Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5305-5334)

1961-10-02 / nr. 5305

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Anul XXXI Nr. 3305 Luni 2 octombrie 1961 4 PAGINI - 20 BANI Lucrările agricole de toamnă— la timp şi de calitate! RECOLTEAZĂ, ARA $1 SEAMĂNĂ UN RITM SUSŢINUT TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii"). — în săp­­tămîna care a trecut oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Banat au lucrat din plin la re­coltarea culturilor tir­­zii, la pregătirea tere­nurilor şi însămînţarea cerealelor de toamnă. Pînă acum porumbul a fost cules de pe a­­proape 40 la sută din suprafaţa cultivată, iar recoltatul florii-soare­­lui şi al cartofilor este pe terminate. Mecani­zatorii au reuşit să are în această săptămînă peste 26.800 ha. Succese­­ însemnate s-au obţinut şi la semă­nat. Pînă acum s-au în­­sămînţat cu orz mai bine de 16.000 ha., iar cu grîu şi secară peste 6.500 ha. In raionul Tg. Jiu Alături — imediat după recoltat In ultima săptămînă și în raionul Tg. Jiu s-a intensificat recoltarea porumbului. Celelalte lucrări de toamnă se desfășoară însă încet. Iată cîteva date care confirmă a­­ceastă stare de lucruri. Dacă pînă în ziua de 25 septembrie se recoltase porumbul de pe 14.875 ha., eliberîn­­du-se terenul de coceni pe 11.330 ha., alături pentru însămînţări se executaseră doar pe 652 ha. In plină campanie de toam­nă, multe pluguri nu sunt folosite. La marginea comunei Bîrseşti, de exemplu, își are sediul brigada a 8-a de tractoare a S.M.T. Bibești. Din 10 tractoare cîte are brigada, doar unul ara zilele trecute în co­muna Telești. Celelalte 9 tractoare stăteau aliniate, iar plugurile lor e­­rau date cu vaselină — dovadă în plus că nici nu au intrat pînă acum în brazdă pentru a executa arături de toamnă. Tractoristul Gheorghe Nica era învoit, iar ceilalţi, în frun­te cu şeful brigăzii, Grigore Tătaru, se ocupau de alte lucrări, in loc să ţină legătură cu unităţile so­cialiste pe care le deservesc şi, pe măsura eliberării terenurilor de co­ceni, să execute şi arături. Ion Basaraba, şeful secţiei agri­cole a sfatului popular raional, sus­ţine, chipurile, că în acest raion este obiceiul să se însămânţeze mai tîrziu. După cit se vede, tovarăşii din secţia agricolă au şi o „justifi­cări teoretică pentru tărăgănarea inadmisibilă a lucrărilor agricole. Tractoriştii ţin o slabă legătură cu gospodăriile colective şi întovărăşi­rile ce le deservesc. Ei aşteaptă să se elibereze suprafeţe întinse ca a­­poi să înceapă arăturile şi nu ară pe măsura recoltării şi eliberării terenurilor de coceni. Timpul este destul de înain­tat. Lucrările agricole de toam­nă şi îndeosebi arăturile pentru în­­sămînţări, trebuie să se bucure de toată atenţia şi în raionul Tg. Jiu. Există toate posibilităţile ca decala­jul creat între recoltare, eliberarea terenului de coceni şi arături pentru însămînţări, să fie lichidat. Membrii gospodăriei colecti­ve „Flacăra Roşie“ din satul Creţuleşti, raionul Răcari, s-au pregătit din vreme pentru în­­sămînţările de toamnă. Acum, ajutaţi de mecanizatorii din S.M.T., ei dau zor la semănatul griului. (Foto Agerpres) Din scrisorile sosite la redacţie Unii fac comenzi, alţii amină! Comerţul face comenzi. Întreprin­derea industriali produce şi livrea­­ză. Aşa este firesc. Între I.C.R.M.