Scînteia, ianuarie 1962 (Anul 31, nr. 5397-5425)

1962-01-03 / nr. 5397

Pasf. 2 „Marca fabricii“ — în raid anchetă. Vedere din Vulcanul de azi. In medalion , aşa arăta o „locuinţă" In vechea aşezare minieră. DOUĂ EPOCE INTR-UN ALIU Are scoarţele tari, îmbrăcate în priză. E aproape nou. Constantin Dumitrescu ii ridică coperta. Pe prima filă a albumului sunt scrise, îngrijit şi caligrafic trei cuvinte : „Vulcan — oraş renăscut“, întoarcem o filă. O stradă dreaptă. Pustie. De o parte şi de alta, ca prin­­tr-o ceafă se văd cîteva clădiri pi­tice. Multe din ele au obloanele trase. Plouă. Dintr-o streaşină ciuruită se preling l­ricele de apă. O femeie îm­brobodită, cu o boccea în mînă, des­culţă, păşeşte grăbită pe trotuar. Ur­­caţi pe treptele unei case — punîn­­du-se la adăpost — doi oameni zgri­buliţi de frig stau înghesuiţi unul în­­tr-altul. Braţele le cad inerte de-a lungul trupului. Alături, un altul, şi-a vîrît mîinile pînă-n coate în buzuna­rele pantalonilor. Cine-s aceşti oa­meni ? Toţi purtau acelaşi nume : făceau parte din familia şomerilor. Dar oraşul pe care-l înfăţişează a­­ceastă ilustrată îngălbenită de vreme, cu marginile roase ? El este Vulcanul de altădată , centru minier pe care burghezia îl poreclise în batjocură „oraş al pensionarilor“. Aici le-au fost distribuite şomerilor — ca să nu moară de foame — certificate de cerşetor. Aşa arăta actul de condamnare la moarte a oraşului Vulcan. Pe spatele vechii fotografii citim : „Vulcan. Anul 1934“. Astăzi aici este strada „Republicii“. Mai întoarcem o filă din album și apoi încă una. Amintiri întunecate. Ne trec prin faţa ochilor pozele în­vechite ale unor case cu firme. Pe spatele lor pot fi citite numele pro­prietarilor. Nume de foşti cîrciumari.­­Vulcanul avea în anul 1931, 91 de cîrciumi. Şi nici o bibliotecă­. Sub nume, au fost notate alte explicaţii : „Acum blocul e cu 76 apartamente“. Nu zăbovim. Amintirile acestea-s dureroase. Rănile s-au vindecat, lată o fotografie care pare să fie făcută recent. — E veche — ne spune tovarăşul Dumitrescu, căruia îi aparţine albu­mul. El are păreri competente. E doar tehnician constructor, de mulți ani pe şantierele Vulcanului. Am făcut-o în 1959. Este fosta stradă a Romani­lor. Strada aceasta ca şi strada Ghe­ţarilor a dispărut acum. Aceste străzi aveau la un loc 8 case mici, afumate. Deabia se mai fineau. Tn tată avem o altă fotografie. — lată cartierul cel mai tînăr din oraș. A crescut în 1961, pe locul ce­lor opt case dispărute. Blocurile au balconașe, ferestre mari, luminoase. In ele locuiesc 154 familii de mineri. Răsfoim mai departe albumul. Ima­gini ale Vulcanului de azi. Tn fiecare filă — o construcfie nouă, un maga­zin modern, spaţios. Vitrinele — pregătite parcă pentru o expoziţie — sunt încărcate cu mărfuri. Se văd constructori surprinşi de acest fofo­­amator pasionat lucrînd­ pe schele, pe planşeele blocurilor.­ Se zăresc macaralele-turn cu braţele lor întinse. Comunistul Dumitrescu ne poate da lămuriri mai largi decît cele pe care le aflăm din album. El, cunoaşte de-a­­ii a păr tot ce s-a făcut aici. —­ Pînă acum, minerii au primit numai în centrul oraşului peste 1000 de apartamente. In 1962 vor fi „ata­cate“ alte 500. Greşeşte cel care crede că numai centrul Vulcanului a crescut din temelii. Merişoara şi Dealul Babii sînt cartiere noi pe harta oraşului. Ne oprim privirea pe o altă fotografie Pe creasta unui munte cîjiva muncitori şi-au făcut o poză. — Nu-s în