Scînteia, noiembrie 1961 (Anul 30, nr. 5335-5364)

1961-11-01 / nr. 5335

CEI MAI BUNI COLECTIVIŞTI­­In munca de agitaţie Antrenarea celor mai buni co­lectivişti, membri şi nemembri de partid, în munca politică de masă pentru lărgirea sectorului socialist din agricultură, pentru întărirea economico-organizatorică a gospo­dăriilor agricole colective este o preocupare permanentă a organi­zaţiilor de partid din raionul Pi­teşti. Nu de mult, comitetul ra­ional de partid a analizat, în lumina sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie 1961, cum se desfăşoară munca po­litică de masă pentru transforma­rea socialistă a agriculturii. O a­­tenţie deosebită a fost acordată fe­lului cum se face selecţionarea a­­gitatorilor de către organizaţiile de partid. Cu acest prilej a reieşit experienţa bună dobîn­­dită de unele organizaţii de bază, care au obţinut rezultate remarca­bile tocmai datorită faptului că au avut grijă să încredinţeze sarcina de agitatori unor colectivişti frun­taşi în muncă, oameni care se bucură de prestigiu în faţa consă­tenilor lor. ...Ion D. Militaru, candidat de partid, este unul dintre fruntaşii gospodăriei colective „Progresul“ din comuna Căteasca. Cele 317 zile­­muncă efectuate în acest an'' vor­besc de la sine despre hărnicia acestui colectivist. El s-a străduit să cunoască cit mai bine metodele înaintate de muncă în sectorul în care lucrează, aplicîndu-le cu suc­ces. Lucrările agricole pe care le execută sunt de cea mai bună calitate. Nu de mult, a invitat la el acasă cîteva rubedenii mai apropiate dintre cei care nu erau colectivişti. Şi iată-l pe Constantin Militaru, fratele său, intrînd în curtea colectivistului. După el au intrat şi cîţiva vecini : Gh. Dobre, Ion M. Badea, Ştefan Mihai. Multe vorbe nu s-au spus. Numai ochii celor care priveau la sacii plini de grîu, porumb, fasole, ceapă şi multe alte bucate spuneau multe. Agitatorul Ion D. Militaru a luat o hîrtie şi a început să facă soco­teli. Din cei aproape 12.000 lei pe care i-a primit pentru zile-muncă îşi va îndestula casa cu multe o­­biecte necesare... Musafirii au ascultat cu atenţie cuvintele agitatorului. Au mai întrebat cite ceva despre felul cum e organizată munca în gospo­dărie şi apoi au plecat. Dar peste cîteva zile toţi cei care fuseseră în vizită la agitatorul Ion. D. Militaru au făcut cerere de înscriere în gos­podăria colectivă. ...Deşi este de numai doi ani în gospodărie, colectivista Eugenia Georgescu, candidată de partid, s-a făcut cunoscută în comuna Căli­­neşti ca una din fruntaşe. După ce a fost primită în rîndurile can­didaţilor de partid, a primit sar­cina să muncească ca agitatoare. Ea şi-a început activitatea prin lă­murirea surorilor ei şi a soţilor lor pentru ca aceştia să intre şi ei in gospodărie. Şi a reuşit. Aceştia s-au convins că sora şi cumnata nu le vrea decît binele. Acum aproape în­treaga familie este în gospodăria colectivă. Colectivişti fruntaşi în munca politică de masă sunt numeroşi în gospodăriile colective din Căteasca, Călineşti şi în alte comune ale ra­ionului. Faptul că organizaţiile de bază de aici s-au orientat spre alegerea agitatorilor din rîndurile colectiviştilor fruntaşi face ca munca politică de masă să-şi spo­rească mult eficacitatea. Agitatorii sînt deosebit de activi şi în adună­rile cetăţeneşti, şi în activitatea la căminul cultural. Tocmai de aceea în aceste comune creşte mereu nu­mărul celor care păşesc cu