Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5305-5334)
1961-10-14 / nr. 5317
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA* Anul XXXI Nr. 5317 Sîmbătă 14 octombrie 1961 6 PAGINI — 30 BANI Pe şantierele de construcţii Munca însufleţită BACAU (coresp. „Scînteii“). Pe şantierul fabricii de policlorură de vinil din cadrul combinatului chimic Borzeşti, lucrările de montaj ale utilajelor şi instalaţiilor se desfăşoară intr-un ritm susţinut. Montatorii execută în prezent lucrările de montaj la 7 obiective. La trei din acestea — instalaţia monomer, polimerizare în emulsie şi staţia de frig — montajul se apropie de sfîrşit. Zilele trecute au început lucrările de montaj şi la instalaţia tricloretilenă. Printre brigăzile de montatori care se situează în fruntea întrecerii pentru scurtarea termenelor de execuţie se numără cele conduse de Anghel Maglan, Ion Mihăilă şi Ion Anton. O intensă activitate se desfăşoară şi la celelalte obiective din cadrul combinatului, cum ar fi fabrica de alcooli graşi, instalaţia de policlorură de aluminiu, ş.a. Aci, în fruntea întrecerii se află brigăzile de instalatori conduse de Iosif Costin şi Florin Vălimăreanu. Recent, în cadrul unei consfătuiri de producţie, montatorii şi instalatorii şi-au manifestat hotărîrea de a intensifica şi mai mult ritmul lucrărilor. Avans faţă de grafic BLAJ (coresp. „Scînteii’). — Pe şantierul unde se înaltă combinatul de industrializare, a lemnului, munca este in toi. Au intrat în producție liniile tehnologice de la fabrica de placaj, care lucrează acum la capacitatea prevăzută. La celelalte obiective industriale din cadrul combinatului, lucrările de montaj şi construcţii sunt mult avansate faţă de grafic. La fabrica de plăci fibrolemnoase, utilajul tehnologic a fost montat în proporţie de 85 la sută. Brigada de montatori condusă de Roman Mircea munceşte cu însufleţire pentru ca maşinile şi agregatele să intre în rodaj înainte de data fixată prin grafic. înaintate sunt şi lucrările de montaj de la fabrica de mobilă unde lucrează şi brigada fruntaşă condusă de Mihai Harman. Membrii acestei brigăzi şi-au propus să termine montajul cu 15 zile mai devreme. In comuna Leu De la întovărăşirea la gospodărie colectivă Despre superioritatea muncii în comun, pe tarlale întinse, cu maşini agricole şi aplicarea unei agrotehnici înaintate s-a vorbit in ultimele luni în conferinţe ţinute la căminul cultural din comuna Leu, raionul Craiova. Membrii celor cinci întovărășiri din Leu au participat de fiecare dată în număr mare. Cind s-au ivit unele nedumeriri, comitetul comunal de partid a organizat vizite în cîteva gospodării colective din regiune, astfel că ele au fost lămurite la fata locului. La Drănicu, președintele gospodăriei le-a explicat întovărăşiţilor cum se calculează zilele-muncă, apoi i-a invitat să vadă cele 7 grajduri, puternițele, magaziile şi pătulele de cereale etc. construite în ultimii ani. De la colectiviştii din Dăbuleni, care-s de mult milionari, au aliat lucruri interesante în legătură cu organizarea muncii. Cu multă dragoste ne-a vorbit despre averea gospodăriei colective, colectivistul Andrei Sîrbu din Fărcaşele. Cînd le-a arătat sacii cu grîu, primiţi numai la avansul de 40 la sută din toamna aceasta, n-a mai fost nevoie de alte argumente. Şi-au dat seama că drumul bunăstării şi al belşugului este drumul colectivei. S-au hotărît să pornească pe acest drum. In