Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5305-5334)
1961-10-02 / nr. 5305
Pal 4 Să fie zădărnicite planurile militarismului revanşard vest-german! Glasul opiniei publice japoneze BERLIN (Agerpres). — Profesorul dr. Hirano, preşedintele Comitetului japonez pentru apărarea păcii, a acordat agenţiei A.D.N. un interviu în care s-a pronunţat pentru încheierea cît mai grabnică a Tratatului de pace german. Prof. Hirano, care se află la Berlin în urma invitaţiei Consiliului german al luptătorilor pentru pace, a subliniat că înarmarea Germaniei occidentale creează o primejdie pentru pace în întreaga lume. In prezent, mai mult ca oricînd, este necesar ca toate problemele să fie rezolvate ţinîndu-se seama de situaţia reală. Omul de ştiinţă japonez a condamnat cu toată fermitatea politica guvernului Adenauer, politică ostilă păcii. Poporul japonez iubitor de pace, a declarat prof. Hirano, urmăreşte cu profundă simpatie lupta poporului german care îşi propune ca ţel să lichideze rămăşiţele celui de-al doilea război mondial. Prof. Hirano, care a participat la şedinţa Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii de la Varşovia, a subliniat că a acceptat cu mare satisfacţie invitaţia de a veni la Berlin, unde a putut să se convingă că măsurile adoptate la 13 august pentru apărarea R.D.G. constituie un pas important spre asigurarea păcii. Prof. Hirano a arătat că în Berlinul occidental există peste 80 de organizaţii de spionaj şi a caracterizat acest „oraş de front“ drept „un focar de provocări militare, de propagandă calomnioasă. „De aceea, a subliniat el, este necesar ca Berlinul occidental să fie transformat într-un oraş liber, demilitarizat. Interesele tuturor popoarelor cer încheierea Tratatului de pace german VIENA (Agerpres). — TASS: La Viena a fost dată publicităţii rezoluţia recentei plenare a C.C. al Partidului Comunist din Austria, în care se subliniază uriaşul pericol pe care-l prezintă pentru pacea lumii reînvierea şi intensificarea militarismului şi revanşismului vestgerman, în zilele noastre, subliniază rezoluţia plenarei C.C. al P.C. din Austria, de o importanţă hotărîtoare pentru cauza păcii sunt : crearea unor bariere trainice împotriva planurilor revanşarzilor şi militariştilor, consfinţirea definitivă a frontierelor în Europa, stabilite după cel de-al doilea război mondial, ca rezultat al înfrîngerii totale a Germaniei hitleriste. Pentru aceasta este necesară reglementarea paşnică a problemei germane pe calea încheierii Tratatului de pace cu ambele state germane şi reglementarea problemei Berlinului occidental pe calea transformării lui dintr-un „oraş de front“ al imperialismului vest-german într-un oraş liber, demilitarizat, avînd garanţiile internaţionale corespunzătoare. încheierea Tratatului de pace nu suferă nici o amînare. Rezoluţia cere guvernului austriac să sprijine iniţiativa acelor guverne şi oameni politici care se pronunţă pentru tratative între marile puteri şi pentru încheierea Tratatului de pace cu Germania, ţinîndu-se seama de existenţa a două state germane, să pună capăt campaniei politice de calomnii îndreptate împotriva ţărilor socialiste, să stabilească relaţii diplomatice cu R. D. Germană, să recunoască fără rezerve frontierele R. D. Germane cu R. P. Polonă şi cu R. S. Cehoslovacă ca definitive şi imuabile, în continuare rezoluţia cere guvernului să se pronunţe cu hotarîre împotriva tuturor manifestărilor neofasciste şi militariste în Austria. or o- Mare miting pentru pace la Milano ROMA 1 (Agerpres). „Noi, muncitorii, preluăm steagul luptei împotriva războiului ţi păţim în avangarda întregului popor pentru salvarea păcii în Italia ţi în întreaga lume", se spune în rezoluţia adoptată de participanţii la mitingul de masă al oamenilor muncii din 130 de întreprinderi din Milano, organizat