Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5305-5334)

1961-10-14 / nr. 5317

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA* Anul XXXI Nr. 5317 Sîmbătă 14 octombrie 1961 6 PAGINI — 30 BANI Pe şantierele de construcţii Munca însufleţită BACAU (coresp. „Scînteii“).­­ Pe şantierul fabricii de policlorură de vinil din cadrul combinatului chimic Borzeşti, lucrările de montaj ale uti­lajelor şi instalaţiilor se desfăşoară intr-un ritm susţinut. Montatorii exe­cută în prezent lucrările de montaj la 7 obiective. La trei din acestea — instalaţia monomer, polimerizare în emulsie şi staţia de frig — mon­tajul se apropie de sfîrşit. Zilele trecute au început lucrările de mon­taj şi la instalaţia tricloretilenă. Printre brigăzile de montatori care se situează în fruntea întrece­rii pentru scurtarea termenelor de execuţie se numără cele conduse de Anghel Maglan, Ion Mihăilă şi Ion Anton. O intensă activitate se desfăşoa­ră şi la celelalte obiective din ca­drul combinatului, cum ar fi fabrica de alcooli graşi, instalaţia de poli­clorură de aluminiu, ş.a. Aci, în fruntea întrecerii se află brigăzile de instalatori conduse de Iosif Costin şi Florin Vălimăreanu. Recent, în cadrul unei consfătuiri de producţie, montatorii şi instala­torii şi-au manifestat hotărîrea de a intensifica şi mai mult ritmul lucră­rilor. Avans faţă de grafic BLAJ (coresp. „Scînteii’). — Pe şantierul unde se înaltă combinatul de in­dustrializare, a lemnului, munca este in toi. Au intrat în producție liniile tehnologice de la fabrica de placaj, care lucrează acum la capacitatea pre­văzută. La celelalte o­­biective industriale din ca­drul combinatului, lucrările de montaj şi construcţii sunt mult avansate faţă de grafic. La fabrica de plăci fibrolemnoase, utilajul teh­nologic a fost montat în proporţie de 85 la sută. Brigada de montatori condusă de Roman Mircea munceşte cu însufleţire pentru ca maşinile şi agre­gatele să intre în rodaj înainte de data fixată prin grafic. înaintate sunt şi lu­crările de montaj de la fa­brica de mobilă unde lu­crează şi brigada fruntaşă condusă de Mihai Harman. Membrii acestei brigăzi şi-au propus să termine montajul cu 15 zile mai devreme. In comuna Leu De la întovărăşire­a la gospodărie colectivă Despre superioritatea muncii în comun, pe tarlale întinse, cu maşini agricole şi aplicarea unei agrotehnici înaintate s-a vorbit in ultimele luni în conferinţe ţinute la căminul cultu­ral din comuna Leu, raionul Craiova. Membrii celor cinci întovărășiri din Leu au participat de fiecare dată în număr mare. Cind s-au ivit unele ne­dumeriri, comitetul comunal de par­tid a organizat vizite în cîteva gospo­dării colective din regiune, astfel că ele au fost lămurite la fata locului. La Drănicu, președintele gospodă­riei le-a explicat întovărăşiţilor cum se calculează zilele-muncă, apoi i-a invitat să vadă cele 7 grajduri, pu­­ternițele, magaziile şi pătulele de cereale etc. construite în ultimii ani. De la colectiviştii din Dăbuleni, care-s de mult milionari, au aliat lucruri in­teresante în legătură cu organizarea muncii. Cu multă dragoste ne-a vor­bit despre averea gospodăriei colec­tive, colectivistul Andrei Sîrbu din Fărcaşele. Cînd le-a arătat sacii cu grîu, primiţi numai la avansul de 40 la sută din toamna aceasta, n-a mai fost nevoie de alte argumente. Şi-au dat seama că drumul bunăstării şi al belşugului este drumul colectivei. S-au hotărît să pornească pe acest drum. In