Scînteia, decembrie 1961 (Anul 30, nr. 5365-5394)
1961-12-01 / nr. 5365
* îngrăşăminte naturale pe suprafeţe cu mai mari recolte bogate Ingrăşămintele naturale au o mare însemnătate pentru mărirea producţiei agricole la hectar. Aceasta se explică prin faptul că ele îmbogăţesc solul cu cantităţi însemnate de substanţe hrănitoare, de care plantele au neapărată nevoie pentru a putea să crească şi să se dezvolte în bune condiţii. Cercetările ştiinţifice au dovedit că un vagon de gunoi de grajd îmbogăţeşte pămîntul cu 54 kg. azot, 25 kg. fosfor şi alte substanţe care sporesc producţia de porumb cu 500-600 kg. la hectar, îndeosebi la culturile prăşitoare nu este posibilă obţinerea de recolte bogate fără folosirea unor cantităţi corespunzătoare de îngrăşăminte. Acest lucru este dovedit în mod convingător de experienţa a numeroase unităţi agricole socialiste. La G.A.S. Dîlga, regiunea Bucureşti, s-a reuşit să se obţină in acest an de pe 1.002 ha. o producţie de 5.000 kg. porumb boabe la hectar. Aceasta în bună parte se datoreşte faptului că în toamna trecută, odată cu arătura, s-a încorporat în sol pe 25 la sută din suprafaţă 25.000 kg. gunoi de grajd de fiecare hectar, iar pe restul terenului cîte 400 kg. superfosfat la hectar. în ultimul timp, datorită creşterii însemnate a efectivului de animale, în unităţile agricole socialiste se obţin cantităţi tot mai mari de gunoi de grajd. Sunt create aşadar condiţii pentru fertilizarea unor suprafeţe din ce în ce mai întinse de teren. Luptînd pentru obţinerea de producţii sporite în anul viitor, lucrătorii din numeroase gospodării de stat, membrii multor gospodării colective au transportat la cîmp în această toamnă însemnate cantităţi de gunoi de grajd. Lucrătorii din gospodăria de stat Rîmnicu Sărat, bunăoară, au cărat pe terenul ce va fi cultivat cu porumb, peste 12.000 tone de gunoi de grajd. Aceasta este o bază trainică pentru realizarea celor 5.000 kg. porumb boabe la hectar pe care colectivul gospodăriei s-a angajat să le obţină în 1962. La G.A.C. Variaş, regiunea Banat, s-au încorporat în sol aproape 1.300 tone gunoi de grajd etc. La fel au procedat şi alte gospodării de stat şi colective. Nu peste tot se acordă însă atenţia cuvenită folosirii îngrăşămintelor naturale. Sunt unele unităţi agricole în care, datorită slabei îndrumări primite din partea tehnicienilor şi a organelor agricole raionale, această mare rezervă de sporire a producţiei se iroseşte fără rost. în comuna Udaţi, raionul Buzău, mari cantităţi de gunoi de grajd sînt aruncate în gîrlă în loc să fie cărate la cîmp; în comuna Găvăneşti din acelaşi raion acest îngrăşămînt stă nefolosit la margine de sat etc. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în regiunile Ploieşti, Suceava, Iaşi, Bacău, Argeş nu s-au transportat la cîmp decît cantităţi mici de gunoi de grajd, înaceastă toamnă, răspunzînd chemării partidului, numeroase gospodării de stat şi gospodării colective s-au angajat să obţină în anul viitor în condiţii de neirigare, o producţie de 5.000 kg. porumb boabe la hectar, pe mari suprafeţe. Realizarea acestui obiectiv este hotărîtă în bună măsură şi de folosirea unor cantităţi mari de îngrăşăminte, în multe locuri s-a iniţiat transportarea la cîmp a unor mari cantităţi de gunoi de grajd. Utemiştii şi tinerii colectivişti din Teslui, raionul Slatina, de pildă, au trecut la colectarea gunoiului de grajd de prin curţile oamenilor şi la transportarea lui la cîmp. La G.A.C. Jegălia, raionul Feteşti, s-au format echipe speciale de tineri care transportă zilnic la