. „Scînteii"). — în săptămîna care a trecut, în multe unităţi agricole din regiunea Cluj s-au intensificat strînsul şi treiera­tul recoltei. Fruntaşi la recoltatul păioaselor şi la treierat sînt co­lectiviştii din raionul Zalău. în acest raion o parte a gospodă­riilor colective ca cele din Someş- Odorhei, Crasna, Năpradea, Surduc precum şi gospodăria de stat Zalău au terminat treierişul. Pînă în pre­zent, mai mult de jumătate din cerealele recoltate în acest raion au fost transportate la aiii iar planul de treieriş a fost realizat în bună parte. In mai multe raioane însă trans­portul la arii şi treieratul intîrzie. Printre acestea se numără raioane­le Aiud, Turda, Bistriţa şi Huedin, în raionul Gherla cu toate că a fost transportată pe aiii circa o s-a treime a cerealelor recoltate s-a treierat o mică cantitate. Organele de partid şi de stat din aceste raioane rămase în urmă cu treierişul au datoria să îndrume unităţile agricole din raza lor la or­ganizarea mai bună a acestor im­portante lucrări din campania agri­colă de vară. Nr. 5243 Cu prilejul celei de-a 34-a aniversări a Armatei populare chineze de eliberare Cu prilejul celei de-a 34-a aniver­sări a Armatei populare chineze de eliberare, ataşatul militar al R. P. Chineze la Bucureşti, locotenent co­lonel Sia Fei, a oferit luni seara un cocteil în saloanele ambasadei. Au luat parte general colonel Floca Arhip, adjunct al ministrului forţelor armate, generali şi ofiţeri, funcţionari superiori din Ministe­rul Afacerilor Externe şi alte per­soane oficiale. Au participat şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti, ataşaţi militari şi alţi mem­bri ai corpului diplomatic. A fost prezentat, cu acest prilej, filmul-operă „Şoimul roşu", care înfăţişează un episod din marşul cel lung al Armatei populare chi­neze de eliberare. (Agerpres) Informaţii • Poetul Iuan Po, membru al Co­mitetului pe întreaga Chină al Fede­raţiei oamenilor de artă şi literatură. Şi dramaturgul Hu Ke, membru în Co­mitetul de conducere al Uniunii oa­menilor de teatru din R. P. Chineză, care timp de 3 săptămîni au fost oas­peţii ţării noastre la invitaţia Uniu­nii scriitorilor din R. P. Romînă, au plecat luni din Capitală. • La Casa prieteniei romîno-sovie­­tice A.R.L.U.S. din Capitală a avut loc luni o seară literară „M. I. Ler­montov“, prilejuită de comemorarea a 120 de ani de la moartea marelui poet rus. Cu acest prilej a conferen­ţiat poetul Alexandru Andriţoiu, lau­reat al Premiului de Stat. (Agerpres) • La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 31 iulie 1961, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) X.R.F. ; 2) T.L.A. ; 3) X.E.N. ; 4) K.N.A. ; 5) V.W.I. ; 6) Y.K.J. ; 7) T.D.O. ; 8) B.D.P. ­0*0-„Am intîlnit o ţară in plin progres" Declaraţiile fizicianului finlandez P. V. Ruohonen care a vizitat R« P« Romina ~ Oaspetele finlandez P. V. Ruohonen, fizician, redactor ştiinţific al Radiodifu­ziunii finlandeze, care a vizitat ţara noastră la invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînă, a avut înainte de plecare o convorbire cu un redactor al Agenţiei Agerpres, căruia i-a împărtăşit unele impresii despre R. P. Romînă. „Am întîlnit aici o ţară în plin pro­gres — a spus dl. P. V. Ruohonen. înaintarea şi efortul constructiv se ob­servă nu numai în construcţiile monu­mentale de peste tot, dar mai ales vizitînd fabricile şi unităţile agricole. In uzine este foarte avansată moderni­zarea instalaţiilor şi utilajului; totodată este foarte evidentă preocuparea ca muncitorii să lucreze în hale şi ate­liere curate, luminoase. Uzinele „1 Mai“ din Ploieşti, Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“ şi alte întreprinderi sunt exemple în acest sens. Ţăranii, la fel, sînt mulţumiţi. Este vizibilă con­ştiinţa oamenilor că, lucrînd în colec­tiv, cîştigul fiecăruia creşte şi rezulta­tul este mai bun decît înainte. In gos­podăria colectivă pe care am vizitat-o la Codlea