excursie — ne lămu­reşte autorul fotografiei. Ei au mun­cit la conducta de apă. Cale de opt kilometri, apa de izvor limpede şi rece e condusă pînă la Vulcan. Albumul este gros. Are zeci şi sute de fotografii. Multe sînt vechi, îngălbenite de vreme ; ele au fost colecţionate de la mineri vîrstnici. Altele, noi­­ au fost făcute de că­tre fotoamatorul Dumitrescu. Luate la un loc — fotografiile vechi și noi reprezintă două epoci care se confruntă în acest album. CONSTANTIN MORARU PRODUCĂTORII.. DESPRE PRODUSELE LOR Totuşi, eu sus­ţin : cei de la „Flacăra Roşie" le-au luat-o îna­inte. Pantofilor produşi aici a­­proape că nu le găseşti cusur. — Bine... dar au uita că şi despre încălţă­mintea fabricată la Cluj se poate spune acelaşi lucru. Cizmarii clujeni au o veche tradiţie. Acest scurt dialog l-am au­zit recent, între doi tineri, intr-un magazin de în­călţăminte din Capitală. Cumpărătorul de astăzi a devenit foarte exigent cu mărfurile livrate de industria noastră uşoară. El do­reşte ca haina pe care o îmbracă, pantoful pe care-l poartă să fie re­zistente, de calitate și cu un aspect cît mai plăcut. Acestea sînt părerile cumpără­torilor despre calitatea unor pro­duse. Reportajul de faţă îşi pro­pune însă să facă cunoscute păreri­le unor producători — colective de fabrici — despre propriile lor pro­duse. L­a început ne-am oprit chiar *^la întreprinderea bucureşteană „Flacăra Roşie“. Alegerea nu a fost întîmplătoare. Cu numai doi ani în urmă, unele sorturi de încăl­ţăminte purtînd marca acestei fabrici lăsau uneori de dorit. Care e situa­­ţia acum ? ' ‘ In atelierul de creaţie — locul unde se plăsmuieşte „linia“ noilor modele de încălţăminte — l-am în­­tîlnit pe tov. Constantin Pîrvuleţu, inginerul-şef al întreprinderii. Ur­mărea îmbinarea mai multor şuviţe de piele, din care, peste puţin timp, avea să rezulte încă un model nou de pantof. (Il veţi întîlni în maga­zine chiar în cursul acestei luni). — Am observat că purtaţi pantofi „Flacăra Roşie“. Ni-i recomandaţi . — Din toata inima! Produ­ceam un mare număr de sortimente frumoase şi ieftine. Ca să ajungem aici, n-a fost uşor. întregul colectiv a contribuit ca marca fabricii noas­tre să-şi cucerească un binemeri­tat prestigiu. Aş putea să vă enu­măr cîţih»­a factori ca­re au contribuit la acecrartî: ridicarea­­calificării crea­torilor de­ modele pisin participarea acestora l­a cursuri special® organi­zate de «minister; efec­tuarea unui mai eficace control al calităţi?», pe faze de fabricație,­ lucrări’ ge finisare executate cf­u multă grijă etc. Ne-au preocupat fabricarea" unei game variate de sortimente* și folosirea cft mai eficientă a materiilor prime de care dispunem. — Pentru 1992, intervine In discu­ție modeliensl Marion Obretin, ce­rinţele stnt m­ai mari.. Le vom satis­face. In plus, vom mai fac­e alte modele din hunting, în combinaţie cu feţe din piele corectată sa­u con­tractată. Vor fi pantofi uşori şi re­zistenţi. In 1962, numărul mode­lelor noi de pantofi bărbăteşti şi de copii va fi de peste 100. Măsu­rile tehnico-organizatorice preconi­zate pentru noul an — mecani­zarea unor lucrări de finisaj, vop­sirea şi apretarea prin şpriţuire, pre­lungirea benzilor de la finisaj în­călţăminte etc. — ne vor­­ajuta să executăm produse de calitate şi mai bună. î­n magazinul bucureştean ■“■„Confecţia“ de pe Calea Vic­toriei e zilnic o mare afluenţă de cumpărători. Aici sânt desfăcute produsele Fabricii de tricotaje şi confecţii din Bucureşti. Cantitatea mare de produse vîndute prin ma­gazin dovedeşte că moraa acestei fabrici este larg cunoscută, avînd un mare prestigiu în rîndurile Cumpărătorilor. Părerea celor care execută aceste produs® am aflat-o chiar la locul ..lex.de muncă.