adîncă convingere în rîndurile gospodăriei colective. Experienţa ne-a arătat marea în­semnătate a vizitelor în gospodă­riile colective fruntaşe, de a­­ceea comitetul raional de partid or­ganizează des asemenea acţiuni. La a­­ceste vizite participă un mare nu­măr de ţărani muncitori care se interesează de problemele gospo­dăriei colective şi sunt dornici să cu­noască succesele colectiviştilor. în­totdeauna avem grijă ca cei ce pri­mesc pe vizitatori să fie colectivişti fruntaşi, oameni care cunosc bine treburile gospodăriei, care ştiu să dea răspuns la toate întrebările puse de oaspeţi. Aşa, spre exemplu, în luna august, la gospodăria colec­tivă „Filimon Sîrbu“ din Călineşti au venit în vizită 90 ţărani întovă­răşiţi din Oarja, Albota, Mureş. I-a primit chiar preşedintele gospodă­riei, tov. Ion Baciu, om cu expe­rienţă în munca politică de masă. El a prezentat convingător tabloul dezvoltării gospodăriei. în 1950, cînd a fost înfiinţată, făceau parte din ea doar 52 familii. Azi sînt 252 familii cu 290 ha. S-a dezvoltat mult sectorul zootehnic al gospodăriei. Gospodăria are 28 vaci, 38 juninci, 256 oi, 63 porci şi scroafe, 112 purcei etc. Anul acesta fiecare colectivist va primi circa 40 lei la zi-muncă. Ţăranii întovărăşiţi, mai ales agi­tatorii, din întovărăşirea din Oarja au dorit să cunoască mai amănun­ţit cum se face retribuţia suplimen­tară. Au primit răspunsuri compe­tente care i-au lămurit asupra a­­cestei probleme. Agitatorul Ion Du­­mi­trescu din Oarja, mulţumind pen­tru explicaţiile primite, a spus : — îmi place cum vă gospodăriţi. Vom munci pentru ca să transfor­măm şi întovărăşirea noastră în gospodărie colectivă. întors în satul său, Ion Dumi­­trescu desfăşoară o muncă rodnică. El a convins numeroase familii. Nu de mult aici s-a înfiinţat o nouă gospodărie colectivă. Cei mai buni colectivişti desfă­şoară muncă de agitaţie şi în ca­drul gospodăriilor colective. Ei or­ganizează convorbiri, discuţii cu ceilalţi colectivişti pe problemele importante ale dezvoltării şi întă­ririi economico-organizatorice a gospodăriilor. Agitatorul Ioan P. Florea, şef de echipă la gospodăria din Călineşti, a organizat o convor­bire despre felul cum se poate dez­volta sectorul zootehnic al gospo­dăriei . Ioana Neacşu, mulgătoare, a explicat utemiştilor cum a obţinut o producţie de 1950 litri lapte pe cap de vacă în loc de 1550 litri cît era planificat. în munca politică de masă pen­tru transformarea socialistă a agri­culturii se mai manifestă însă li­nele lipsuri. Mai sunt organizaţii de bază unde în munca de agitaţie nu sunt atraşi cei mai buni colecti­vişti. La gospodăria colectivă „N. Bălcescu“ din Văleni, organizaţia a confirmat ca agitatori pe unii co­lectivişti cum sunt Gheorghe Cră­ciun şi Niţă Marin care nu se bucu­ră de suficient prestigiu în gospo­dărie. Experienţa bună dobîndită de unele organizaţii de bază în munca politică de masă nu este suficient cunoscută în toate gospodăriile co­lective din raion. Vom căuta să în­dreptăm această lipsă organizînd mai multe schimburi de experienţă între colectivele de agitatori, între birourile organizaţiilor de bază. în­ felul acesta, vom asigura îmbunătă­ţirea muncii politice de masă, ri­­dicînd-o la nivelul sarcinilor actuale ION COTIGA secretar al Comitetului raional de partid Piteşti însemnate economii în producţie PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­ În­treprinderile industriale şi unităţile