Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5305-5334)

1961-10-02 / nr. 5305

Pal 4 Să fie zădărnicite planurile militarismului revanşard vest-german! Glasul opiniei publice japoneze BERLIN­­ (Agerpres). — Profe­­sorul dr. Hirano, preşedintele Co­mitetului japonez pentru apărarea păcii, a acordat agenţiei A.D.N. un interviu în care s-a pronunţat pen­tru încheierea cît mai grabnică a Tratatului de pace german. Prof. Hirano, care se află la Ber­lin în urma invitaţiei Consiliului german al luptătorilor pentru pace, a subliniat că înarmarea Germaniei occidentale creează o primejdie pentru pace în întreaga lume. In prezent, mai mult ca oricînd, este necesar ca toate problemele să fie rezolvate ţinîndu-se seama de situa­ţia reală. Omul de ştiinţă japonez a condamnat cu toată fermitatea politica guvernului Adenauer, poli­tică ostilă păcii. Poporul japonez iubitor de pace, a declarat prof. Hirano, urmăreşte cu profundă simpatie lupta poporu­lui german care îşi propune ca ţel să lichideze rămăşiţele celui de-al doilea război mondial. Prof. Hirano, care a participat la şedinţa Prezidiului Consiliului Mon­dial al Păcii de la Varşovia, a sub­liniat că a acceptat cu mare satis­facţie invitaţia de a veni la Berlin, unde a putut să se convingă că mă­surile adoptate la 13 august pentru apărarea R.D.G. constituie un pas important spre asigurarea păcii. Prof. Hirano a arătat că în Berli­nul occidental există peste 80 de or­ganizaţii de spionaj şi a caracteri­zat acest „oraş de front“ drept „un focar de provocări militare, de pro­pagandă calomnioasă. „De aceea, a subliniat el, este necesar ca Berli­nul occidental să fie transformat într-un oraş liber, demilitarizat. Interesele tuturor popoarelor cer încheierea Tratatului de pace german VIENA­­ (Agerpres). — TASS: La Viena a fost dată publicităţii rezoluţia recentei plenare a C.C. al Partidului Comunist din Austria, în care se subliniază uriaşul pericol pe care-l prezintă pentru pacea lu­mii reînvierea şi intensificarea mi­litarismului şi revanşismului vest­­german, în zilele noastre, subliniază rezo­luţia plenarei C.C. al P.C. din Aus­tria, de o importanţă hotărîtoare pentru cauza păcii sunt : crearea unor bariere trainice împotriva pla­nurilor revanşarzilor şi militarişti­­lor, consfinţirea definitivă a fron­tierelor în Europa, stabilite după cel de-al doilea război mondial, ca rezultat al înfrîngerii totale a Ger­maniei hitleriste. Pentru aceasta este necesară reglementarea paşni­că a problemei germane pe calea încheierii Tratatului de pace cu ambele state germane şi reglemen­tarea problemei Berlinului occiden­tal pe calea transformării lui din­­tr-un „oraş de front“ al imperia­lismului vest-german într-un oraş liber, demilitarizat, avînd garanţiile internaţionale corespunzătoare. în­cheierea Tratatului de pace nu su­feră nici o amînare. Rezoluţia cere guvernului aus­triac să sprijine iniţiativa acelor guverne şi oameni politici care se pronunţă pentru tratative între marile puteri şi pentru încheierea Tratatului de pace cu Germania, ţinîndu-se seama de existenţa a două state germane, să pună capăt campaniei politice de calomnii în­dreptate împotriva ţărilor socialis­te, să stabilească relaţii diplomati­ce cu R. D. Germană, să recunoas­că fără rezerve frontierele R. D. Germane cu R. P. Polonă şi cu R. S. Cehoslovacă ca definitive şi imua­bile, în continuare rezoluţia cere gu­vernului să se pronunţe cu hotarî­­re împotriva tuturor manifestărilor neofasciste şi militariste în Aus­tria. ­or o- Mare miting pentru pace la Milano ROMA 1 (Agerpres).