Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5274-5304)
1961-09-01 / nr. 5274
In apArarea pAcii SI SECURITĂŢII POPOARELOR Ziarele de ieri au publicat un document de deosebită însemnătate internaţională — Declaraţia guvernului sovietic în legătură cu hotărîrea UR.S.S. de a efectua explozii experimentale cu arma nucleară. Această Declaraţie, care reflectă de la un capăt la altul grija adîncă a statului sovietic pentru destinele păcii, pentru viaţa şi securitatea popoarelor, a trezit un puternic ecou mondial. O experienţă de mulţi ani a convins popoarele că oridecîte ori Uniunea Sovietică, ţările lagărului socialist întreprind acţiuni cu caracter internaţional, acestea sunt puse invariabil în slujba păcii. Bazată pe o adîncă analiză a situaţiei potice pe arena mondială, Declaraţia guvernului sovietic pune omenirea în faţa celor mai pregnante realităţi ale vieţii internaţionale contemporane şi relevă cu o tărie excepţională necesitatea sporirii eforturilor tuturor forţelor iubitoare de pace, în lupta pentru zădărnicirea uneltirilor agresive ale imperialiştilor. Nu există om cinstit şi iubitor de pace care, citind documentul şi luînd cunoştinţă de hotărîrea guvernului sovietic de a efectua experienţe nucleare, să nu ajungă la concluzia că aceasta este o măsură judicioasă, şi întru totul oportună. După cum se arată în Declaraţie, unicul scop al acestei hotărîri este de a face totul pentru a preîntimpina catastrofa care ar constitui-o un al treilea război mondial pentru sute de milioane de oameni. Acesta este obiectivul de însemnătate capitală spre care converg eforturile ţărilor socialiste în domeniul vieţii internaţionale Aceste eforturi îşi află o grăitoare întruchipare în programul de dezarmare generală şi totală propus de Uniiunea Sovietică, a cărui înfăptuire ar elibera omenirea de coşmarul pericolului racheto-nuctear; ele s-au reflectat în activitatea neobosită depusă de reprezentanţii U.R.S.S., ca şi ai altor ţări socialiste participante la lucrările comitetului celor 10 state, printre care şi ţara noastră, pentru a se ajunge la un acord. Cu aceeaşi energie şi tenacitate a militat Uniunea Sovietică pentru încetarea experienţelor cu arma nucleară. U.RS.S. este aceea care încă în martie 1958 a hotărît să înceteze unilateral experienţele cu armele atomice, tot ea a fost iniţiatoarea conferinţei de la Geneva pentru interzicerea exploziilor experimentale ale acestor arme. Dacă până în prezent problema dezarmării n-a fost urnită din impas, iar la Geneva nu s-a realizat o înţelegere asupra interzicerii experienţelor nucleare, aceasta se datoreşte numai poziţiei obstrucţioniste a puterilor occidentale, care, în esenţă, se reduce la următoarele: în loc de dezarmare generală însoţită de control eficace — un control al înarmărilor, adică spionaj militar; în loc de încetarea efectivă a experienţelor nucleare — încercarea de a legaliza continuarea experienţelor aşa-zis subterane şi de a obţine o poziţie de dictat în organul de control. O asemenea poziţie în probleme de cea mai mare răspundere pentru cauza păcii a stîrnit în mod firesc indignare în cele mai largi cercuri ale opiniei publice ,,Am fost nevoiţi să ajungem la concluzia — a declarat filozoful englez Bertrand Russell — că Occidentul n-a fost sincer în ce priveşte dezarmarea“. Nu dezarmarea ci intensificarea cursei înarmărilor şi a pregătirilor militare îi preocupă pe liderii N.A.T.O. Largi cercuri ale opiniei publice internaţionale dezaprobă recentele măsuri luate de S.U.A. privind majorarea bugetului militar cu 6 miliarde dolari, sporirea efectivelor militare cu 10 la sută ş.a.m.d Acţiunile cercurilor imperialiste sunt îndreptate spre mărirea primejdiei unui război nuclear. Este semnificativ că în timp ce la Geneva se poartă discuţii in problema interzicerii experienţelor nucleare, la Washington şi New York se face reclamă unor proiecte criminale de creare a aşa-numitei bombe cu neutroni, care să ucidă oameni, lăsînd , în schimb intacte bunurile materiale In acelaşi timp, unul din principalii aliaţi ai S.U.A. din cadrul