Scînteia, ianuarie 1962 (Anul 31, nr. 5397-5425)

1962-01-03 / nr. 5397

Morgan al Comitetului Central al P.M.R. Spor la muncă în 1962 colectivelor de întreprinderi! Astăzi , prima zi de muncă în noul an Cu mîndria de a se şti făuritori ai unor însemnate succe­se în anul încheiat de curînd, oa­menii muncii din fabricile şi uzi­nele ţării se întorc la locurile lor de muncă însufleţiţi de dorinţa de a dezvolta aceste realizări, de a înscrie în calendarul lui 1962 alte şi alte izbînzi ale muncii lor harnice şi entuziaste pentru în­făptuirea hotăririlor celui de-al III-lea Congres al partidului, pen­tru desăvirşirea construcţiei socia­lismului în scumpa noastră patrie. Realizările obţinute in anul ce s-a scurs au creat o bază solidă pentru noi succese in anul în care am păşit Aşa cum a reieşit din lucrările recentei sesiuni a Marii Adunări Naţionale, anul 1961, în care planul producţiei industriale globale a fost îndeplinit cu 12 zile mai devreme, a însemnat pentru întreaga noastră economie naţio­nală un nou pas înainte pe linia dezvoltării ritmice a forţelor de producţie şi a consolidării relaţii­lor socialiste de producţie, a spo­ririi eficienţei economice în toate sectoarele de activitate. „Avem neclintita convingere — a subliniat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în cuvîntarea rosti­tă la posturile de radio şi televi­ziune cu prilejul Anului Nou — că eroica noastră clasă muncitoa­re care îşi îndeplineşte cu cinste misiunea de clasă conducătoare a societăţii, ţărănimea noastră care a păşit cu hotărîre pe calea agri­culturii socialiste, oamenii de cul­tură care şi-au pus cunoştinţele şi forţele creatoare în slujba po­porului vor adăuga în anul ce vine noi şi noi victorii celor ob­ţinute pîriă acum". Oamenii muncii din ţara noas­tră au păşit în noul an avînd in faţă un bogat şi însufleţitor pro­gram de muncă. Planul pe 1962, care prevede o creştere a produc­ţiei pe întreaga industrie socialistă de 13,5 la sută faţă de 1961, con­centrează eforturile principale spre dezvoltarea ramurilor de bază. Oglindind consecvenţa cu care partidul şi guvernul desfăşoară politica de industrializare so­cialistă a ţării planul de stat pe anul în curs stabileşte creşteri simţitoare în industria siderurgi­că şi în ramura construcţiilor de maşini — pivot principal al indus­triei noastre grele. In mod con­cret, siderurgiştii patriei sunt che­maţi să dea bătălia pentru cele aproape 1,6 milioane tone fontă, peste 2,5 milioane tone oţel — de 9 ori mai mult decît în 1938 — şi 1,9 milioane tone de laminate finite prevăzute în planul pe acest an; petroliş­tii — pentru 11 milioane 850 mii tone ţiţei şi sporirea în conti­nuare a valorii obţinute pe tona de ţiţei; muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industria chimică — pentru a obţine în acest an o pro­ducţie cu 25 la sută mai mare de­cît cea realizată în 1961; fores­tierii şi toţi cei ce lucrează în in­dustria lemnului­­ pentru a realiza dintr-un metru cub de masă lemnoasă produse în valoare de 1,5 ori mai mare decît în anul 1959 Sarcini însemnate au de înfăptuit în acest an şi construc­torii, muncitorii din industria ma­terialelor de construcţii, colecti­vele din industria uşoară şi ali­mentară, din toate ramurile de activitate. In anul 1962 va fi sem­nat actul de naştere al unor noi şi importante obiective industriale. Volumul investiţiilor — în sumă de 32,5 miliarde lei — este aproape de 2 ori mai mare decit cel reali­zat în 1959. Realizarea unui ase­menea volum cere muncă susţi­nută, spirit gospodăresc şi multă răspundere pentru ca fiecare leu alocat în acest scop