comuna Leu au fost inau­gurate două gospodării colective în care s-au înscris membrii celor 5 în­tovărăşiri. TOMA DUMITRESCU colectivist Şantierul marelui combinat siderurgic de la Galaţi. Excava­torul din fotografia noastră este condus de Nicolae Aiteţ, care a excavat de la începerea lucrărilor şi pînă în prezent peste 15.000 m. c. de pămint. El se numără printre fruntaşii în­trecerii socialiste. ŞCOALA DE OPT ANI Un sat cu case rare, împrăştiat printre rîpi săpate de apă pe coas­ta unui deal, ale cărui poale se întindeau pînă-n şesul Jijiei , satul meu natal, Hulub, din regiunea Su­ceava. In partea lui de jos, apele bulucite pe pante se adunau în băl­toace, exact în faţa pragului unei căsuţe modeste acoperite cu tablă : şcoala primară a două sate — Hu­lubul vechi şi Hulubul nou. Avea două camere despărţite de-o tindă : în dreapta — sala de clasă, una singură, şi în stînga — locuinţa în­văţătorului Lăzărescu. In sala de clasă, patru bănci lungi pe care încăpeau, în rînd, cinci copii în fie­care. Ultima, cea din fund, era stri­cată. Acolo ne înghesuiam 18 elevi la începutul anului, pe urmă 12 şi la sfîrşit 7. Doi fraţi ai lui Lajos ve­neau la şcoală cu rîndul pentru că nu aveau decît o pereche de opinci. Totuşi i-am socotit drept doi în nu­mărul de 7. Nici unul n-a mai călcat după a­­ceea pragul vreunei alte şcoli. Nici din sat n-au mai ieşit pînă ce n-au fost luaţi la armată. Şi, între timp, aproape toţi deveniseră iarăşi anal­fabeţi, revenind la starea naturală a întregului sat. Cînd aveau de comunicat ceva acasă, le scria ca­poralul pentru o jumătate de pîine. Statistica burgheză consemnează că în perioada 1921-1932, dintre co­piii care au terminat școala primară rurală, au trecut în școli secundare DEMOSTENE BOTEZ numai 5,4 la sută (la care trebuie adăugat că marea majoritate erau fii de chiaburi). Vremea începutului meu era însă în 1900 — adică acum 60 de ani, cînd nici 0,01 la sută nu treceau dincolo de jităria satului, probabil din imposibilitatea de a se fracţiona într-atît. Aş fi ten­tat să exclam : mare progres în 1921­­... In 1907, un senator care după pro­pria lui mărturisire făcea­ parte din „partidul care pentru libertatea gîn­­dirii are cel mai desăvîrşit respect“ — ceea ce însemna partidul con­servator — a scos o savuroasă căr­ţulie intitulată ca o broşură sanitară sau una de ghicitori: „Răscoalele ţărăneşti, boala şi leacul". Autorul propunea negru pe alb, citez : „Su­primarea cu desăvîrşire a învăţă­­mîntului primar rural". După care adăuga îndată, făcind o floare de stil ca să se înţeleagă mai bine : „Cizmele care sînt predestinate a merge pururea în noroi, nu trebuiesc văcsuite. Scurt !“. Şi mai interesantă este argumentarea acestei „teze". Iat-o : „Pentru ce statul să mai cheltuiască degeaba 7 milioane pe an cu învăţămîntul primar rural c­are să facă din ţărani filozofi, oa­meni de ştiinţă, oameni politici, di­plomaţi ? Nu ! Pentru ce dăm ţăra­nului elemente de a aprecia el sin­gur inferioritatea poziţiunii sale sociale­­“. Trebuie să adaug că acest ciocoi, căruia ideea de a vedea fiii oame­nilor muncii învăţînd carte îi pro­voca cele mai groaznice coşmaruri, a găsit de cuviinţă să propună, nici mai mult nici mai puţin, ca în caz de noi răscoale ţărăneşti să fie spînzuraţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în faţa statuii lui Mihai Viteazul, printre alţii, un ţăran şi un învăţător. Citatul de mai sus e riguros exact. Şi finalul cu propunerea de ase­menea. Autorul nu a fost internat la casa de nebuni. A fost „ales" senator... De fapt, nici nu era nebun. Era un ciocoi care a vorbit pe şleau, exprimînd fără înconjur o mentali­tate şi o politică ridicată odinioară la rangul de politică de stat. Esen­ţa ei ? Este bine cunoscută : îngră­direa accesului la învăţătură a fii­lor de oameni ai muncii. Baremul maxim acordat ? 