Scînteia, decembrie 1961 (Anul 30, nr. 5365-5394)

1961-12-01 / nr. 5365

* îngrăşăminte naturale pe suprafeţe cu­ mai mari­­ recolte bogate Ingrăşămintele naturale au o ma­re însemnătate pentru mărirea producţiei agrico­le la hectar. A­­ceasta se explică prin faptul că ele îmbogăţesc solul cu cantităţi însemnate de substanţe hrănitoare, de care plan­tele au neapărată nevoie pentru a putea să crească şi să se dezvolte în bune condiţii. Cercetările ştiin­ţifice au dovedit că un vagon de gunoi de grajd îmbogăţeşte pămîn­­tul cu 54 kg. azot, 25 kg. fosfor şi alte substanţe care sporesc produc­ţia de porumb cu 500-600 kg. la hectar, îndeosebi la culturile prăşitoare nu este posibilă obţinerea de recolte bogate fără folosirea unor cantităţi corespunzătoare de îngră­şăminte. Acest lucru este dovedit în mod convingător de experienţa a numeroase uni­tăţi agricole so­cialiste. La G.A.S. Dîlga, regiunea Bucureşti, s-a reu­şit să se obţină in acest an de pe 1.002 ha. o pro­ducţie de 5.000 kg. porumb boabe la hectar. Aceasta în bună parte se datoreşte faptului că în toamna tre­cută, odată cu a­­rătura, s-a încor­porat în sol pe 25 la sută din su­prafaţă 25.000 kg. gunoi de grajd de fiecare hectar, iar pe restul te­renului cîte 400 kg. superfosfat la hectar. în ultimul timp, datorită creşterii însemnate a efectivului de animale, în unităţile agricole socialiste se obţin cantităţi tot mai mari de gu­noi de grajd. Sunt create aşadar condiţii pentru fertilizarea unor su­prafeţe din ce în ce mai întinse de teren. Luptînd pentru obţinerea de pro­ducţii sporite în anul viitor, lucră­torii din numeroase gospodării de stat, membrii multor gospodării colective au transportat la cîmp în această toamnă însemnate canti­tăţi de gunoi de grajd. Lucrătorii din gospodăria de stat Rîmnicu Sărat, bunăoară, au cărat pe tere­nul ce va fi cultivat cu porumb, peste 12.000 tone de gunoi de grajd. Aceasta este o bază trainică pen­tru realizarea celor 5.000 kg. po­rumb boabe la hectar pe care colec­tivul gospodăriei s-a angajat să le obţină în 1962. La G.A.C. Variaş, regiunea Banat, s-au încorporat în sol aproape 1.300 tone gunoi de grajd etc. La fel au procedat şi alte gospodării de stat şi colective. Nu peste tot se acordă însă a­­tenţia cuvenită folosirii îngrăşămin­telor naturale. Sunt unele unităţi agricole în care, datorită slabei în­drumări primite din partea tehni­cienilor şi a organelor agricole ra­ionale, această mare rezervă de sporire a producţiei se iroseşte fără rost. în comuna Udaţi, ra­ionul Buzău, mari cantităţi de gu­noi de grajd sînt aruncate­ în gîrlă în loc să fie cărate la cîmp; în co­muna Găvăneşti din acelaşi raion acest îngrăşămînt stă nefolosit la margine de sat etc. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în regiu­nile Ploieşti, Suceava, Iaşi, Bacău, Argeş nu s-au transportat la cîmp decît cantităţi mici de gunoi de grajd, în­­această toamnă, răspunzînd chemării partidului, numeroase gos­podării de stat şi gospodării colec­tive s-au angajat să obţină în anul viitor în condiţii de neirigare, o pro­ducţie de 5.000 kg. porumb boabe la hectar, pe mari suprafeţe. Realiza­rea acestui obiectiv este hotărîtă în bună măsură şi de folosirea unor cantităţi mari de îngrăşăminte, în multe locuri s-a iniţiat transportarea la cîmp a unor mari cantităţi de gunoi de grajd. Utemiştii şi tinerii colectivişti din Teslui,­ raionul Sla­tina, de pildă, au trecut la colectarea gunoiului de grajd de prin curţile oamenilor şi la transportarea lui la cîmp. La G.A.C. Jegălia, raionul Fe­teşti, s-au format echipe speciale de tineri care transportă zilnic la