din iniţiativa muncitorilor de la uzina electromecanică „Gelosso". La miting au fost de faţă reprezentanţi ai oamenilor muncii din numeroase întreprinderi din Torino, precum şi fruntaţi politici, sindicali şi oameni de cultură. Participanţii la miting au adoptat hotărîrea de a organiza o întîlnire a reprezentanţilor oamenilor muncii din toate întreprinderile mari din Europa, care să fie denumiţi „conferinţa mesei rotunde a clasei muncitoare din Est şi Vest". -0*0- Vizita delegaţiei parlamentare a R. P. Romíné in Finlanda HELSINKI (Agerpres). — Corespondenţă specială: La 30 septembrie, delegaţia Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíné condusă de Ion Pas, vicepreşedintele grupului romín al Uniunii interparlamentare şi preşedintele Comitetului de radio şi televiziune, care se află în Finlanda, a vizitat noul studio al televiziunii finlandeze. Delegaţia Marii Adunări Naţionale a fost primită de Einar Sundstrom, directorul general al Radiodifuziunii finlandeze. în aceeaşi zi, Vaino Mehti, guvernatorul regiunii Helsinki, a oferit delegaţiei Marii Adunări Naţionale un cocteil la care au participat Paavo Ailio, prim-vicepreşedinte al parlamentului finlandez, Herta Kuusinen, preşedinte al grupului parlamentar al Uniunii democrate a poporului finlandez, Reino Lehtokoski şi Erkki Ketola, secretari ai parlamentului, Vilho Stivola, preşedintele Asociaţiei de prietenie Finlanda-România, şi alţi membri ai conducerii asociaţiei. A luat parte, de asemenea, Ion Enescu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Romíne în Finlanda. SCINTEIA Declaraţia cehoslovaco-polonă PRAGA (Agerpres). — La 30 septembrie a avut loc la Hradul din Praga solemnitatea semnării declaraţiei delegaţiilor de partid şi guvernamentale ale R. S. Cehoslovace şi R. P. Polone. Declaraţia a fost semnată de A. Novotny, prim-secretar al C. C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, şi de V. Siroky, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, preşedintele guvernului R. S. Cehoslovace. Din partea poloneză documentul a fost semnat de W. Gomulka, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, şi de J. Cyrankiewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., președintele Consiliului de Miniştri al R. P. Polone. -pro- A 12-a aniversare a R. P. Chineze Festivităţile de la Pekin PEKIN (Agerpres). — China Nouă transmite : La 1 octombrie poporul chinez sărbătoreşte cea de-a 12-a aniversare a proclamării R. P. Chineze. In capitala Chinei populare a avut loc o demonstraţie la care au participat 500.000 de oameni ai muncii. La tribuna centrală din piaţa Tiananmen au luat loc conducătorii Partidului Comunist Chinez şi ai guvernului R. P. Chineze, Mao Tzedun, Liu Sao-ti, Ciu De, Ciu En-lai, Cen Iun, Lin Biao, Dun Biu, Den Siao-pin. împreună cu ei se aflau preşedintele Cubei, Osvaldo Dorticos, regele Nepalului, Mahendra, şefii multor delegaţii străine care au sosit la Pekin pentru a participa la festivităţi. In tribunele laterale se aflau fruntaşi în producţie, ofiţeri ai armatei populare chineze de eliberare, reprezentanţi ai diferitelor naţionalităţi din China, oameni de ştiinţă, oameni de cultură, oaspeţi din străinătate. Pîn Cijen, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, preşedintele Comitetului Popular al oraşului Pekin, a rostit o cuvîntare. In cuvîntarea sa Pîn Cijen a subliniat caracterul de nezdruncinat al legăturilor frăţeşti dintre China, Uniunea Sovietică şi toate ţările socialiste frăţeşti, precum şi al legăturilor din ce în ce mai largi şi mai strînse dintre China şi toate forţele naţional-democratice din Asia, Africa şi America Latină şi cu toate forţele iubitoare de pace din lume. După Consfătuirea de la Moscova din anul 1960 a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, a spus Pîn