comuna Leu au fost inaugurate două gospodării colective în care s-au înscris membrii celor 5 întovărăşiri. TOMA DUMITRESCU colectivist Şantierul marelui combinat siderurgic de la Galaţi. Excavatorul din fotografia noastră este condus de Nicolae Aiteţ, care a excavat de la începerea lucrărilor şi pînă în prezent peste 15.000 m. c. de pămint. El se numără printre fruntaşii întrecerii socialiste. ŞCOALA DE OPT ANI Un sat cu case rare, împrăştiat printre rîpi săpate de apă pe coasta unui deal, ale cărui poale se întindeau pînă-n şesul Jijiei , satul meu natal, Hulub, din regiunea Suceava. In partea lui de jos, apele bulucite pe pante se adunau în băltoace, exact în faţa pragului unei căsuţe modeste acoperite cu tablă : şcoala primară a două sate — Hulubul vechi şi Hulubul nou. Avea două camere despărţite de-o tindă : în dreapta — sala de clasă, una singură, şi în stînga — locuinţa învăţătorului Lăzărescu. In sala de clasă, patru bănci lungi pe care încăpeau, în rînd, cinci copii în fiecare. Ultima, cea din fund, era stricată. Acolo ne înghesuiam 18 elevi la începutul anului, pe urmă 12 şi la sfîrşit 7. Doi fraţi ai lui Lajos veneau la şcoală cu rîndul pentru că nu aveau decît o pereche de opinci. Totuşi i-am socotit drept doi în numărul de 7. Nici unul n-a mai călcat după aceea pragul vreunei alte şcoli. Nici din sat n-au mai ieşit pînă ce n-au fost luaţi la armată. Şi, între timp, aproape toţi deveniseră iarăşi analfabeţi, revenind la starea naturală a întregului sat. Cînd aveau de comunicat ceva acasă, le scria caporalul pentru o jumătate de pîine. Statistica burgheză consemnează că în perioada 1921-1932, dintre copiii care au terminat școala primară rurală, au trecut în școli secundare DEMOSTENE BOTEZ numai 5,4 la sută (la care trebuie adăugat că marea majoritate erau fii de chiaburi). Vremea începutului meu era însă în 1900 — adică acum 60 de ani, cînd nici 0,01 la sută nu treceau dincolo de jităria satului, probabil din imposibilitatea de a se fracţiona într-atît. Aş fi tentat să exclam : mare progres în 1921... In 1907, un senator care după propria lui mărturisire făcea parte din „partidul care pentru libertatea gîndirii are cel mai desăvîrşit respect“ — ceea ce însemna partidul conservator — a scos o savuroasă cărţulie intitulată ca o broşură sanitară sau una de ghicitori: „Răscoalele ţărăneşti, boala şi leacul". Autorul propunea negru pe alb, citez : „Suprimarea cu desăvîrşire a învăţămîntului primar rural". După care adăuga îndată, făcind o floare de stil ca să se înţeleagă mai bine : „Cizmele care sînt predestinate a merge pururea în noroi, nu trebuiesc văcsuite. Scurt !“. Şi mai interesantă este argumentarea acestei „teze". Iat-o : „Pentru ce statul să mai cheltuiască degeaba 7 milioane pe an cu învăţămîntul primar rural care să facă din ţărani filozofi, oameni de ştiinţă, oameni politici, diplomaţi ? Nu ! Pentru ce dăm ţăranului elemente de a aprecia el singur inferioritatea poziţiunii sale sociale“. Trebuie să adaug că acest ciocoi, căruia ideea de a vedea fiii oamenilor muncii învăţînd carte îi provoca cele mai groaznice coşmaruri, a găsit de cuviinţă să propună, nici mai mult nici mai puţin, ca în caz de noi răscoale ţărăneşti să fie spînzuraţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în faţa statuii lui Mihai Viteazul, printre alţii, un ţăran şi un învăţător. Citatul de mai sus e riguros exact. Şi finalul cu propunerea de asemenea. Autorul nu a fost internat la casa de nebuni. A fost „ales" senator... De fapt, nici nu era nebun. Era un ciocoi care a vorbit pe şleau, exprimînd fără înconjur o mentalitate şi o politică ridicată odinioară la rangul de politică de stat. Esenţa ei ? Este bine cunoscută : îngrădirea accesului la învăţătură a fiilor de oameni ai muncii. Baremul maxim acordat ? 