­­ „Noi, munci­torii, preluăm steagul luptei împotriva războiului ţi păţim în avangarda între­gului popor pentru salvarea păcii în Italia ţi în întreaga lume", se spune în rezoluţia adoptată de participanţii la mitingul de masă al oamenilor mun­cii din 130 de întreprinderi din Mi­lano, organizat din iniţiati­va muncitori­lor de la uzina electromecanică „Ge­­losso". La miting au fost de faţă re­prezentanţi ai oamenilor muncii din numeroase întreprinderi din Torino, precum şi fruntaţi politici, sindicali şi oameni de cultură. Participanţii la miting au adoptat ho­­tărîrea de a organiza o întîlnire a re­prezentanţilor oamenilor muncii din toate întreprinderile mari din Europa, care să fie denumiţi „conferinţa me­sei rotunde a clasei muncitoare din Est şi Vest". -0*0- Vizita delegaţiei parlamentare a R. P. Romíné in Finlanda HELSINKI­­ (Agerpres). — Co­respondenţă specială: La 30 sep­tembrie, delegaţia Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíné condusă de Ion Pas, vicepreşedintele grupu­lui romín al Uniunii interparla­mentare şi preşedintele Comitetului de radio şi televiziune, care se află în Finlanda, a vizitat noul studio al televiziunii finlandeze. Delegaţia Marii Adunări Naţionale a fost pri­mită de Einar Sundstrom, directo­rul general al Radiodifuziunii fin­landeze. în aceeaşi zi, Vaino Meh­ti, guvernatorul regiunii Helsinki, a oferit delegaţiei Marii Adunări Na­ţionale un cocteil la care au parti­cipat Paavo Ailio, prim-vicepre­­şedinte al parlamentului finlandez, Herta Kuusinen, preşedinte al gru­pului parlamentar al Uniunii demo­crate a poporului finlandez, Reino Lehtokoski şi Erkki Ketola, secre­tari ai parlamentului, Vilho Stivola, preşedintele Asociaţiei de prietenie Finlanda-România, şi alţi membri ai conducerii asociaţiei. A luat parte, de asemenea, Ion Enescu, însărci­natul cu afaceri ad-interim al R. P. Romíne în Finlanda. S­C­I­N­T­E­I­A Declaraţia cehoslovaco-polonă PRAGA­­ (Agerpres). — La 30 septembrie a avut loc la Hradul din Praga solemnitatea semnării declaraţiei delegaţiilor de partid şi guvernamentale ale R. S. Ceho­slovace şi R. P. Polone. Declaraţia a fost semnată de A. Novotny, prim-secretar al C. C. al Partidului Comunist din Cehoslova­cia, şi de V. Siroky, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, preşedintele guver­nului R. S. Cehoslovace. Din par­tea poloneză documentul a fost semnat de W. Gomulka, prim-se­cretar al C.C. al Partidului Munci­toresc Unit Polonez, şi de J. Cy­­rankiewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., pre­ședintele Consiliului de Miniştri al­­ R. P. Polone. -pro- A 12-a aniversare a R. P. Chineze Festivităţile de la Pekin PEKIN­­ (Agerpres). — China Nouă transmite : La 1 octombrie poporul chinez sărbătoreşte cea de-a 12-a aniversare a proclamării R. P. Chineze. In capitala Chinei popu­lare a avut loc o demonstraţie la care au participat 500.000 de oameni ai muncii. La tribuna centrală din piaţa Tiananmen au luat loc conducătorii Partidului Comunist Chinez şi ai gu­vernului R. P. Chineze, Mao Tze­­dun, Liu Sao-ti, Ciu De, Ciu En-lai, Cen Iun, Lin Biao, Dun Bi­u, Den Siao-pin. împreună cu ei se aflau preşedintele Cubei, Osvaldo Dorti­­cos, regele Nepalului, Mahendra, şe­fii multor delegaţii străine care au sosit la Pekin pentru a participa la festivităţi. In tribunele laterale se aflau fruntaşi în producţie, ofiţeri ai armatei populare chineze de eli­berare, reprezentanţi ai diferitelor naţionalităţi din China, oameni de ştiinţă, oameni de cultură, oaspeţi din străinătate. Pîn Cijen, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, pre­şedintele Comitetului Popular al o­­raşului Pekin, a rostit o cuvîntare. In cuvîntarea sa Pîn Cijen a sub­liniat caracterul de nezdruncinat al legăturilor frăţeşti dintre China, Uniunea Sovietică şi toate ţările so­cialiste frăţeşti, precum şi al legă­turilor din ce în ce mai largi şi mai strînse dintre China şi toate forţele naţional-democratice din Asia, Africa şi America Latină şi cu toate forţele iubitoare de pace din lume. După Consfătuirea de la Moscova din anul 1960 a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncito­reşti, a