-Oradea şi IPROFIL Balta Sărată-Caransebeş, relaţiile sînt insă de altă natură. Primii, fac comenzi, iar ceilalti... amînă. Ami­nă livrarea. La două luni după îna­intarea comenzii (făcută în noiem­brie 1960) pentru nişte produse din lemn, urmată de cîteva reveniri, în­treprinderea furnizoare a răspuns : „Nu vi s-a onorat comanda din cauze depăşirii cererii pe trimes­trele I şi II a.c. Dacă stăruiţi în li­vrarea pe trimestrele III şi IV a.c. vă solicităm o nouă comandă cu spe­cificarea că acceptaţi livrarea". Fireşte, orădenii s-au grăbit să accepte invitaţia, convinşi fiind că sunt printre primii cel puţin pentru cea de-a doua jumătate a anului. În iulie furnizorul găseşte alt mo­tiv de amînare : „...întreg planul de desfacere pe anul 1961 a fost contractat şi nu mai putem contrac­ta nici o cantitate în afara planului". Produsele fiind cerute de popu­laţie, I.C.R.M.-Oradea continuă să le solicite insistent. Dar, la aceste cereri IPROFIL Balta Sărată-Caran­­sebeş răspunde : „...Vă îndrumăm să emiteţi de indată comanda fer­mă pentru anul 1962, ca să nu ră­­mîneţi în aceeaşi situaţie ca şi in anul 1961 !“ Desigur, comanda va fi emisă din nou. Să sperăm însă că nu se va mai întîmpla ca unii să facă comenzi şi alţii să ...amine. DANIEL ZALAN și L. MARCUS coresp. voluntari Fruntaşi la semănat IAŞI (coresp. „Scînteii“). Membrii gospodăriei colective „Flamura Ro­şie“ din comuna Tîrzii, raionul Huşi, au de însămînţat în acest an 350 ha. cu grîu, orz şi secară masă verde. Fiind convinşi de faptul că semă­natul la timp le aduce sporuri de recoltă, ei au luat şi în acest an măsurile cuvenite pentru ca aceas­tă lucrare să se termine la timp. Ei au recoltat porumbul şi floarea­­soarelui şi au făcut de îndată ară­tură adîncă. După ce pămîntul s-a aşezat, colectiviştii au început se­mănatul griului. S-au şi însămînţat 50 ha. S-au evidenţiat tractoriștii Panain­­te Constantin și Chirica Ion și co­lectivistul Radu Ion. Realizări ale petroliştilor PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“). — Reparaţii la timp şi de bună calitate a utilajelor — acesta este anga­jamentul petroliştilor din schelele ce aparţin trus­tului de foraj-extracţie din Tîrgovişte. în cadrul în­trecerii socialiste ce se desfăşoară aici, cele 67 bri­găzi de intervenţii şi reparaţii din schelele Moreni, Gura Ocniţei, Ochiuri obţin succese de seamă. Bri­gada condusă de Aurel Nicolae din schela Moreni a redus în ultima lună timpul calendaristic la son­dele reparate cu 8,7 şi preţul de cost cu 13,7 la sută, iar brigada condusă de Ion Brătescu din schela Gura Ocniţei a obţinut de la începutul anului economii la reparaţii în valoare de peste 82.000 lei. Atenţie deosebită au acordat petroliştii de aici şi reactivării sondelor. Astfel, în cursul acestui an, au fost reactivate 56 sonde vechi, în fruntea a­­cestei acţiuni se situează bri­gada de tine­ret din schela Gura Ocniţei, condusă de co­munistul Ion Dinescu. Blănuri din fire sintetice D­irecţia generală a industriei trico­tajelor şi confecţii­lor din cadrul Minis­terului Industriei U­­şoare a avizat de curind un nou pro­dus — blănuri reali­zate pe maşini de tricotat Roschel. Blă­nurile din fibre sin­tetice (tip relon) au fost realizate la fa­brica de tricotaje ,,S Martie” din Piatra Neamţ. încă anul acesta vor fi produse primele cantități industriale de blănuri