cîmp zeci de tone de îngrăşăminte. Astfel de iniţiative merită să capete o răspîndire cît mai largă. Aceasta este cu atît mai necesară, cu cît în unele unităţi agricole se observă că, deşi au fost arate suprafeţe mari din terenul ce va fi cultivat cu porumb în 1962, totuşi s-a îngrăşat foarte puţin teren cu gunoi de grajd. Zilele acestea, este necesar ca organele şi organizaţiile de partid, sfaturile populare să mobilizeze pe oamenii muncii de pe ogoare pentru ca, paralel cu executarea arăturilor adinei, să transporte la cîmp și să îngraşe cu gunoi de grajd suprafeţe cît mai mari, aceasta constituind un mijloc însemnat de sporire a recoltelor. Amil XXXI Nr. 5365 Vineri 1 decembrie f#614 PAGINI — 20 BANI Fiecare început de campanie pare asemănător cucelălalt şi are totuşi ceva deosebit. Intreabă-1 pe inginer: o să-ţi vorbească despre gradul crescut al mecanizării operaţiunilor de recoltare. întreabă-1 pe chimist : o să-ţi vorbească despre studierea posibilităţilor de recoltare a stufului cu teci şi frunze, cu alte cuvinte înainte ca planta să-şi înceteze creşterea. Intreabă-1 pe tractorist : o să-ţi vorbească despre şcoala de perfecţionare făcută astă vară, pentru a se deprinde cu noile agregate moderne. întreabă-1 pe biolog : o să-ţi vorbească despre cercetările efectuate nu pe o parcelă experimentală, ci de-a dreptul în exploatare. Intreabă-1 pe hidrolog : osă-ţi vorbească despre desecarea canalelor intrate în exploatare, folosindu-se, pentru prima dată în campanie, puternice staţii de pompare plutitoare. Intreabă-i pe toţi aceştia şi din răspunsurile lor o să înţelegi : deşi fiecare campanie pare asemănătoare cu celelalte, are totuşi ceva deosebit. Delta e iar în campanie ! ORDINE ÎN NEORÎNDUIALA NATURII Ni se aşterne sub ochi, pe birou, o hartă. Harta e un mozaic multicolor şi sistematic, alcătuit din linii, pătrate, cercuri, fiecare cu înţelesul său exact : dig, stăvilar, ecluză... Privind Delta înscrisă geometric într-un triunghi aproape perfect, descoperim întîi pe hîrtie tendinţa de a pune ordine în neorlnduiala naturii. Acest ţinut, stăpînit odinioară de jandarm, cherhanagiu şi ţînţar, nu mai este o aglomerare întîmplătoare de grinduri, canale, ostroave. La îndemnul partidului, care a iniţiat valorificarea superioară a bogăţiilor patriei, mîna omului a pus rînduială şi în Deltă. Tăind canale, îndiguind, ridicînd stăvilare şi ecluze, platforme pentru depozitat stuful, montînd staţii fixe de pompare, clădind aşezări sociale, muncitorii şi inginerii Trustului de amenajări şi valorificări stuficole din Tulcea au creat patru mari unităţi : Pardina, Rusca, Sulina şi Şontea. Sunt în curs de amenajare alte două. Delta Dunării e împînzită astăzi de cele 30 coloane mobile de recoltare, înzestrate cu tractoare şi remorci de o construcţie specială cu „recoltatoare“, ateliere, grupuri de sudură şi electrogene, cu vase dormitoare. La semnalul de începere a campaniei, coloanele pătrund în brazdă. După ce curăţă o suprafaţă variind între 3—5 kilometri pătraţi, pornesc mai departe, urmînd indicaţiile cercetătorilor ştiinţifici care, în tot acest răstimp, depistează parcelele cu stuf ajuns în faza de maturizare. Delta e în campanie. Dar înainte ca ea să-şi îmbrace pufoaica, pornind la lucru, a fost necesară o îndelungată muncă de pregătire, pentru ca nimic să nu se mişte aici la întîmplare, pe această uriaşă tablă de şah. UNDE ERA DOAR VÎNT $ STUF O aşezare în Deltă, astăzi. Case moderne, cu etaj, în construcţie — blocul viitorului laborator. Majoritatea locuitorilor „orăşelului ştiinţific" îşi