am văzut abundenţă, fie­care este mulţumit şi însufleţit de con­vingerea că viitorul îi deschide lui şi gospodăriei perspective şi mai mari. De altfel această impresie de bunăstare, de mulţumire, am avut-o pretutindeni, la Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Sinaia, pe litoral şi oriunde am fost. Oamenii sunt veseli, plini de vioiciune, femeile se îmbracă cu gust. In după-amiaza zilei ------------O* de 27 iulie am auzit la radioul nostru din maşină ştirea despre mărirea sa­lariilor şi scăderea unor preţuri şi ta­rife. Am fost martori ai bucuriei tuturor. O impresie deosebită ne-a lăsat-o vizita la Institutul de fizică atomică, unde, în afară de reactorul nuclear, am văzut că aveţi o serie întreagă de in­stalaţii de cercetare ştiinţifică perfec­ţionate, aşa cum se găsesc în puţine ţări. De asemenea am vizitat cu mult interes Institutul de geriatrie din Bucu­reşti, ale cărui realizări sunt bine cu­noscute în Finlanda“. In încheiere, oaspetele finlandez a avut cuvinte de apreciere pentru lupta pentru pace care se duce în ţara noas­tră. Activitatea de informare a mase­lor prin presă, radio, publicaţii şi de mobilizare a acestora pentru a lua a­­titudine în problemele actuale legate de lupta pentru pace este foarte vie şi o socotim deosebit de preţioasă în lupta mondială pentru pace — a spus dl. Ruohonen. Dacă masele din întrea­ga lume vor fi bine informate asu­pra pericolelor care există pentru pace în anumite momente, asupra catastro­fei pe care ar reprezenta-o pentru toate popoarele un război cu arme nucleare, asupra importanţei pe care o are coexistenţa paşnică, fără îndo­ială că aceasta va fi o contribuţie esenţială la asigurarea păcii. In ţara dv. am constatat că aceste lucruri sînt binecunoscute şi toată lumea este profund ataşată cauzei păcii. (Agerpres) Numirea noului ambasador al Republicii Populare Romíné In Republica Democrată Vietnam Printr-un Decret al Consiliului de Stat al R. P. Romíne, tovarășul Va­sile Pogăceanu a fost numit în ca­litate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al R. P. Romíné în Republica Democrată Vietnam. Numirea ministrului Republicii Populare Romine In Brazilia Printr-un Decret al Consiliului de Stat al R. P. Romíne, tovarășul Gheorghe Ploeșteanu a fost numit în calitate de trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Repu­blicii Populare Romíne în Brazilia. PRIN MAGAZINELE CAPITALEI (Urmare din part. I-a) mărfuri cu preţuri scăzute. Lustrele şi alte articole electro­casnice atrag mulţi cumpărători. Se comentează cu satisfacţie faptul că ieftinirii a­­cestor articole i se adaugă o sub­stanţială reducere a tarifelor la con­­sumul de energie electrică, ceea ce va aduce însemnate avantaje cetă­ţenilor in menaj, in confortul casnic. La acest raion o intilnim pe lucră­­toarea Maria Zelcu, de la coopera­tiva „îmbrăcămintea“ din Constan­ţa. Noua reducere de preţuri a aflat-o in Capitală, unde a venit în vizită la o prietenă. Iat-o la cumpă­rături: şi-a ales o veioză. Costă 40 lei (în loc de 50). La raionul alăturat cea mai mare căutare o aveau reşourile. Şi preţul lor a fost redus. O pereche de tineri căsătoriţi cumpără o maşină de cusut „Ileana“. — Cu diferenţa de 500 lei putem să ne cumpărăm încă atîtea lucruri. Urcăm la etajul IV al magazinu­lui. Raionul de confecţii din in pen­tru femei. Printre alţi cumpărători, o elevă de la o şcoală medie din Hunedoara, Angela Zanef, venită in Capitală cu prilejul unei excursii, probează un costum format din ro­chiţă şi jachetă din ţesătură de in. Preţul? Cu o zi înainte — 256 lei. Acum — 185 lei La o unitate „Confecţia“ din calea Văcăreşti, printre cumpărătorii de ieri dimineaţă se afla şi Marin An­­dreescu, muncitor la fabrica „Fla­căra Roşie"­1. De la începutul anului până ieri, l­­a economisit 10.808 dm. p. piele. — Nouă, muncitorilor, — ne-a spus el — recenta Hotărtre a parti­dului şi guvernului ne dă un şi mai puternic Imbold