N.A.T.O. — Franţa experimentează arme nucleare în Sahara, în pofida apelului O.N.U. adresat tuturor statelor de a se abţine de la asemenea experienţe. Este evident că în aceste împrejurări, Uniunea Sovietică nu poate rămine indiferentă, nu poate admite ca împreună cu aliaţii ei să se afle într-o situaţie inegală faţă de puterile occidentale şi să nu ia măsuri de întărire a securităţii sale. Ea a adoptat hotărîrea de a efectua experienţe nucleare, numai in urma celor mai minuţioase şi multilaterale studieri ale problemei şi a fost nevoită să ia această măsură din cauza situaţiei internaţionale pe care o creează ţările imperialiste. Este o hotărîre întrutotul justă, a cărei necesitate nu poate fi contestată. Toată lumea vede că cele mai agresive cercuri din Occident intensifică pe toate căile psihoza războiului, încurajează tendinţele revanşarde ale militariştilor de la Bonn şi, ca răspuns la hotărîrea ţărilor socialiste de a încheia Tratatul de pace cu Germania, zăngăne armele şi se dedau la ameninţări nesăbuite. Dar zarva belicoasă a acestora nu poate intimida ţările socialiste, care sunt conştiente de forţa lor invincibilă şi dispun de tot ce-i necesar pentru a răcori capetele înfierbîntate ale oricăror agresori. Acest lucru are tot mai larg ecou în opinia publică din Occident. Iată ce scria, de pildă, în urmă cu cîtva timp publicaţia vest-germană „Deutsche Woche“: „Guvernul Germaniei occidentale a făcut o speculaţie greşită- In alianţă cu puterea militară superioară (respectiv cu S.U.A. şi celelalte puteri occidentale — N.R.) el a crezut că poate prelungi situaţia de după cel de-al doilea război mondial pînă cînd va participa ca părtaş la o înfrîngere a U.R.S.S. într-un al treilea război mondial. Dar între timp raportul de forţe pe plan mondial s-a schimbat în aşa măsură, încît numai ignoranţii şi impostorii mai pot vorbi de o asemenea posibilitate. A încerca o astfel de ispravă ar fi sinonim cu moartea noastră“. Iniţiatorii psihozei de război, care atrag asemenea pericole asupra propriilor lor popoare, trebuie aduşi la realitate. Hotărîrea adoptată de Uniunea Sovietică este de natură să contribuie tocmai la aceasta, să ducă la înfrînarea amatorilor de aventuri militare, să le taie pofta de a se juca cu focul. Totodată în Declaraţie se spune : „Guvernul sovietic declară solemn că forţele armate ale U.R.S.S. nu vor recurge niciodată primele la folosirea armelor“. Aceste cuvinte subliniază odată mai mult caracterul constructiv al hotărîrii luate. Situaţia internaţională cere popoarelor iubitoare de pace o vigilenţă mereu trează. „Militînd pentru dezarmare generală şi totală, sub cel mai strict control internaţional, care să includă şi lichidarea experienţelor cu arma atomică, — arată tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej — sîntem datori totodată să ţinem seama de uneltirile agresive ale cercurilor imperialiste şi să luăm toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi păcii. Ţările socialiste privesc" drept o îndatorire înaltă întărirea continuă a organizaţiei Tratatului de la Varşovia şi a capacităţii de apărare a marelui lagăr al socialismului". Poporul român aprobă şi sprijină întrutotul măsurile îndreptăţite şi pline de răspundere luate de Uniunea Sovietică, profund convins că ele slujesc întăririi păcii şi securităţii internaţionale. Poporul nostru salută cu căldură înflăcăratul apel pe care guvernul sovietic îl adresează popoarelor şi guvernelor din toate ţările lumii de a-şi înzeci eforturile pentru ca ideea dezarmării generale şi totale să-şi găsească întruchiparea în fapte concrete şi pentru ca arma nucleară să nu mai ameninţe niciodată viaţa oamenilor. In strînsă unire cu celelalte ţări frăţeşti, ţara noastră îşi va aduce şi de aci înainte întreaga contribuţie în lupta pentru menţinerea şi consolidarea păcii, pentru destindere internaţională, pentru dezvoltarea colaborării şi a prieteniei între popoare. In cursul zilei de ieri, în numeroase Întreprinderi din Capitală şi din ţară au avut loc convorbiri ale agitatorilor în legătură cu Declaraţia