Scînteia, decembrie 1961 (Anul 30, nr. 5365-5394)

1961-12-01 / nr. 5365

Pag. 4 ULTIMELE ȘTIRI INTERESELE PICN­ DER­MPEDIREA DEZARMĂRII DE FERME SI TOTALE ® Comitetul Politic al O.N.U. a încheiat discutarea problemei dezarmării . O înfrîngere suferită de tarile N.A.T.O. NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS. Fără dezarmarea generală și totală nu poate fi pace pe pămînt — la această concluzie au ajuns numeroase delegaţii care au luat parte la discuţiile în problema de­zarmării încheiate la 29 noiembrie în Comitetul Politic al O.N.U. Un mare interes a produs în rîn­­dul delegaţiilor declaraţia guvernu­lui sovietic în legătură cu reluarea tratativelor de la Geneva în pro­blema încetării experienţelor cu arma nucleară. Incontestabil că pă­rerea expusă la 29 noiembrie de delegatul Guineei, care a arătat că propunerile cuprinse în această de­claraţie sădesc noi speranţe, este împărtăşită de majoritatea covîrşi­­toare a delegaţiilor ţărilor Asiei şi Africii. Făcînd bilanţul discuţiilor din Comitetul Politic, delegatul sovietic L. I. Mendelevici, a exprimat păre­rea că ele au fost interesante şi concludente. El a constatat cu sa­tisfacţie că în timpul discuţiilor a ieşit la iveală părerea unanimă a tuturor statelor că este necesar să se reia cit mai curînd posibil tra­tativele pentru pregătirea unui a­­cord cu privire la dezarmarea ge­nerală şi totală şi a subliniat că delegaţia sovietică este gata să ducă aceste tratative. La încheierea discuţiilor, Comi­tetul Politic a hotărît să nu scoată problema dezarmării de pe ordinea de zi, deoarece urmează să fie pusă la vot rezoluţia celor 8 ţări cu pri­vire la preîntîmpinarea răspîndirii armei nucleare şi date fiind tratati­vele care continuă între delegaţiile U.R.S.S. şi S.U.A. în problema componenţei organului de lucru în vederea organizării tratativelor cu privire la dezarmare. ★ NEW YORK 30 (Agerpres). — Blocul ţărilor membre ale N.A.T.O. a suferit o înfrîngere la 30 noiem­brie cu prilejul discutării în Comi­tetul Politic al O.N.U. a rezoluţiei prezentate de Suedia, Austria şi alte şase ţări privind crearea unui „club neatomic“ din care să facă parte ţările care nu posedă arma nucleară, în ciuda opoziţiei repre­zentanţilor Statelor Unite, Angliei şi Franţei, Comitetul Politic a a­­doptat rezoluţia cu 57 voturi, con­tra 12 şi 32 de abţineri. împotriva rezoluţiei au votat ţările membre ale blocului N.A.T.O., cu excepţia Norvegiei şi Danemarcei. Luînd cuvîntul în numele dele­gaţiei Uniunii Sovietice, L. I. Men­delevici a subliniat că, deşi această rezoluţie are unele lipsuri serioase, o va susţine deoarece ea reprezintă un efort în plus pentru micşorarea încordării şi a pericolului unui război nuclear. Sprijinim acest pas modest spre micşorarea pericolului unui război nuclear, a spus reprezentantul Bul­gariei care a urmat la cuvînt. Ne-am pronunţat întotdeauna pentru ase­menea iniţiative. Spre exemplu, am sprijinit şi sprijinim propunerea Republicii Populare Române cu pri­vire la transformarea Balcanilor în­­tr-o zonă a păcii, într-o zonă denu­­clearizată. Rezoluţia adoptată de Comitetul Politic invită pe secretarul general provizoriu al O.N.U. „să procedeze la o anchetă asupra condiţiilor prin care ţările care nu posedă arme nucleare ar fi dispuse să-şi ia an­gajamentul de a se abţine să fabri­ce arme de acest fel sau de a le obţine pe orice alte căi, precum şi de a refuza să accepte în viitor sto­carea de arme nucleare pe terito­riile lor în folosul altor ţări". -0*0- ,,Sîntem împotriva cursei înarmărilor, pentru pace“ Scrisoarea de răspuns adresată de Nina Petrovna Hruşciova cetăţenei americane D. Wilson WASHINGTON 30 (Agerpres). — În presa americană a găsit un larg răsu­net scrisoarea adresată de Nina Petrov­na Hruşciova cetăţenei americane D. Wilson, iniţiatoarea mişcării sub lozin­ca „Femei, luptaţi pentru pace". In numele participantelor la demon­straţia femeilor — partizane ale păcii, care a avut loc recent la Washington, D. Wilson a adresat Ninei Hruşciova şi soţiei preşedintelui S.U.A., J. Kennedy, scrisori în care se spune : „Nici o mamă nu poate să considere că şi-a făcut datoria, atît timp cît nu s-a pro­nunţat pentru viaţă, împotriva morţii, pentru pace, împotriva războiului, in scrisoarea sa de răspuns, N. P. Hruş­ciova subliniază că lupta pentru drep­tul la viaţă al copiilor lor este apro­piată femeilor sovietice — milioane de mame, surori, văduve sovietice, au pier­dut In război pe cei apropiaţi lor. Guvernul sovietic propune In pre­zent încheierea Tratatului de pace cu cele două state germane. „Considerăm — se spune în înche­ierea scrisorii — că trebuie să se ob­ţină dezarmarea generală şi totală. Sîn­tem împotriva cursei înarmărilor, sîn­tem pentru dezarmare, sîntem pentru pace". N. P. Hruşciova arată că femeile so­vietice sînt bucuroase că în S.U.A. a luat fiinţă o organizaţie feminină care se pronunţă pentru dezarmare şi pace. „Acesta este un ţel nobil şi cu adevă­rat matern“. Presa publică de asemenea răspun­sul doamnei J. Kennedy. Autoarea scri­sorii declară că „este de acord că fe­meile trebuie să exercite o uriaşă in­fluenţă în favoarea păcii în întreaga lume“. „Dar — afirmă J. Kennedy — singura cale către pace este pentru noi forţa...“. Opinia publică a sesizat marea di­ferenţă dintre cele două scrisori de răspuns. ­o»­o Propuneri ale R. P. Romíné primite cu interes la O.N. U. NEW YORK 30 — De la trimisul special Agerpres , în Comitetul nr. 3 al Adunării Generale O.N.U. s-au reluat dezbaterile în legătură cu raportul Consiliului Economic și Social în cadrul căruia delegația R. P. Romíne a prezentat un docu­ment intitulat : „Sugestii asupra conţinutului unei declaraţii procla­­mînd principiile fundamentale pri­vind promovarea în rîndurile tine­retului a ideilor păcii, respectului reciproc şi a înţelegerii între po­poare“. Reprezentantul U.N.E.S.C.O. a luat cuvîntul în legătură cu docu­mentul propus de delegaţia română pentru a informa pe membrii Co­mitetului asupra felului în care U.N.E.S.C.O. a pus în aplicare pre­vederile din rezoluţia intitulată „Mă­suri pentru promovarea în rindurile tineretului a ideilor păcii, respectu­lui reciproc şi înţelegerii între po­poare“, adoptată la sesiunea a 15-a a Adunării Generale din iniţiativa delegaţiei române. Noile propuneri ale delegaţiei ro­mâne, a subliniat vorbitorul, pre­cum şi discuţiile care au loc în Co­mitet pe marginea lor sunt de cea mai mare importanţă pentru U.N.E.S.C.O. Sprijinind propunerile delegaţiei române, reprezentantul Arabiei Sau­­dite a arătat că: „aceste propuneri cuprind cele mai nobile principii pe care le-ar putea dori cineva pentru generaţiile viitoare. Totodată, a spus vorbitorul, şi adulţii din anu­mite ţări trebuie educaţi, pentru că, vorbind în general despre adulţi, ei conduc destinele omenirii astăzi, ei sunt acei care iniţiază trimiterea in război a tineretului. Documentului prezentat Comitetului de delegaţia R. P. Romíne, a arătat reprezentan­tul Arabiei Saudite, trebuie să i se acorde toată atenţia. De asemenea salutăm, a spus el, prezentarea a­­cestor sugestii de către delegaţia română, care uşurează şi accelerea­ză procesul de elaborare a unei de­claraţii internaţionale“. Relevînd însemnătatea sugestiilor române ca o contribuţie la continua­rea eforturilor pentru elaborarea unei declaraţii