să fie folosit cu maximum de eficacitate. Anul 1962 este anul cînd vor fi construite şi date în folosinţa oa­menilor muncii încă 46.000 apar­tamente — cu circa 30 la sută mai mult decît în 1961 — cînd vor fi electrificate încă 700 de sate, cînd pentru diferitele ac­ţiuni social-culturale se vor chel­tui din fondurile statului uriaşa sumă de 17 miliarde lei. Cunoaşterea din vreme, cu a­­proape 6 luni înainte de începerea anului, a sarcinilor de plan pe 1962, dezbaterea amănunţită a acestor sarcini în toate colectivele de întreprinderi au creat condiţii ca din prima zi a noului an să se asigure o desfăşurare ritmică a producţiei, să se treacă la muncă temeinică şi organizată pentru în­deplinirea exemplară a planului. Anul 1962 va trebui să marcheze deci ridicarea, în continuare, a activităţii de producţie şi gospo­dăreşti a fiecărui colectiv de în­treprindere în vederea creşterii producţiei în proporţiile stabilite prin planul de stat, realizării în întregime a tuturor indicatorilor planului. Prin­ grija organizaţiilor de partid şi sindicale din întreprin­deri, iniţiativa creatoare a oame­nilor muncii trebuie să se îndrepte spre identificarea şi punerea in valoare a noi şi noi rezerve in­terne. Experienţa de pînă acum constituie o bază sigură pentru valorificarea şi mai intensă a po­sibilităţilor şi a rezervelor fiecărei întreprinderi în noul an. Aplicarea întocmai, la termenele stabilite, a măsurilor înscrise în planurile de măsuri tehnico-organizatorice, în­tocmite în urma dezbaterii cifrelor de plan, constituie o condiţie prin­cipală a bunei desfăşurări a mun­cii şi a obţinerii de noi succese. In acest an, aşa cum se prevede în planul de stat, 2/3 din sporul producţiei industriale prevăzute va trebui să fie realizat pe seama creşterii productivităţii muncii. Pentru aceasta este nevoie să se asigure folosirea cît mai din plin a capacităţilor de producţie în tot cursul anului, prin îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-materiale, buna organizare a muncii, ridica­rea calificării muncitorilor şi însu­şirea tehnicii moderne, moderni­zarea şi ridicarea randamentelor în exploatare a unor maşini şi uti­laje, folosirea largă de procedee moderne de lucru etc. Este de asemenea important ca fiecare colectiv de întreprindere să dezvolte experienţa dobîndită pînă acum în lupta pentru econo­mii la preţul de cost şi pentru le­(Continuare în pag. II-a) Premii anuale de vechime pentru mineri BACĂU (coresp. „Scînteii"). Un număr de 1.800 mineri din bazinul carbonifer Comănești au primit zi­lele acestea premii anuale de ve­chime în sumă totală de 1.400.000 lei. Numai minerii de la mina Leorda au primit premii în valoa­re de 220.000 lei. Maistrul Simion Bilbîie, care are 25 de ani de mun­că în mină, a primit 5.000 lei, șeful de brigadă Mocanu Constantin a primit 2.000 lei etc. in apartamente noi IAŞI (coresp. „Scînteii“).­­ Recent s-a terminat recepţia unui număr de 192 apartamente construite în Piaţa Unirii de către muncitorii, inginerii şi tehnicienii Trustului regional de construcţii-Iaşi. De asemenea, s-a mai efectuat recepţia a încă 64 aparta­mente in cvartalul Tudor Vladimi­­rescu, precum şi a două noi maga­zine Noile apartamente vor fi date în curînd in folosinţă. In magazinele respective, organizaţia comercială locală a început să instaleze mobilie­rul necesar. In anul ce a trecut Reşiţa — puternic centru siderurgic al ţarii — s-a îmbogăţit cu noi obiective industriale importante, printre care şi cu un nou jurnal modern de 700 m.c. In fotografie : vedere par­ţială a combinatului metalurgic din Reşiţa. (Foto : M. Andreescu1 