eco­nomice din regiunea Ploieşti şi-au înde­plinit sarcinile de plan pe primele 10 luni ale acestui an cu 7 zile mai de­vreme. Succese de seamă au fost obţinute în direcţia reducerii preţului de cost al producţiei. In această privinţă nume­roase întreprinderi — printre care ra­finăria Teleajen, uzinele „1 Mai“-Plo­­ieşti, uzina mecanică Poiana-Cîmpina şi altele — şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentele luate. Pe întreaga regiune s-au obţinut, în primele 9 luni ale anului, economii suplimentare la preţul de cost in va­loare de 127.000.000 lei (cu aproape 8.000. 000 lei mai mult fată de angaja­mentul pe întregul an). În aceeași pe­rioadă s-au realizat peste prevederile planului beneficii în valoare de 66.000. 000 lei. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, TIVIȚI-VA! Anul XXXI nr. 5335 Miercuri 1 noiembrie 1961 4 PAGINI - 20 BANI IN PAG. III-IV Rezoluţia Congresului al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice cu privire la Raportul de activitate al Comitetului Central al P. C. U. S. Şantierul marelui combinat siderurgic de la Galaţi. Printre fruntaşii Întrecerii socialiste de aici se numără şi tânărul excavatorist Petruş Popa. El Îşi depăşeşte zilnic, cu mult, sarcinile de producţie ce-i revin. Pentru conştiinciozitatea şi sîrguinţa cu care lucrează este preţuit de toți constructorii de pe șantier. ------- 1 1­­ 11 -------­ La 24 ore — un etaj CLUJ (coresp. „Scînteii“). — Pe strada Cuza Vodă din Cluj se cons­truieşte un bloc-turn cu 12 etaje. Pînă aici nimic neobişnuit, pentru că în Cluj se construiesc multe blocuri impunătoare. Interesant este însă ritmul în care se constuieşte, datorită gradului îngolt de industria­­lizare a construcţiei. Pereţii din beton se toarnă în cofraje glisante — o metodă nouă ce se experimentează aici; aceasta permite ca în fiecare 24 ore să se toarne un etaj. Cofrajul glisant poa­te fi folosit de încă 10—12 ori. Construcţia prezintă şi alte parti­cularităţi : ferestrele sunt montate direct în cofraje. Pereţii despărţitori sunt din plsici de ipsos, iar planşee­­le — din 'panouri demontafilie' din placaj bachetilizat. In viitor alte 8 blocuri vor fi construite la Cluj după acest sistem. :.«î TELE­G­RAMĂ Tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, şi tovarăşul Otto Groterwohl, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, au trimis tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer o telegramă de mulţumire pentru felicitările adre­sate cu ocazia celei de-a XH-a aniversări a întemeierii Republicii De­mocrate Germane. în telegramă se spune: „Populaţia Republicii Democrate Germane are certitudinea fermă că, în lupta sa grea pentru înfrînarea militariştilor şi revanşarzilor vest-germani, are în oamenii muncii romîni aliaţi şi prieteni credin­cioşi şi de nădejde. Mijlocul cel mai important pentru rezolvarea acestei probleme hotărîtoare pentru menținerea păcii este încheierea Tratatului de pace german, care constituie în același timp baza pen­tru transformarea Berlinului occidental intr-un oraş liber, demilitari­zat şi neutru". UN MILION " «DANUBIANA" La marginea Bucureştiului, pe colina din partea stingă a şoselei ce duce spre Olteniţa, privirile călăto­rilor sunt atrase de o construc­ţie masivă, ale cărei temelii au fost puse abia cu un an şi ceva în urmă. Lanţul de clă­diri profilează pe cerul toam­nei culorile pastelate ale pri­măverii. Lingă comuna Po­­peşti-Leordeni