internaţionale cu pri­vire la educarea tineretului in sco­purile nobile ale păcii, reprezentan­tul Iugoslaviei şi-a exprimat speran­ţa că U.N.E.S.C.O. va acorda suges­tiilor române şi ideilor prezentate în cursul discuţiilor importanţa pe care o merită. Propunerile române au fost de asemenea sprijinite de reprezentan­tul Indiei care, după ce a arătat că traducerea în viaţă a acestor pro­puneri ar constitui o mare realiza­re şi o contribuţie importantă la cauza păcii, şi-a exprimat speranţa că U.N.E.S.C.O. şi instituţiile spe­cializate vor face noi paşi în direc­ţia iniţiată de delegaţia română. -0*0- ULTIMELE ȘTIRI g C­Î­N­T­E­I­A ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI Plenara C. G al P. G din Grecia ATENA 30 (Agerpres).­­ După cum relatează ziarul „Arghi“ reluînd o informaţie a postului de radio „Vocea adevărului“, recent a avut loc plenara lărgită a C.C. al Parti­dului Comunist din Grecia. Plenara a discutat raportul cu privire la activitatea delegaţiei P.C. din Grecia la Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., prezentat de K. Kohian­­nis, prim-secretar al C.C. al P.C. din Grecia. Plenara a aprobat activitatea de­legaţiei la Congres. Raportul cu privire la alegerile parlamentare din Grecia şi la si­tuaţia în ţară care s-a creat după alegeri a fost prezentat de D. Par­­talidis, secretar al C.C. al P.C. din Grecia. I. Gagarin în India \ DELHI 30 (Agerpres). —‚■ ›‘‚TASS: Cosmonautul Iuri Ca-) '/garin a făcut o vizită primului) '›ministru al Indiei, Nehru, Ia re-y •›ședința sa neoficială. Nehru ar ’) salutat cu căldură pe gloriosulI '{erou sovietic și l-a prezentat fa-y­a­miliei sale. După o scurtă con-) 7 vorbire prietenească cu primul) , ministru al Indiei, luri Gagariny ,s-a îndreptat spre Travancover '/House la o conferinţă de presă. (■ ) în declaraţia sa la conferinţaV 7 de presă maiorul Gagarin­a). a spus : „Sunt extrem de fericit căi S tocmai mie, simplu om sovietic,V ‰ poporul şi guvernul sovietic­, › mi-au încredinţat primul zboru­l în Cosmos. Am făcut tot ceea­ )ce a fost în puterile mele pentru7, \a îndeplini cu succes această›› ›sarcină. Am făcut aceasta în­ z numele eroicului nostru popor), ›sovietic, în numele întregii o­y­­­meniri". 9. Frecent la Hanovra (R. F. Germană) a avut loc un Impunător „marş al tăcerii" la care au participat peste 500 de luptători din rezis­tenţă. Demonstraţia a fost organizată în semn de protest împotriva politicii de înarmare promovată de guvernul Adenauer şi a reîn­vierii fascismului în Germania occidentală. SCURTE ŞTIRI DJAKARTA. La 29 noiembrie a sosit la Djakarta, într-o vizită la in­vitaţia guvernului indonezian, o dele­gaţie de medici din R. P. Romînă. In aceeaşi zi membrii delegaţiei au fost primiţi de preşedintele Sukarno, CARACAS. La 29 noiembrie guver­nul Venezuelei a ordonat poliţiei să ocupe sediile partidului comunist şi Partidului Mişcarea revoluţionară de stingă, şi să aresteze pe activiştii a­­cestor partide. După cum relatează corespondentul din Caracas al agen­ţiei U.P.I., poliţia acestui oraş a şi a­restat peste 100 de membri ai parti­dului comunist şi alţi lideri de stingă, MOSCOVA. La Moscova s-a anun­ţat oficial că a luat sfirşit cea de-a doua fază a tratativelor dintre dele­gaţiile Finlandei şi Uniunii Sovietice cu privire la arendarea către Finlan­da a părţii sovietice a canalului Sai­­ma. Cele două părţi au hotărit relua­rea tratativelor intr-un viitor apro­piat. înţelegerea asupra acestor tra­tative a fost realizată încă în cursul vizitei în Uniunea Sovietică a lui Urho Kekkonen, preşedintele Finlan­dei, in noiembrie anul trecut. Puterile occidentale se menţin pe poziţii cerealiste