­ „ Sectorul 8 al Fabricii de tricotaje şi confecţii. Aici se produc tricoturi din fire de bumbac şi supraelastice — materia primă pentru lenjerie de corp, fuste plisate, jachete, veste, costuma­şe pentru copii etc. Urmă­­­­rind cu multă atenţie mersul­ maşi­nilor, triacterele veighează ca nici un defect să nu treacă neobservat. — Datorită maşinilor moderne cu care a fost dotată întreprinderea­­ noastră — ne spune maistrul Ilie Clintop, un „veteran“ al industriei de tricotaje, reuşim să obţinem articole tricotate în conte­xturi va­riate şi într-o largă gamă de cu­lori. Astfel, acum putem asigura o producţie de tricoturi din care se pot confecţiona zilnic circa 40­.000 bu­căţi de diferite articole din bumbac şi file supraelastice. Pentru a asigura calitatea corespunzătoare a tricoturi­lor produse, muncitorii din sectorul nostru acordă o mare atenţie func­ţionării maşinilor. — Cît priveşte ciorapii — a­­daugă muncitoarea Constanţa Ene, se poate spune că şi aceştia se bucură de aprecieri. Sînt buni ciorapii fabricaţi de noi, dar pot fi mai buni. Mă refer la cei din fire supraelastice. Ne preocupă găsirea unei soluţii pentru evitarea deşirării acestora la călcîi şi vîrf. Scurte convorbiri cu Maria Stoi­ca, Viorica Drăghici şi alte mun­citoare, precum şi cu inginerul şef al întreprinderii ne-au dezvăluit cî­­teva din „surprizele" pregătite de colectivul acestei uzine a tricotaje­lor şi confecţiilor în anul 1962. Să anticipăm cîteva : apariţia în ma­gazine a tricoturilor saniorizate şi a tricoturilor scămoşate; fabricarea unui sortiment bogat de îmbrăcă­minte din fire sintetice supra­elastice ; producerea unor noi mo­dele de ciorapi şi din fire de bum­bac mercerizat. Ne oprim deocam­dată aici. In legătura cu calitatea produ­■*■ selor am vrut să aflăm şi pă­rerea tovarăşilor din conducerea întreprinderii „Metaloglobus". La această fabrică se realizează un mare număr de articole de uz cas­nic şi industrial, de la maşina de gătit cu petrol pînă la iorodourile utilizate la autocamioane şi trac­toare. La întrebările noastre tova­răşii din conducerea „Metaloglo­­bus“-ului au răspuns cu acelaşi : „Producem numai articole de bună calitate !" Oare chiar­ aşa să fie? Numai produse de bună calitate?! Pen­tru a ne edifica pe deplin a­­supra calităţii fermoarelor pur­tînd marca „Metaloglobus” ne-am abătut de pe firul interviurilor şi am recurs la părerea... cum­părătorilor. Am poposit într-un magazin de încălţăminte. Numeroa­se cumpărătoare probau noile mo­dele — potrivite pentru anotimpul rece — şoşoni, ghete, ciumuliţe etc. Multe din aceste modele plac, com­binaţiile de culori sunt reuşite, dar­la păcat , la unele nu se închid fermoarele. O altă pereche de ghete adusă din raft prezintă acelaşi defect. De aici bătaia de cap a vînzătorului şi nemulţumirea cumpărătorilor. Probabil că cei din conducerea în­treprinderii producătoare consideră calitatea fermoarelor ca o chestiu­ne neînsemnată. La această întreprindere, pla­nul M.T.O. pentru anul 1962 cu­prinde o serie de măsuri ca : îmbunătăţirea suportului textil pen­tru fermoare, fabricarea dinţilor dintr-un material mult mai rezistent la frecare, producerea unor fer­moare fine pentru tricotaje