cîmp zeci de tone de îngrăşăminte. Astfel de iniţiative merită să cape­te o răspîndire cît mai largă. Aceas­ta este cu atît mai necesară, cu cît în unele unităţi agricole se observă că, deşi au fost arate suprafeţe mari din terenul ce va fi cultivat cu porumb în 1962, totuşi s-a îngră­şat foarte puţin teren cu gunoi de grajd. Zilele acestea, este necesar ca or­ganele şi organizaţiile de partid, sfaturile populare să mobilizeze pe oamenii muncii de pe ogoare pen­tru ca, paralel cu executarea arătu­rilor adinei, să transporte la cîmp și să îngraşe cu gunoi de grajd su­prafeţe cît mai mari, aceasta con­stituind un mijloc însemnat de spo­rire a recoltelor. Amil XXXI Nr. 5365 Vineri 1 decembrie f#61­­­4 PAGINI — 20 BANI Fiecare început de campanie pa­re asemănător cu­­celălalt şi are totuşi ceva deosebit. Intrea­­bă-1 pe inginer: o să-ţi vorbeas­că despre gra­dul crescut al mecanizării o­­peraţiunilor de recoltare. întrea­­bă-1 pe chimist : o să-ţi vorbeas­că despre stu­dierea posibili­tăţilor de recol­tare a stufului cu teci şi frunze, cu­ alte cuvinte înainte ca plan­ta să-şi încete­ze creşterea. In­­treabă-1 pe trac­torist : o să-ţi vorbească des­pre şcoala de perfecţionare fă­cută astă vară, pentru a se deprinde cu noile agregate moderne. întreabă-1 pe biolog : o să-ţi vorbească des­pre cercetările efectuate nu pe o parcelă experimentală, ci de-a dreptul în exploatare. Intreabă-1 pe hidrolog : o­­să-ţi vorbească des­pre desecarea canalelor intrate în exploatare, folosindu-se, pentru prima dată în campanie, puter­nice staţii de pompare plutitoare. Intreabă-i pe toţi aceştia şi din răspunsurile lor o să înţelegi : deşi fiecare campanie pare asemănă­toare cu celelalte, are totuşi ceva deosebit. Delta e iar în campanie ! ORDINE ÎN NEORÎNDUIALA NATURII Ni se aşterne sub ochi, pe bi­rou, o hartă. Harta e un mozaic multicolor şi sistematic, alcătuit din linii, pătrate, cercuri, fiecare cu înţelesul său exact : dig, stă­­vilar, ecluză... Privind Delta în­scrisă geometric într-un triunghi aproape perfect, descoperim întîi pe hîrtie tendinţa de a pune ordine în neorlnduiala naturii. Acest ţinut, stăpînit odinioară de jandarm, cherhanagiu şi ţînţar, nu mai este o aglomerare întîmplă­­toare de grinduri, canale, o­stroa­­ve. La îndemnul partidului, care a iniţiat valorificarea superioară a bogăţiilor patriei, mîna omului a pus rînduială şi în Deltă. Tăind canale, îndiguind, ridi­­cînd stăvilare şi ecluze, platforme pentru depozitat stuful, montînd staţii fixe de pompare, clădind aşezări sociale, muncitorii şi ingi­nerii Trustului de amenajări şi valorificări stuficole din Tulcea au creat patru mari unităţi : Par­­dina, Rusca, Sulina şi Şontea. Sunt în curs de amenajare alte două. Delta Dunării e împînzită astăzi de cele 30 coloane mobile de re­coltare, înzestrate cu tractoare şi remorci de o construcţie specială cu „recoltatoare“, ateliere, gru­puri de sudură şi electrogene, cu vase dormitoare. La semnalul de începere a campaniei, coloanele pătrund în brazdă. După ce curăţă o suprafaţă variind între 3—5 kilometri pătraţi, pornesc mai de­parte, urmînd indicaţiile cercetă­torilor ştiinţifici care, în tot acest răstimp, depistează parcelele cu stuf ajuns în faza de maturizare. Delta e în campanie. Dar înainte ca ea să-şi îmbrace pufoaica, pornind la lucru, a fost necesară o îndelungată muncă de pregă­tire, pentru ca nimic să nu se mişte aici la întîmplare, pe acea­stă uriaşă tablă de şah. UNDE ERA DOAR VÎNT $­ STUF O aşezare în Deltă, astăzi. Case moderne, cu etaj, în construcţie — blocul viitorului laborator. Ma­joritatea locuitorilor „orăşelului