tricotate pentru mesade şi pentru haine de co­pii. Pentru anul vii­tor, se prevede rea­lizarea unor cantități importante din noul produs. Activitate pionierească ORADEA (prin telefon). — La Casa pionierilor din Oradea s-a deschis festiv noul an de activitate. In aceeaşi zi, 50 de pionieri membri ai cercului micilor turişti au făcut o excursie în vecinătatea ora­şului, iar micii naturalişti s-au în­grijit de „colţul viu". A început activitatea și in alte cercuri ale Casei pionierilor. Brigăzi de medici la sate Două brigăzi de medici cu bogată experienţă de muncă în circum­scripţiile din Capitală şi regiunea Bucureşti au plecat zilele acestea în regiunile Dobrogea şi Argeş, unde vor îndruma timp de 10 zile activitatea circumscripţiilor sani­tare rurale. In acest interval, bri­găzile vor urmări felul, cian e orga­nizată asistenţa în circumscripţie, cum se face tratamentul şi profi­laxia bolilor cronice, cum se stabi­leşte diagnosticul, cum este folosită aparatura modernă de investigaţie, precum şi metodele de îmbogăţire continuă a cunoştinţelor profesio­nale. Constatările pe teren ale bri­găzilor vor contribui la elaborarea unor măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea asistenţei medico-sa­­nitare la sate. ieri a Început un nou an universitar în peisajul citadin­a •^•reintrat, ieri, tumul­tuos, entuziasmul caracte­ristic începutului de an universitar. Porţile instituţiilor de în­­văţămînt superior din toa­te centrele universitare ale patriei s-au deschis larg şi peste 70.000 tineri şi-au ocupat locurile în amfiteatre. Aproape 20.000 dintre ei privesc totul cu emoţia şi curiozitatea pe care o încerci cînd începi o muncă nouă, importan­tă ; în această clipă ei şi-au spus pentru prima dată „sunt student“. Este împlinirea unui mare vis, pentru care au trebuit să treacă un examen exi­gent şi începutul unui drum greu, dar frumos, spre însuşirea ştiinţei şi tehnicii înaintate. Colegii se revăd, se leagă noi cunoştinţe , urările şi pla­nurile de viitor se încru­cişează în atmosfera pli­nă de veselie care a cu­prins coridoarele şi sălile de curs ale facultăţilor, căminele studenţeşti. Partidul şi guvernul au creat tinerilor din univer­sităţi condiţii din cele mai bune pentru a deveni spe­cialişti de nădejde al eco­nomiei şi culturii noastre socialiste. Anul acesta se dau în folosinţă noi că­mine cu peste 11.000 de locuri, numai la Bucu­reşti, in aceste zile peste 4000 de tineri vor păşi peste pragurile noilor complexe sociale studen­ţeşti construite pe Splaiul Dîmboviţei. S-au creat fa­cultăţi noi, laboratoare moderne utilate cu tot ceea ce e nevoie pentru desfăşurarea procesului de învăţămînt. S­ub bolta bătrînului •“■^amfiteatru al Institu­tului politehnic din Bucu­reşti răsună clipe în şir a­­plauzele. Profesori şi stu­denţi rostesc de la tribună cuvinte pline de recuno­ştinţă adresate partidului, pentru condiţiile minunate create învăţămîntului su­perior. Printre noii stu­denţi se află şi o fată cu c­orespondenţii noştri ^■''regionali ne-au trans­mis veşti despre sărbătoa­rea deschiderii noului an în celelalte unsprezece centre universitare din ţară. Ca şi la Bucu­reşti, profesorii şi stu­denţii din Iaşi, Cluj, Ti­mişoara, Tg. Mureş, Galaţi, Braşov, Petroşeni etc. au participat la adunări fes­tive în care au relevat condiţiile bune de studiu şi trai ce