Cijen, coeziunea lagărului socialist şi a mişcării comuniste internaţionale se întăreşte continuu. Pîn Cijen a condamnat vehement cercurile agresive din Statele Unite ale Americii, care continuă să ocupe teritoriul chinez Taiwan, violează mereu apele teritoriale şi spaţiul aerian al Chinei, împiedică restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze şi O.N.U. şi încearcă din nou, în zadar, să acrediteze ideea existenţei a „două Chine". Nu există forţe, a spus în încheiere Pîn Cijen, care să poată împiedica triumful păcii, democraţiei, eliberării naţionale şi socialismului în întreaga lume. După aceea, în piaţa Tiananmîn a avut loc defilarea oamenilor muncii din Pekin, care a durat două ore. Defilarea s-a transformat într-o vie demonstraţie a unităţii de nezdruncinat a poporului chinez în jurul P. C. Chinez şi a guvernului R. P. Chineze, într-o vie demonstraţie a hotărîrii de a obţine succese şi mai mari în construirea socialismului în China. o»o- Pentru întărirea independenţei economice a Ghanei ACCRA (Agerpres). La Accra s-a anunţat în mod oficial că începând de la 1 octombrie a.c. societatea ghaneză „Cacao Marketing Company“, creată recent, preia toate afacerile societăţii londoneze pentru desfacerea boabelor de cacao şi începe să lucreze în mod independent. Această măsură a guvernului ghanez a cărei menire este să slăbească dependenţa economică a ţării faţă de monopolurile engleze a fost primită cu mare satisfacţie de opinia publică ghaneză. Boabele de cacao sînt bogăţia principală a Ghanei, fapt pentru care Ghana este numită pămintul fructelor de aur. Veniturile realizate din exportul boabelor de cacao se ridică la 70 la sută din veniturile ţării. Pînă nu de mult desfacerea boabelor de cacao se afla în mîinile societăţii londoneze care exercita o mare influenţă asupra fixării preţurilor şi distribuirii veniturilor. Viaţă nouă în milenarul Halle Regiunea Halle este una din regiunile cele mai industrializate ale R. D. Germane. Pe meleagurile regiunii se înalţă puternice cetăţi ale industriei socialiste : la Bitterfeld — un combinat electrochimic, mine de cărbuni şi izvoare de energie electrică, la Eisleben — mine de cupru şi uzine de prelucrare a acestui metal, la Naumburg şi Querfurt — fabrici de materiale de construcţie, la Dessau — uzine metalurgice. In regiune se găsesc cele mai mari zăcăminte şi centre de prelucrare a cuprului din întreaga Germanie; tot aci se scot anual 80 milioane tone cărbune brun, se produce circa 40 la sută din energia electrică a R.D.G. Dar întîietatea absolută o are industria chimică, cu cele 23 întreprinderi care dau aproape jumătate din producţia chimică a R.D.G. Oraşul Halle a luat fiinţă acum o mie de ani şi nu de mult şi-a sărbătorit mileniul de existenţă. Peste tot poţi vedea străvechea stemă a oraşului : o semilună cu două stele. De ce tocmai o semilună ? Această enigmă rămîne a fi dezlegată. Halle are însă însemne nai vii, mai puternice, mai representative după care poţi cunoaşte viaţa şi faptele oamenilor, tradiţiile oraşului lor. Piaţa eroilor căzuţi în lupta antiascistă e un scuar în mijlocul căruia se afla un monument. Pe piatra lui scrie : „Cei căzuţi în uptă avertizează“. Avertismentul tâltuit în piatră este glasul celor peste 30.000 comunişti şi alţi antiascişti ucişi de bandele naziste. Acest avertisment a găsit răspuns în uimile oamenilor : fascismul nu va rece în R.D.G. Braţele oamenilor nuncii apără azi viaţa, fericirea, socialismul şi pacea. Gărzile muncitoreşti, în rândurile cărora se află şi numeroşi veterani ai luptelor revoluţionare din trecut, regimenteleD.J. (Freie Deutsche Jungend), înreaga armată naţională populară vor şti să-şi facă datoria dacă paria le va cere. Cîntecul pe care îl stonează miile de tineri reuniţi în viaţa eroilor antifascişti, „Porniţi înainte, tovarăşi !