ştiinţific" îşi petrec ziua îmbrăcaţi în halatele lor albe, aplecaţi asu­pra microscopului, a balanţei analitice, sau însoţind coloanele pe teren, după ce au schim­bat halatul alb cu şuba. Aici, în urmă cu ani, era doar vînt şi stuf. Acum — sta­ţiunea experi­mentală stufi­­colă „Delta Dunării". Pentru ca semnalul de în­cepere a cam­paniei să fie dat în cel mai potrivit mo­ment, armata de ingineri şi tehnicieni chi­­mişti, biologi, hidrologi, me­canici nu şi-a precupeţit odih­na. Aşadar, in vară s-au fă­cut recunoaș­teri care au­­stabilit care este productivitatea biologică me­die a stufului în anul acesta. A­­poi, s-a alcătuit o hartă a regiu­nilor mai bogate în stuf, mai ren­tabile. Preluînd harta întocmită de biologi cu ajutorul chimicilor, la­boratorul de lucrări hidrotehnice a studiat consistenţa solului în locurile respective şi a dat sem­nalul : „Da, maşinile pot intra în brazdă aici, şi­ aici !". Intre timp, inginerii mecanici au studiat şi au montat agrega­tele, au experimentat agregatele de perspectivă şi au predat lec­ţii la cursurile de specializare, frecventate de 350 mecanizatori. Dar vine din nou rîndul biolo­gilor şi chimiştilor : „E sănătos stuful ? Nu-i atacat de paraziţi ? Gradul de umiditate a scăzut?" Altfel „recoltatoarele" nu-1 taie cum se cuvine, fiindcă trebuie să întîlnească stuf cu o anumită du­ritate și flexibilitate. Și-apoi pro- MIHAI STOIAN (Continuare în pag. II-a) O nouă gospodărie colectivă în raionul Marghita ORADEA (coresp. „Scînteii"). — Întovărăşirea agricolă i-a învăţat pe ţăranii muncitori din satul Ciute­­lec să muncească în comun şi prin folosirea mijloacelor mecanizate să sporească recoltele. In diferite împrejurări, întovărăşiţii din Ciu­­telec s-au întîlnit cu colectiviştii din Tăuteu, Moara de Rituri de la care au aflat multe lucruri bune despre gospodăriile colective din satele respective. Colectiviştii i-au invitat să-i viziteze. Întovărăşiţii au văzut atunci că producţiile de cereale ale gospodăriilor colective sunt mult superioare celor pe care le-au obţi­nut ei. Numai în acest an gospodă­riile colective amintite au obţi­nut aproape 2.000 kg. grîu la ha. După reîntoarcerea din aceste vizite, întovărăşiţii au povestit cele văzute şi altor ţărani din sat. Organizaţia de bază a popularizat aceste rezul­tate printr-o susţinută muncă poli­tică, cu ajutorul mijloacelor agita­ţiei vizuale, al activităţii cultural­­artistice. Această muncă a dat rezul­tate. De curînd în satul Ciutelec, raio­nul Marghita, s-a inaugurat gospo­dăria colectivă „Recolta“, încă din primele zile colectiviştii şi-au pro­pus să sporească mult producţiile de cereale, să dezvolte un puternic sector zootehnic, iar pe terenurile erodate să planteze pomi fructiferi şi viţă de vie. ......... ...........«« AZI »­NCEPE Festivalul filmului pentru sate Marea accesibilitate, for­ţa de pătrundere şi de convingere proprii artei cinematografice fac ca fil­mul să constituie :un mijloc eficace de răspîndire a culturii, a ideilor înaintate, un ajutor preţios în mun­ca politică de masă pentru transformarea socialistă a agriculturii. A intrat, în ultimii ani, în tradiţie ca în perioada lunilor de iarnă să se or­ganizeze pe ecranele mii­lor de cinematografe să­teşti şi ale caravanelor ci­nematografice festivaluri ale filmului, care se bucu­ră de participarea a mi­lioane de locuitori ai sa­telor. După cum este fi­resc, alături de producţii­le artistice valoroase, sunt prezentate filme documen­tare şi mai ales cele ce în­făţişează in imagini suges­tive realizările obţinute de gospodăriile agricole co­lective fruntaşe, viaţa nouă a patriei