s-a ridicat una din cele mai mari uzine ale industriei noastre chimice — uzina de anvelope „Danu­biana“. In halele mari, pline de lumină, au fost montate majoritatea utilajelor. Parcă din clipă in clipă aştepţi să înceapă bătaia automată a motoarelor, iar pe rampa de descărcare să apară, din flux, prima anvelopă din cele un milion ce vor fi fabricate a­­nual aici. Dar, nu se aude încă bătaia ritmică a motoarelor, deoarece montatorii mai au de lucru. Pe postamentele de beton sunt amplasate ultimele utilaje. Cind totul va fi gata, un om va apăsa pe o manetă și „inima" uzinei va începe să bată. De-a lungul viitorului flux Pentru a porni de-a lungul viitorului flux trebuie să urci un șir de scări ce străbat ca un șnur aproape vertical cele trei etaje ale depozitu­lui de materii prime. Depozi­tul trebuie citit la plural, deoarece este format din mai multe clădiri si silozuri In care materiile prime sunt pre­gătite pentru a fi introduse In producţie. Intrarea In produc­ţie se va face printr-un exa­men ... la înălţime. Vor trebui adică să treacă peste o esta­cadă. Examenul cel mai greu l-au trecut Insă cu suceai in primul rlnd montatorii care au avut de ridicat la o înăl­ţime de aproape 20 me­tri această pasarelă me­talica de cîteva mii de to­ne. Pe o bandă rulantă mate­ria primă străbate prin aer cei 60 metri şi ajunge în gu­rile de oţel ale malaxoarelor care vor începe să le ames­tece spre a deveni... anvelope. Hala imensă a corpului prin­cipal de fabricaţie se întinde pe 3 hectare şi jumătate de teren. Ea este străbătută, in şiruri regulate, de o reţea complicată de maşini şi utilaje din cele mai moderne. Majo­ritatea operaţiilor vor fi exe­cutate automat. Transportul se va face pe conveet de la prima pînă la ultima verigă a fluxului tehnologic. Lingă hala principală se află o clădire in care se va face încercarea rezistenţei la rulaj a anvelopelor. Cite o an­velopă din fiecare lot va tre­bui să parcurgă mii de kilo­metri, presăraţi cu tot felul de drumuri (asfalt, piatră, hîrtoapa etc.). Şi totul Intr-un spaţiu de... cîţiva metri pătraţi. Uzina mai are magazii pen­tru depozitarea produselor fi­nite, o centrală termică etc. Intr-o clădire modern utilată va fi instalat laboratorul cen­tral. Condiţiile de lucru ale viito­rilor muncitori care vor lucra aici vor fi din cele mai bune Munca o vor presta maşinile ; oamenii, — specialişti cu înaltă calificare — le vor con­duce. Halele spaţioase sunt iluminate fluorescent; un sis­tem modern de condiţionare a aerului va asigura o tempera­tură plăcută şi aer proaspăt. Trebuie de asemenea remarcat coloritul odihnitor, divers, în nuanţe alb-argintiu şi bleu­­l pereţilor, plafonului şi utilaje­lor. Un steag roşu pe estacadă Despre constructorii care din­ aprilie anul trecut şi pînă a­­cum au ridicat această mo­dernă uzină s-a mai scris. Acum e rindul montatorilor, al oamenilor care au asamblat din piese separate, fiecare cintărind sute de tone, viitoa­rele agregate ale uzinei. Pînă acum montajul s-a executat in proporţie de aproape 90 la sută. O parte din secţii vor intra curind in probe. Rit­mul rapid de lucru a fost asi­gurat prin mecanizarea celor mai grele operaţii de montaj. Uzina are la dispoziţie tractoa­re cu platforme pentru trans­port, macarale şi poduri rulan­te, dispozitive speciale pentru centrarea pieselor etc. Intre montatori se desfăşoară o vie întrecere. Uneori, echipele sunt puse în faţa unor proble­me