spus Pîn Cijen, coeziunea lagărului socialist şi a mişcării co­muniste internaţionale se întăreşte continuu. Pîn Cijen a condamnat vehement cercurile agresive din Statele Unite ale Americii, care continuă să ocupe teritoriul chinez Taiwan, violează mereu apele teritoriale şi spaţiul aerian al Chinei, împiedică restabi­lirea drepturilor legitime ale Repu­blicii Populare Chineze şi O.N.U. şi încearcă din nou, în zadar, să acrediteze ideea existenţei a „două Chine". Nu există forţe, a spus în înche­iere Pîn Cijen, care să poată împie­dica triumful păcii, democraţiei, eliberării naţionale şi socialismului în întreaga lume. După aceea, în piaţa Tiananmîn a avut loc defilarea oamenilor mun­cii din Pekin, care a durat două ore. Defilarea s-a transformat în­­tr-o vie demonstraţie a unităţii de nezdruncinat a poporului chinez în jurul P. C. Chinez şi a guvernului R. P. Chineze, într-o vie demonstra­ţie a hotărîrii de a obţine succese şi mai mari în construirea socialis­mului în China. ­o»o- Pentru întărirea independenţei economice a Ghanei ACCRA­­ (Agerpres).­­ La Accra s-a anunţat în mod oficial că în­cepând de la 1 octombrie a.c. socie­tatea ghaneză „Cacao Marketing Company“, creată recent, preia toate afacerile societăţii londoneze pentru desfacerea boabelor de cacao şi în­cepe să lucreze în mod independent. Această măsură a guvernului gha­­nez a cărei menire este să slăbească dependenţa economică a ţării faţă de monopolurile engleze a fost primită cu mare satisfacţie de opinia publică ghaneză. Boabele de cacao sînt bo­găţia principală a Ghanei, fapt pen­tru care Ghana este numită pămin­­tul fructelor de aur. Veniturile reali­zate din exportul boabelor de cacao se ridică la 70 la sută din veniturile ţării. Pînă nu de mult desfacerea boabe­lor de cacao se afla în mîinile so­cietăţii londoneze care exercita o mare influenţă asupra fixării preţu­rilor şi distribuirii veniturilor. Viaţă nouă în milenarul Halle Regiunea Halle este una din re­giunile cele mai industrializate ale R. D. Germane. Pe meleagurile re­giunii se înalţă puternice cetăţi ale industriei socialiste : la Bitterfeld — un combinat electro­chimic, mine de cărbuni şi izvoare de energie electrică, la Eisleben — mine de cupru şi uzine de prelucrare a acestui metal, la Naumburg şi Quer­­furt — fabrici de materiale de con­strucţie, la Dessau — uzine meta­lurgice. In regiune se găsesc cele mai mari zăcăminte şi centre de prelucrare a cuprului din întreaga Germanie; tot aci se scot anual 80 milioane tone cărbune brun, se produce circa 40 la sută din ener­gia electrică a R.D.G. Dar în­­tîietatea absolută o are industria chimică, cu cele 23 întreprinderi care dau aproape jumătate din pro­ducţia chimică a R.D.G. Oraşul Halle a luat fiinţă acum o mie de ani şi nu de mult şi-a sărbătorit mileniul de existenţă. Peste tot poţi vedea străvechea stemă a oraşului : o semilună cu două stele. De ce tocmai o semi­lună ? Această enigmă rămîne a fi dezlegată. Halle are însă însemne nai vii, mai puternice, mai repre­sentative după care poţi cunoaşte viaţa şi faptele oamenilor, tradi­­ţiile oraşului lor. Piaţa eroilor căzuţi în lupta anti­­ascistă e un scuar în mijlocul căruia se afla un monument. Pe piatra lui scrie : „Cei căzuţi în uptă avertizează“. Avertismentul tâltuit în piatră este glasul celor peste 30.000 comunişti şi alţi anti­­ascişti ucişi de bandele naziste. A­­cest avertisment a găsit răspuns în uimile oamenilor : fascismul nu va rece în R.D.G.­­ Braţele oamenilor nuncii apără azi viaţa, fericirea, socialismul şi pacea. Gărzile mun­­citoreşti, în rândurile cărora se află şi numeroşi veterani ai luptelor re­­voluţionare din trecut, regimentele­­D.J. (Freie Deutsche Jungend), în­­reaga armată naţională populară vor şti să-şi facă datoria dacă pa­ria le va cere. Cîntecul pe care îl stonează miile de tineri reuniţi în viaţa eroilor antifascişti, „Porniţi înainte, tovarăşi !