etc. Toate acestea sunt măsuri bine ve­nite, înfăptuirea lor va permite co­lectivului de aici să obţină produse de calitate. Numai că rezultatele concrete ale muncii desfăşurate in această direcţie ar fi trebuit anali­zate şi plnă acum de către tovară­şii de la „Metaloglobus* cu mai multă exigenţă. In lupta pen­tru îmbunătăţirea continuă a calită­ţii produselor — totdeauna este aici loc pentru mai bine ■— automulţu­­mirea este un rău sfetnic. GH. PETRESCU S. UT­AN Spor la muncă în 1962 colectivelor de Întreprinderi­ (Urmare din pag. I-b­­neficii peste plan, aceasta fiind o sursă principală de a spori resur­sele financiare ale statului. înde­plinirea întocmai a sarcinilor pe care planul de stat pe 1962 le pre­vede în legătură cu reducerea pre­țului de cost cere să fie continuată în ritm susţinut lupta pentru mic­şorarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, dimi­nuarea procentului de rebuturi, eli­minarea oricăror cheltuieli inutile, negospodăreşti. Răspunzând chemării partidului, oamenii muncii din fabricile şi uzi­nele ţării au desfăşurat, în anul ce s-a încheiat, o acţiune susţi­nută pentru ridicarea sistematică­­i calităţii produselor Această ac­ţ­iune trebuie continuată, dezvol­­ată in 1962 Lupta pentru înalta calitate a produselor este o sar­cină esenţială a întregii noastre economii şi ea trebuie să se afle mereu pe primul plan în preocu­pările şi activitatea fiecărui co­lectiv Viaţa a confirmat marea efica­citate a întrecerii socialiste in lupta pentru transpunerea in viată a sarcinilor de plan In anul 1962, prin grija organizaţiilor sin­dicale, întrecerea socialistă să cu­noască un ‘şî mai' rttăre avint, să-şi sporească continuu eficienţa, de­venind o şi mai largă tribună de stimulare şi răspîndire a iniţiati­velor şi metodelor valoroase, de într-ajutorare tovărăşească în muncă. Anul 1962, care va încheia prima jumătate a planului de 6 ani, are o însemnătate deosebită pentru îndeplinirea în bune condiţii a Directivelor celui de-al IlI-lea Con­gres al partidului Muncind cu elan şi abnegaţie, sub conducerea partidului, desfăşurînd o rodnică activitate in toate domeniile, să facem ca noul an de muncă să în­semne un an de noi şi măreţe în­făptuiri în lupta pentru Înflorirea economică şi culturală a ţării, pen­tru desăvîrşirea construcţiei socia­lismului în patria noastră,­ ­ în atelierul de modele al fa­­­­bricii „Teba“ Arad. Desenatoa­­­­rea Elisabeta Vereş, lucrînd la­­ realizarea unor noi modele pen­­­­tru anul 1982. S G­I­N­T­E­I­A Tragerea la sorţi a librete­or C.E.C. cu cîştiguri La tragerea la sorţi trimestrială a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri din 31 decembrie 1961, au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii 589 cu 250 la sută­­ 673 cu 200 la sută * 212 cu 100 la sută , 013 cu 50 la sută * şi 129, 176, 227, 305, 367, 446, 497, 670, 753, 807 , 949 cu 25 la sută. Sumele cuvenite drept cîştig se calculează faţă de soldul mediu tri­mestrial al libretelor ieşite cîştigă­­toare. Ce va cuprinde planul de producţie al gospodăriei noastre (Urmare din pag. I-a) mai multe cereale şi să dezvoltăm creşterea animalelor. Şi la cultura griului şi la celelalte cereale s-au prevăzut (şi aplicat în parte) că­Colectiviştii noştri acordă o mare atenţie dezvoltării sectorului zoo­tehnic, pentru că el asigură veni­turi bănești mari gospodăriei în tot cursul anului, contribuind tot­odată prin îngrășămintele natu­rale ce le furnizează la