tehnice deosebite. Echipa lui Vasile Brîncoveanu, de pildă, n-a putut întrebuinţa la montarea calandrului mijloace obişnuite pentru montaje gre­le. Lucrarea cerea o precizie de zecime de milimetru. — Trebuia să ne gindim la ceva care să ne ajute să exe­cutăm totul cu multă precizie — spune şeful echipei. Dacă greşeam cu o zecime de milimetru centrarea unei piese, un loc de pînză ar fi ieşit... sfoară. Şi gîndiţi-vă : fiecare piesă cîntărea mai mult decit toţi montatorii din uzină la un loc. Cu ajutorul inginerilor, mun­citorii au construit un fel de capră metalică ce i-a ajutat să monteze utilajul. Totul a fost executat in cele mai bune condiţii. Sau montarea valţurilor fă­cută de echipa lui Gheorghe Rusu. Fiecare piesă avea cam .110 tone. Manevrarea lor apre locul pe care-l ocupă în utilaj, aşezarea şi centrarea lor cu mare precizie au cerut din par­tea montatorilor multe eforturi, măiestrie şi atenţie. Tot echipa lui Rusu a ridicat şi estacada. Operaţia era socotită ca una dintre cele mai dificile. între­gul pod metalic a fost asam­blat jos la pămînt, apoi cu o macara puternică a fost ridicat la... 20 metri. Toţi oamenii din uzină au fost de faţă la această operaţie. Vor reuşi oare montatorii ! Au reuşit. A doua zi— ziua de 23 August — pe estacadă flutura steagul roşu. •­ La anul, pe porţile uzinei vor porni spre şoselele pa­triei mii de anvelope cu mar­ca „Danubiana". Marca unei mari uzine chimice ridicate aici, pe o colină de la mar­ginea Bucureştiului, în mai puţin de doi ani. VASILE TIVCU Aspect ori clădirii uzinei «Danubiana“, unde amplasează acum ultimei* utilaj*. (Foto M. Clep) mm mm al Xi-lea al p.d­s. şi­ a memi imttit MOSCOVA 31 (Agerpres). TASS transmite : în şedinţa din dimineaţa de 31 octombrie, Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a ascultat comunicarea lui P. N. Demirev, preşedintele Co­misiei pentru numărătoarea votu­rilor, cu privire la rezultatele ale­gerilor în organele centrale ale partidului. Delegaţii la Congres au în­tîmpinat prin aplauze furtunoa­se, prelungite, informarea despre alegerea unanimă a membrilor Co­mitetului Central al P.C.U.S., a membrilor supleanţi ai C.C., a membrilor Comisiei Centrale de Revizie. Tovarăşul N. S. Hruşciov a sub­liniat că votul unanim în alegerea organelor centrale ale partidului dovedeşte încă o dată unitatea şi coeziunea de monolit a partidului, în numele tovarăşilor aleşi, el mul­ţumeşte delegaţilor la Congres pen­tru înalta lor încredere. După-amiază a avut loc şedinţa de închidere a Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. care a fost pre­zidată de N. S. Hruşciov. Din partea comisiei pentru ela­borarea rezoluţiei cu privire la ra­portul de activitate al Comitetului Central a luat cuvîntul delegatul Leonid Ilicev, care a supus Con­gresului spre dezbatere şi aprobare proiectul de rezoluţie. Rezoluţia cu privire la raportul de activitate al Comitetului Cen­tral a fost adoptată în unanimita­te. Rezoluţia aprobă în întregime linia politică şi activitatea practică a C.C. al P.C.U.S. în domeniul po­liticii interne şi externe. Delegatul Boris Ponomariov a supus apoi spre examinare Congre­sului proiectul de rezoluţie cu pri­vire la Programul P.C.U.S. El a amintit că la 30 iulie proiectul de Program al P.C.U.S. a fost publi­cat în presă pentru a fi dezbătut de întregul popor. Poporul sovietic, a subliniat Boris Ponomariov, a aprobat în unanimi­tate noul Program al P.C.U.S., ca