petrec ziua îmbrăcaţi în halatele lor albe, aplecaţi asupra microscopului, a balanţei analitice, sau însoţind coloanele pe teren, după ce au schimbat halatul alb cu şuba. Aici, în urmă cu ani, era doar vînt şi stuf. Acum — staţiunea experimentală stuficolă „Delta Dunării". Pentru ca semnalul de începere a campaniei să fie dat în cel mai potrivit moment, armata de ingineri şi tehnicieni chimişti, biologi, hidrologi, mecanici nu şi-a precupeţit odihna. Aşadar, in vară s-au făcut recunoașteri care austabilit care este productivitatea biologică medie a stufului în anul acesta. Apoi, s-a alcătuit o hartă a regiunilor mai bogate în stuf, mai rentabile. Preluînd harta întocmită de biologi cu ajutorul chimicilor, laboratorul de lucrări hidrotehnice a studiat consistenţa solului în locurile respective şi a dat semnalul : „Da, maşinile pot intra în brazdă aici, şi aici !". Intre timp, inginerii mecanici au studiat şi au montat agregatele, au experimentat agregatele de perspectivă şi au predat lecţii la cursurile de specializare, frecventate de 350 mecanizatori. Dar vine din nou rîndul biologilor şi chimiştilor : „E sănătos stuful ? Nu-i atacat de paraziţi ? Gradul de umiditate a scăzut?" Altfel „recoltatoarele" nu-1 taie cum se cuvine, fiindcă trebuie să întîlnească stuf cu o anumită duritate și flexibilitate. Și-apoi pro- MIHAI STOIAN (Continuare în pag. II-a) O nouă gospodărie colectivă în raionul Marghita ORADEA (coresp. „Scînteii"). — Întovărăşirea agricolă i-a învăţat pe ţăranii muncitori din satul Ciutelec să muncească în comun şi prin folosirea mijloacelor mecanizate să sporească recoltele. In diferite împrejurări, întovărăşiţii din Ciutelec s-au întîlnit cu colectiviştii din Tăuteu, Moara de Rituri de la care au aflat multe lucruri bune despre gospodăriile colective din satele respective. Colectiviştii i-au invitat să-i viziteze. Întovărăşiţii au văzut atunci că producţiile de cereale ale gospodăriilor colective sunt mult superioare celor pe care le-au obţinut ei. Numai în acest an gospodăriile colective amintite au obţinut aproape 2.000 kg. grîu la ha. După reîntoarcerea din aceste vizite, întovărăşiţii au povestit cele văzute şi altor ţărani din sat. Organizaţia de bază a popularizat aceste rezultate printr-o susţinută muncă politică, cu ajutorul mijloacelor agitaţiei vizuale, al activităţii culturalartistice. Această muncă a dat rezultate. De curînd în satul Ciutelec, raionul Marghita, s-a inaugurat gospodăria colectivă „Recolta“, încă din primele zile colectiviştii şi-au propus să sporească mult producţiile de cereale, să dezvolte un puternic sector zootehnic, iar pe terenurile erodate să planteze pomi fructiferi şi viţă de vie. ......... ...........«« AZI »NCEPE Festivalul filmului pentru sate Marea accesibilitate, forţa de pătrundere şi de convingere proprii artei cinematografice fac ca filmul să constituie :un mijloc eficace de răspîndire a culturii, a ideilor înaintate, un ajutor preţios în munca politică de masă pentru transformarea socialistă a agriculturii. A intrat, în ultimii ani, în tradiţie ca în perioada lunilor de iarnă să se organizeze pe ecranele miilor de cinematografe săteşti şi ale caravanelor cinematografice festivaluri ale filmului, care se bucură de participarea a milioane de locuitori ai satelor. După cum este firesc, alături de producţiile artistice valoroase, sunt prezentate filme documentare şi mai ales cele ce înfăţişează in imagini sugestive realizările obţinute de gospodăriile agricole colective fruntaşe, viaţa nouă a patriei etc. Date fiind