in problema încetării experienţelor cu arma nucleară GENEVA 30 (Agerpres), — TASS. Şedinţa din 29 noiembrie a confe­rinţei celor trei pu­teri cu privire la încetarea experienţelor cu arma nucleară s-a desfăşurat sub preşe­dinţia reprezentantului S.U.A. Primul a luat cuvîntul conducă­torul delegaţiei Marii Britanii, J. Godber, care a declarat că repre­zentanţii puterilor occidentale au început să examineze propunerile sovietice, prezentate la şedinţa din 28 noiembrie, dar că ei ar dori să obţină unele date suplimentare cu privire la poziţia Uniunii Sovietice. In legătură cu aceasta, reprezen­tantul Marii Britanii a pus o serie de întrebări delegaţiei sovietice. Delegatul american A. Dean a pus şi el delegaţiei sovietice apro­ximativ zece întrebări. Atît A. Dean cit şi J. Godber şi-au formulat întrebările în aşa mod, încît reiese că ei resping propune­rile sovietice. La sfirşitul şedinţei, S. K. Tarap­­kin, reprezentantul Uniunii Sovie­tice, a făcut o scurtă declaraţie. Reprezentanţii puterilor­­ occiden­tale, a subliniat el, au arătat că nu doresc să înceapă în mod serios discutarea propunerilor clare şi precise ale Uniunii Sovietice. In propunerile sovietice pot fi găsite răspunsuri complete la multe din întrebările puse în şedinţa de as­tăzi. După cum se vede, delegaţii occidentali nu doresc să facă nici un fel de concesii şi, străduindu-se să se menţină pe vechile poziţii, au început în fond chiar din prima zi să conteste faptul că propunerile sovietice sunt utile şi pe deplin acceptabile. -0*0- Noul guvern vest-german pe vechile poziţii BONN 30 (Agerpres). — în şe­dinţa din 29 noiembrie a Bundes­­tagului vest-german s-a dat citire declaraţiei guvernamentale a noului guvern de coaliţie al R.F. Germane. Din textul declaraţiei reiese că programul noului guvern al R.F. Germane nu numai că lasă intactă vechea linie politică-militară peri­culoasă, ci îi imprimă un caracter şi mai agresiv. Guvernul R.F. Ger­mane consideră drept o „cerinţă a momentului“ şi „sarcina cea mai imperioasă“ întărirea militară a blocului nord-atlantic agresiv. „Du­pă părerea guvernului federal, se spune în declaraţie, planul de con­stituire a forţelor armate atomice ale N.A.T.O. trebuie să fie pus în aplicare cît mai grabnic cu pu­tinţă“. în declaraţie este enume­rată o sferă largă de măsuri mili­tare ale guvernului. în viitorul a­­propiat, guvernul intenţionează să prelungească durata serviciului mi­litar în Bundeswehr. în problema reunificării ţării, gu­vernul R.F. Germane se situează pe o poziţie învechită, depărtată de realitate. Pe de o parte, el afirmă că reunificarea rămîne un „obiec­tiv intangibil“ al politicii sale, iar pe de altă parte, respinge, ca şi îna­inte, singura cale posibilă pentru atingerea acestui obiectiv — trata­tivele cu R. D. Germană. în declaraţie sunt denaturate în mod flagrant propunerile sovietice cu privire la reglementarea paşnică cu Germania. Nr. 5365 sA Înceteze persecuţiile Împotriva PARTIDULUI COMUNIST DIN S.U.A.! Fascismul dă tîrcoale... Dincolo de Ocean, reacţiunea s-a dezlănţuit cu furie împotriva Parti­dului Comunist­­­in S.U.A. In tara unde „democraţiei“ burgheze i se face cea mai ţipătoare reclamă, unde predicile electorale pomenesc despre marile tradiţii ale lui Jeffer­son şi Lincoln, împotriva comunişti­lor este pusă în acţiune legea McCarran, lege de tip fascist, dem­nă de tradiţiile legiuirilor de la Nü­­renberg. Intrată în vigoare în noaptea spre 20 noiembrie, această lege ruşinoa­să prevede înregistrarea P. C. din S.U.A. şi a conducătorilor săi ca „agenţi ai unei puteri străine“, cere predarea listelor tuturor membrilor partidului etc. „Ultimul termen­ pen­tru