etc. Date fiind interesul pe care îl stîrneşte şi marea lui însemnătate propagan­distică, s-a prevăzut ca în acest an Festivalul filmu­lui pentru sate să se des­făşoare în 13.000 de loca­lităţi. Au fost selecţionate 300 de filme artistice şi 280 filme documentare, în­deosebi cu caracter agro­zootehnic. Aceste filme au fost multiplicate în peste 15.000 de copii. Pentru asigurarea unei bune desfăşurări a festi­valului care începe astăzi, Comisiei centrale de orga­nizare, precum şi comisii­lor regionale şi raionale, organelor locale de stat le revine sarcina de a pre­găti şi a urmări pînă la amănunt, in mod deose­bit în localităţile mai de­părtate de reşedinţele da raion, felul în care se face popularizarea şi difuzarea filmelor, asigurîndu-se con­diţiile optime de vizionare (pregătirea sălilor, a apa­ratelor de proiecţie, a grupurilor electrogene). O problemă ce trebuie să stea permanent în atenţie este aceea a deplasării a­­paratelor de proiecţie in localităţile în care nu exis­tă cinematografe, precum şi activitatea caravanelor, pentru ca un număr tot mai mare de ţărani din cele mai îndepărtate localităţi să poată viziona filmele festivalului. Respectarea ri­guroasă a programărilor şi urmărirea operativă a cir­culaţiei copiilor de filme va trebui să constituie de asemenea o preocupare permanentă a tuturor ace­lora de care depinde reu­şita acestei importante ma­nifestări. Festivalul este menit să contribuie la educarea mul­tilaterală a ţărănimii, la realizarea importantelor sarcini trasate de partid in domeniul transformării so­cialiste a agriculturii şi spo­ririi producţiei agricole, in­­ţelegînd acest lucru, co­mitetele regionale şi raio­nale de partid, organizaţii­le de partid din comune şi sate, sfaturile populare, vor sprijini activ buna des­făşurare a Festivalului fil­mului pentru sate, festivalul filmului pentru sate Cu planul îndeplinit la toţi indicii Folosind forajul cu turbina Sondorii Trustului de explorări geologice din cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei şi-au îndeplinit în ziua de 28 noiem­brie planul anual la foraj. Acest succes se datorește faptului că în primele zece luni ale anului peste 45 la sută din totalul metrajului forat a fost efectuat cu turbina. Extinderea acestei metode înaintate a contribuit la sporirea vitezei de lucru cu 24 la sută faţă de cea planificată. Bilanţul primelor zece luni ale anului arată că sondorii acestui trust au forat peste plan 30 de sonde şi au obţinut e­­conomii, peste cele planificate, în valoare de 6.500.000 lei. Continuînd extinderea metodelor înaintate, petroliştii Trustului de explorări geologice au reuşit ca în luna noiembrie să foreze cu tur­bina 56 la sută din totalul metra­jului realizat. în fruntea acestei acţiuni se află colectivul întreprin­derii de foraj Craiova care folo­seşte pe scară largă forajul cu tur­bine cuplate şi utilizează turbine cu diametrul redus. Colectivul secţiei turnătorie din cadrul uzinelor metalurgice „Tim­puri Noi“ din Capitală lucrează, de cîteva zile, în contul anului viitor. Printre brigăzile care au adus o contribuţie însemnată la realizarea sarcinilor de plan îna­inte de termen se numără şi bri­gada condusă de Gheorghe Deme­ter. In fotografie : cîţiva din mem­brii brigăzii : (de la stingă la dreapta) Marin Turcu, Ion Nico­­laie, Gheorghe Demeter, Mircea Iorga şi Ion Smetcov. Dar productivitatea muncii ? TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii”). Deşi întreprinderea „Electromotor“­­Timişoara şi-a îndeplinit pînă acum planul valoric, totuşi ea nu a reali­zat planul la toţi indicii. Unul din principalii indici, şi