guvernului sovietic. Iată un aspect de la convorbirea agitatorului Stroe Marin cu muncitorii din secţia motoare a uzinelor „23 August" din Capitală. (Foto M. Andreescu) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXI Nr. 5274 || Vineri 1 septembrie 1961 4 PAGINI — 20 BANI Succesele laminoriştilor reşiţeni Laminoriştii de la Combinatul metalurgic Reşiţa obţin noi succese în producţie. La linia de tablă, unde lucrează echipele conduse de maiştrii Matei Berceanu şi Teodor Popoi, planul de producţie pe luna august a fost îndeplinit cu 3 zile înainte de termen. Colectivul secţiei laminoare a dat pină la 30 august cu 14.775 tone mai multe laminate Unite decît prevedea planul pe cele 8 luni care au trecut din acest an. Preocupaţi de îmbunătăţirea calităţii produselor, siderurgiştii au extins metoda de control pe fiecare operaţiune de laminare, ceea ce a dus la îmbunătăţirea produselor. (Agerpres) Mecanizatori fruntaşi Mecanizatorii de la S.M.T. Btrca, regiunea Oltenia, au executat In actuala campanie un volum de lucrări de circa 60.000 hantri, depăşind astfel planul cu 20 la sută. Bune rezultate au obținut şi mecanizatorii de la S.M.T. Obtrsia-Cimp, Corabia şi altele. Pină In prezent, In staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea Oltenia s-a efectuat un volum de lucrări de peste 500.000 de hantri, reprezentlnd aproape 90 la sută din plan. Mecanizatorii au îmbinat lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan cu aceea pentru obţinerea a tot mai multe economii. Datorită acestui fapt, de la începutul anului ei au realizat economii peste plan de 2 milioane lei. La Universiada de la Sofia Sportivii noştri au obţinut încă o medalie de aur şi patru de bronz Ieri la Sofia, în cadrul Univer-siadei, sportivii noştri au reuşit să cîştige încă cinci medalii — la tenis şi atletism. Cuplul Mina Silvia — Julieta Namian s-a cla-sat pe primul loc în proba de du- blu-femei, ciştigînd medalia de aur, Ion Ţiriac (la simplu) şi pe-rechea Mina Ilina V. Ţiriac (la dublu-mixt) au obţinut medalii de bronz. Tot medalii de bronz le-au revenit atleţilor noştri V. Manoles-cu (la disc) şi Ana Roth (la greu- itate). I (Citiţi reportajul la rubrica de sport, pag. a IlI-a) . Aprobare şi sprijin deplin In Capitală ca şi în întreaga ţară, oamenii muncii au primit cu deplină aprobare Declaraţia guvernului sovietic publicată ieri în presă şi difuzată la radio. Opinia publică din ţara noastră îşi exprimă sprijinul ei unanim faţă de pasul just şi necesar întreprins de Uniunea Sovietică în unicul scop de a face totul pentru prevenirea unui nou război mondial. In întreprinderi şi Instituţii, In diferite cartiere, ziarele cuprinzînd textul Declaraţiei guvernului sovietic au fost afişate la locuri vizibile. Exprimîndu-şi părerea în legătură cu Declaraţia, muncitori, ingineri, diferiţi alţi cetăţeni au declarat reporterilor noştri: MIHAI TÎRPESCU, prim-topitor la Combinatul siderurgic Hunedoara Declaraţia arată încă o dată înaltul simţ de răspundere de care dă dovadă Uniunea Sovietică faţă de soarta păcii şi securităţii popoarelor lumii. Pe bună dreptate se arată în Declaraţie că toţi cei cărora le este dragă pacea se pot bizui cu curaj pe Uniunea Sovietică, pe eforturile ei titanice pentru a-i pune la punct pe aţîţătorii la război. Sîntem mîndri că împreună cu Uniunea Sovietică, ţara noastră îşi aduce contribuţia în lupta nobilă pentru a feri omenirea de un nou război. Sprijinim politica de pace a partidului şi guvernului nostru dînd patriei cu mai mult metal. PRISECARU DOINA, studentă la facultatea de filologie Bucureşti Hotărîrea guvernului sovietic este menită să asigure întărirea forţei şi securităţii Uniunii Sovietice şi a întregului lagăr socialist. De aceea, ea întruneşte aprobarea noastră, a tineretului studios. Noi ştim că astfel munca paşnică, viitorul luminos spre care ne călăuzeşte partidul nostru drag, au o pavăză de nădejde în faţa planurilor agresive ale imperialiştilor. Inginer TEODOR ROGOZ, uzinele „Griviţa Roşie"Bucureşti N-a existat sesiune a Adunării Generale O.N.U. sau