“, se înalţă puter­nic, avîntat. ...In centrul oraşului, în Markt­platz, alături de Rote Turm, impre­sionantul dom luteran, se află şi clădirea primăriei­­ Ratshof. Aici, la Consiliul popular al oraşului Halle, în zidirea aceasta medievală, găseşti oameni pentru care viitorul este o noţiune cotidiană : ei văd azi oraşul aşa cum va fi mîine, poimîine, peste 10 ani. Tov. Pflüger, De la corespondentul nostru la Berlin preşedintele Consiliului popular al oraşului de pe malul Saalei, de­scrie planuri care, dincolo de linia cenuşie a acoperişurilor ce se ză­resc prin ferestrele Ratshofului, în Trotha şi Südstadt, iau de pe acum contururi de beton şi se întruchi­pează în mii de apartamente. — Complexul de locuinţe Süd­­— spune el — are de pe acum 2.800 de apartamente. Pînă în 1965 va creşte cu încă 9.000. La complexul Nord, peste cîteva luni se vor ridica 1700 de apartamente. Desigur, nici pe departe nu este suficient, dacă ţinem seama de ritmul dezvoltării industriale a regiunii... Degetul îi alunecă pe hartă şi descrie un cerc , între Passendorf, Nied­eben şi Augersdorf. Aici, în cîmpia încă mută, se va ridica noul Halle. Peste un an-doi, va în­cepe construcţia unui cartier cu 15.000—20.000 de apartamente. Pe spaţiul uriaş dintre braţele râului Saale se vor construi stadioane, parcuri, locuri de odihnă şi distrac­ţie pentru locuitorii oraşului. Halle West va fi un centru de locuit mo­dern, corespunzător cerinţelor vieţii socialiste. Dacă te duci pe înserat în centrele nou construite, să te plimbi pe străzile Moscova sau Bucureşti, Praga sau Budapesta, oameni pri­mitori te vor invita la un „Schwarz1* şi îţi vor povesti cum sute şi mii de voluntari au Înlăturat molozul, au cărat cărămizi şi ciment şi au durat pe locurile acestea clădiri care sunt mîndria tuturor. Şi aceste fapte vor intra în istoria milenară a oraşului Halle. Şi ele sânt însemne ale vre­murilor noastre. Da, înţelesul ste­mei cu semiluna şi două stele îl cauţi în zadar ; nici în oraşul cel vechi, pe care îl vizitezi cu speranţa dezlegării enigmei, nu-l vei afla. Halle înseamnă, în limba celtă, oraşul de sare, iar Saale — rîul sărat, încă din vechime sarea se ex­trăgea din minele dimprejur, deve­nind un produs căutat în comerţul timpului. Acum, Saale, obosită de caznele la care o supune industria modernă, curge înegrită pe sub zi­durile cernite şi ele ale Giebichen­­stein-ului — citadela străveche a oraşului şi ale Moritzburg-ului — castel a cărui origină se confundă cu însăşi origina oraşului. Străzi în­guste, case în stilul Renaşterii şi ba­rocului german, vechi embleme ale breslelor stînd deasupra unor porţi masive, te poartă pe urmele lui Händel, fiu al­ Hallei, ale lui Goethe, care a petrecut aici un timp, ale romanticului Eichendorff şi Arnold Ruge, tovarăşi de idei din anii tinereţii lui Marx şi Engels. Is­toria oraşului Halle arată că aici a fost unul din centrele umanismului german. Universitatea „Martin Lu­ther“ înfiinţată 1694, care i-a ales pe fizicianul Max Planck şi pe ma­rele fiziolog rus I. P. Pavlov în rîn­­durile membrilor săi, aparţine şi ea tradiţiei progresiste a oraşului. Uzinele moderne ale regiunii, ti­neretul acesta vesel, care îşi iu­beşte cu înflăcărare patria socia­listă, cartierele noi, viitorul Halle West ca şi bătrânul Halle medieval, dau imaginea unei vieţi tumultu­oase şi bogate în bucuria creaţiei paşnice şi libere. Iată de ce stema oraşului Halle se completează azi cu noi însem­ne, mai pline de înţeles : alambicul chimiei, roata dinţată a maşinilor construite aci, munţii de cărbune şi steaua — cea mai strălucitoare din­tre stele — a socialismului. A. VELA ------------o FRMIA Din nou despre articolul 16 Preşedintele Franţei, De Gaulle, a promis, după cum se ştie, că la 30 sep­tembrie va renunţa la prerogativele extraordinare pe care şi