4 clase primare. Restul era un privilegiu al copiilor celor avuţi. Dar şi baremul acesta, de 4 clase, era mai mult pe hîrtie. Mizeria obliga numeroşi părinţi să nu-şi trimită copiii la şcoală. De mici, mulţi dintre ei erau nevoiţi să-şi cîştige singuri de-ale gurii la oraşe sau să meargă la cîmp, la sate. Urmările ? In Romînia burghezo-moşierească a anului 1933 — după cum spun statisticile cele mai optimiste ale vremii — peste un milion de copii de vîrstă şcolară nu puteau urma cursurile şi îngroşau rîndurile neştiutorilor de carte. Lipsa de şcoli, şomajul învăţătorrilor, cadre didactice neplătite cu lunile, copii care voiau să înveţe şi nu puteau — iată tabloul politicii şcolare antipopulare din acele timpuri. Aceste amintiri, reminiscenţe de lecturi şi imagini din copilărie mi-au năvălit în minte cînd am citit zilele acestea Decretul în legătură cu trecerea la învăţămîntul general, obligatoriu şi gratuit cu durată de opt ani. Este un moment însemnat în revoluţia noastră culturală. Este o măsură înţeleaptă în (Continuare în pag. V-a) G. S. Titov soseşte azi in Capitala salut mmm mmmm sovietici Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov, Erou al Uniunii Sovietice, care va face o vizită in ţara noastră la invitaţia Consiliului de Miniştri al R. P. Române, va sosi în Capitală la Aeroportul Băneasa, azi, simbăta 14 octombrie, la ora 10. In cursul zilei cosmonautul Titov va vizita oraşul Bucureşti, iar duminică oraşele Ploieşti şi Braşov. In jurul orei 10 dimineaţa, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Aeroportul Băneasa sosirea în Capitală a pilotului cosmonaut Gherman Stepanovici Titov. Gherman Titov va fi astăzi printre noi ! El aduce în mijlocul nostru ceva din avîntul îndrăzneţ al navei cosmice „Vostok-2" care, ocolind Pămintul de 17 ori în 25 de ore, a demonstrat încă odată, în fața întregii omeniri, forţa de neînvins a marii Uniuni Sovietice, superioritatea de netăgăduit a sistemului socialist faţă de cel capitalist. Titov soseşte în patria noastră ca sol al constructorilor comunismului, al ţării in care se făureşte cea mai înaintată orînduire socială, ca sol al poporului sovietic, cel mai bun prieten al poporului nostru. Zborurile cutezătoare ale primilor cosmonauţi Gagarin şi Titov, care au uimit lumea, au fost expresia victoriilor uriaşe ale ştiinţei şi tehnicii sovietice, expresia puterii industriei şi a întregii orînduiri sovietice, în care toate forţele sunt îndreptate spre binele omului, spre apărarea păcii şi asigurarea bunei stări a poporului. Felicitînd din toată inima poporul sovietic, Comitetul Central al P.C.U.S., guvernul sovietic şi personal pe tovarăşul N. S. Hruşciov, pe toţi oamenii de ştiinţă care au contribuit la lansarea navei cosmice „Vostok-2“, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a spus: „Mîndrie, satisfacţie şi încredere — iată ce a resimţit fiecare comunist cînd eroul cosmonaut călătorea în jurul globului nostru, ca mesager al tării ce deschide omului căi noi in spatiile interplanetare, ca şi pe