această înregistrare a expirat la 30 noiembrie. Potrivit acestei legi draconice, refuzul înregistrării se pedepseşte cu 3 ani închisoare şi 10.000 dolari amendă pentru fiecare zi întîrziere. După o socoteală sim­plă, la capătul a numai zece zile se vor aduna 50 de ani de închi­soare şi 100.000 de dolari amendă pentru fiecare comunist. Aplicarea legii în continuare ar face ca a­­menzile să atingă sume cît capitole din bugetul S.U.A., iar zilele de în­chisoare să totalizeze secole. Caracterul cinic al legii McCar­ran constă în aceea că înregistra­rea cerută de ea înseamnă impli­cit solidarizarea cu o serie de ca­lomnii fanteziste și absurde la a­­dresa Partidului Comunist. Ea echi­valează astfel cu o recunoaştere an­ticipată de „vinovăţie“ din partea membrilor partidului comunist, care s-ar înregistra. Numai vremea in­chiziţiei a mai cunoscut asemenea practici, atunci cînd lui Giordano Bruno şi Galileo Galilei li se cerea să se recunoască ca „eretici". Este limpede că reacţiunea urmă­reşte în fapt să interzică activitatea partidului comunist, luptător dîrz pentru interesele vitale ale muncito­rimii americane, ale populaţiei de culoare, pentru triumful coexisten­ţei paşnice şi prieteniei între po­poare. AUREL MIHALE Ca întotdeauna măsurile cu ca­racter fascist sunt îndreptate în pri­mul rînd împotriva comuniştilor, dar ele ameninţă pe toţi oamenii cu convingeri democratice, progresiste, însăşi legea McCarran vizează de fapt toate forţele progresiste din S.U.A., printre care organizaţii sin­dicale, obşteşti, veteranii care au luptat în Spania împotriva lui Fran­co, patrioţii care condamnă planu­rile de intervenţie ale S.U.A. în Cuba. Pe faimoasa „listă neagră“ a F.R.I.-ului — după cum a anunţat şeful său Hoover — vor mai fi tre­cute încă... 200 de organizaţii. Pre­vederile legii se extind şi asupra corespondenţei celor vizaţi, care trebuie ştampilată în mod special, şi asupra posibilităţii lor de a lucra în instituţiile guvernamentale şi în întreprinderile industriei de război. în schimb, nici legea McCarran, nici alte măsuri nu sunt de natură să stingherească cu nimic activita­tea organizaţiilor de extremă dreap­tă ca „Societatea John Birch“, „Mi­nutemen“, „Legiunea Americană“, sinistrul „Ku-Klux-Klan“ ; acestea se bucură într-adevăr de deplină „li­bertate“ de acţiune. Este semnifi­cativ că însăşi Curtea Supremă a S.U.A. s-a pronunţat oficial pentru a se permite întruniri şi cuvîntări publice lui G. L. Rockwell, şeful par­tidului nazist american, omul care se plimbă în centrul New Yorkului în cizme şi cu zvastică la braţ. In S.U.A. se rostesc multe vorbe mari despre libertatea convingeri­lor, despre libertatea de a alege. Nu mai departe decât în interviul acordat zilele trecute, lui A. I. Ad­­jubei, redactorul-șef al „Izvestiei“, președintele Kennedy a declarat : „Se petrec multe schimbări în în­treaga lume. Oamenii doresc să trăiască în diferite feluri. Dacă ei vor alege comunismul, vom accepta aceasta“. Cum se armonizează a­­ceste cuvinte cu legea McCarran, contrarie însăşi constituţiei S.U.A. 7 Cercurile conducătoare din S.U.A. nu numai că nu consideră posibil să permită oamenilor „să aleagă comunismul“, dar ele se tem în mod vădit de influenţa ideilor comunis­mului. „Cea mai democratică ţară a „lumii libere“ — după cum denumesc S.U.A. apologeţii capitalismului — se apără acum cu înverşunare de popor, de reprezentanţii adevăraţi ai acestuia, de comunişti, prin cea mai represivă lege din istoria Sta­telor Unite. Persecuţiile îndreptate împotriva P.C. din S.U.A. sunt o do­vadă nu de forţă ci de slăbiciune. Fascismul dă tîrcoale cu paşi de hienă vieţii politice şi sociale