sporirea re­coltelor. Prevedem ca în acest an să ajungem la 900 taurine, din care 400 vaci (adică 28 taurine din care 12,3 vaci la suta de hectare) cu o producţie de 3.000 litri lapte de fie­care vacă furajată, să îngrăşăm 2.000 de porci — de două ori şi ceva mai mult decît anul trecut, să mă­rim numărul scroafelor fătătoare la 300, să creştem 450 batali şi 12.000 de păsări. Efectivele de animale prevăzute pot fi realizate fără prea mari greutăţi, aproape în între­gime din prăsila proprie. Construc­ţii avem şi sîntem pregătiţi să ri­dicăm încă două grajduri şi dife­rite alte construcţii. Avem de re­zolvat însă probleme importante în legătură cu sporirea productivită­ţii animalelor, reducerea volumului de muncă la ferme, a costului pro­duselor. în acest scop am luat o serie de măsuri pentru întărirea disciplinei în muncă, răspîndirea şi aplicarea experienţei fruntaşilor. Vom trimite circa 200 de viţele spre a fi ţinute pe timpul verii pe pă­şunile de la munte, vom păşuna porcii tineri, şi vom extinde me­toda ţinerii tineretului taurin în stabulaţie liberă, care e foarte avantajoasă. Mari schimbări se vor produce la ferme în urma introdu­cerii electricităţii , se va mecaniza stiri de sporire a producţiei la hec­tar. Trebuie să arătăm că şi la aceste culturi se prevăd metode agrotehnice avansate pentru spori­rea recoltei la hectar, aprovizionarea animalelor cu apă şi furaje, mulsul vacilor, tunsul oilor etc. Fonduri băneşti avem, dar se simte nevoia unui sprijin mai eficace din partea organelor regio­nale pentru executarea lucrărilor care cer muncitori calificaţi. Avînd de hrănit efective mai mari de animale şi trebuind să Gospodăria noastră a planificat să valorifice prin contractele înche­iate cu statul, în afară de mari can­tităţi de cereale, şi 135 tone floarea-soarelui, 5.000 tone sfe­clă de zahăr, 280 tone carne, 11,5 tone carne pasăre, 5740 hl. lapte, 3,2 tone lînă precum şi alte pro­duse. Producţia de carne la 100 ha. creşte la circa 9 tone, fiind cu a­­proape 4 tone mai mare decît în 1961 iar cea de lapte la 17,7 tone. Nu am făcut toate calculele pri­vind veniturile băneşti ce se vor realiza în anul acesta, dar ele vor fi desigur mai mari decît anul tre­cut căci sporeşte simţitor cantita­tea de produse valoroase valorifi­cate de gospodăria noastră. In momentul de faţă noi defini­tivăm proiectul de plan de produc­ţie pentru ca pînă la mijlocul a­­cestei luni să-l supunem dezbaterii le asigurăm raţii cit mai echi­librate, am prevăzut o serie de măsuri atît pentru sporirea pro­ducţiei de furaje cit şi pentru îmbunătăţirea calităţii lor. Astfel introducem în cultură mazărea fu­rajeră pe o suprafaţă de 100 hec­tare, ţinînd seama că atît boabele cît şi vrejii de mazăre conţin sub­stanţe hrănitoare valoroase necesa­re animalelor. O mare atenţie acor­dăm în acelaşi scop sporirii pro­ducţiei de trifoi şi lucernă, borcea­­guri. Pentru asigurarea unor canti­tăţi sporite de furaje am prevăzut extinderea culturilor intercalate (dovleci prin porumb) pe 250 ha., a culturii de porumb pentru siloz în cultură dublă după borceag de toamnă etc. Vom cultiva sfecla fu­rajeră pentru vaci şi sfeclă de za­hăr pentru porci, economisind ast­fel însemnate cantităţi de concen­trare­ şi aprobării adunării generale a co­lectiviştilor. Dar nu este deajuns să întoc­meşti un plan de producţie bun ci trebuie desfăşurată o intensă muncă politică şi organizatorică pentru antrenarea tuturor colectiviştilor