4 clase primare. Restul era un privilegiu al copiilor celor avuţi. Dar şi baremul a­­cesta, de 4 clase, era mai mult pe hîrtie. Mizeria obliga nu­meroşi părinţi să nu-şi trimi­tă copiii la şcoală. De mici, mulţi dintre ei erau nevoiţi să-şi cîştige singuri de-ale gurii la oraşe sau să meargă la cîmp, la sate. Urmările ? In Romînia burghezo-moşierească a anului 1933 — după cum spun sta­tisticile cele mai optimiste ale vre­mii — peste un milion de copii de vîrstă şcolară nu puteau urma cursurile şi îngroşau rîndurile ne­ştiutorilor de carte. Lipsa de şcoli, şomajul învăţăto­­rrilor, cadre didactice neplătite cu lu­nile, copii care voiau să înveţe şi nu puteau — iată tabloul politicii şco­lare antipopulare din acele timpuri. Aceste amintiri, reminiscenţe de lecturi şi imagini din copilărie mi-au năvălit în minte cînd am ci­tit zilele acestea Decretul în legă­tură cu trecerea la învăţămîntul general, obligatoriu şi gratuit cu durată de opt ani. Este un moment însemnat în revoluţia noastră cul­turală. Este o măsură înţeleaptă în (Continuare în pag. V-a) G. S. Ti­to­v soseşte azi in Capitala salut mmm mmmm sovietici Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov, Erou al Uniunii Sovietice, care va face o vizită in ţara noastră la invitaţia Consiliului de Miniştri al R. P. Române, va sosi în Capitală la Aeroportul Băneasa, azi, simbăta 14 octombrie, la ora 10. In cursul zilei cosmonautul Titov va vizita oraşul Bucureşti, iar duminică oraşele Ploieşti şi Braşov. In jurul orei 10 dimineaţa, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Aeroportul Băneasa sosirea în Capitală a pilotului cosmonaut Gherman Stepanovici Titov. Gherman Titov va fi astăzi printre noi ! El aduce în mijlocul nostru ceva din avîntul îndrăz­neţ al navei cosmice „Vostok-2" care, ocolind Pămintul de 17 ori în 25 de ore, a demonstrat încă odată, în fața întregii omeniri, forţa de neînvins a marii Uniuni Sovie­tice, superioritatea de netăgăduit a sistemului socialist faţă de cel capitalist. Titov soseşte în patria noastră ca sol al constructori­lor comunismului, al ţării in care se făureşte cea mai înaintată orînduire socială, ca sol al poporului sovietic, cel mai bun prieten al poporului nostru. Zborurile cute­zătoare ale primilor cosmonauţi Gagarin şi Titov, care au uimit lumea, au fost expresia victoriilor uriaşe ale ştiinţei şi tehnicii sovietice, expresia puterii industriei şi a întregii orînduiri sovietice, în care toate forţele sunt îndreptate spre binele omului, spre apărarea păcii şi asigurarea bunei stări a poporului. Felicitînd din toată inima poporul sovietic, Comitetul Central al P.C.U.S., guvernul sovietic şi personal pe tovarăşul N. S. Hruşciov, pe toţi oamenii de ştiinţă care au contribuit la lansarea navei cosmice „Vostok-2“, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a spus: „Mîndrie, satis­facţie şi încredere — iată ce a resimţit fiecare comunist cînd eroul cosmonaut călătorea în jurul globului nostru, ca mesager al tării ce deschide omului căi noi in spa­tiile interplanetare, ca şi