In lupta noastră de zi cu zi pentru obţinerea de econo­mii la materii prime şl materiale, pentru îmbunătăţirea calităţii pro­duselor şl creşterea productivităţii muncii. Partidul ne arată — și fap­tele o dovedesc necontenit — că aceasta este calea sigură a ridi­cării continue a nivelului de trai. La magazinul „Electrotehnica« din Capitală. ^♦♦♦==zi , ■ - ■■■ 'V----------------­(Foto: R. Costin) CARMELA (cinemascop) , Sala Palatului R.P.R. (19,80), Republica (9; 11; 13; 15; 17; 19; 11; 23), Gh. Doja (8,30; 10,80; 12,80; 14,30; 10,30; 18,40; 21), Al. Sabia (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21; grădină - 20,15; 22,15), Volga (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Stadionul Giulești (20), Stadionul Republicii (20,15), V. Roaită (9; 11; 10; 15; 17; 19; 21 grădină - 20,30; 22,30), Stadionul Dinamo (20,15), CAVALERII TEUTONI (seriile I și II — cinemascop) : Patria (9,30; 18; 16,45; 20,15), Elena Pavel (8,45; 12,30; 16; 19,30) PESCUITORII DE BUREŢI : Lumina (de la 10 pînă la 13,30 rulează în continuare ; după-amiază : 15,15; 17; 19; 21), 23 August (10; 12; 15; 17; 19 grădină — 20,30), Grădina Elena Pavel (20,SO) ESCROCII : Grădina Progresul (20,30), Ma­­gheru (10; 12; 15; 17; 19, 21), Flacăra (14,30; 16,45; 19; 21,15), I. C. Frimu (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15; grădină - 20,15) BUFONUL REGELUI ; V. Alecsandri (15,10; 17,10; 19,10; 21,10) REVISTA VISURILOR : București (9; 10,50; 16,45; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Popular (10,80; 15, 17; 10,95; 21,10), Grădina 18 Septembrie (20,15), VIKINGII : Central (9,45; 12; 14,15; 16,80; 18,45; 21). FII BUN PINA LA MOARTE : Victoria (10; 12,18; 14,30; 16,45; 19; 21,15), B. Delavrancea (16; 18, 20). DRUMUL PARTIZANILOR : M. Gorki (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Al. Popov (de la 10 pînă la 15,45 în continuare). INSULA IN FLĂCĂRI ! Al. Popov (de la 17,40 pînă la 21 rulează in continuare) CORABIA ÎNARIPATA - PESCUIND TONI, SPRE ECUATOR - PĂSĂRI SĂLBATICE - DAC. BROSCOIUL LĂUDĂROS - LA HORA - ŞTIINŢA ŞI TEHNICA nr. 7/1961 . Timpuri Noi (rulează de la 10 până la 21 în continuare). PROGRAM SPECIAL PEN­TRU COPII : 13 Septembrie (10). BARBARA : 13 Septembrie (11,80; 16; 18,15; 20,30) MISTERUL FOTOGRAFIEI : Tineretului (16; 18,15; 20,30). OMUL NU SE PREDA : înfră­ţirea intre popoare (35; 17; 19; 21). LIBE­LULA : Cultural (16; 18,15; 20,30), Arta (16; 18,15; grădină — 20,SO), G. Bacovia (16; 18; 20) . ROMEO, IULIETA 51 ÎNTUNERICUL , 8 Martie (10,30; 15,30; 18; grădină - 20,30), Mioriţa (10; 12,30; 16; 18,30; 21), Libertăţii (10; 12; 16,30; 18,45; grădină - 20,30), PEŞ­TERA MISTERELOR : Gri­viţa (15; 17; 19, 21) . E LUNG DRUMUL PINA ACASA : c-tia David (15,30; 18; 20,80). LA CAPĂTUL DRUMULUI I Unirea (18; 18,15; grădini — 20,30), Drumul Serii (16; 18;15; 20,30). PRIN­CIPIUL SUPREM : T. Vladimirescu (15; 17; 19). MAMA INDIA : Munca (15; 17; 19; 21), Patinoarul 23 August (20,15). FATA CU UL­CIORUL : Moșilor (15; 17; 19; grădină 20,30). STRADA PRERIILOR : Donca Simo (­15; 17; 19; grădină­­ 20,30). MOMENT PERICU­LOS : 16 Februarie (15, 17; 19, 21), Olga Bancio (15,80; 18; grădină — 20,30). TELEVIZIUNE : 19,00 — Jurnalul televi­ziunii. 19,15 — Emisiune pentru copii ; „Pa­gini pestriţe" de A. Barto şi R. Zen­onaia. 19,35 — Filmul pentru copii „Povestea ste­jarului bătrân" — producţie a studiourilor so­­vietice. 19,45 — Emisiune de ştiinţă şi teh­nică : „In vizită la observatoarele astrono­mice din Uniunea Sovietică" de M. Alexescu. Filmul documentar „Cocsul". 20,05 — Filmul artistic : „Balada soldatului" — producţie a­ studiourilor sovietice, film distins cu Premiul Festivalului International Cinematografie de la Cannes — 1961. Regia­­ Grigori Ciuhrai. 21,30 — „Pe strune de chitară*. Cântă for­maţia instrumentala condusă de Leonid Gudzichievici. In încheiere , sfaturi pentru telespectatori si ultimele stiri.

Next