le-a asumat în baza articolului 16 al constituţiei la 23 aprilie în legătură cu puciul mi­litar din Algeria. Deşi aventura fas­cistă a puciştilor algerieni a fost li­chidată de poporul francez în decurs de cîteva zile, De Gaulle a menţinut prerogativele extraordinare mai mult de cinci luni. Acest lucru a dat cercu­rilor guvernante franceze posibilitatea de a le folosi pe scară largă împotriva forţelor democratice ale ţării. ★ PARIS­­ (Agerpres), „într-un co­municat surprinzător de ultimă oră", publicat în noaptea de 29 sep­tembrie, anunţă agenţia U.P.I., pre­şedintele De Gaulle a făcut cunoscut că nu intenţionează să renunţe la 30 septembrie la toate prerogativele ce i-au fost conferite prin aplicarea articolului 16 al constituţiei, ci să păstreze acele prerogative care se referă „la menţinerea ordinei publi­ce“. Conform comunicatului Minis­terului Informaţiilor, De Gaulle in­tenţionează să menţină prerogativul de a proclama starea de urgenţă, de a aresta fără formele legale şi de a judeca în condiţii speciale persoane acuzate de atentat la securitatea statului şi de a interzice publicaţii. Acţiuni populare pentru a bara calea ultracolonialiştilor PARIS­­ (Agerpres). — Presa anunţă că în diferite regiuni din Franţa iau fiinţă comitete anti­fasciste care îşi exprimă hotărîrea fermă de a bara calea ultracolo­nialiştilor. 22 de diferite organizaţii poli­tice şi de masă din departamentul Loire au dat publicităţii o decla­raţie comună în care se arată că îngăduinţa condamnabilă a auto­rităţilor faţă de ultracolonialişti „nu face decât să-i încurajeze şi constituie o primejdie pentru li­bertăţile democratice“. Declaraţia este semnată de con­ducătorii organizaţiilor locale ale partidului comunist, partidului socialist, partidului socialist uni­ficat, partidului republican radi­cal și radical-socialist, Confedera­ției Generale a Muncii. mm bin mm internatibnaU — Numeroşi oameni ai muncii ■ î din Italia au participat la „mar- I I sui păcii“, organizat de repre- |­e zentanţi ai culturii de cele mai ; l diferite orientări politice (foto- ¡ I grafia de sus). I — La Sofia s-au desfăşurat lu- l ; crările primei întîlniri a repre- \ • contanţilor tineretului sătesc \ '• din ţările regiunii Balcanilor şi­­ Mării Adriatice, consacrată co- ” laborării în domeniul agricultu- ‰ rii. Fotografia din mijloc prezintă › un aspect din timpul întilnirii. › — Ultimele două fotografii în- › făţişeaza aspecte din lupta mun- › citorilor pentru condiţii mai bune­­ de trai: la Santiago (Chile) şi la ‚ uzinele „General Motors" (S.U.A.).­­ Substratul „ajutorului*‘ american — agresiunea economică Ziarul „THE NEW YORK Ti- tură să dăuneze situaţiei S.U.A. în MES“ a publicat de curînd m­ arti- această emisferă. Washingtonul a cel al corespondentului său Ta a fost tot timpul avertizat că nesatis- Szule din care se vede cum au in- facerea cererilor ţărilor din America călcat Statele Unite de la început Latină va avea urmări periculoase, aşa-zisul „program de ajutorare al In problema cositorului, preşedin- Americii Latine“, căruia i-au făcut tele Boliviei, Vitor Paz Estenssoro, atîta reclamă, a trimis preşedintelui Kennedy un Reproducem cîteva pasaje din mesaj în care a afirmat că inten­­acest articol, ţin S.U.A. de a cere Congresului să „Alianţa pentru progres“ (aşa a aprobe vinzarea a 50.000 de tone de fost botezat în chip demagogic o­­cositor din rezervele lor strategice cest program N.R.) care există abia pentru a face să scadă preţul cosi­­de o lună se­ri­torului „nu comi­mei sale încor­­sire Netoil­rik Simeş. dăm­ şi a experi- cumentele de la mentării eficacităţii acestui pro- Punta-del-Este şi nici cu planurile gram inter-american de dezvoltare „Alianţei pentru progres“, economică şi socială. Preşedintele Paz Estensspro . Această încordare a ieşit la iveală adăugat că „rolul de lider pe care-l săptămîna