200 tone oţel peste plan TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii"). In timp ce în frumoasa Casă de cultură din Reşiţa sute de familii de siderur­­gişti şi metalurgişti îşi sărbătoreau revelionul, pe platforma cuptoare­lor Martin se plă­mădeau primele şarje de oţel din noul an. La ora 2:30 echipa de oţe­­lari condusă de prim topitorul Constantin Moraru de la cuptorul nr. 5 a elaborat prima şarjă, în timp ce la ce­lelalte cuptoare se dă­dea bătălia ca din pri­mele ore ale noului an sa se obţină rezultate deosebite. Eforturile primelor 2 zile de muncă din noul an ale oţelarilor reşi­­ţeni au fost deosebit de rodnice. In aceste zile ei au elaborat mai bine de 200 tone de oţel peste sarcina în portul Constanţa CONSTANŢA (coresp. „Scîn­teii"). — Portul Constanţa... In ziua de 1 ianuarie 1962 s-au efec­tuat aici operaţii de încărcare­­descărcare pe un număr de 27 de vase, faţă de 18 cît erau planifi­cate. In această zi au fost încărcate şi descărcate 19.948 tone mărfuri, în vapoare şi în vagoane. Folosind din plin utilajele de transport, echipa condusă de Nichifor Gheor­ghe a transportat 2.700 tone pro­duse. în această zi s-au evidenţiat în muncă autostivuitorii Stere Za­­haria, Ungureanu Ion şi alţii. Sute de oameni ai muncii din Capitală au petrecut zilele Anului Nou in vilele şi cabanele de pe Valea Prahovei. După o plăcută şi meritată odihnă, ei se reîntorc acum, cu torţe proaspete, la locu­rile lor de muncă. (Instantaneu de pe peronul Gării de Nord din Capitală). (Foto : R. Costin) Economii de combustibil BRAŞOV (coresp. „Scînteii). — In prima zi a acestui an o parte din me­canicii şi fochiştii de la depoul C.F.R. Braşov nu se aflau acasă, ci pe loco­motive. 48 perechi de trenuri de călă­tori şi ale zeci de trenuri încărcate cu mărfuri au fost remorcate de ei şi transportate în această primă zi in bune condiţii la destinaţie. Concomitent cu preocuparea pentru exactitatea sosirii trenurilor, în prima zi a anului 1962 ceferiştii braşoveni au acordat o grijă deosebită folosirii din plin a locomotivelor sub presiune. In zilele de 1 şi 2 ianuarie ei au remorcat peste program, în bune condiţii, 4 tre­nuri de călători şi mărfuri. Pe această bază au economisit o însemnată can­titate de combustibil. IN INTERIORUL ZIARULUI: • Gh. Petrescu,^ S. Utan — • D. Minculescu — Azi vă • „Sintem­ ferm convinși de S­iSIISS prezentăm: Centrala automată- triumful deplin și definitiv al ca­­sele­lor (pag. 2-a). sud (PaS- 3-a). munismului“ — Răspunsurile o FI. Avramescu _ In vitri­ . Alexandra Sidorovici. Silviu " * Ar“*Cl'W * nele librăriilor: Alecu Ivan Ghi- Brucan _ „Madison Avenue, *«* Erring (pag. 4-a). lia — „Asaltul timpului (pag. , " 3'a)- P S • * Rafinăria de la Gauhati — • C. Moraru — Două epoci • Răsfoind presa străină, rod al colaborării romîno-indiene într-un album (pag. 2-a). „Complotul tăcerii" (pag. 4-a). (pag. 4-a). In regiunea Bacău O nouă linie de 15 kilovolţi a fost pusă sub tensiune BACAU (coresp. „Scînteii“).­­ Zi­lele acestea, muncitorii şi tehnicie­nii întreprinderii regionale de elec­tricitate Bacău au dat în funcţiune linia de 15 kilovolţi Galbeni-Secu­­eni. Roman. Noua linie va alimenta cu curent electric unitățile gospo­dăriei agricole de stat Secueni, pre­cum și un număr de 15 sate. Expoziţie bucureşteană de artă plastică In curînd se va deschide in sala Dalles din Bucureşti o expoziţie de artă plastică. Vor fi prezentate lu­crări de pictură, sculptură şi gra­fică ale artiştilor plastici din Capi­tală. Această manifestare culturală face parte din seria de expoziţii regionale de arta plastică, deschise