interesul pe care îl stîrneşte şi marea lui însemnătate propagandistică, s-a prevăzut ca în acest an Festivalul filmului pentru sate să se desfăşoare în 13.000 de localităţi. Au fost selecţionate 300 de filme artistice şi 280 filme documentare, îndeosebi cu caracter agrozootehnic. Aceste filme au fost multiplicate în peste 15.000 de copii. Pentru asigurarea unei bune desfăşurări a festivalului care începe astăzi, Comisiei centrale de organizare, precum şi comisiilor regionale şi raionale, organelor locale de stat le revine sarcina de a pregăti şi a urmări pînă la amănunt, in mod deosebit în localităţile mai depărtate de reşedinţele da raion, felul în care se face popularizarea şi difuzarea filmelor, asigurîndu-se condiţiile optime de vizionare (pregătirea sălilor, a aparatelor de proiecţie, a grupurilor electrogene). O problemă ce trebuie să stea permanent în atenţie este aceea a deplasării aparatelor de proiecţie in localităţile în care nu există cinematografe, precum şi activitatea caravanelor, pentru ca un număr tot mai mare de ţărani din cele mai îndepărtate localităţi să poată viziona filmele festivalului. Respectarea riguroasă a programărilor şi urmărirea operativă a circulaţiei copiilor de filme va trebui să constituie de asemenea o preocupare permanentă a tuturor acelora de care depinde reuşita acestei importante manifestări. Festivalul este menit să contribuie la educarea multilaterală a ţărănimii, la realizarea importantelor sarcini trasate de partid in domeniul transformării socialiste a agriculturii şi sporirii producţiei agricole, inţelegînd acest lucru, comitetele regionale şi raionale de partid, organizaţiile de partid din comune şi sate, sfaturile populare, vor sprijini activ buna desfăşurare a Festivalului filmului pentru sate, festivalul filmului pentru sate Cu planul îndeplinit la toţi indicii Folosind forajul cu turbina Sondorii Trustului de explorări geologice din cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei şi-au îndeplinit în ziua de 28 noiembrie planul anual la foraj. Acest succes se datorește faptului că în primele zece luni ale anului peste 45 la sută din totalul metrajului forat a fost efectuat cu turbina. Extinderea acestei metode înaintate a contribuit la sporirea vitezei de lucru cu 24 la sută faţă de cea planificată. Bilanţul primelor zece luni ale anului arată că sondorii acestui trust au forat peste plan 30 de sonde şi au obţinut economii, peste cele planificate, în valoare de 6.500.000 lei. Continuînd extinderea metodelor înaintate, petroliştii Trustului de explorări geologice au reuşit ca în luna noiembrie să foreze cu turbina 56 la sută din totalul metrajului realizat. în fruntea acestei acţiuni se află colectivul întreprinderii de foraj Craiova care foloseşte pe scară largă forajul cu turbine cuplate şi utilizează turbine cu diametrul redus. Colectivul secţiei turnătorie din cadrul uzinelor metalurgice „Timpuri Noi“ din Capitală lucrează, de cîteva zile, în contul anului viitor. Printre brigăzile care au adus o contribuţie însemnată la realizarea sarcinilor de plan înainte de termen se numără şi brigada condusă de Gheorghe Demeter. In fotografie : cîţiva din membrii brigăzii : (de la stingă la dreapta) Marin Turcu, Ion Nicolaie, Gheorghe Demeter, Mircea Iorga şi Ion Smetcov. Dar productivitatea muncii ? TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii”). Deşi întreprinderea „Electromotor“Timişoara şi-a îndeplinit pînă acum planul valoric, totuşi ea nu a realizat planul la toţi indicii. Unul din principalii indici, şi anume