Scînteia, noiembrie 1961 (Anul 30, nr. 5335-5364)
1961-11-01 / nr. 5335
CEI MAI BUNI COLECTIVIŞTIIn munca de agitaţie Antrenarea celor mai buni colectivişti, membri şi nemembri de partid, în munca politică de masă pentru lărgirea sectorului socialist din agricultură, pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective este o preocupare permanentă a organizaţiilor de partid din raionul Piteşti. Nu de mult, comitetul raional de partid a analizat, în lumina sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie 1961, cum se desfăşoară munca politică de masă pentru transformarea socialistă a agriculturii. O atenţie deosebită a fost acordată felului cum se face selecţionarea agitatorilor de către organizaţiile de partid. Cu acest prilej a reieşit experienţa bună dobîndită de unele organizaţii de bază, care au obţinut rezultate remarcabile tocmai datorită faptului că au avut grijă să încredinţeze sarcina de agitatori unor colectivişti fruntaşi în muncă, oameni care se bucură de prestigiu în faţa consătenilor lor. ...Ion D. Militaru, candidat de partid, este unul dintre fruntaşii gospodăriei colective „Progresul“ din comuna Căteasca. Cele 317 zilemuncă efectuate în acest an'' vorbesc de la sine despre hărnicia acestui colectivist. El s-a străduit să cunoască cit mai bine metodele înaintate de muncă în sectorul în care lucrează, aplicîndu-le cu succes. Lucrările agricole pe care le execută sunt de cea mai bună calitate. Nu de mult, a invitat la el acasă cîteva rubedenii mai apropiate dintre cei care nu erau colectivişti. Şi iată-l pe Constantin Militaru, fratele său, intrînd în curtea colectivistului. După el au intrat şi cîţiva vecini : Gh. Dobre, Ion M. Badea, Ştefan Mihai. Multe vorbe nu s-au spus. Numai ochii celor care priveau la sacii plini de grîu, porumb, fasole, ceapă şi multe alte bucate spuneau multe. Agitatorul Ion D. Militaru a luat o hîrtie şi a început să facă socoteli. Din cei aproape 12.000 lei pe care i-a primit pentru zile-muncă îşi va îndestula casa cu multe obiecte necesare... Musafirii au ascultat cu atenţie cuvintele agitatorului. Au mai întrebat cite ceva despre felul cum e organizată munca în gospodărie şi apoi au plecat. Dar peste cîteva zile toţi cei care fuseseră în vizită la agitatorul Ion. D. Militaru au făcut cerere de înscriere în gospodăria colectivă. ...Deşi este de numai doi ani în gospodărie, colectivista Eugenia Georgescu, candidată de partid, s-a făcut cunoscută în comuna Călineşti ca una din fruntaşe. După ce a fost primită în rîndurile candidaţilor de partid, a primit sarcina să muncească ca agitatoare. Ea şi-a început activitatea prin lămurirea surorilor ei şi a soţilor lor pentru ca aceştia să intre şi ei in gospodărie. Şi a reuşit. Aceştia s-au convins că sora şi cumnata nu le vrea decît binele. Acum aproape întreaga familie este în gospodăria colectivă. Colectivişti fruntaşi în munca politică de masă sunt numeroşi în gospodăriile colective din Căteasca, Călineşti şi în alte comune ale raionului. Faptul că organizaţiile de bază de aici s-au orientat spre alegerea agitatorilor din rîndurile colectiviştilor fruntaşi face ca munca politică de masă să-şi sporească mult eficacitatea. Agitatorii sînt deosebit de activi şi în adunările cetăţeneşti, şi în activitatea la căminul cultural. Tocmai de aceea în aceste comune creşte mereu numărul celor care păşesc cu adîncă convingere în rîndurile gospodăriei colective. Experienţa ne-a arătat marea însemnătate a vizitelor în gospodăriile colective fruntaşe, de aceea comitetul raional de partid organizează des asemenea acţiuni. La aceste vizite participă un mare număr de ţărani muncitori care se interesează de problemele gospodăriei colective şi sunt dornici să cunoască succesele colectiviştilor. întotdeauna avem grijă ca cei ce primesc pe vizitatori să fie colectivişti fruntaşi, oameni care cunosc bine treburile gospodăriei, care ştiu să dea răspuns la toate întrebările puse de oaspeţi. Aşa, spre