“, se înalţă puternic, avîntat. ...In centrul oraşului, în Marktplatz, alături de Rote Turm, impresionantul dom luteran, se află şi clădirea primăriei Ratshof. Aici, la Consiliul popular al oraşului Halle, în zidirea aceasta medievală, găseşti oameni pentru care viitorul este o noţiune cotidiană : ei văd azi oraşul aşa cum va fi mîine, poimîine, peste 10 ani. Tov. Pflüger, De la corespondentul nostru la Berlin preşedintele Consiliului popular al oraşului de pe malul Saalei, descrie planuri care, dincolo de linia cenuşie a acoperişurilor ce se zăresc prin ferestrele Ratshofului, în Trotha şi Südstadt, iau de pe acum contururi de beton şi se întruchipează în mii de apartamente. — Complexul de locuinţe Süd— spune el — are de pe acum 2.800 de apartamente. Pînă în 1965 va creşte cu încă 9.000. La complexul Nord, peste cîteva luni se vor ridica 1700 de apartamente. Desigur, nici pe departe nu este suficient, dacă ţinem seama de ritmul dezvoltării industriale a regiunii... Degetul îi alunecă pe hartă şi descrie un cerc , între Passendorf, Niedeben şi Augersdorf. Aici, în cîmpia încă mută, se va ridica noul Halle. Peste un an-doi, va începe construcţia unui cartier cu 15.000—20.000 de apartamente. Pe spaţiul uriaş dintre braţele râului Saale se vor construi stadioane, parcuri, locuri de odihnă şi distracţie pentru locuitorii oraşului. Halle West va fi un centru de locuit modern, corespunzător cerinţelor vieţii socialiste. Dacă te duci pe înserat în centrele nou construite, să te plimbi pe străzile Moscova sau Bucureşti, Praga sau Budapesta, oameni primitori te vor invita la un „Schwarz1* şi îţi vor povesti cum sute şi mii de voluntari au Înlăturat molozul, au cărat cărămizi şi ciment şi au durat pe locurile acestea clădiri care sunt mîndria tuturor. Şi aceste fapte vor intra în istoria milenară a oraşului Halle. Şi ele sânt însemne ale vremurilor noastre. Da, înţelesul stemei cu semiluna şi două stele îl cauţi în zadar ; nici în oraşul cel vechi, pe care îl vizitezi cu speranţa dezlegării enigmei, nu-l vei afla. Halle înseamnă, în limba celtă, oraşul de sare, iar Saale — rîul sărat, încă din vechime sarea se extrăgea din minele dimprejur, devenind un produs căutat în comerţul timpului. Acum, Saale, obosită de caznele la care o supune industria modernă, curge înegrită pe sub zidurile cernite şi ele ale Giebichenstein-ului — citadela străveche a oraşului şi ale Moritzburg-ului — castel a cărui origină se confundă cu însăşi origina oraşului. Străzi înguste, case în stilul Renaşterii şi barocului german, vechi embleme ale breslelor stînd deasupra unor porţi masive, te poartă pe urmele lui Händel, fiu al Hallei, ale lui Goethe, care a petrecut aici un timp, ale romanticului Eichendorff şi Arnold Ruge, tovarăşi de idei din anii tinereţii lui Marx şi Engels. Istoria oraşului Halle arată că aici a fost unul din centrele umanismului german. Universitatea „Martin Luther“ înfiinţată 1694, care i-a ales pe fizicianul Max Planck şi pe marele fiziolog rus I. P. Pavlov în rîndurile membrilor săi, aparţine şi ea tradiţiei progresiste a oraşului. Uzinele moderne ale regiunii, tineretul acesta vesel, care îşi iubeşte cu înflăcărare patria socialistă, cartierele noi, viitorul Halle West ca şi bătrânul Halle medieval, dau imaginea unei vieţi tumultuoase şi bogate în bucuria creaţiei paşnice şi libere. Iată de ce stema oraşului Halle se completează azi cu noi însemne, mai pline de înţeles : alambicul chimiei, roata dinţată a maşinilor construite aci, munţii de cărbune şi steaua — cea mai strălucitoare dintre stele — a socialismului. A. VELA ------------o FRMIA Din nou despre articolul 16 Preşedintele Franţei, De Gaulle, a promis, după cum se ştie, că la 30 septembrie va renunţa la prerogativele extraordinare pe care şi le-a asumat în baza