productivitatea muncii, nu a fost îndeplinit aici. Cauza ? La prelucrarea unor piese s-a cheltuit un volum de muncă suplimentar pentru remedierea deficienţelor constatate la standul de probă. De asemenea în uzină nu au fost aplicate unele propuneri valoroase făcute de muncitori privind mai buna organizare a producţiei. Neglijîndu-se, de pildă, aplicarea unor soluţii mai practice la vopsirea şi la aşezarea suporţilor de perii şi a plăcilor de bornă, la aceste operaţii a fost necesară cheltuirea unui volum de muncă în plus. Aceste deficienţe, ca şi altele, au făcut ca la uzinele „Electromotor”-Timișoara productivitatea muncii planificată să nu fie realizată. Ritm susţinut pe şantierele de construcţii In aceste zile muncitorii din cadrul Direcţiei generale de construcţii-montaje a Sfatului popular al Capitalei muncesc cu hărnicie pentru a preda pînă la 31 decembrie un număr de peste 600 apartamente, prevăzute a fi terminate în 1962. Printre acestea se numără : blocuri de la şantierul Giuleşti-Stadion, din cartierul Balta Albă, de pe bulevardul Dinicu Golescu ş.a. La majoritatea din aceste blocuri lucrările se găsesc în faza de finisaje Interioare. Se munceşte de zor, cu o productivitate sporită. Noi linii electrice BACĂU (coresp. „Scînteii“). — Zilele trecute s-a pus sub tensiune linia de 15 kV Bîrlad—Bereşti în lungime de 29 km. Prin aceasta se va electrifica un mare număr de sate din această regiune. Ieri colectivul I.R.E.Bacău a pus şi el sub tensiune o linie de 15 kV, linia Zăneşti—Ştefan cel Mare. I Constanța I Descoperiri arheologice CONSTANȚA (coresp. „Scînteii“). — Cercetătorii de la Muzeul arheologic al regiunii Dobrogea au făcut noi descoperiri pe teritoriul orașului Constanța. Continuînd săpăturile la edificiul roman cu mozaic, ei au dat la iveală ruine de clădiri care arată că acesta făcea parte dintr-un mare complex arhitectural ce se întindea pe faleza din fața actualului port Constanta. S-au descoperit numeroase amfore din secolele IV—V e.n., straturi de grîu și orz carbonizate. Obiectele atestă că acest complex arhitectural era folosit de vechii locuitori în scopuri comerciale. Alte lucrări, efectuate în partea de vest a vechiului Tomis, pe locul fostei stafii C.F.R. a orașului Constanța, au dat la iveală primele mărturii că și această zonă a fost locuită în antichitate. Aici s-au găsit două basilici, mai multe cuptoare de ars cărămidă, resturi de case construite din piatră și pămînt, numeroase morminte etc. Vaccinarea antigripală a populaţiei în cadrul măsurilor complexe luate în vederea prevenirii bolilor contagioase, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale organizează între 1—25 decembrie o nouă acţiune de vaccinare a populaţiei împotriva gripei. Vor fi vaccinate persoanele între 16—55 ani din întreaga ţară. Vaccinarea se va face prin pulverizarea intranazală. Vaccinările se fac la circumscripţiile sanitare teritoriale, la serviciile sanitare din întreprinderi, instituţii sau din alte locuri de muncă. (Agerpres) S-a „Luna deschis cadourilor“ Ca şi în alţi ani, între 1—31 decembrie are loc în întreaga ţară „Luna cadourilor“. Organizaţiile comerciale au pregătit o serie de noutăţi şi surprize atît celor mari cît şi celor mici. în primele zile ale lunii decembrie, 400 de unităţi comerciale din Capitală vor pune în vînzare articole de podoabă pentru pomul de iarnă. Asemenea articole se vor găsi într-un bogat sortiment și la cele 6 bazare ce se vor organiza de la 10 decembrie în platoul Obor, Calea Victoriei 21, Podul Izvor etc. în magazinele de galanterie, textile