pe pămint". După minunatele raiduri spre stele ale lui Iuri Ga­garin şi Gherman Stepanovici Titov, Uniunea Sovietică a fost deseori comparată în presa internaţională cu un uriaş cosmodrom, de pe întinsul căruia îşi iau zborul nu numai navele cosmice, dar şi ideile cele mai nobile ale fericirii şi ale progresului. Inconjurind planeta noastră în cea mai perfecţionată maşină făurită vreodată de mina omului, Titov a trans­mis din tăriile cerului, tuturor popoarelor mesajul con­secvent al ţării sale, de coexistenţă paşnică, de dezar­mare generală şi totală. Şi tocmai faptul că cea mai mare putere a zilelor noastre este totodată şi aceea care susține în mod ferm şi hotărît cauza păcii, insuflă tuturor oamenilor simpli şi cinstiţi de pe glob sentimentul de încredere calmă cu care ei ripostează manevrelor aţîţă­­toare ale imperialismului agresiv. Pentru ca omenirea sa fie izbăvită de ororile războiului, Uniunea Sovietică, R.P. Romînă, toate ţările socialiste duc o luptă neobosită în vederea închiderii definitive a capitolului celui de-al 11-lea război mondial, a lichidării focarului de încordare din Berlinul occidental, în vederea rezolvării prin tra­tative, a tuturor problemelor internaţionale litigioase. Gherman Stepanovici Titov soseşte în Romînia cu numai cîteva zile înaintea deschiderii celui de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S., eveniment asupra căruia se concentrează atenţia comuniştilor, a întregii opinii publice mondiale. La acest Congres istoric gloriosul Partid al lui Lenin va dezbate şi va adopta programul concret care va face din U.R.S.S., intr-un timp scurt, tara celei mai prospere economii şi celui mai înalt nivel de trai din lume, a celei mai înaintate orînduiri — comunismul. Realizînd noul său program, Partidul Co­munist al Uniunii Sovietice va asigura condiţiile viitoa­relor zboruri epocale ale navelor cosmice, condiţiile educării mai departe şi oţelirii morale a milioanelor şi milioanelor de Titovi. Cu zîmbetul său larg şi deschis, pornit din suflet, „cosmonautul 2“ vine la noi ca reprezentant al poporu­lui frate sovietic. Vizita oaspetelui nostru drag în aceste zile, cînd se desfăşoară tradiţionala Lună a prieteniei româno-sovietice, prilejuieşte o nouă afirmare a senti­mentelor fierbinţi şi adinei pe care clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea din ţara noastră Ie nutresc faţă de Poporul frate sovietic. La sosirea printre noi, scumpe Gherman Stepanovici Titov, poporul român vă întimpină cu florile ce nu se veştejesc niciodată ale prieteniei și vă urează din adîncul inimii: „Bine ați venit !“. Se lărgeşte reţeaua de transporturi auto In vederea deservirii oamenilor muncii din localităţile mai îndepărta­te de calea ferată, anul acesta s-au deschis încă 95 trasee auto pentru transportul călătorilor. Printre noile trasee deschise recent se numără şi cele dintre Tg... Mureş — Borduşani, Bucureşti — Răcari, Galaţi — Focşani, Topliţa — Subcetate etc. Cu noile trasee deschise, reţeaua de transporturi auto pentru călători a crescut în acest an, în întreaga ţară, cu 2.600 km. Odată cu dezvoltarea reţelei, unită­ţile de transport auto au fost dotate, de la începutul anului şi pînă acum, cu peste 320 autobuze noi realizate de metalurgiştii de la Uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Capitală. In vederea creşterii capacităţii transporturilor auto de mărfuri, parcul republican a mai fost înzestrat in acest an cu 3.700 