anume produc­tivitatea muncii, nu a fost îndeplinit aici. Cauza ? La prelucrarea unor piese s-a cheltuit un volum de mun­că suplimentar pentru remedierea deficienţelor constatate la standul de probă. De asemenea în uzină nu au fost aplicate unele propuneri va­loroase făcute de muncitori privind mai buna organizare a produc­ţiei. Neglijîndu-se, de pildă, apli­carea unor soluţii mai practice la vopsirea şi la aşezarea suporţilor de perii şi a plăcilor de bornă, la aceste operaţii a fost necesară chel­tuirea unui volum de muncă în plus. Aceste deficienţe, ca şi al­tele, au făcut ca la uzinele „Elec­tromotor”-Timișoara productivita­tea muncii planificată să nu fie realizată. Ritm susţinut pe şantierele de construcţii In aceste zile muncitorii din cadrul Direcţiei gene­rale de construcţii-montaje a Sfatului popular al Capitalei muncesc cu hărnicie pentru a preda pînă la 31 decembrie un număr de peste 600 apartamente, prevăzute a fi terminate în 1962. Printre acestea se numără : blocuri de la şantierul Giuleşti-Stadion, din cartierul Balta Albă, de pe bulevardul Dinicu Goles­­cu ş.a. La majoritatea din aceste blocuri lucrările se gă­sesc în faza de finisaje Interioare. Se munceşte de zor, cu o productivitate sporită. Noi linii electrice BACĂU (coresp. „Scînteii“). — Zi­lele trecute s-a pus sub tensiune linia de 15 kV Bîrlad—Bereşti în lungime de 29 km. Prin aceasta se va electrifica un mare număr de sate din această regiune. Ieri colectivul I.R.E.­Bacău a pus şi el sub tensiune o linie de 15 kV, linia Zăneşti—Şte­fan cel Mare. I Constanța I Descoperiri arheologice CONSTANȚA (coresp. „Scînteii“). — Cercetătorii de la Muzeul arheologic al regiunii Dobrogea au făcut noi des­coperiri pe teritoriul orașului Constanța. Continuînd săpăturile la edificiul ro­man cu mozaic, ei au dat la iveală ruine de clădiri care arată că acesta făcea parte dintr-un mare complex ar­hitectural ce se întindea pe faleza din fața actualului port Constanta. S-au des­coperit numeroase amfore din seco­lele IV—V e.n., straturi de grîu și orz carbonizate. Obiectele atestă că acest complex arhitectural era folosit de ve­chii locuitori în scopuri comerciale. Alte lucrări, efectuate în partea de vest a vechiului­ Tomis, pe locul fostei sta­fii C.F.R. a orașului Constanța, au dat la iveală primele mărturii că și această zonă a fost locuită în antichitate. Aici s-au găsit două basilici, mai multe cup­toare de ars cărămidă, resturi de case construite din piatră și pămînt, nu­meroase morminte etc. Vaccinarea antigripală a populaţiei în cadrul măsurilor complexe luate în vederea prevenirii bolilor contagioase, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale organizează între 1—25 decembrie o nouă ac­ţiune de vaccinare a populaţiei împotriva gripei. Vor fi vaccinate persoanele între 16—55 ani din în­treaga ţară. Vaccinarea se va face prin pulverizarea intranazală. Vaccinările se fac la circumscrip­ţiile sanitare teritoriale, la servi­ciile sanitare din întreprinderi, in­stituţii sau din alte locuri de muncă. (Agerpres) S-a „Luna deschis cadourilor“ Ca şi în alţi ani, între 1—31 decem­brie are loc în întreaga ţară „Luna cadourilor“. Organizaţiile comercia­le au pregătit o serie de noutăţi şi surprize atît celor mari cît şi celor mici. în primele zile ale lunii decembrie, 400 de unităţi comerciale din Capitală vor pune în vînzare ar­ticole de podoabă pentru pomul de iarnă. Asemenea articole se vor găsi într-un bogat sortiment și la cele 6 bazare ce se vor organiza de la 10 decembrie în platoul Obor, Calea Vic­toriei 21, Podul Izvor etc. în magazi­nele de galanterie, textile