sau de articole pentru copii, cumpărătorii vor putea alege din bogatul sortiment de mărfuri articole pentru a le oferi celor dragi. începînd de la 20 decembrie, multe din aceste articole se vor găsi gata ambalate. O gamă bogată de jucării se va găsi atît la magazinele de specialitate, cît și la punctele create în acest scop. Alegerea articolelor de cadouri va fi înlesnită de expoziţiile cu vînzare ce se vor organiza în mai toate ramurile comerţului de stat. în Bucureşti vor funcţiona 40 de asemenea expoziţii. In sala Consiliului local al sindicatelor din Bucureşti, B-dul 6 Martie 25, s-a deschis o expoziţie de fotografii realizate de lucrătorii cooperativei „Fotografia“. Sunt expuse numeroase fotografii în alb-negru şi color. In fotografie : aspect din expoziţie. (Foto : M. Andreescu) Importante economii şi beneficii CLUJ (coresp. „Scînteii"). Colectivul uzinei Carbochim din Cluj a obţinut in acest an succese frumoase în realizarea planului la toţi Indicii. Zilele acestea a fost îndeplinit şi depăşit planul producţiei globale şi al producţiei marfă pe întrecul an. Productivitatea muncii a sporit cu 1,1 la sută. S-au realizat economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 3.900.000 lei şi beneficii peste plan în valoare de 7.495.000 lei. Totodată, s-a îmbunătăţit calitatea produselor. La electrozi siderurgici, bunăoară, 99 la sută din totalul producţiei a fost de calitatea I-a. Un aport deosebit la realizarea acestor succese l-au adus brigăzile conduse de Ştefan Mureşan şi Gheorghe Vodă. Produse de bună calitate IAŞI (coresp. „Scînteii“). Muncitorii, inginerii şi tehnicienii fabricii „Ţesătura“ din Iaşi raportează că şi-au îndeplinit şi depăşit planul pe 11 luni la toţi indicii. Astfel, planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 102 la sută, iar cel al producţiei marfă a fost depăşit cu 155.000 m.p. ţesături şi 34.000 kg fire. în această perioadă, textiliştii ieşeni au realizat prin reducerea preţului de cost al produselor o economie de 302.000 lei. Succese importante au fost înregistrate şi in ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor. PE PESTE HOTARE MII DE DEMONSTRANŢI au ieşit ieri pe străzile oraşului Santo Domingo, capitala Republicii Dominicane, şi au cerut demisia guvernului condus de preşedintele Balaguer. Demonstranţii au fost atacaţi de forţe ale poliţiei şi armatei. De trei zile continuă greva generală de protest împotriva intervenţiei S.U.A. în afacerile interne ale ţării şi a refuzului lui Balaguer de a demisiona. PRINŢUL SUVANNA FUMMA, primul ministru al guvernului regal laoţian, a adresat o telegramă prinţului Boun Oum, prin care îl invită , la 1 decembrie la Hin Hop, în vederea unei întîlniri a celor trei prinţi laoţieni. LA SALISBURY (Rhodesia de nord), Maudling, ministrul englez al coloniilor, a fost întîmpinat de o puternică demonstraţie de protest a populaţiei africane. Demonstranţii purtau placarde pe care era scris : „Cu arme sau fără arme, vom cuceri independenţa". ÎN OLANDA nu se transmite Începînd de la 29 noiembrie nici o emisiune de televiziune. 95 la sută din întregul personal al televiziunii olandeze a declarat o grevă de două zile în semn de protest împotriva salariilor scăzute. ELEMENTELE ULTRACOLONIALISTE îşi continuă acţiunile teroriste în Algeria. Numai în cursul zilei de 29 noiembrie la Oran, Bone, Alger şi Constantine au fost ucise 14 persoane, iar alte 39 grav rănite. In aceeaşi zi la Paris şi în alte localităţi din Franţa au avut loc manifestaţii împotriva continuării războiului din Algeria.