pămint". După minunatele raiduri spre stele ale lui Iuri Gagarin şi Gherman Stepanovici Titov, Uniunea Sovietică a fost deseori comparată în presa internaţională cu un uriaş cosmodrom, de pe întinsul căruia îşi iau zborul nu numai navele cosmice, dar şi ideile cele mai nobile ale fericirii şi ale progresului. Inconjurind planeta noastră în cea mai perfecţionată maşină făurită vreodată de mina omului, Titov a transmis din tăriile cerului, tuturor popoarelor mesajul consecvent al ţării sale, de coexistenţă paşnică, de dezarmare generală şi totală. Şi tocmai faptul că cea mai mare putere a zilelor noastre este totodată şi aceea care susține în mod ferm şi hotărît cauza păcii, insuflă tuturor oamenilor simpli şi cinstiţi de pe glob sentimentul de încredere calmă cu care ei ripostează manevrelor aţîţătoare ale imperialismului agresiv. Pentru ca omenirea sa fie izbăvită de ororile războiului, Uniunea Sovietică, R.P. Romînă, toate ţările socialiste duc o luptă neobosită în vederea închiderii definitive a capitolului celui de-al 11-lea război mondial, a lichidării focarului de încordare din Berlinul occidental, în vederea rezolvării prin tratative, a tuturor problemelor internaţionale litigioase. Gherman Stepanovici Titov soseşte în Romînia cu numai cîteva zile înaintea deschiderii celui de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S., eveniment asupra căruia se concentrează atenţia comuniştilor, a întregii opinii publice mondiale. La acest Congres istoric gloriosul Partid al lui Lenin va dezbate şi va adopta programul concret care va face din U.R.S.S., intr-un timp scurt, tara celei mai prospere economii şi celui mai înalt nivel de trai din lume, a celei mai înaintate orînduiri — comunismul. Realizînd noul său program, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice va asigura condiţiile viitoarelor zboruri epocale ale navelor cosmice, condiţiile educării mai departe şi oţelirii morale a milioanelor şi milioanelor de Titovi. Cu zîmbetul său larg şi deschis, pornit din suflet, „cosmonautul 2“ vine la noi ca reprezentant al poporului frate sovietic. Vizita oaspetelui nostru drag în aceste zile, cînd se desfăşoară tradiţionala Lună a prieteniei româno-sovietice, prilejuieşte o nouă afirmare a sentimentelor fierbinţi şi adinei pe care clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea din ţara noastră Ie nutresc faţă de Poporul frate sovietic. La sosirea printre noi, scumpe Gherman Stepanovici Titov, poporul român vă întimpină cu florile ce nu se veştejesc niciodată ale prieteniei și vă urează din adîncul inimii: „Bine ați venit !“. Se lărgeşte reţeaua de transporturi auto In vederea deservirii oamenilor muncii din localităţile mai îndepărtate de calea ferată, anul acesta s-au deschis încă 95 trasee auto pentru transportul călătorilor. Printre noile trasee deschise recent se numără şi cele dintre Tg... Mureş — Borduşani, Bucureşti — Răcari, Galaţi — Focşani, Topliţa — Subcetate etc. Cu noile trasee deschise, reţeaua de transporturi auto pentru călători a crescut în acest an, în întreaga ţară, cu 2.600 km. Odată cu dezvoltarea reţelei, unităţile de transport auto au fost dotate, de la începutul anului şi pînă acum, cu peste 320 autobuze noi realizate de metalurgiştii de la Uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Capitală. In vederea creşterii capacităţii transporturilor auto de mărfuri, parcul republican a mai fost