conferinţă internaţională la care Uniunea Sovietică să nu prezinte propuneri concrete, raţionale, pentru dezarmare, pentru soluţionarea paşnică a problemelor litigioase. Totodată U.R.S.S. a făcut propuneri constructive privitoare la încheierea tratatului de pace cu Germania, în loc să se aşeze la masa tratativelor, puterile occidentale, împreună cu guvernul revanşard al lui Adenauer, ameninţă cu războiul. Cum se poate răspunde acestei politici agresive ? Făcînd tot ce este posibil pentru a tăia agresorului pofta de a se juca în mod criminal cu focul. Iată de ce atît eu cît şi toţi muncitorii de la Griviţa Roşie sîntem întrutotul de acord cu Declaraţia guvernului sovietic. Muncă şi vigilenţă Nu sînt nici 20 de zile de cînd noul furnal de 700 m.c. din Reşiţa a început să dea primele tone de fontă. Lucrînd la acest gigant care constituie încă o mărturie a avîntului tehnicii noi în ţara noastră, sîntem hotărîţi să dăm cît mai multe tone de fontă pentru întărirea economiei noastre socialiste, pentru o viaţă mereu mai frumoasă. Şi ca noi, toţi oamenii cinstiţi din lumea întreagă vor să trăiască în pace, să-şi făurească un trai mai bun. Dar iată că împotriva liniştii omenirii uneltesc din nou imperialiştii. Blocurile militariste occidentale, cei care se joacă cu focul trebuie să înţeleagă că astăzi raportul de forţe în lume s-a schimbat, că Uniunea Sovietică este pe deplin pregătită să respingă orice agresiune şi să-i distrugă pe agresori chiar în propriul lor bîrlog. Adeziunea faţă de Declaraţia guvernului sovietic, care constituie un avertisment dat agresorului, ne-o exprimăm prin noi şi tot mai însemnate realizări în muncă, pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste în patria noastră. AUREL BARNA prim-jurnalist la Combinatul metalurgic Reşiţa Plecarea delegaţiei de partid şi guvernamentale a RP. Romín. Joi seara a plecat spre Budapesta delegaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a Guvernului Republicii Populare Romíne, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar şi a Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar, va face o vizită de prietenie în R. P. Ungară. Delegaţia este alcătuită din tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat, conducătorul delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş şi Alexandru Moghioroş, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegaţie face parte de asemenea tov. Mihail Roşianu, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R. P. Române la Budapesta. împreună cu delegaţia a plecat de asemenea Bela Nemety, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti. La plecare, în gara Băneasa, membrii delegaţiei au fost salutaţi de tovarăşii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, activişti de partid şi de stat, conducători ai organizaţiilor obşteşti. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai ambasadei R. P. Ungare şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) ♦« In gara Băneasa, la plecarea delegaţiei SECŢII NOI In întreprinderile Industriei uşoare din regiunea Maramureş au fost date în folosinţă noi secţii dotate cu utilaj modern. La Fabrica „Mondiala“ din Satu Mare, de exemplu, unde constructorii au dat de curînd în folosinţă o nouă clădire cu 2 etaje, suprafaţa de producţie a crescut cu peste 1.400 m.p. Tot aici au fost instalate 350 maşini de cusut, în mod simţitor a crescut capacitatea de producţie şi la întreprinderea textilă „Ardeleana“ din aceeaşi localitate. In această întreprindere au fost construite 3 hale moderne de fabricaţie şi au intrat în funcţiune aproape 300 de războaie automate de ţesut. Cu ajutorul maşinilor instalate la această întreprindere se realizează pe schimb de două ori mai multe ţesături. Prin dezvoltarea unităţii din Sighet a fabricii de confecţii, şi prin mai buna folosire a utilajelor, aici se realizează acum în 90 de zile o producție egală cu aceea din întregul an 1950. ELENA GHINDOVEANU, muncitoare la întreprinderea Automatica Zi de zi se vădeşte grija ţărilor socialiste de a face totul pentru salvarea