exemplu, în luna august, la gospodăria colectivă „Filimon Sîrbu“ din Călineşti au venit în vizită 90 ţărani întovărăşiţi din Oarja, Albota, Mureş. I-a primit chiar preşedintele gospodăriei, tov. Ion Baciu, om cu experienţă în munca politică de masă. El a prezentat convingător tabloul dezvoltării gospodăriei. în 1950, cînd a fost înfiinţată, făceau parte din ea doar 52 familii. Azi sînt 252 familii cu 290 ha. S-a dezvoltat mult sectorul zootehnic al gospodăriei. Gospodăria are 28 vaci, 38 juninci, 256 oi, 63 porci şi scroafe, 112 purcei etc. Anul acesta fiecare colectivist va primi circa 40 lei la zi-muncă. Ţăranii întovărăşiţi, mai ales agitatorii, din întovărăşirea din Oarja au dorit să cunoască mai amănunţit cum se face retribuţia suplimentară. Au primit răspunsuri competente care i-au lămurit asupra acestei probleme. Agitatorul Ion Dumitrescu din Oarja, mulţumind pentru explicaţiile primite, a spus : — îmi place cum vă gospodăriţi. Vom munci pentru ca să transformăm şi întovărăşirea noastră în gospodărie colectivă. întors în satul său, Ion Dumitrescu desfăşoară o muncă rodnică. El a convins numeroase familii. Nu de mult aici s-a înfiinţat o nouă gospodărie colectivă. Cei mai buni colectivişti desfăşoară muncă de agitaţie şi în cadrul gospodăriilor colective. Ei organizează convorbiri, discuţii cu ceilalţi colectivişti pe problemele importante ale dezvoltării şi întăririi economico-organizatorice a gospodăriilor. Agitatorul Ioan P. Florea, şef de echipă la gospodăria din Călineşti, a organizat o convorbire despre felul cum se poate dezvolta sectorul zootehnic al gospodăriei . Ioana Neacşu, mulgătoare, a explicat utemiştilor cum a obţinut o producţie de 1950 litri lapte pe cap de vacă în loc de 1550 litri cît era planificat. în munca politică de masă pentru transformarea socialistă a agriculturii se mai manifestă însă linele lipsuri. Mai sunt organizaţii de bază unde în munca de agitaţie nu sunt atraşi cei mai buni colectivişti. La gospodăria colectivă „N. Bălcescu“ din Văleni, organizaţia a confirmat ca agitatori pe unii colectivişti cum sunt Gheorghe Crăciun şi Niţă Marin care nu se bucură de suficient prestigiu în gospodărie. Experienţa bună dobîndită de unele organizaţii de bază în munca politică de masă nu este suficient cunoscută în toate gospodăriile colective din raion. Vom căuta să îndreptăm această lipsă organizînd mai multe schimburi de experienţă între colectivele de agitatori, între birourile organizaţiilor de bază. în felul acesta, vom asigura îmbunătăţirea muncii politice de masă, ridicînd-o la nivelul sarcinilor actuale ION COTIGA secretar al Comitetului raional de partid Piteşti însemnate economii în producţie PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“). Întreprinderile industriale şi unităţile economice din regiunea Ploieşti şi-au îndeplinit sarcinile de plan pe primele 10 luni ale acestui an cu 7 zile mai devreme. Succese de seamă au fost obţinute în direcţia reducerii preţului de cost al producţiei. In această privinţă numeroase întreprinderi — printre care rafinăria Teleajen, uzinele „1 Mai“-Ploieşti, uzina mecanică Poiana-Cîmpina şi altele — şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentele luate. Pe întreaga regiune s-au obţinut, în primele 9 luni ale anului, economii suplimentare la preţul de cost in valoare de 127.000.000 lei (cu aproape 8.000. 000 lei mai mult fată de angajamentul pe întregul an). În aceeași perioadă s-au realizat peste prevederile planului beneficii în valoare de 66.000. 000 lei. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, TIVIȚI-VA! Anul XXXI nr. 5335 Miercuri 1 noiembrie 1961 4 PAGINI - 20 BANI IN PAG. III-IV Rezoluţia Congresului al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice cu privire la Raportul de activitate al Comitetului Central al P. C. U. S. Şantierul marelui combinat siderurgic de la Galaţi. Printre fruntaşii Întrecerii socialiste de aici se numără şi tânărul excavatorist Petruş Popa. El Îşi depăşeşte zilnic, cu mult, sarcinile de producţie ce-i revin. Pentru conştiinciozitatea şi sîrguinţa cu care lucrează este preţuit de toți constructorii de pe șantier. ------- 1 1 11 ------- La 24 ore — un etaj CLUJ (coresp. „Scînteii“). — Pe strada Cuza Vodă din Cluj se construieşte un bloc-turn cu 12 etaje. Pînă aici nimic neobişnuit, pentru că în Cluj se construiesc multe blocuri impunătoare. Interesant este însă ritmul în care se constuieşte, datorită gradului îngolt de industrializare a construcţiei. Pereţii din beton se toarnă în cofraje glisante — o metodă nouă ce se experimentează aici; aceasta permite ca în fiecare 24 ore să se toarne un etaj. Cofrajul glisant poate fi folosit de încă 10—12 ori. Construcţia prezintă şi alte particularităţi : ferestrele sunt montate direct în cofraje. Pereţii despărţitori sunt din plsici de ipsos, iar planşeele — din 'panouri demontafilie' din placaj bachetilizat. In viitor alte 8 blocuri vor fi construite la Cluj după acest sistem. :.«î TELEGRAMĂ Tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, şi tovarăşul Otto Groterwohl, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, au trimis tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer o telegramă de mulţumire pentru felicitările adresate cu ocazia celei de-a XH-a aniversări a întemeierii Republicii Democrate Germane. în telegramă se spune: „Populaţia Republicii Democrate Germane are certitudinea fermă că, în lupta sa grea pentru înfrînarea militariştilor şi revanşarzilor vest-germani, are în oamenii muncii romîni aliaţi şi prieteni credincioşi şi de nădejde. Mijlocul cel mai important pentru rezolvarea acestei probleme hotărîtoare pentru menținerea păcii este încheierea Tratatului de pace german, care constituie în același timp baza pentru transformarea Berlinului occidental intr-un oraş liber, demilitarizat şi neutru". UN MILION " «DANUBIANA" La marginea Bucureştiului, pe colina din partea stingă a şoselei ce duce spre Olteniţa, privirile călătorilor sunt atrase de o construcţie masivă, ale cărei temelii au fost puse abia cu un an şi ceva în urmă. Lanţul de clădiri profilează pe cerul toamnei culorile pastelate ale primăverii. Lingă comuna Popeşti-Leordeni s-a ridicat una din cele mai mari uzine ale industriei noastre chimice — uzina de anvelope „Danubiana“. In halele mari, pline de lumină, au fost montate majoritatea utilajelor. Parcă din clipă in clipă aştepţi să înceapă bătaia automată a motoarelor, iar pe rampa de descărcare să apară, din flux, prima anvelopă din cele un milion ce vor fi fabricate anual aici. Dar, nu se aude încă bătaia ritmică a motoarelor, deoarece montatorii mai au de lucru. Pe postamentele de beton sunt amplasate ultimele utilaje. Cind totul va fi gata, un om va apăsa pe o manetă și „inima" uzinei va începe să bată. De-a lungul viitorului flux Pentru a porni de-a lungul viitorului flux trebuie să urci un șir de scări ce străbat ca un șnur aproape vertical cele trei etaje ale depozitului de materii prime. Depozitul trebuie citit la plural, deoarece este format din mai multe clădiri si silozuri In care materiile prime sunt pregătite pentru a fi introduse In producţie. Intrarea In producţie se va face printr-un examen ... la înălţime. Vor trebui adică să treacă peste o estacadă. Examenul cel mai greu l-au trecut Insă cu suceai in primul rlnd montatorii care au avut de ridicat la o înălţime de aproape 20 metri această pasarelă metalica de cîteva mii de tone. Pe o bandă rulantă materia primă străbate prin aer cei 60 metri şi ajunge în gurile de oţel ale malaxoarelor care vor începe să le amestece spre a deveni... anvelope. Hala imensă a corpului principal de fabricaţie se întinde pe 3 hectare şi jumătate de teren. Ea este străbătută, in şiruri regulate, de o reţea complicată de maşini şi utilaje din cele mai moderne. Majoritatea operaţiilor vor fi executate automat. Transportul se va face pe conveet de la prima pînă