articolului 16 al constituţiei la 23 aprilie în legătură cu puciul militar din Algeria. Deşi aventura fascistă a puciştilor algerieni a fost lichidată de poporul francez în decurs de cîteva zile, De Gaulle a menţinut prerogativele extraordinare mai mult de cinci luni. Acest lucru a dat cercurilor guvernante franceze posibilitatea de a le folosi pe scară largă împotriva forţelor democratice ale ţării. ★ PARIS (Agerpres), „într-un comunicat surprinzător de ultimă oră", publicat în noaptea de 29 septembrie, anunţă agenţia U.P.I., preşedintele De Gaulle a făcut cunoscut că nu intenţionează să renunţe la 30 septembrie la toate prerogativele ce i-au fost conferite prin aplicarea articolului 16 al constituţiei, ci să păstreze acele prerogative care se referă „la menţinerea ordinei publice“. Conform comunicatului Ministerului Informaţiilor, De Gaulle intenţionează să menţină prerogativul de a proclama starea de urgenţă, de a aresta fără formele legale şi de a judeca în condiţii speciale persoane acuzate de atentat la securitatea statului şi de a interzice publicaţii. Acţiuni populare pentru a bara calea ultracolonialiştilor PARIS (Agerpres). — Presa anunţă că în diferite regiuni din Franţa iau fiinţă comitete antifasciste care îşi exprimă hotărîrea fermă de a bara calea ultracolonialiştilor. 22 de diferite organizaţii politice şi de masă din departamentul Loire au dat publicităţii o declaraţie comună în care se arată că îngăduinţa condamnabilă a autorităţilor faţă de ultracolonialişti „nu face decât să-i încurajeze şi constituie o primejdie pentru libertăţile democratice“. Declaraţia este semnată de conducătorii organizaţiilor locale ale partidului comunist, partidului socialist, partidului socialist unificat, partidului republican radical și radical-socialist, Confederației Generale a Muncii. mm bin mm internatibnaU — Numeroşi oameni ai muncii ■ î din Italia au participat la „mar- I I sui păcii“, organizat de repre- |e zentanţi ai culturii de cele mai ; l diferite orientări politice (foto- ¡ I grafia de sus). I — La Sofia s-au desfăşurat lu- l ; crările primei întîlniri a repre- \ • contanţilor tineretului sătesc \ '• din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice, consacrată co- ” laborării în domeniul agricultu- ‰ rii. Fotografia din mijloc prezintă › un aspect din timpul întilnirii. › — Ultimele două fotografii în- › făţişeaza aspecte din lupta mun- › citorilor pentru condiţii mai bune de trai: la Santiago (Chile) şi la ‚ uzinele „General Motors" (S.U.A.). Substratul „ajutorului*‘ american — agresiunea economică Ziarul „THE NEW YORK Ti- tură să dăuneze situaţiei S.U.A. în MES“ a publicat de curînd m arti- această emisferă. Washingtonul a cel al corespondentului său Ta a fost tot timpul avertizat că nesatis- Szule din care se vede cum au in- facerea cererilor ţărilor din America călcat Statele Unite de la început Latină va avea urmări periculoase, aşa-zisul „program de ajutorare al In problema cositorului, preşedin- Americii Latine“, căruia i-au făcut tele Boliviei, Vitor Paz Estenssoro, atîta reclamă, a trimis preşedintelui Kennedy un Reproducem cîteva pasaje din mesaj în care a afirmat că intenacest articol, ţin S.U.A. de a cere Congresului să „Alianţa pentru progres“ (aşa a aprobe vinzarea a 50.000 de tone de fost botezat în chip demagogic ocositor din rezervele lor strategice cest program N.R.) care există abia pentru a face să scadă preţul coside o lună seritorului „nu comimei sale încorsire Netoilrik Simeş. dăm şi a experi- cumentele de la mentării eficacităţii acestui pro- Punta-del-Este şi nici cu planurile gram inter-american de dezvoltare „Alianţei pentru progres“, economică şi socială. Preşedintele Paz Estensspro . Această încordare a ieşit la iveală adăugat că „rolul de lider pe care-l săptămîna aceastaeste vorba