ame­ricane. Neguri plutitoare învăluie oropsita statuie a libertăţii. Cerul Statelor Unite nu este însă lipsit de stele. Comuniştii americani ţin sus forţa luptei pentru libertate, de­mocraţie, trace. P.C. din S.U.A. răspunde complo­tului reacţiunii cu demnitate comu­nistă. Neînfricat, puternic prin drep­tatea cauzei sale şi solidaritatea tuturor oamenilor înaintaţi, el în­fruntă cu bărbăţie prigonirile reac­­ţiunii americane. Conducerea parti­dului a informat Ministerul Justiţiei din Washington că toţi conducătorii săi şi activiştii din aparat refuză înregistrarea. „Nu vom proceda la înregistrare , se arată în Declara­ţia P.C. din S.U.A. — oricare ar fi consecinţele nesupunerii noastre faţă de această lege monstruoasă. Ne vom mîndri cu faptul că astăzi steagul păcii, progresului şi demo­craţiei se reazemă pe umerii noştri“. Nici legea McCarran şi nici un fel de măsuri represive nu pot stăvili sau înăbuşi ideile comunis­mului. Cei ce-şi făuresc asemenea iluzii, să-şi aducă aminte cum au eşuat în trecut alţi „cruciaţi ai anti­comunismului“ în cap cu Hitler. Şi dacă încercările lor n-au reuşit altă­dată, cu atît mai ridicole apar ele astăzi cînd mişcarea comunistă a devenit principala forţă politică a contemporaneităţii şi comunismul — steaua călăuzitoare a omenirii mun­citoare. Lupta comuniştilor americani va fi încununată neîndoielnic de suc­ces. Glasul opiniei publice mondia­le se ridică cu hotărîre în spriji­nul luptei lor neînfricate. Un miliard de oameni din ţările socialiste şi alte milioane de comunişti şi oa­meni cinstiţi din lumea întreagă stau alături de ei, înfierează mă­surile represive îndreptate împotri­va lor, cer să fie anulată ruşinoa­sa lege McCarran. Zeci de delega­ţii din toată Franţa au protestat la ambasada S.U.A. din Paris. La Lon­dra, Helsinki, în ţări africane şi a­­siatice, creşte valul manifestărilor care condamnă înăbuşirea libertă­ţii în S.U.A. Chiar în S.U.A. aces­te proteste au luat o amploare neo­bişnuită. Sute de personalităţi mar­cante ale vieţii publice ca profe­sori, doctori, savanţi, scriitori, poeţi etc. au adresat preşedintelui Ken­nedy scrisori şi moţiuni în care au cerut încetarea represiunilor antico­muniste. Un splendid gest de soli­daritate cu comuniştii americani în aceste zile de grea încercare pen­tru ei a fost adeziunea la P.C. din S.U.A. a cunoscutului scriitor, om de ştiinţă american şi activist pe tărîm obştesc, dr. William Du Bois. Alături de toate forţele progresis­te din lume, poporul nostru cere să înceteze persecuţiile la care sunt supuşi comuniştii americani şi afir­mă deplina solidaritate cu cauza lor dreaptă, cu lupta lor eroică. Cauza comuniștilor americani este cauza poporului american. Ea este de neînvins. Ideile comunismului nu pot fi zăgăzuite Reacţiunea ame- ----------- rican. Marele ca­ricană încearcă FLORIAN PAUNESCU Pital î?i închipuie să reducă la tă- secretarul Comitetului de partid ca­ prin , ,eroare cere glasul Par i­ al Uzineli,r­o(23 August“ *l ^P^siuni, va­dului Comunist din­­ reuşi sa intimi-S.U.A., dezlănţuind deze pe membrii împotriva sa o campanie desăn­ partidului comunist, că-i va face ţaţă de persecuţii de tip fas- să renunţe la lupta lor nobilă pen­­cist. Am aflat cu profundă indig- tru interesele vitale ale oamenilor care că, începînd de ieri, asupra muncii din S.U.A. Ei se înşeală a­­conducătorilor partidului planează mam­ic, înaintarea ideilor comunis­­e mare primejdie. Potrivit monstru­­mului n-a putut şi nu poate fi ză­­pasei legi McCarran, comuniştii sunt găzuită nici de paragrafe de legi obligaţi să se supună unor măsuri fasciste, nici de persecuţii şi re­de înregistrare care înseamnă în presiuni, fond