sau de articole pentru copii, cumpărătorii vor putea alege din bogatul sorti­ment de mărfuri articole pentru a le oferi celor dragi. începînd de la 20 decembrie, multe din aceste articole se vor găsi gata ambalate. O gamă bogată de jucării se va găsi atît la magazinele de specialita­te, cît și la punctele create în acest scop. Alegerea articolelor de cadouri va fi înlesnită de expoziţiile cu vînzare ce se vor organiza în mai toate ra­murile comerţului de stat. în Bucu­reşti vor funcţiona 40 de asemenea expoziţii. In sala Con­siliului local al sindicatelor din Bucureşti, B-dul 6 Martie 25, s-a deschis o expoziţie de fotografii rea­lizate de lucră­torii cooperati­vei „Fotogra­fia“. Sunt expu­se numeroase fotografii în alb-negru şi color. In foto­grafie : aspect din expoziţie. (Foto : M. Andreescu) Importante economii şi beneficii CLUJ (coresp. „Scînteii").­­ Co­lectivul uzinei Carbochim din Cluj a obţinut in acest an succese frumoa­se în realizarea planului la toţi In­dicii. Zilele acestea a fost îndepli­nit şi depăşit planul producţiei glo­bale şi al producţiei marfă pe întrec­­ul an. Productivitatea muncii a sporit cu 1,1 la sută. S-au rea­lizat economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 3.900.000 lei şi beneficii peste plan în valoare de 7.495.000 lei. Totodată, s-a îmbunătăţit ca­litatea produselor. La electrozi si­derurgici, bunăoară, 99 la sută din totalul producţiei a fost de calita­tea I-a. Un aport deosebit la reali­zarea acestor succese l-au adus brigăzile conduse de Ştefan Mure­­şan şi Gheorghe Vodă. Produse de bună calitate IAŞI (coresp. „Scînteii“). Munci­torii, inginerii şi tehnicienii fa­­bricii „Ţesătura“ din Iaşi rapor­­tează că şi-au îndeplinit şi de­păşit planul pe 11 luni la toţi indi­cii. Astfel, planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 102 la sută, iar cel al producţiei marfă a fost depăşit cu 155.000 m.p. ţe­sături şi 34.000 kg fire. în această perioadă, textiliştii ieşeni au reali­zat prin reducerea preţului de cost al produselor o economie de 302.000 lei. Succese importante au fost înre­gistrate şi in ceea ce priveşte îm­bunătăţirea calităţii produselor. PE PESTE HOTARE MII DE DEMONSTRANŢI au ieşit ieri pe străzile oraşului Santo Domin­go, capitala Republicii Dominicane, şi au cerut demisia guvernului con­dus de preşedintele Balaguer. De­monstranţii au fost atacaţi de forţe ale poliţiei şi armatei. De trei zile continuă greva ge­nerală de protest împotriva inter­venţiei S.U.A. în afacerile interne ale ţării şi a refuzului lui Balaguer de a demisiona. PRINŢUL SUVANNA FUMMA, pri­mul ministru al guvernului regal laoţian, a adresat o telegramă prin­ţului Boun Oum, prin care îl invită , la 1 decembrie la Hin Hop, în ve­derea unei întîlniri a celor trei prinţi laoţieni. LA SALISBURY (Rhodesia de nord), Maudling, ministrul englez al colo­niilor, a fost întîmpinat de o puter­nică demonstraţie de protest a populaţiei africane. Demonstranţii purtau placarde pe care era scris : „Cu arme sau fără arme, vom cuceri independenţa". ÎN OLANDA nu se transmite În­cepînd de la 29 noiembrie nici o emisiune de televiziune. 95 la sută din întregul personal al televiziunii olandeze a declarat o grevă de două zile în semn de protest îm­­potriva salariilor scăzute. ELEMENTELE ULTRACOLONIA­LISTE îşi continuă acţiunile tero­riste în Algeria. Numai în cursul zilei de 29 noiembrie la Oran, Bone, Alger şi Constantine au fost ucise 14 persoane, iar alte 39 grav ră­nite. In aceeaşi zi la Paris şi în alte localităţi din Franţa au avut loc manifestaţii împotriva conti­nuării războiului din Algeria.

Next