de noi autoca­mioane şi autobasculante, precum şi cu 760 de remorci­ auto, livrate tot de industria noastră constructoare de maşini. (Agerpres) Noi magazine în oraşul Bacău au fost construite şi date în folosinţă, în primele 9 luni ale acestui an, 12 unităţi comerciale spaţioase, elegante, înzestrate cu utilaj şi mobilier modern. Deosebit de fru­mos realizate sunt : cofetăria „Munci­torul“, magazinul alimentar cu autode­­servire şi magazinul de mobile din ca­drul complexului Mărăşești. La staţiunea tinerilor naturalişti l » TIMIŞOARA (coresp. .Scîntei.­“' — Au trecut 5 ani de cind pionierii din oraşul Timişoara, care fac parte din cercurile de naturalişti, au sărbătorit, alături de pro­fesorii de specialitate, un mare eveniment: înfiinţarea staţiunii republicane a tinerilor naturalişti. De atunci staţiunea s-a dezvoltat şi îmbogăţit dispu­­nînd astăzi de utilaje, sere şi loturi special amenajate; în acest an a început construcţia unui laborator, a două sere, un palmarin pentru plante tropicale, o centrală ter­mică şi altele. Zilele trecute, tinerii naturalişti din şcolile de cultură generală, sub îndrumarea profesorilor, au început „cam­pania“ agricolă de toamnă. Pe loturile staţiunii se exe­cută arături şi se însămînţează cereale din soiuri produc­tive. De menţionat că tinerii naturalişti timişoreni ţin de ____ _____ mai mult timp o strînsă legătură cu tinerii natu­ralişti sovietici din oraşul Kiev Locuinţe pentru oamenii muncii MEDIAŞ (coresp. „Scînteii“). De cu­­rînd, la Mediaş alte două blocuri au fost date în folosinţă în cartierul Vitrometan. In apartamente confortabile, lumi­noase, s-au mutat familiile sticlarilor Aurel Moldovan, I. Grita și altor mun­citori şi tehnicieni de la fabrica de sticlărie Vitrometan. Se îmbunătăţeşte asistenţa medicală CLUJ (coresp. „Scînteii").­­ In ultimii ani numărul circumscripţii­lor sanitare din oraşul Cluj a cres­cut cu 17. Multe din ele au fost amplasate în localuri noi sau rea­­menajate, creîndu-se astfel condiţii tot mai bune pentru acordarea asis­tenţei medicale populaţiei, in loca­lurile mai vechi s-au executat lu­crări de reparaţii şi întreţinere. Producţie sporită şi de calitate mai bună Colectivul de la IPROFIL „Ale­xandru Tamaş“ din Sighet, regiu­nea Maramureş, care produce mo­bilă curbată, a obţinut de la în­ceputul acestui an şi pînă in pre­zent realizări de seamă în muncă, în această perioadă, muncitorii şi tehnicienii întreprinderii au produs în plus, faţă de sarcinile planifica­te, 10.300 scaune, aproape 900 scau­ne tapisate, circa 1400 taburete ta­pisate, peste 240 mese de radio şi altele. Este de remarcat faptul că pro­ducţia globală realizată în primele 9 luni ale acestui an este cu 78 la sută mai mare decât cea realizată în aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, a crescut simţitor şi ca­litatea sortimentelor fabricate aici. Maşini şi utilaje pentru mecanizarea agriculturii Pentru a sprijini buna desfăşura­re a lucrărilor din actuala campa­nie agricolă, constructorii de ma­şini sporesc producţia de utilaje a­­gricole şi îmbunătăţesc calitatea a­­cestora. Pînă la începutul acestei luni ei au trimis agriculturii peste pian, printre altele, 364 de pluguri, 116 maşini pentru combaterea dău­nătorilor, 200 de maşini pentru îm­­prăştierea îngrăşămintelor chimice etc. Faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, în primele 9 luni din acest an, metalurgiştii au fabricat în plus, 2.490 de tractoare, 490 de se­mănători universale, un mare nu­măr de grape cu discuri, tăvălugi inelari şi alte maşini şi utilaje a­­gricole. (Agerpres) Citiji pagina 3-a In întîmpinarea Congresului al XXII-lea al P. C. U. S. Pagină specială întocmită pentru „Scînteia" de ziarul „Pravda" A început etapa finală a Cupei agriculturii CH/Ş/NEU-CR/Ş (prin telefon).