program marxist-leninist de luptă pentru crearea primei societăţi co­muniste din lume. Comisia a examinat toate propu­nerile şi completările la proiectul de Program şi supune spre apro­bare Congresului proiectul de re­zoluţie cu privire la Programul P.C.U.S. în rezoluţie se spune: Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., după au­dierea raportului lui Nikita Hruş­ciov cu privire la proiectul de Pro­gram al P.C.U.S. hotărăşte: să fie adoptat Programul Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice. Timp de cîteva minute sala ră­sună de puternice ovaţii. Delegaţii şi invitaţii la Congres se ridică în picioare. Se aud urale, în continuare Congresul al XXII-lea a aprobat în unanimitate noul Statut al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice prezentat spre examinare de Comitetul Central al partidului. A luat apoi cuvîntul N. S. Hruş­ciov. Din însărcinarea Prezidiului C.C., el a informat pe delegaţii la Congres că a avut loc o Plenară a Comitetului Central care a ales or­ganele de conducere. N. S. Hruşciov a rostit urmă­toarea cuvîntare de închidere a Congresului al XXII-lea al P.C.U.S.: Dragi tovarăşi, Lucrările Congresului al XXII-lea s-au încheiat. Ordinea de zi a fost epuizată. Congresul a adoptat rezo­luţia cu privire la raportul Comi­tetului Central, a adoptat noul Pro­gram al partidului, Statutul parti­dului, a aprobat raportul Comisiei Centrale de Revizie şi a ales orga­nele conducătoare ale partidului. Se poate spune cu deplin temei că cel de-al XXII-lea Congres mar­chează una dintre cele mai impor­tante etape în viaţa partidului şi a ţării noastre, în lupta pentru trium­ful comunismului. (Aplauze furtu­noase). Calea luptei pentru construirea societăţii comuniste a fost funda­­mentată ştiinţific de marii dascăli ai clasei muncitoare, Marx, Engels, Lenin. Conducătorul nostru nemu­ritor, Vladimir Ilici Lenin, a creat partidul revoluţionar al bolşevicilor care a condus clasa muncitoare, poporul muncitor la victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. După octombrie, partidul nostru a început să se numească partid co­munist. Aceasta înseamnă că ţelul lui este construirea comunismului. Comuniştii, întregul popor munci­tor au avut o încredere fermă în Lenin, în partid. Multora, însă co­munismul li se părea pe atunci un vis, un vis atrăgător, dorit, dar foarte îndepărtat. De atunci am străbătut o cale imensă. Poporul sovietic a construit socialismul, a înfăptuit grandioase transformări în viaţa economică, politică şi de stat a ţării şi a păşit pe drumul larg al construcţiei co­muniste. Adoptînd noul Program, Con­gresul al XXII-lea a proclamat în (Continuare în pag. IV-a) Componenţa Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, ales la Congresul al XXII-lea al partidului Membrii Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice : Abramov G. G.r Abrasimov P. A., Adjubei A. I.r Afanasiev S. A., Ahundov V. I., Andropov I. V., Aristov A. B., Bagramian I. H., Basov A. V., Benediktov I. A., Beşcev B. P., Biriuzov S. S., Bo­­diul I. I., Brejnev L. I., Cernîşev V. E.r Cervonenko S. V., Ciuikov V. I., Ciuraev V. M., Daniialov A. D., Daulenov S.r Dementiev P. V.; Demicev P. N.f Denisov G. A., Dîgai N. A., Dîmşiţ V. E„ Djavahişvili G. D., Efremov L. N., Efremov M. T., Egorîcev N. G., Eliutin V. P., Eniutin G. V., Ermi­lov V. V.f Fedoseev P. N.r Fokin V. A., Furţeva E. A., Gaganova V. I., Gaevoi A. I., Galanşin