să se recunoască „vinovaţi" In trecut, guvernele capitaliştilor de acuzaţii fanteziste , în caz că din ţara noastră au crezut şi ele că nu­ se înregistrează, ei sunt ame- pot întemniţa ideile comunismului, nunţaţi cu pedepse grele : cinci ani Partidul nostru a rezistat ca o închisoare şi 10.000 dolari amendă stîncă tuturor încercărilor şi a ţi­­pentru fiecare zi de întîrziere. nut sus steagul luptei pentru de-Partidul Comunist din S.U.A. a­mocraţie, independenţă, pace, sp­­respins cu demnitate şi curaj san­­c­alism. Istoria i-a dat de o mie de totul reacţiunii. Conducătorii săi ori dreptate, au declarat nu numai că nu se vor Comuniştii, toţi muncitorii din înregistra, ci că vor duce cu­ şi uzina noastră, îşi alătură glasul mai mare hotărîre lupta pentru oamenilor muncii din ţara noastră, desfiinţarea legiuirii fasciste, pen- oamenilor muncii din lumea întrea­­tru pace, progres şi democraţie, că care cer să înceteze persecuţii- oamenii democraţi din întreaga le împotriva P.C. din S.U.A. Totoda­­lume, toţi cei cărora le sînt scumpe să îi asigurăm pe comuniştii ame­­ideile progresului şi păcii înfie­­ricani de sentimentele noastre pro­­rează cu toată tăria complotul funde de simpatie şi solidaritate cu reacţiunii îndreptat împotriva ce- lupta lor curajoasă. Sîntem convinşi lor mai buni fii ai poporului ame­ de victoria cauzei lor ! Recrudescenţa Pentru „democraţia“ americană este caracteristic că în timp ce membrii parti­dului comunist sunt supuşi persecuţiilor şi împotriva lor este îndreptată legea represivă McCarran, organizaţiile fasciste din S.U.A. îşi fac de cap. „Un nou val de mccarthysm se va re­vărsa oare asupra Statelor Unite ?“ — este întrebarea căreia scriitorul francez Claude Julien încearcă să-i dea răspuns într-un articol publicat recent de ziarul „LE MONDE“. Articolul poartă supra­­titlul „De la societatea „John­ Birch“ la „Minutemen“ şi se ocupă în mod deose­bit de aceste organizaţii fasciste. Arsenalul propagandistic al societăţii „John­ Birch" "S a preluat de la senatorul de tristă faimă McCarthy, iar întreaga ei ac­tivitate s-a intensificat ca urmare a at­mosferei de isterie războinică, de „război rece“ pe care o intre fin și o amplifică pînă la paroxism cercuri influente din S.U.A. „Deşi demagogul din Wisconsin — subliniază Claude Julien — n-a descope­rit niciodată măcar vreun singur „spion comunist", chiar în ziua morţii sale s-a scris că mai curînd sau mai tîrziu în Statele Unite va apare un „mccarthysm fără McCarthy“. Căci McCarthy... nu este cel care a creat isteria colectivă ce i-a permis să exploateze în folosul său „vî­­nătoarea de vrăjitoare“. El a beneficiat în esenţă de „războiul rece“, de de­ruta pe care acesta a inspirat-o unei ţări prea sigure de superioritatea sa, de „spaima atomică“ ce s-a răspîndit ca o epidemie în ziua cînd America a des­coperit că ea nu mai poseda monopolul armelor de distrugere in masă... Astăzi împrejurări asemănătoare favo­rizează expansiunea grupărilor extremiste de dreapta care exploatează fără măsură intensificarea încordării internaţionale... Campaniile publicitare în favoarea adă­posturilor anti-atomice individuale sau familiale, au întreţinut panica de care profită întreprinderile specializate în construcţia acestor adăposturi subterane de o eficacitate îndoielnică. Personalităţi cunoscute au dat apă la moară, partici­­pînd la polemici grăitoare : poate oare un creştin să ucidă pe vecinul său, sau pe un necunoscut, care ar încerca să pă­trundă în adăpostul său ?