la ultima verigă a fluxului tehnologic. Lingă hala principală se află o clădire in care se va face încercarea rezistenţei la rulaj a anvelopelor. Cite o anvelopă din fiecare lot va trebui să parcurgă mii de kilometri, presăraţi cu tot felul de drumuri (asfalt, piatră, hîrtoapa etc.). Şi totul Intr-un spaţiu de... cîţiva metri pătraţi. Uzina mai are magazii pentru depozitarea produselor finite, o centrală termică etc. Intr-o clădire modern utilată va fi instalat laboratorul central. Condiţiile de lucru ale viitorilor muncitori care vor lucra aici vor fi din cele mai bune Munca o vor presta maşinile ; oamenii, — specialişti cu înaltă calificare — le vor conduce. Halele spaţioase sunt iluminate fluorescent; un sistem modern de condiţionare a aerului va asigura o temperatură plăcută şi aer proaspăt. Trebuie de asemenea remarcat coloritul odihnitor, divers, în nuanţe alb-argintiu şi bleul pereţilor, plafonului şi utilajelor. Un steag roşu pe estacadă Despre constructorii care din aprilie anul trecut şi pînă acum au ridicat această modernă uzină s-a mai scris. Acum e rindul montatorilor, al oamenilor care au asamblat din piese separate, fiecare cintărind sute de tone, viitoarele agregate ale uzinei. Pînă acum montajul s-a executat in proporţie de aproape 90 la sută. O parte din secţii vor intra curind in probe. Ritmul rapid de lucru a fost asigurat prin mecanizarea celor mai grele operaţii de montaj. Uzina are la dispoziţie tractoare cu platforme pentru transport, macarale şi poduri rulante, dispozitive speciale pentru centrarea pieselor etc. Intre montatori se desfăşoară o vie întrecere. Uneori, echipele sunt puse în faţa unor probleme tehnice deosebite. Echipa lui Vasile Brîncoveanu, de pildă, n-a putut întrebuinţa la montarea calandrului mijloace obişnuite pentru montaje grele. Lucrarea cerea o precizie de zecime de milimetru. — Trebuia să ne gindim la ceva care să ne ajute să executăm totul cu multă precizie — spune şeful echipei. Dacă greşeam cu o zecime de milimetru centrarea unei piese, un loc de pînză ar fi ieşit... sfoară. Şi gîndiţi-vă : fiecare piesă cîntărea mai mult decit toţi montatorii din uzină la un loc. Cu ajutorul inginerilor, muncitorii au construit un fel de capră metalică ce i-a ajutat să monteze utilajul. Totul a fost executat in cele mai bune condiţii. Sau montarea valţurilor făcută de echipa lui Gheorghe Rusu. Fiecare piesă avea cam .110 tone. Manevrarea lor apre locul pe care-l ocupă în utilaj, aşezarea şi centrarea lor cu mare precizie au cerut din partea montatorilor multe eforturi, măiestrie şi atenţie. Tot echipa lui Rusu a ridicat şi estacada. Operaţia era socotită ca una dintre cele mai dificile. întregul pod metalic a fost asamblat jos la pămînt, apoi cu o macara puternică a fost ridicat la... 20 metri. Toţi oamenii din uzină au fost de faţă la această operaţie. Vor reuşi oare montatorii ! Au reuşit. A doua zi— ziua de 23 August — pe estacadă flutura steagul roşu. • La anul, pe porţile uzinei vor porni spre şoselele patriei mii de anvelope cu marca „Danubiana". Marca unei mari uzine chimice ridicate aici, pe o colină de la marginea Bucureştiului, în mai puţin de doi ani. VASILE TIVCU Aspect ori clădirii uzinei «Danubiana“, unde amplasează acum ultimei* utilaj*. (Foto M. Clep) mm mm al Xi-lea al p.ds. şi a memi imttit MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS transmite : în şedinţa din dimineaţa de 31 octombrie, Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a ascultat comunicarea lui P. N. Demirev, preşedintele Comisiei pentru numărătoarea voturilor, cu privire la rezultatele alegerilor în organele centrale ale partidului. Delegaţii la Congres au întîmpinat prin aplauze furtunoase, prelungite, informarea despre alegerea unanimă a membrilor Comitetului Central al P.C.U.S., a membrilor supleanţi ai C.C., a membrilor Comisiei Centrale de Revizie. Tovarăşul N. S. Hruşciov a subliniat că votul unanim în alegerea organelor centrale