in mai multe oraşe din ţară. Ce se cuprinde planul de producţie al gospodăriei noastre Gospodăria noastră colectivă a încheiat anul 1961 cu însemnate succese în sporirea producţiei agri­cole, în consolidarea şi mărirea pro­prietăţii obşteşti şi creşterea veni­turilor colectiviştilor. Iată cîteva date. Am obţinut în medie la hectar cîte 2.023 kg. grîu pe o suprafaţă de 1.130 ha., 4.050 kg. porumb pe o suprafaţă de 746 ha. Recolte bune am obţinut şi la culturile tehnice, în cursul anului trecut s-a mărit simţitor şeptelul, producţia de lapte pe vacă furajată a fost de peste 2.700 litri la un efectiv de 332 vaci, am îngrăşat 900 porci. Obţinînd producţii sporite, gos­podăria noastră a putut valorifica mari cantităţi de cereale, carne, lapte. Am vîndut statului 1.398 tone cereale, revenind 42,9 tone la suta de hectare, 170 tone carne, adică aproape 5 tone la suta de hectare, mii de hl. de lapte revenind 120 hl. la suta de hectare teren. Spre a se vedea ce reprezintă aceste cantităţi trebuie să amintim că, faţă de anul 1960, gospodăria noastră a vîn­dut statului mai mult la suta de hectare teren cu 4,5 tone cereale, 1,6 tone carne şi 6,4 tone lapte, iar faţă de 1955, de peste două ori mai multe cereale, de aproape 5 ori mai multă carne şi de 10 ori mai mult lapte. Toate acestea au făcut să crească veniturile băneşti ale gospodăriei, avuţia ei obştească şi veniturile colectiviştilor. în anul 1961, gospo­dăria noastră a realizat un venit bănesc de 8.920.000 lei, iar fondul de bază a ajuns la 10 milioane lei. în felul acesta, valoarea zilei mun­că s-a ridicat la 30 lei, din care 16 lei în numerar. Din experienţa G. A. G Biled-regiunea Banat Acordînd o înaltă preţuire muncii şi succeselor obţinute de colecti­vişti, cu prilejul consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti, Consi­liul de Stat a decorat gospodăria noastră cu „Ordinul Muncii“ clasa I. Cu prilejul înmînării decoraţiei, colectiviştii şi-au manifestat dra­gostea şi recunoştinţa faţă de partid şi s-au angajat să muncească pentru a obţine noi succese în spo­rirea producţiei agricole, în întă­rirea gospodăriei colective. Ieri prin magazinele din Capitală Din primele ore ale dimineţii de ieri, multe unităţi comerciale şi-au reluat activitatea. In primul rînd magazinele alimentare, centrele de desfacere a plinii şi cărnii, halele. Pretutindeni consumatorii au găsit rafturile bogat aprovizionate, cu produsele de care au nevoie. In plin centrul Capitalei, maga­zinul universal „Victoria“ a atras și el numeroși vi­zitatori. Lifturile au transportat la toata etajele ma­relui magazin mii de cumpărători, încă din primele ore de la deschi­derea magazinu­lui s-a vîndut o mare cantitate de produse. Mărfuri sunt din belşug. Unele stau încă în stive, aşa cum au fost aduse. In primul moment de răgaz vor fi şi ele aşezate în rafturi, în fotografie ! La raionul de vinzare a maşini­lor aragaz de la magazinul „Victo­ria“. Cumpărătorii cercetează cu in­teres mărfurile ex­puse. O mare afluenţă de cumpără­tori au cunoscut şi celelalte maga­zine ale Capitalei. S-au vîndut im­portante cantităţi de produse ali­mentare, tricotaje, confecţii precum şi televizoare, aparate de radio maşini aragaz şi alte mărfuri. Marţi, 2 ianuarie. In această zi însorită Orăşelele copiilor din­­ Capitală au cunoscut o afluenţă deosebită. Iată în fotografia de jos­­ un aspect de la Orăşelul copiilor din Piaţa Palatului. Primele zile —­­ *, primele succese PI1FŞTI (coresp. „Scînteii“). — Cu ocazia derbşter­ii cifrelor de plan, colectivele întreprinderilor din reg­iu-' nea Argeş au hotărit si asigure