“. Autorul arată în continuare că activi­tatea mccarthyştilor înfloreşte pe un teren pregătit de profitorii cursei înarmărilor, de aripa dreaptă a partidului republican care exploatează eşecurile suferite de St Kennedy şi de reflexele nechibzuite ale tuturor celor care se simt neputincioşi în faţa dificultăţilor pe care America tre­buie să le înfrunte. Doi oameni care deşi nu au spirit po­litic... folosesc situaţia aceasta. Un fost fabricant de bomboane care a creat „John Birch Society“ a preluat moştenirea mccarthystă... Ca şi predecesorul său, el găseşte susţinători preţioşi printre bogă­taşii din Texas, care îi finanţează propa­ganda. Iar după suspendarea şi apoi de­misia generalului Walker *) se ştie, de asemenea, că nu-i lipsesc susţirtătorii nici în armată. Acesta nu este un caz izolat. La nu­meroase baze militare, ofiţerii difuzează materialul de propagandă (filmat sau scris) furnizat de comisia pentru cerceta­rea activităţilor antiamericane sau de „John Birch Society“. (Senatorul Fulbright, preşedintele comisiei senatoriale pentru afacerile externe, a dezvăluit că numeroşi ofiţeri superiori sprijină activitatea orga­nizaţiei fasciste „John Birch Society“ — N.R.). Iată-l acum şi pe un al treilea lider al lui „John Birch Society“ aşa cum ni-l pre­zintă Claude Julien : „Cu totul diferit este cazul lui Robert B. Depugh în vîrstă de 38 de ani, fabri­cant de produse farmaceutice în statul Missouri, membru al societăţii „John Birch" şi fondatorul organizaţiei „Minute­men“. Un număr de cîteva sute — men­ţionează „Le Monde“ — membrii acestei filiale a societăţii „John Birch“, „formează mici grupuri autonome de cîte 15 oameni care se antrenează pentru războiul de guerilă şi îşi petrec cea ma­i mare parte a timpului spionîndu-şi vecinii. Tipul acesta de spionaj şi de denunţuri a con­stituit „succesul“ mccarthysmului. De data aceasta este vorba de grupuri înar­mate şi, bineînţeles, primejdia pe care ei o reprezintă rezidă nu atît în puterea de foc a armelor cît în exaltarea pe care o creează la unii dintre ei simplul fapt că posedă o armă de foc“. Unul dintre a­­ceste grupuri a încercat să-l asasineze pe Brown, guvernatorul Californiei. „Le Monde“ arată că Depugh nu se sfi­­eşte să recruteze în organizaţia sa chiar şi delicvenţi de drept comun. Autorul articolului din „Le Monde" a­­minteşte că pericolul intensificării activi­tăţii organizaţiilor fasciste în S.U.A. este atît de mare, încît însuşi preşedintele Ken­nedy a semnalat, într-un recent discurs, existenţa lui şi posibilitatea de a se ex­tinde. „Le Monde“ arată în încheiere că este dificil să te pronunţi pentru demo­craţie, împotriva unor organizaţii fasciste ca cele de mai sus şi în acelaşi timp pentru aplicarea legii McCarran împotriva comuniştilor. Adevărul este că organiza­ţiile de tip fascist apar şi se dezvoltă tocmai datorită protecţiei marelui capital, partidelor politice „tradiţionale", statului burghez care le încurajează în scopuri contrarii intereselor celor ce muncesc şi păcii. *) Generalul Edwin A. Walker, membru al organizaţiei fasciste „John Birch Society“, cunoscut pentru ieşirile sale, îmbibate de istorie anticomunistă, cu care încerca să ațîte trupele americane din R.F.G.. într-una din ele i-a atacat pe Roosevelt, Truman, Acheron, Adlai Stevenson ca fiind... proco­­muniști. Cuvîntarea a produs un asemenea scandal, incit Washingtonul a fost silit să-l transfere pe Walker. Dar acesta, îna­poiat în S.U.A., și-a anunțat demisia în mod public din armată pentru a se consacra poli­ticii. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti Piaţa „Scînteil“ TeL 17.60.10. 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poştale factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi Instituţii- Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteil

Next