le-au fost create, şi au mulţumit partidului pentru grija pe care o a­­cordă pregătirii cadrelor de specialişti. Şi la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj studiază mii de tineri. Co­respondentul nostru a stat de vorbă printre alţii cu Viorel Bidian şi Ana Dar­­vaşi. — Suntem­ mîndri că după absolvirea şcolii medii ni s-au deschis porţile uni­versităţii, au spus el, bucle negre; noii ei co­legi încă n-o cunosc prea bine, dar dacă o să-i în­trebaţi pe muncitorii de la Şantierele navale din Galaţi despre Georgeta Burghiu, o să vă poves­tească multe despre ea. O să vă spună, de pildă, că este un destoinic strun­gar, care a făcut cinste colectivului. In curte, lingă Faculta­tea de metalurgie, s-au întîlnit prieteni vechi. Cîţi­­va dintre ei sînt „boboci“ dar se cunosc de mult cu cîţiva studenţi din anii 2 şi 3. Doar au lucrat îm­preună la Combinatul si­derurgic din Hunedoara. Acum fac schimb de im­presii. — Nu, trebuie să vă fie teamă, le spune proaspe­ţilor studenţi, Minică Nea­­goe, din anul II. Şi aici, ca şi acasă, la Hunedoara, totul se cucereşte prin muncă. Acesta este se­cretul. ...Aula Facultăţii de şti­inţe juridice, din Capitală cunoaşte şi ea clipe de sărbătoare. Viitorii chi­­mişti sau filologi, matema­ticieni, geologi, istorici, sau fizicieni îşi manifestă hotărîrea lor nestrămutată Avem condiţii de studiu minunate : laboratoare, bi­blioteci, cămine şi cantine moderne. Cu sprijinul ca­drelor didactice, alături de studenţii din anii mai mari ne vom folosi de ele pen­tru a învăţa temeinic. Do­rinţa noastră este să deve­nim cadre cu o înaltă cali­ficare. — Gîndurile tuturor stu­denţilor se îndreaptă în aceste clipe spre partid — a spus printre altele, corespondentului nostru studentul ieşean Marin Leonard, din anul V al Fa­cultăţii electrotehnice. Ne exprimăm întreaga recu­noştinţă pentru grija şi a­­tenţia cu care partidul în­conjoară tineretul studios. Nu vom precupeţi nici un efort pentru a răspunde prin rezultate bune la în­văţătură acestei griji. Pentru oraşele Bacău şi Baia Mare sărbătoarea de a deveni cadre de spe­cialişti bine pregătiţi. Sta­tul a cheltuit in acest an peste 40 milioane lei pen­tru mai buna dotare a la­boratoarelor, pentru asi­gurarea unor condiţii de viaţă şi studiu cit mai bune studenţilor universi­tăţii. Amintim doar că s-au creat două labora­toare de izotopi la Facul­tatea de matematică şi fi­zică, că se va înfiinţa, nu peste mult timp, un centru de calcul matematic etc. În aulă intră doi stu­■'■denţl grăbiţi. Ei vin direct de la gară, abia au avut timp să-şi lase baga­jele la poarta noului că­min „6 Martie“ în care vor locui. Sînt amîndoi viitori geologi. Ion Sglimbea, fiu de colectivişti din Hăl­­meag, e acum în anul III. în carnetul lui de student sunt numai note bune şi foarte bune. Ce a făcut în vacanţă ? A ajutat colec­tiviştii din sat, apoi 15 zile a fost într-o excursie prin Uniunea Sovietică. Priete­nul lui, Gh. Stancu, a fost la Costineşti pe malul mă­rii. Acum, împreună sărbă­toresc prima zi a noului an universitar, de ieri a avut o semni­ficaţie deosebită. Au de­venit centre universitare în care s-au deschis in­stitute pedagogice de trei ani. într-o atmosferă sărbă­­to­rească, studenţii patriei au păşit ieri in noul an universitar. Adresîndu-se celor din anul I, studenţii de la Institutul politehnic