în­deplinirea exemplară a sarcinilor de producţie încă din primele zile ale noului an. Şi, realizările acestor prime zile arată că această hotărîre va fi respectată int­erhai de multe colec­tive de aici, lată citeva fapte . La fabrici de tananţi „Argeşul“, bilanţul primei zile a anului 1962 arată că toate secţiile şi-au îndepli­nit sarcinile de plan. Panoul de onoare s-a împrospătat cu noi fruntaşi : Constantin Ghifulescu şi Ion Bratu, operatori, Marin Soare, tocător, Tudor Florea, descărcător la difuzoare. La uzina de sodă Govora maşi­nile şi instalaţiile au funcţionat neîn­trerupt­ăţi­ in noaptea de revelion, cit şi in prima şi a doua zi ale noului an. In ziua de 1 ianuarie sarcinile de producţie la sodă calcinată şi sodă caustică au fost nu numai îndeplinite, dar şi depăşite. La lei şi in ziua a doua, Schela da extracţie Vedea. Din prima zi a noului an sondele au pom­pat mai mult fi­er decit prevedea pianul. Sondorii de aici au fost la datorie. Totuşi aceste rezultate n-au fost orificute fără... emoţii. In noaptea de Anul Nou, parcagiul Marin Preda a dat de veste sondorilor de linie Gheorghe Maxim, Constantin Stănescu şi Nicolae Nicula că în parcul său de sonde se înregistrează o scădere a producţiei de fiţei. Cei trei au por­nit în control. O sondă — nr. 410 — care încetase să mai producă, a fost depistată rapid. A trecut să-şi facă datoria brigada de intervenţie con­dusă de Eugen Măcărescu. La o oră tirzie din noapte, cei din brigada de intervenţie — sondorii Gheorghe Stan, Gheorghe Florescu, Ion Pro­­dan au realizat o intervenție rapidă, în urma căreia sonda 470 și-a reluat mersul. Ne propunem să sporim recolta la hectar Din propria noastră experienţă ne-am convins că în dezvoltarea gospodăriei colective, în desfăşu­rarea activităţii ei de zi cu zi, o în­semnătate deosebită are planul de producţie, în ultimele săptămîni, paralel cu pregătirea dării de seamă de sfîrşit de an, consiliul de conducere, inginerii, brigadierii şi alţi colecti­vişti au participat la lucrările pre­gătitoare pentru întocmirea planu­lui de producţie pe anul 1962. Deşi nu am definitivat încă proiectul de plan ce urmează să fie prezentat adunării generale, putem spune de pe acum care sînt cele mai im­portante prevederi ale lui. Ţinînd seama de indicaţiile parti­dului, de experienţa cîştigată în cultura cerealelor, noi prevedem în planul de producţie, pe de o parte, creşterea suprafeţei cultivate cu porumb de la 746 ha, cît a fost anul trecut, la 1.000 ha. în acest an, iar pe de altă parte o seamă de măsuri pentru realizarea unei producţii de 5.000 kg. porumb boabe la hectar, pe întreaga suprafaţă cultivată. Cum vom obţine 5.000 kg. porumb la hectar ? Pînă acum s-a executat arătură adincă sub care s-a îngropat gunoi de grajd pe ju­mătate din suprafaţă iar pe restul vom da îngrăşăminte chimice. în planul lucrărilor ce le va executa S.M.T.-ul am prevăzut amănunţit întregul complex de lucrări de pre­gătire a patului germinativ, de se­mănat şi întreţinere a culturii , în total 9 lucrări diferite executate de S.M.T. şi patru praşile manuale. De asemenea, am planificat să folosim săminţa H.D. 409 căci, anul trecut, pe suprafeţele cultivate cu acest hibrid producţia s-a ridicat la 8.000 kg. porumb boabe la ha, în vreme ce pe suprafeţele cultivate cu po­rumb local s-au obţinut numai 3.000—3.500 kg. la hectar. Sporul de recoltă ce va fi obţinut la cultura porumbului — circa 2.000 tone — ne va da posibilitatea să valorificăm SABIN BEC, preşedinte; D. GEAMBAZU, ing. agronom; GH. GRECU, ing. zootehnlcian G.A.C.-Biled, regiunea Banat (Continuare în pag. II-a)

Next