ale partidului dovedeşte încă o dată unitatea şi coeziunea de monolit a partidului, în numele tovarăşilor aleşi, el mulţumeşte delegaţilor la Congres pentru înalta lor încredere. După-amiază a avut loc şedinţa de închidere a Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. care a fost prezidată de N. S. Hruşciov. Din partea comisiei pentru elaborarea rezoluţiei cu privire la raportul de activitate al Comitetului Central a luat cuvîntul delegatul Leonid Ilicev, care a supus Congresului spre dezbatere şi aprobare proiectul de rezoluţie. Rezoluţia cu privire la raportul de activitate al Comitetului Central a fost adoptată în unanimitate. Rezoluţia aprobă în întregime linia politică şi activitatea practică a C.C. al P.C.U.S. în domeniul politicii interne şi externe. Delegatul Boris Ponomariov a supus apoi spre examinare Congresului proiectul de rezoluţie cu privire la Programul P.C.U.S. El a amintit că la 30 iulie proiectul de Program al P.C.U.S. a fost publicat în presă pentru a fi dezbătut de întregul popor. Poporul sovietic, a subliniat Boris Ponomariov, a aprobat în unanimitate noul Program al P.C.U.S., ca program marxist-leninist de luptă pentru crearea primei societăţi comuniste din lume. Comisia a examinat toate propunerile şi completările la proiectul de Program şi supune spre aprobare Congresului proiectul de rezoluţie cu privire la Programul P.C.U.S. în rezoluţie se spune: Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., după audierea raportului lui Nikita Hruşciov cu privire la proiectul de Program al P.C.U.S. hotărăşte: să fie adoptat Programul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Timp de cîteva minute sala răsună de puternice ovaţii. Delegaţii şi invitaţii la Congres se ridică în picioare. Se aud urale, în continuare Congresul al XXII-lea a aprobat în unanimitate noul Statut al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice prezentat spre examinare de Comitetul Central al partidului. A luat apoi cuvîntul N. S. Hruşciov. Din însărcinarea Prezidiului C.C., el a informat pe delegaţii la Congres că a avut loc o Plenară a Comitetului Central care a ales organele de conducere. N. S. Hruşciov a rostit următoarea cuvîntare de închidere a Congresului al XXII-lea al P.C.U.S.: Dragi tovarăşi, Lucrările Congresului al XXII-lea s-au încheiat. Ordinea de zi a fost epuizată. Congresul a adoptat rezoluţia cu privire la raportul Comitetului Central, a adoptat noul Program al partidului, Statutul partidului, a aprobat raportul Comisiei Centrale de Revizie şi a ales organele conducătoare ale partidului. Se poate spune cu deplin temei că cel de-al XXII-lea Congres marchează una dintre cele mai importante etape în viaţa partidului şi a ţării noastre, în lupta pentru triumful comunismului. (Aplauze furtunoase). Calea luptei pentru construirea societăţii comuniste a fost fundamentată ştiinţific de marii dascăli ai clasei muncitoare, Marx, Engels, Lenin. Conducătorul nostru nemuritor, Vladimir Ilici Lenin, a creat partidul revoluţionar al bolşevicilor care a condus clasa muncitoare, poporul muncitor la victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. După octombrie, partidul nostru a început să se numească partid comunist. Aceasta înseamnă că ţelul lui este construirea comunismului. Comuniştii, întregul popor muncitor au avut o încredere fermă în Lenin, în partid. Multora, însă comunismul li se părea pe atunci un vis, un vis atrăgător, dorit, dar foarte îndepărtat. De atunci am străbătut o cale imensă. Poporul sovietic a construit socialismul, a înfăptuit grandioase transformări în viaţa economică, politică şi de stat a ţării şi a păşit pe drumul larg al construcţiei comuniste. Adoptînd noul Program, Congresul al XXII-lea a proclamat în (Continuare în pag. IV-a) Componenţa Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, ales la Congresul al XXII-lea al partidului Membrii Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice : Abramov