păcii, pentru ca agresorii imperialişti să nu mai poată primejdui liniştea căminelor noastre. Iată de ce noi, mamele, care vrem ca nimic să nu mai ameninţe viitorul copiilor noştri, vedem în Declaraţia guvernului sovietic o nouă dovadă a acestei griji menite să asigure pacea şi securitatea popoarelor. Spre binele nostru, al tuturor Satul nostru era cunoscut înainte ca un sat de argani. Astăzi gospodăria noastră colectivă e una din cele mai bogate și mai puternice din regiunea Dobrogea. Mai mult de jumătate din casele satului nostru au fost construite din nou sau renovate. Avem lumină electrică, cinematograf, magazin universal, casă de naştere. Noi, care sub conducerea partidului ne făurim o viaţă nouă, fericită, vrem să muncim liniştiţi, să ne putem duce la bun sfîrşit planurile noastre de viitor. Hotărîrea guvernului sovietic anunțată în Declaraţia publicată ieri în ziare are menirea să apere pacea, să-i împiedice pe duşmanii păcii de a duce omenirea spre prăpastia unui nou război. De aceea, noi sîntem cu tot sufletul de partea acestei hotărîri atît de importante pentru toată lumea. PETRE PANTAN preşedintele G.A.C. din satul Straja, raionul Negru Vodă Prietenia frăţească româno-ungară Ieri a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Budapesta, delegaţia de partid şi guvernamentală a R. P. Române, condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. La invitaţia C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar şi a Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungari delegaţia romînă va face o vizită de prietenie în ţara vecină, ca răspuns la vizita pe care o delegaţie de partid şi guvernamentală a R. P. Ungare a făcut-o în ţara noastră, în anul 1958. Această vizită constituie o nouă expresie a legăturilor frăţeşti ce unesc partidele marxisto leniniste, guvernele şi popoarele celor două ţări, în cadrul lagărului socialist. Puternică, de neclintit este prietenia romîno-ungară, spre care au năzuit şi pentru care au luptat în trecut cei mai buni fii ai popoarelor noastre. Oamenii muncii din cele două ţări, popoarele român şi ungar au stabilit şi dezvoltă neîncetat rodnice relaţii de colaborare, în spiritul internaţionalismului socialist. Aşa cum a arătat tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, „aceasta este o prietenie de nezdruncinat, care s-a dovedit în stare să facă faţă oricăror încercări, o prietenie cum poate exista numai între popoare care au scuturat pe vecie jugul exploatării şi asupririi burghezomoşiereşti şi făuresc umăr la umăr viaţă nouă, socialistă". Remarcabile sunt realizările dobîndite de popoarele român şi ungar în construcţia socialistă, ci un sentiment de adîncă bucurie urmăresc oamenii muncii din ţara noastră activitatea creatoare a poporului ungar care, strîns unit în jurul P.M.S.U. şi a guvernului revoluţionar muncitoresc ţărănesc, obţine realizări de seamă în dezvoltarea economiei şi culturii patriei sale Planul trienal de dezvoltare a economiei naţionale (1958—1960) a fost depăşit, sporul producţiei globale în industrie fiind în 3 ani de 40 la sută; succese importante au fost obţinute şi în opera de transformare socialistă a agriculturii. Se îmbunătăţeşte necontenit nivelul de trai, material şi cultural, al poporului muncitor ungar. înfăptuind politica partidului nostru, poporul român îşi clădeşte cu abnegaţie viaţa nouă. Forţele de producţie ale ţării noastre au crescut continuu, relaţiile socialiste de producţie s-au consolidat în toate ramurile economiei naţionale, a fost construită baza economică a socialismului. In prezent, oamenii muncii traduc în viaţă cu însufleţire sarcinile măreţului program de muncă şi de luptă pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste, elaborat de Congresul al III-lea al partidului. Marile realizări ale popoarelor român şi ungar, ca şi ale celorlalte popoare din ţările frăţeşti, reflectînd imensa forţă şi vitalitate a sistemului socialist, superioritatea sa asupra sistemului capitalist — îşi au un nesecat izvor în relaţiile de colaborare şi sprijin reciproc dintre ţările