­­ As­tăzi pe stadionul „Victoria“ din Chişineu- Criş a avut loc deschiderea etapei finale a celei de a 3-a ediţii a Cupei agricul­turii la care participă sportivi reprezen­­tind regiunile Cluj, Hunedoara, Maramu­reş şi Crişana. La festivitatea de deschi­dere au asistat peste 2.000 de localnici. La ora 15 pe stadion îşi fac apariţia lo­turile de sportivi participante la etapa finală. Ei aduc mesajul zecilor de mii de participanţi la etapele preliminare. Sîmbătă vor avea loc primele între­ceri. Comunele Olari, Sintana, Ţipari, Şimand, Zerind, care găzduiesc con­curenţii celor 9 discipline sportive, au îmbrăcat şi ele haină de sărbătoare. DE PESTE HOTARE IN UNIUNEA SOVIETICA a fost efectuată cu succes lansarea unei noi rachete purtătoare cu mai multe trepte în regiunea părţii centrale a Oceanului Pacific (amănunte în pag. VI-a). SITUAŢIA IN ALGERIA s-a menţi­nut încordată în cursul zilei de 13 octombrie. Au fost semnalate în continuare incidente, mai ales în oraşul Grăn. După ce în cursul nop­­♦♦♦♦­­ţii de ţoi spre vineri la Oran au fost înregistrate o serie de atentate cu bombe, în cursul după-amiezii de vineri, poliţia franceză a atacat cu focuri de armă grupuri de manifes­tanti algerieni. LA TOKIO a avut loc un mare marş al minerilor veniţi din impor­tantele regiuni carbonifere ale ţării. Ei şi-au exprimat hotărîrea fermă de a da o ripostă cercurilor patronale. (Continuare In pag. V-a)­­ RAID­ANCHETA Zile hotărîtoare pentru recoltă Cînd te scoli devreme De cînd s-a luminat de ziuă, n-a trecut multă vreme. Pe tarlalele colectiviștilor din Pietroiu, raionul Fetești, însă, munca este în toi. — E de lucru, nu glumă, în aceste zile — ne spunea un colectivist. De nu te scoli cu noaptea-n cap, de nu foloseşti bine fiecare ceas, nu pridi­deşti. 1 . Cîmpul pare un furnicar. Sînt aici sute de oa­meni, zeci de maşini, şi atelaje. Ulţii colectivişti lucrează la cules. Alţii, în schimburi de zi şi de noapte, la tăiatul cocenilor. Tractoarele trebuie doar să intre imediat la arat. Vreo 80 căruţe, precum şi două autocamioane transportă fără întrerupere porumb, coceni. ■ Mecani­zatorii ară, discu­­tesc terenul, seamănă. E de mirare că po­rumbul de pe cele 885 hectare e aproape re­coltat, că din cele 1.100 hectare ce trebuie semă­nate cu grîu, au fost semănate mai mult de 700 hectare ? — Cum reuşiţi să vă descurcaţi bine în atîtea treburi ? — îl întrebăm pe tov. Bică Adam, preşedintele gospodă­riei. — Secretul e buna organizare a muncii — sună răspunsul. între­baţi pe orice brigadier, şef de echipă sau trac­torist, unde şi ce tre­buri are de făcut azi ? Răspunsul îl va da ime­diat, precis. Şi aceasta, fiindcă seara, la şedin­ţele de lucru, arătăm oamenilor ce au de fă­cut a doua zi. Asta este foarte important. Nu irosim timp fără rost. Şi încă ceva. Mare înser­nătate are între­cerea ce se desfăşoară între brigăzi, echipe şi Zile de muncă încordată. Pe ogoare sînt multe treburi de făcut. Se strînge recolta, se pregăteşte terenul, se însămînţează. Re­dacţia ziarului nostru a organizat un raid­­anchetă în regiunile Argeş, Bucureşti, Cluj, Galaţi