înzestrat in acest an cu 3.700 de noi autocamioane şi autobasculante, precum şi cu 760 de remorci auto, livrate tot de industria noastră constructoare de maşini. (Agerpres) Noi magazine în oraşul Bacău au fost construite şi date în folosinţă, în primele 9 luni ale acestui an, 12 unităţi comerciale spaţioase, elegante, înzestrate cu utilaj şi mobilier modern. Deosebit de frumos realizate sunt : cofetăria „Muncitorul“, magazinul alimentar cu autodeservire şi magazinul de mobile din cadrul complexului Mărăşești. La staţiunea tinerilor naturalişti l » TIMIŞOARA (coresp. .Scîntei.“' — Au trecut 5 ani de cind pionierii din oraşul Timişoara, care fac parte din cercurile de naturalişti, au sărbătorit, alături de profesorii de specialitate, un mare eveniment: înfiinţarea staţiunii republicane a tinerilor naturalişti. De atunci staţiunea s-a dezvoltat şi îmbogăţit dispunînd astăzi de utilaje, sere şi loturi special amenajate; în acest an a început construcţia unui laborator, a două sere, un palmarin pentru plante tropicale, o centrală termică şi altele. Zilele trecute, tinerii naturalişti din şcolile de cultură generală, sub îndrumarea profesorilor, au început „campania“ agricolă de toamnă. Pe loturile staţiunii se execută arături şi se însămînţează cereale din soiuri productive. De menţionat că tinerii naturalişti timişoreni ţin de ____ _____ mai mult timp o strînsă legătură cu tinerii naturalişti sovietici din oraşul Kiev Locuinţe pentru oamenii muncii MEDIAŞ (coresp. „Scînteii“). De curînd, la Mediaş alte două blocuri au fost date în folosinţă în cartierul Vitrometan. In apartamente confortabile, luminoase, s-au mutat familiile sticlarilor Aurel Moldovan, I. Grita și altor muncitori şi tehnicieni de la fabrica de sticlărie Vitrometan. Se îmbunătăţeşte asistenţa medicală CLUJ (coresp. „Scînteii"). In ultimii ani numărul circumscripţiilor sanitare din oraşul Cluj a crescut cu 17. Multe din ele au fost amplasate în localuri noi sau reamenajate, creîndu-se astfel condiţii tot mai bune pentru acordarea asistenţei medicale populaţiei, in localurile mai vechi s-au executat lucrări de reparaţii şi întreţinere. Producţie sporită şi de calitate mai bună Colectivul de la IPROFIL „Alexandru Tamaş“ din Sighet, regiunea Maramureş, care produce mobilă curbată, a obţinut de la începutul acestui an şi pînă in prezent realizări de seamă în muncă, în această perioadă, muncitorii şi tehnicienii întreprinderii au produs în plus, faţă de sarcinile planificate, 10.300 scaune, aproape 900 scaune tapisate, circa 1400 taburete tapisate, peste 240 mese de radio şi altele. Este de remarcat faptul că producţia globală realizată în primele 9 luni ale acestui an este cu 78 la sută mai mare decât cea realizată în aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, a crescut simţitor şi calitatea sortimentelor fabricate aici. Maşini şi utilaje pentru mecanizarea agriculturii Pentru a sprijini buna desfăşurare a lucrărilor din actuala campanie agricolă, constructorii de maşini sporesc producţia de utilaje agricole şi îmbunătăţesc calitatea acestora. Pînă la începutul acestei luni ei au trimis agriculturii peste pian, printre altele, 364 de pluguri, 116 maşini pentru combaterea dăunătorilor, 200 de maşini pentru împrăştierea îngrăşămintelor chimice etc. Faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, în primele 9 luni din acest an, metalurgiştii au fabricat în plus, 