lagărului socialist, şi în primul rînd în ajutorul internaţionalist al Uniunii Sovietice, care constituie un puternic factor de progres. In cadrul acestor relaţii se dezvoltă continuu colaborarea multilaterală şi intr-ajutorarea tovărăşească romîno-ungară, se adîncesc mereu legăturile economice, culturale, tehnico-ştiinţifice reciproce, se intensifica rodnicul schimb de experienţă între cele două ţări în diferitele domenii ale construcţiei paşnice, ceea ce corespunde intereselor ambelor popoare. Referindu-se la relaţiile dintre ţările noastre tovarăşul Kádár János a spus : „...Prietenia ungaro-romînă — slujind ţelurile comune, socialiste ale popoarelor noastre, pe baza principiului măreţ al internaţionalismului proletar — este solidă şi de nezdruncinat“. Popoarele român şi ungar, R. P. Romînă şi R. P. Ungară îşi aduc contribuţia la continua întărire a sistemului mondial socialist, care constituie chezăşia construirii orînduirii noi şi a securităţii fiecărei ţări socialiste, reazemul năzuinţelor de pace şi progres ale tuturor popoarelor. R. P. Romînă şi R. P. Ungară, în strînsă unire cu celelalte ţări socialiste, militează cu energie pentru asigurarea unei păci trainice. Ele luptă cu perseverenţă pentru soluţionarea pe cale paşnică, prin tratative, a problemelor internaţionale litigioase. Una din cele mai importante probleme la ordinea zilei, a cărei rezolvare o reclamă imperios interesele păcii şi securităţii în Europa şi în lume, o constituie reglementarea paşnică cu Germania. Uniunea Sovietică, R.D. Germană, ţările noastre şi celelalte ţări socialiste se pronunţă cu hotărîre pentru încheierea Tratatului de pace cu Germania şi normalizarea, pe această bază, a situaţiei în Berlinul occidental — ca singura cale pentru lichidarea rămăşiţelor războiului trecut, pentru eliminarea primejdiilor decurgînd din refacerea militarismului în Germania occidentală. Comunicatul recentei consfătuiri a primilor secretari ai comitetelor centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările participante la Tratatul de la Varşovia, exprimînd poziţia constructivă a ţărilor socialiste în această problemă, reflectă voinţa lor fermă de a asigura soluţionarea ei neîntîrziată. Atît R. P. Romînă cît şi R. P. Ungară se pronunţă cu toată hotărirea pentru înfăptuirea propunerilor U.R.S.S. cu privire la dezarmarea generală şi totală, pentru lichidarea definitivă a barbarului sistem colonial, pentru dezvoltarea colaborării internaţionale şi a prieteniei între popoare. Prin importantele lor realizări în construcţia paşnică, prin eforturile lorneostenite îndreptate spre preîntimpinarea unui nou război mondial, demascarea şi zădărnicirea uneltirilor cercurilor agresive, destinderea în relaţiile internaţionale şi promovarea coexistenţei paşnice, Uniunea Sovietică, ţările lagărului socialist şi-au ciştigat un mare prestigiu pe arena mondială, se bucură de stimă şi preţuire din partea popoarelor. Pierind în R.P. Ungară, delegaţia de partid şi guvernamentală a ţării noastre este purtătoarea unui călduros mesaj de prietenie al poporului român pentru poporul frate ungar Poporul nostru este convins că această vizită va aduce o nouă şi importantă contribuţie la dezvoltarea prieteniei şi colaborării româno-ungare, la întărirea unităţii lagărului socialist, în interesul cauzei socialismului şi păcii. Azi se deschid Cursurile şcolilor serale de cultură generala Astăzi, după încheierea programului de producţie, zeci de mii de muncitori din întreprinderile din întreaga ţară se vor îndrepta din nou spre şcolile serale. Siderurgicii, constructori de maşini, mineri şi petrolişti, constructori de pe şantiere, filatoare şi ţesătoare — mulţi dintre ei fruntaşi la locul de muncă — încep un nou an de studii. Condiţiile bune de învăţătură create de partid şi guvern, sprijinul acordat de către întreprinderi, asigură unui mare număr de muncitori posibilitatea de a-şi completa studiile de cultură generală fără a-şi întrerupe activitatea în proamăfie. Anul acesta îi păși pragul scoției medii serale aproape 75.000 de muncitori.