din Bucureşti au scris cî­teva versuri. Parafrazind un vechi proverb le spu­neau că la numărătoarea de ieri s-au prezentat cu toţii , „bobocii“ să aibă însă grijă ca în toamna viitoare să nu lipsească vreunul. Este o chemare prietenească la muncă dusă cu seriozitate, cu entuziasm. In egală măsu­ră valabilă pentru toţi studenţii. FLORICA DINULESCU VASILE TINCU * Noii studenţi, foşti muncitori la Hunedoara se intilnesc cu actualii lor colegi de studenţie din iomii mai mari, cu care au lucrat împreună la locul de muncă. (Foto Gh. Vinţili) Noi unităţi comerciale TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii").­­ Paralel cu terminarea a noi blocuri de locuinţe, în oraşul Tg. Mureş se deschid şi noi unităţi comerciale. Duminică dimineaţa la parterul blo­cului de locuinţe din piaţa Stalin colţ cu strada Mikszáth s-a deschis un modern lacto-bar. Noua unitate este înzestrată cu instalaţii moder­ne, mobilier din mase­ plasti­ce, iluminaţie fluorescentă. Zilele acestea, în vecinătatea a­­cestei unităţi s-a deschis un maga­zin modern pentru desfacerea pro­duselor de legume şi fructe. Şezătoare literară GALAŢI (coresp. „Scînteii”). — De cîteva zile un grup de scriitori vizi­tează diferite oraşe, întreprinderi şi ins­tituţii din regiunea Galaţi. Cu acest prilej ei se întîlnesc cu ci­titorii, discută şi organizează şezători literare. O asemenea şezătoare literară a avut loc duminică dimineaţa în sala cinematografului M. Eminescu din ora­şul Galaţi. Au luat parte sute de oa­meni ai muncii şi elevi din oraş. Scriitorii au citit din poeziile şi proza lor. Astfel de şezători au mai avut loc­ la şantierul naval din Galaţi şi în oraşul Brăila. Brigada da­­lista era condui da Elena Sora de la intreprin­derea textilă „Dorobanţul“­?! Ieşti este cunoscută in intreag fabrică pentru firele de but calitate pe care le realizează pentru economiile pe care obţine. Intr-o singură lună, bi­gada a economisit peste 1­ kg. lună merinos. In clişet (de la stingă la dreapta): Ar­­csim, Maria Spanell, Elet Sora, Ştefana Vasile şi Mar­­lean. (Foto M. Cio La Reşiţa ! Indici îna la noul furnal REŞIŢA (coresp. „Scînteii"). In seara aceea de august, cind naiul de 700 m.c. de la Reşiţa a prima şarjă de fontă, prim jurnal Aurel Barna, spunea: „Vom proi tot mai mult metal cu el. Vom de indicele de utilizare proiectat, făcut noi asta la vechile lui dar mi-te la ăsta care merge­­ mat". După zilele începutului,­­ schimburile de la jurnal s-a pi o întrecere însufleţită avlnd ca ci­dire principale depăşirea vndii de utilizare planificat şi obţin unei tente de bună calitate. A­tunci, n-au trecut nici două Iar Jurnaliştii au raportat un succes sebil. In luna septembrie ei au­­ indicele­­de utilizare maxim văzut de proiectanţi pentru pr­­e­luni de funcţionare a furnal Dar topitorii de aici nu s-au deci mulţumiţi cu acest lucru. In ziua 25 septembrie ei au atins un in de utilizare şi mai înalt, realizînd 260 kg. mai multă tontă pe metru volum util de furnal, față de­­ cele proiectat. Un nou bloc va fi gata in cui pe șoseaua Mihai Bravu din Ci­tală. (Se montează scheletul met pentru finisare). DE PESTE HOTARE IN UNIUNEA SOVIETICA, Ince­pind de la 1 octombrie se efec­tuează o a doua reducere de im­pozite pe salariile muncitorilor si funcţionarilor, In conformitate cu le­gea adoptată de Sovietul Suprem