2.490 de tractoare, 490 de semănători universale, un mare număr de grape cu discuri, tăvălugi inelari şi alte maşini şi utilaje agricole. (Agerpres) Citiji pagina 3-a In întîmpinarea Congresului al XXII-lea al P. C. U. S. Pagină specială întocmită pentru „Scînteia" de ziarul „Pravda" A început etapa finală a Cupei agriculturii CH/Ş/NEU-CR/Ş (prin telefon). Astăzi pe stadionul „Victoria“ din Chişineu- Criş a avut loc deschiderea etapei finale a celei de a 3-a ediţii a Cupei agriculturii la care participă sportivi reprezentind regiunile Cluj, Hunedoara, Maramureş şi Crişana. La festivitatea de deschidere au asistat peste 2.000 de localnici. La ora 15 pe stadion îşi fac apariţia loturile de sportivi participante la etapa finală. Ei aduc mesajul zecilor de mii de participanţi la etapele preliminare. Sîmbătă vor avea loc primele întreceri. Comunele Olari, Sintana, Ţipari, Şimand, Zerind, care găzduiesc concurenţii celor 9 discipline sportive, au îmbrăcat şi ele haină de sărbătoare. DE PESTE HOTARE IN UNIUNEA SOVIETICA a fost efectuată cu succes lansarea unei noi rachete purtătoare cu mai multe trepte în regiunea părţii centrale a Oceanului Pacific (amănunte în pag. VI-a). SITUAŢIA IN ALGERIA s-a menţinut încordată în cursul zilei de 13 octombrie. Au fost semnalate în continuare incidente, mai ales în oraşul Grăn. După ce în cursul nop♦♦♦♦ţii de ţoi spre vineri la Oran au fost înregistrate o serie de atentate cu bombe, în cursul după-amiezii de vineri, poliţia franceză a atacat cu focuri de armă grupuri de manifestanti algerieni. LA TOKIO a avut loc un mare marş al minerilor veniţi din importantele regiuni carbonifere ale ţării. Ei şi-au exprimat hotărîrea fermă de a da o ripostă cercurilor patronale. (Continuare In pag. V-a) RAIDANCHETA Zile hotărîtoare pentru recoltă Cînd te scoli devreme De cînd s-a luminat de ziuă, n-a trecut multă vreme. Pe tarlalele colectiviștilor din Pietroiu, raionul Fetești, însă, munca este în toi. — E de lucru, nu glumă, în aceste zile — ne spunea un colectivist. De nu te scoli cu noaptea-n cap, de nu foloseşti bine fiecare ceas, nu pridideşti. 1 . Cîmpul pare un furnicar. Sînt aici sute de oameni, zeci de maşini, şi atelaje. Ulţii colectivişti lucrează la cules. Alţii, în schimburi de zi şi de noapte, la tăiatul cocenilor. Tractoarele trebuie doar să intre imediat la arat. Vreo 80 căruţe, precum şi două autocamioane transportă fără întrerupere porumb, coceni. ■ Mecanizatorii ară, discutesc terenul, seamănă. E de mirare că porumbul de pe cele 885 hectare e aproape recoltat, că din cele 1.100 hectare ce trebuie semănate cu grîu, au fost semănate mai mult de 700 hectare ? — Cum reuşiţi să vă descurcaţi bine în atîtea treburi ? — îl întrebăm pe tov. Bică Adam, preşedintele gospodăriei. — Secretul e buna organizare a muncii — sună răspunsul. întrebaţi pe orice brigadier, şef de echipă sau tractorist, unde şi ce treburi are de făcut azi ? Răspunsul îl va da imediat, precis. Şi aceasta, fiindcă seara, la şedinţele de lucru, arătăm oamenilor ce au de făcut a doua zi. Asta este foarte important. Nu irosim timp fără rost. Şi încă ceva. Mare însernătate are întrecerea ce se desfăşoară între brigăzi, echipe şi Zile de muncă încordată. Pe ogoare sînt multe treburi de făcut. Se strînge recolta, se pregăteşte terenul, se însămînţează. Redacţia ziarului nostru a organizat un raidanchetă în regiunile Argeş, Bucureşti, Cluj, Galaţi