G. G.r Abrasimov P. A., Adjubei A. I.r Afanasiev S. A., Ahundov V. I., Andropov I. V., Aristov A. B., Bagramian I. H., Basov A. V., Benediktov I. A., Beşcev B. P., Biriuzov S. S., Bodiul I. I., Brejnev L. I., Cernîşev V. E.r Cervonenko S. V., Ciuikov V. I., Ciuraev V. M., Daniialov A. D., Daulenov S.r Dementiev P. V.; Demicev P. N.f Denisov G. A., Dîgai N. A., Dîmşiţ V. E„ Djavahişvili G. D., Efremov L. N., Efremov M. T., Egorîcev N. G., Eliutin V. P., Eniutin G. V., Ermilov V. V.f Fedoseev P. N.r Fokin V. A., Furţeva E. A., Gaganova V. I., Gaevoi A. I., Galanşin K. I., Garbuzov V. F., Gheorghiev A. V., Golikov F. I., Goriacev F. S., Gorşkov S. G.r Greciko A. A., Grişin K. N., Grişin V. V., Grişmanov I. A., Groinîko A. A., Gruşeţki I. S., Hruşciov N. S., Iakubovski I. I., Iasnov M. A., Ignatov N. F., Ignatov N. G., Ilicev L. F., Iunak I. H., Ivaşcenko O. I., Jegalin I. K., Kaimîkov V. D., Kalnberzin I. E.r Kapitonov I. V., Kavun V. M.r Kazaneţ I. P., Kebin I. G., Keldîş M. V., Kirilenko A. P.r Kiselev I. I., Kiselev T. I., Klimenko V. K., Kojevnikov E. F.r Kokariov A. A., Komiahov V. G., Konev I. S., Konovalov N. S., Korîtkov N. G., Korneicluk A. E., Korotcenko D. S., Kosîghin A. N., Kostousov A. I., Kovalenko A. V., Kozlov F. R., Krahmalev M. K.r Krilov A. G., Krilov N. I., Kucerenko V. A., Kuciumov P. S., Kulakov F. D.r Kunaev D. A., Kurbanov R., Kuusinen O. V., Kuzneţov V. V., Leaşko A. P., Leseciko M. A., Lomako P. F., Lubennikov L. I., Malinovski R. I., Maneakin S. I., Manukovski N. F., Mazurov K. T., Mihailov N. A., Mikoian A. I., Mjavanadze V. P., Monaşev L. G., Moskalenko K. S., Muhitdinov N. A., Murîsev A. S., Nasriddinova I. S., Nikolaeva T. N., Novikov I. T., Novikov V. N., Nuriev Z. N., Ovezov B., Organov N. N., Patolicev N. S., Pavlov S. P.r Pegov N. M.t Pelşe A. I., Pisin K. G., Podgornîi N. V., Poleanski D. S., Ponomariov B. N.t Popova N. V.r Pospelov P. N., Pritîţki S. O., Puzanov A. M., Rasulov D., Raşidov Ş. R., Reabikov V. M.r Rozenko P. A., Rudenko R. A., Rudnev K. N., Rumianţev A. M.r Satiukov P. A., Senin I. S., Serdiuk Z. T.„ Siniţa M. S., Skriabin V. V., Slavski E. P.r Smirnov L. V., Snecikus A. I., Sobol N. A., Sokolov T. I., Solomenţev M. S., Soloviov L. N., Spiridonov I. V-, Stepanov S. A., Surganov F. A., Suslov M. A., Şcerbiţki V. V., Şcetinin S. N.. Şelepin A. N., Şelest P. E., Şevcenko V. V., Şibaev A. I., Şitikov A. P., Şkolnikov A. M.r Şolohov M. A., Şurîghln V. A., Şvemik N. M., Tabeev F. A., Titov F. E., Titov V. N., Tolstikov V. S., Tolubeev N. P., Ustinov D. F.r Usubaliev T.t Verşinin K. A., Volkov A. P., Vorobiov G. I., Voronov F. D., Voronov G. I., Zaharov M. V., Zarobian I. N., Zasiadko A. F., Zorin V. A. In Comitetul Central au fost aleşi 175 de tovarăşi. în pagina 4-a Lista membrilor supleanţi ai Comitetului Central al P.C.U.S. COMUNICAT cu privire la plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice al MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite La 31 octombrie 1961 a avut loc plenara XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Plenara a ales Prezidiul C.C. al P.C.U.S. în următoarea componență : Membri ai Prezidiului: Brejnev L. I. Hruşciov N. S. Kosîghin A. N. Kozlov F. R. Kuusinen O. V.. Mikoian A. I. Podgornîi N. V., Poieanski D. S. Suslov M. A. Şvernik N. M. Voronov G. I. Membri supleanţi ai Prezidiului: Grişin V. V. Raşidov Ş. R., Mazurov K. T. Mjavanadze V. P. Şcerbiţki V.V. Comitetului Central al P.C.U.S., ales de Congresul Sovietice. Plenara a ales Secretariatul C.C. al P.C.U.S. în următoarea componenţă : Secretariatul C. C. al P. C. U. S.: Hruşciov N. S. — prim secretar al C.C. al P.C.U.S. Kozlov F. R. Demicev P. N. Ilicev L. F. Kuusinen O. V. Ponomariov B. N. Spiridonov I. V. Suslov M. A. Şelepin A. N. Plenara l-a ales pe Svemik N. M. președinte al Comitetului Controlului de Partid de pe lîngă C.C. al P.C.U.S., iar pe Serdiuk Z. T. prim-vicepreședinte al Comitetului Controlului de Partid.