aceasta­­este vorba de a exercită S.U.A. în lumea occidentală doua jumătate a lunii septembrie creează necesitatea ca ele să ia în a.c. — n.r.) cînd Bolivia a acuzat consideraţie nu numai interesele S.U.A. că au încălcat spiritul alian- marilor ţări consumatoare de co­­ţei prin planurile lor de a vinde o­sitor, dar şi situaţia micilor ţări parte din rezervele lor de cositor, care îl produc“. Au devenit evidente şi alte motive într-un lung memoriu înmînat lui de încordare cînd acordul interna­ Richard N. Goodwin, consilierul­ţional privitor la cafea se afla în special al preşedintelui Kennedy pericol de a se prăbuşi, iar ţările­­ pentru chestiunile Americii Latine, din America Latină au făcut pre- Dr. Guillermo Bedregal, preşedintele siuni asupra S.U.A. de a le acorda Corporaţiei Miniere a Boliviei,­a împrumuturi „ultra excepţionale“ scris că „guvernul Boliviei va con­­fără a ţine seama de caracterul de sidera aruncarea pe piaţă a cosito­­„autoajutorare“ al programului. rului din rezervele strategice ale Toate aceste probleme economice S.U.A. ca un adevărat act de agre­au adinei implicații politice de na­­siune economică“. -0*0- SCURTE ŞTIRI HAVANA, Robert F. Williams tra fi­­melor de stat. Declaraţia subliniază că fler negru al mişcării pentru integra­rea rasială din S.U.A., a cerut azi­ po­litic guvernului cuban, în urma perse­cuţiilor la care a fost supus din cauza activităţii sale pentru integrarea ra­sială a negrilor din S.U.A. PEKIN. Ciu En-t­ ai, premierul Con­siliului de Stat al R. P. Chineze, a pri­mit la 30 septembrie pe regina Elisa­­beta a Belgiei şi persoanele care o în­soţesc într-o călătorie prin China şi a avut cu ei o convorbire priete­nească. ACCRA. La Accra a fost dată publi­cităţii o declaraţie a cancelariei pre­şedintelui Ghanei cu privire la pregă­tirea unui proiect de lege prevăzînd intensificarea măsurilor împotriva cei­orice încercare de a răsturna guvernul prin mijloace ilegale sau de a schimba cu forţa orientarea politică a guver­nului constituie cea mai gravă crimă şi va fi pedepsită cu moartea. TANANARIVE. In apropierea por­tului Diego­ Suarez (Madagascarul de nord) a explodat şi a naufragiat la 29 septembrie vasul norvegian „Star Kerrir". După cum relatează agenţia France Presse, acest vas, în calele că­ruia se aflau zece tone de dinamită, a luat foc în timpul descărcării. în urma catastrofei au pierit 18 persoane. VARȘOVIA. La 1 octombrie a pără­sit Varșovia plecînd cu avionul în In­donezia, într-o vizită de prietenie, A. Zawadzki, președintele Consiliului de Stat al R. P. Polone. ----------p*o--------­ Poluţia evenimentelor din Siria PARIS­­ (Agerpres).­­ Referin­­du-se la o ştire transmisă de postul de radio Cairo, Agenţia France Presse anunţă că Republica Arabă Unită a rupt la 1 octombrie rela­ -o*o­­ ţiile­ diplomatice cu Iordania şi Turcia, care au recunoscut noul regim din Siria. Preşedintele Gamal Abdel Nasser, a anunţat postul de radio Cairo, a adoptat hotărîrea de a rupe re­laţiile diplomatice cu aceste ţări din cauza poziţiei lor ostile faţă de R.A.U. NEW YORK­­ (Agerpres).­­ Co­respondentul din Beirut al agenţiei Associated Press anunţă că, după cum rezultă din ştirile transmise de postul de radio Damasc, „co­mandamentul revoluţionar al forţe­lor armate“ a anunţat numirea ge­neralului Abdel Kerim Zahreddin în funcţia de comandant suprem al armatei siriene. în comunicatul comandamentu­lui se subliniază că potrivit ştiri­lor primite la 1 octombrie din di­ferite regiuni ale Siriei în ţară securitatea a fost în general asigu­rată şi viaţa şi-a reluat cursul nor­­mal. _____ _ REDACŢIA $1 ADMINISTRA­ŢIA Bucureşti Piaţa „Scînteii“ Tel. 17.60.10. 17.60.20.­­Abonamentele se fac la oficiile poştale factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi Institut!!, Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „L V. Stalin* Nr. 530.

Next