şi Oltenia, la care au participat activişti de partid şi de stat, corespondenţi voluntari şi corespondenţii noştri regionali. Iată cîteva din constatările făcute cu acest prilej, între colectivişti. Apoi, este plăcut pentru fiecare să se vadă la panou, printre fruntaşi, la sfîrşit de săptămînă, cînd analizăm felul cum s-a muncit. Iniţiative preţioase Toamnă secetoasă şi prin părţile Olteniei. Pămintul e tare, se lucrează greu. în urma plugurilor rămîn mulţi bolovani. Să semeni intr-un astfel de teren înseamnă să-ţi furi singur căciula. Dar nici de amînat semănatul nu se poate. Cu cit întîrzii !f mai mult, cu atît recolta e mai mică. Cum să sfărîmi bolovanii, să pregăteşti cit mai bine terenul pentru semănat ? Colectiviştii din Gemeni, raionul Calafat, au confecţionat tăvălugi din beton. Cei din Caraula şi Giubega, raionul Băileşti, merg în urma polidiscurilor şi acolo unde maşina nu reuşeşte să vină bolovanilor de hac, îi sfărîmă ei cu diferite unelte. Mecanizatorii de la G.A.S. Burila Mare au lipit, prin sudură, pe tăvălugii metalici, fiare de plug uzate. Treabă mai multă, e drept, dar griul e semănat la timpul optim, în teren bine pregătit. Aceasta înseamnă mult pentru recolta anului viitor. Eforturile făcute în plus vor fi răsplătite din belşug. Unde sînt tractoriştii ? Intre Piteşti şi Slatina. De o parte şi de alta a şoselei, sute de hectare de porumb recoltate. De pe multe din ele s-au strîns şi cocenii. Arături sînt mai puţine. La Albota, raionul Piteşti, lingă vagonul dormitor şapte tractoare de la S.M.T. Costeşti stau. Şi doar e ora 7,30. Defecte ? Nu. N-au tractorişti. Lipsesc atît şeful brigăzii, Alexandru Nedelea, cit şi ceilalţi mecanizatori. — Unde-s băieţii ? întrebăm pe pontatorul Ilie Pană. — Au fost învoiţi. Trebuiau să fie aici la ora 5 — primim răspuns. Dar de fapt nici nu ştim unde să lucrăm. Sfatul popular comunal Albota ne-a trimis aici fără să ne îndrume cineva. Plecăm mai departe. Dar parcă-i un făcut. La Silişteni, stau alte şase tractoare, tot de la S.M.T. Costeşti. Motivul ? Mecanizatorii, în frunte cu Dumitru Stancu, şeful brigăzii, n-au venit încă. — N-au lucrat nici sîmbătă după-masă şi nici duminică — ne spune un colectivist de la G.A.C. „23 August"-Silişteni. Nu poţi să nu te întrebi. Comitetul raional de partid, sfatul popular raional, conducerea S.M.T. Costeşti cunosc această stare de lucruri? Ba merg, ba nu merg Cluj. în comunele din apropierea oraşului sînt destule unităţi agricole socialiste. în unele din ele treburile merg binişor, în altele nu întîrzie aratul, întîrzie semănatul. — De ce ? — întrebăm la secţia agricolă a Sfatului popular al oraşului Cluj. — Cauza constă în felul cum lucrează S.M.T-ul Bonţida, care deserveşte unităţile agricole din raza oraşului. în medie 10—15 la suta din tractoare stau. — Aşa-i, intervine preşedintele întovărăşirii agricole „Recolta“ din Mînăştur-Cluj. La noi, de patru zile stă un tractor. Şi tocmai cînd avem mai multă nevoie de el. Nu-i de mirare că pe harta regiunii Cluj comunele din raza oraşului sunt haşurate cu negru, dovadă că sunt rămase în urmă cu muncile agricole. E bine că tovarăşii de la secţia agricolă cunosc lipsurile din teren, dar ar fi mult mai bine dacă ar lua şi măsuri pentru remedierea lor. * La G.A.C. „înfrăţirea între popoare" din comuna Clăteşti, regiunea Bucureşti, se face pregătirea terenurilor pentru însăminţările de toamnă. (Foto Agerpres)