K. I., Garbuzov V. F., Gheorghiev A. V., Golikov F. I., Goriacev F. S., Gorş­­kov S. G.r Greciko A. A., Grişin K. N., Grişin V. V., Grişmanov I. A., Groinîko A. A., Gruşeţki I. S., Hruşciov N. S., Iakubovski I. I., Iasnov M. A., Ignatov N. F., Ignatov N. G., Ilicev L. F., Iunak I. H., Ivaşcenko O. I., Jegalin I. K., Kaimîkov V. D., Kalnberzin I. E.r Kapitonov I. V., Kavun V. M.r Kazaneţ I. P., Kebin I. G., Keldîş M. V., Kirilenko A. P.r Ki­selev I. I., Kiselev T. I., Klimenko V. K., Kojevnikov E. F.r Kokariov A. A., Komiahov V. G., Konev I. S., Konovalov N. S., Korîtkov N. G., Korneicluk A. E., Korotcen­­ko D. S., Kosîghin A. N., Kostou­­sov A. I., Kovalenko A. V., Koz­lov F. R., Krahmalev M. K.r Kri­lov A. G., Krilov N. I., Kuceren­­ko V. A., Kuciumov P. S., Kulakov F. D.r Kunaev D. A., Kurbanov R., Kuusinen O. V., Kuzneţov V. V., Leaşko A. P., Leseciko M. A., Lo­­mako P. F., Lubennikov L. I., Ma­­linovski R. I., Maneakin S. I., Ma­­nukovski N. F., Mazurov K. T., Mihailov N. A., Mikoian A. I., Mjavanadze V. P., Monaşev L. G., Moskalenko K. S., Muhitdinov N. A., Murîsev A. S., Nasriddino­­va I. S., Nikolaeva T. N., Novikov I. T., Novikov V. N., Nuriev Z. N., Ovezov B., Organov N. N., Pato­­licev N. S., Pavlov S. P.r Pegov N. M.t Pelşe A. I., Pisin K. G., Podgornîi N. V., Poleanski D. S., Ponomariov B. N.t Popova N. V.r Pospelov P. N., Pritîţki S. O., Pu­­zanov A. M., Rasulov D., Raşidov Ş. R., Reabikov V. M.r Rozenko P. A., Rudenko R. A., Rudnev K. N., Rumianţev A. M.r Satiukov P. A., Senin I. S., Serdiuk Z. T.„ Siniţa M. S., Skriabin V. V., Slav­­ski E. P.r Smirnov L. V., Snecikus A. I., Sobol N. A., Sokolov T. I., Solomenţev M. S., Soloviov L. N., Spiridonov I. V-, Stepanov S. A., Surganov F. A., Suslov M. A., Şcerbiţki V. V., Şcetinin S. N.. Şelepin A. N., Şelest P. E., Şev­­cenko V. V., Şibaev A. I., Şitikov A. P., Şkolnikov A. M.r Şolohov M. A., Şurîghln V. A., Şvemik N. M., Tabeev F. A., Titov F. E., Titov V. N., Tolstikov V. S., To­­lubeev N. P., Ustinov D. F.r Usu­­baliev T.t Verşinin K. A., Volkov A. P., Vorobiov G. I., Voronov F. D., Voronov G. I., Zaharov M. V., Zarobian I. N., Zasiadko A. F., Zorin V. A. In Comitetul Central au fost aleşi 175 de tovarăşi. în pagina 4-a Lista membrilor supleanţi ai Comitetului Central al P.C.U.S. COMUNICAT cu privire la plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice al MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite La 31 octombrie 1961 a avut loc plenara XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Plenara a ales Prezidiul C.C. al P.C.U.S. în următoarea componență : Membri ai Prezidiului: Brejnev L. I. Hruşciov N. S. Kosîghin A. N. Kozlov F. R. Kuusinen O. V.. Mikoian A. I. Podgornîi N. V., Poieanski D. S. Suslov M. A. Şvernik N. M. Voronov G. I. Membri supleanţi ai Prezidiului: Grişin V. V. Raşidov Ş. R., Mazurov K. T. Mjavanadze V. P. Şcerbiţki V.V. Comitetului Central al P.C.U.S., ales de Congresul Sovietice. Plenara a ales Secretariatul C.C. al P.C.U.S. în următoarea componenţă : Secretariatul C. C. al P. C. U. S.: Hruşciov N. S. — prim secretar al C.C. al P.C.U.S. Kozlov F. R. Demicev P. N. Ilicev L. F. Kuusinen O. V. Ponomariov B. N. Spiridonov I. V. Suslov M. A. Şelepin A. N. Plenara l-a ales pe Svemik N. M. președinte al Comitetului Controlului de Partid de pe lîngă C.C. al P.C.U.S., iar pe Serdiuk Z. T. prim-vicepreședinte al Comitetului Controlului de Partid.

Next