şi Oltenia, la care au participat acti­vişti de partid şi de stat, corespondenţi vo­luntari şi corespondenţii noştri regionali. Iată cîteva din constatările făcute cu acest prilej, între colectivişti. Apoi, este plăcut pentru fie­care să se vadă la panou, printre fruntaşi, la sfîrşit de săptămînă, cînd analizăm felul cum s-a muncit. Iniţiative preţioase Toamnă secetoasă şi prin părţile Olteniei. Pămintul e tare, se lucrează greu. în urma plu­gurilor rămîn mulţi bolovani. Să semeni in­tr-un astfel de teren înseamnă să-ţi furi singur căciula. Dar nici de amînat semănatul nu se poate. Cu cit întîrzii !f mai mult, cu atît recolta e mai mică. Cum să sfărîmi bolovanii, să pre­găteşti cit mai bine terenul pentru semănat ? Colectiviştii din Gemeni, raionul Calafat, au con­fecţionat tăvălugi din beton. Cei din Caraula şi Giubega, raionul Băileşti, merg în urma poli­­discurilor şi acolo unde maşina nu reuşeşte să vină bolovanilor de hac, îi sfărîmă ei cu dife­rite unelte. Mecanizatorii de la G.A.S. Burila Mare au lipit, prin sudură, pe tăvălugii meta­lici, fiare de plug uzate. Treabă mai multă, e drept, dar griul e se­mănat la timpul optim, în teren bine pregătit. Aceasta înseamnă mult pentru recolta anului viitor. Eforturile făcute în plus vor fi răsplătite din belşug. Unde sînt tractoriştii ? Intre Piteşti şi Slatina. De o parte şi de alta a şoselei, sute de hectare de porumb recoltate. De pe multe din ele s-au strîns şi cocenii. Ară­turi sînt mai puţine. La Albota, raionul Piteşti, lingă vagonul dormitor şapte tractoare de la S.M.T. Costeşti stau. Şi doar e ora 7,30. De­fecte ? Nu. N-au tractorişti. Lipsesc atît şeful brigăzii, Alexandru Nedelea, cit şi ceilalţi me­canizatori. — Unde-s băieţii ? întrebăm pe pontatorul Ilie Pană. — Au fost învoiţi. Trebuiau să fie aici la ora 5 — primim răspuns. Dar de fapt nici nu ştim unde să lucrăm. Sfatul popular comunal Albota ne-a trimis aici fără să ne îndrume cineva. Plecăm mai departe. Dar parcă-i un făcut. La Silişteni, stau alte şase tractoare, tot de la S.M.T. Costeşti. Motivul ? Mecanizatorii, în frunte cu Dumitru Stancu, şeful brigăzii, n-au venit încă. — N-au lucrat nici sîmbătă după-masă şi nici duminică — ne spune un colectivist de la G.A.C. „23 August"-Silişteni. Nu poţi să nu te întrebi. Comitetul raional de partid, sfatul popular raional, conducerea S.M.T. Costeşti cunosc această stare de lucruri? Ba merg, ba nu merg Cluj. în comunele din apropierea oraşului sînt destule unităţi agricole socialiste. în unele din ele treburile merg binişor, în altele nu­ în­­tîrzie aratul, întîrzie semănatul. — De ce ? — întrebăm la secţia agricolă a Sfatului popular al oraşului Cluj. — Cauza constă în felul cum lucrează S.M.T-ul Bonţida, care deserveşte unităţile agricole din raza oraşului. în medie 10—15 la suta din tractoare stau. — Aşa-i, intervine preşedintele întovărăşirii agricole „Recolta“ din Mînăştur-Cluj. La noi, de patru zile stă un tractor. Şi tocmai cînd avem mai multă nevoie de el. Nu-i de mirare că pe harta regiunii Cluj co­munele din raza oraşului sunt haşurate cu ne­gru, dovadă că sunt rămase în urmă cu muncile agricole. E bine că tovarăşii de la secţia agri­colă cunosc lipsurile din teren, dar ar fi mult mai bine dacă ar lua şi măsuri pentru reme­dierea lor. * La G.A.C. „înfrăţirea între popoare" din comuna Clăteşti, regiunea Bucureşti, se face pregătirea terenurilor pentru însă­­minţările de toamnă. (Foto Agerpres)

Next