al U.R.S.S. în mai anul trecut. (amănunte in pagina HI-a) BAZA AERIANA militară franceză de la Marrakech a fost transmisă in mod oficial, la 30 septembrie, autorităţilor marocane, in confor­tate cu acordul franco-marocan septembrie 1960, punindu-se ai capăt prezenţei trupelor francez Maroc. PATRIOŢII ANGOLEZI au pre­dat o serioasă Infrîngere trup colonialiștilor portughezi, nu a unei noi ofensive, silindu-le să retragă din regiunile Carmona, Gage și Bembe. Comorile lui moş Antoi In biroul de sclndură improvizat Intr-o baracă la marginea unui sat din munţii Maramureşului a intrat in­tr-o dimineață un bătrinel. Sucindu-şi pălăria pufin cam uzată intre dege­tele noduroase, se prezentă vădit stingherit : — Eu mi-s Anton Midloş, de prin părfile astea. Antoh baci, îmi zic ăi mai tineri. D-apoi eu aș vrea să gră­iesc musai cu cine-i mai mare aici. De la o masă de stejar acoperită d­e o hîrtie roșie se ridică un tinăr. — Eu sunt geologul șef — se reco­mandă el. Care-i baiul ! — Nu-i nici un bai — răspunse bă­­trinul. Se zice prin sat că vreji să gă­siţi pe la noi ceva minereuri. Apoi eu am colindat pe aici toate dealurile. M-am sfătuit cu cei din sat şi m-au trimis la dumneavoastră. Am găsit un minereu — „Convei", cum ii zicem noi. Poate o fi şi altceva. Ven­ifi nu­mai, mintenaş sau ori cind veţi vroi, cu mine... Împreună cu Anton baci au pornit-o la drum chiar in dimineaţa aceea doi geologi. Sub frunzişul îngălbenit al toamnei, pe coama unui deal, aşa cum le arătase bătrinul, geologii au dat de un afloriment, semn al exis­tenţei în inima muntelui a unui filon bogat în minereuri. I­ntimplarea aceasta s-a petrecut cu un an in urmă. Pe locul arătat atunci de Anton baci se află acum un șantier. Pădu­rea s-a dat la o parte, s-au construit drumuri de piatră, au apărut mașini. Minerii de la explorări au săpat aici un puf adine. Din cînd In cînd răz­bate pînă de vale in sat vuietul pusr­căturilor. Se sapă galerii, se delimi­tează, cum se spune, zăcămintul. Ii curind vor ieşi la suprafaţă din nou, mină primele tone de minereu. L-am cunoscut şi eu de curind pe Anton baci, prietenul geologilor. Ve­nise la ei, ca şi atunci, cu un săcu­leţ înflorat, plin cu pietre. — Apăi eu cred, tovarăşi, că ceva bun o fi în pietrele ieslea. Geologii au examinat cu atenţii pietrele, au schimbat citeva privit intre ei şi iată-ne acum la drum im­preună cu Anton baci. Am străbătu mai mulţi kilometri pe albia unui pi­rîiăş de munte. Bătrinul se opreşte deodată lingă peretele unei stin­ci Loveşte voiniceşte cu tirnăcopul pe reţele de piatră acoperit de muşchi Geologii îl imită, cu nelipsitele la ciocane. Pietrele rupte din stincă sun la fel cu acelea aduse de Anton baci Geologi.' notează locul pe hartă. —E foarte bun, Anton baci ! spune unul dintre ei. — Apă' al nost' este, al tuturor. Şi-mi pare bine că v-am fost de totus, zise bătrinul legind mulţumit săcule­ţele geologilor pline cu probe de minereu. M-am gindit atunci care va fi in vii­tor înfăţişarea acestor locuri îndepăr­tate ale tării : drumuri noi pietruite in mijlocul pădurilor de fag şi stejar, galerii betonate in subteran, liniile zvelte ale funicularelor, freamătul ma­rilor flotaţi­ şi al uzinelor chimice. Anton baci, prietenul geologilor, şi-a dăruit din inimă patriei comorile nu­mai de el ştiute. RADU APOSTOL coresp. „Scînteii”

Next