de a exercită S.U.A. în lumea occidentală doua jumătate a lunii septembrie creează necesitatea ca ele să ia în a.c. — n.r.) cînd Bolivia a acuzat consideraţie nu numai interesele S.U.A. că au încălcat spiritul alian- marilor ţări consumatoare de coţei prin planurile lor de a vinde ositor, dar şi situaţia micilor ţări parte din rezervele lor de cositor, care îl produc“. Au devenit evidente şi alte motive într-un lung memoriu înmînat lui de încordare cînd acordul interna Richard N. Goodwin, consilierulţional privitor la cafea se afla în special al preşedintelui Kennedy pericol de a se prăbuşi, iar ţările pentru chestiunile Americii Latine, din America Latină au făcut pre- Dr. Guillermo Bedregal, preşedintele siuni asupra S.U.A. de a le acorda Corporaţiei Miniere a Boliviei,a împrumuturi „ultra excepţionale“ scris că „guvernul Boliviei va confără a ţine seama de caracterul de sidera aruncarea pe piaţă a cosito„autoajutorare“ al programului. rului din rezervele strategice ale Toate aceste probleme economice S.U.A. ca un adevărat act de agreau adinei implicații politice de nasiune economică“. -0*0- SCURTE ŞTIRI HAVANA, Robert F. Williams tra fimelor de stat. Declaraţia subliniază că fler negru al mişcării pentru integrarea rasială din S.U.A., a cerut azi politic guvernului cuban, în urma persecuţiilor la care a fost supus din cauza activităţii sale pentru integrarea rasială a negrilor din S.U.A. PEKIN. Ciu En-t ai, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, a primit la 30 septembrie pe regina Elisabeta a Belgiei şi persoanele care o însoţesc într-o călătorie prin China şi a avut cu ei o convorbire prietenească. ACCRA. La Accra a fost dată publicităţii o declaraţie a cancelariei preşedintelui Ghanei cu privire la pregătirea unui proiect de lege prevăzînd intensificarea măsurilor împotriva ceiorice încercare de a răsturna guvernul prin mijloace ilegale sau de a schimba cu forţa orientarea politică a guvernului constituie cea mai gravă crimă şi va fi pedepsită cu moartea. TANANARIVE. In apropierea portului Diego Suarez (Madagascarul de nord) a explodat şi a naufragiat la 29 septembrie vasul norvegian „Star Kerrir". După cum relatează agenţia France Presse, acest vas, în calele căruia se aflau zece tone de dinamită, a luat foc în timpul descărcării. în urma catastrofei au pierit 18 persoane. VARȘOVIA. La 1 octombrie a părăsit Varșovia plecînd cu avionul în Indonezia, într-o vizită de prietenie, A. Zawadzki, președintele Consiliului de Stat al R. P. Polone. ----------p*o-------- Poluţia evenimentelor din Siria PARIS (Agerpres). Referindu-se la o ştire transmisă de postul de radio Cairo, Agenţia France Presse anunţă că Republica Arabă Unită a rupt la 1 octombrie rela -o*o ţiile diplomatice cu Iordania şi Turcia, care au recunoscut noul regim din Siria. Preşedintele Gamal Abdel Nasser, a anunţat postul de radio Cairo, a adoptat hotărîrea de a rupe relaţiile diplomatice cu aceste ţări din cauza poziţiei lor ostile faţă de R.A.U. NEW YORK (Agerpres). Corespondentul din Beirut al agenţiei Associated Press anunţă că, după cum rezultă din ştirile transmise de postul de radio Damasc, „comandamentul revoluţionar al forţelor armate“ a anunţat numirea generalului Abdel Kerim Zahreddin în funcţia de comandant suprem al armatei siriene. în comunicatul comandamentului se subliniază că potrivit ştirilor primite la 1 octombrie din diferite regiuni ale Siriei în ţară securitatea a fost în general asigurată şi viaţa şi-a reluat cursul normal. _____ _ REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA Bucureşti Piaţa „Scînteii“ Tel. 17.60.10. 17.60.20.Abonamentele se fac la oficiile poştale factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi Institut!!, Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteii „L V. Stalin* Nr. 530.