la înfăptuirea lui. După ce va fi aprobat de colectivişti, noi vom defalca planul pe brigăzi şi echipe, stabilind, în funcţie de terenul sau animalele ce le au în primire, ce producţii trebuie să realizeze şi cu ce cheltuială de muncă, seminţe, furaje etc., ce metode trebuie să folosească pentru realizarea sarci­nilor. Colectiviştii noştri sînt hotărîţi să muncească cu însufleţire pentru realizarea prevederilor arătate mai sus, ştiind bine că sporind produc­ţia agricolă şi dezvoltînd proprie­tatea obştească ei fac din gospodă­ria colectivă izvor de belşug şi fe­ricire. Prevederi pentru creşterea numărului de animale şi a producţiei lor Vom spori cantitatea de produse contractate cu statul LISTA DE CÎŞTIGURI la obligaţiunile C.E.C ieşite la sorţi LA TRAGEREA DE BAZA DIN 31 DECEMBRIE 1861 Cîştiguri în numerar LISTA DE CÎŞTIGURI la obligaţiunile C.E.C. ieşite la sorţi LA TRAGEREA SUPLIMENTARĂ DIN 81 DECEMBRIE 1961 Cîştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 Iei primesc l/j, 1/4 respectiv l/„ din cîştigu­rile de mai «tu. mi m. Valoarea­­ cîştigurilor i K j! ° 3 7"S partial® totală o 3 l 08452 25 75 1100 7» 00« 1 20776 45 40 00­ 1 50 000 1 36289 43 23 000 1 48909 31 25 0 00 50.000 1 21030 36 10 000 1 23082 03 10 000 1 26673 26 10 000 1 44792 33 10 000 40 000 1 01966 28 «ooo 1 0381» 86 5 000 1 00872 20 ; ooo 1 15009 40 5 ooo 1 18030 35 ,00 1 19460 02 «Mo 1 25855 28 « ooo 1 29438 42 , o50 1 35409 25 o 000 1 54905 12 jg »».OOO Termi­nația iern­ei 55 225 02 o ooo 55 738 20 Imn 55 958 33 8 000 380.000 550 47 28 800 550 58 80 800 550 61______11______800 » 320 00« 1 834 TOTAL :________________1.920 000 în afara ciștigurilor tn bani s-au acordat tn plus cîștiguri In obiecta următoarelor obligațiuni C.E.C.­­ Seria Nr. Seria Nr. 00316 41 45775 35 39955 89 50834 21 52307 04 25370 44 30244 36 05959 19 21385 03 18846 28 •c Oblig. Valoarea 3 cîștigătoare cîștigurilor a ----------------------*-----------— (/­ O Seria Nr. Parțială Totală I 81495 02 100.000 100.000 1 27734 80 _50.000_ 50.000 1 04447 20 25.000 1 26345 33 __25.000 50.000 1 00832 49 10.000 1 05848 03 10.000 1 08806 29 10.000 1, 18203 47 10.000 1 22405 23 10.000­­ 45803 33 __10.000_ 60.000 Termi­nația seriei 55 103 20 8­ 000 .275 000 55 092 14 2.000 55 189 10 2.000 55 247 23 2.000­­ 55 455 44 2.000 55 600 04 2 000 550.ooo 550 08 44 800 550_______73 15______800 880.000 1.440 TOTAL :___________ 1.968 000 '____Taion nr 8 (1962) întreg ALECU IVAN CHILIA: „Asaltul timpului“ Printre volumele de reportaje a­­părute în ultimul timp în vitrinele librăriilor se numără şi cel al lui Alecu Ivan Chilia : „Asaltul timpu­lui“ Autorul romanelor ,„Cuscrii“ şi „Ieşirea din Apocalips“ este şi un pasionat al drumeţiei. Străbătînd drumurile ţării, autorul înregistrează cu sensibilitate, nuanţat, transformă­rile petrecute de la un an la altul în viaţa şi configuraţia satelor şi oraşelor noastre, creionează adesea cu măiestrie figuri de muncitori, ţă­rani colectivişti, activişti de partid Ciclul .Scrisori din Bărâaan“ e o încercare izbutită de a trage con­tururile unei mo­nografii a satului de astăzi din câm­­pia dunăreană. Sunt relatate atât diferite episoade din viaţa nouă a colectiviştilor din comuna Dra­­galina. A devenit un adevăr bine cunoscut pentru ei faptul că pămîntul lucrat după meto­de agrotehnice moderne in gospo­­dăria colectivă, rodeşte mult mai bine decit atunci cind fiecare tot lucra cu mijloace rudimentare pete­cul lui de pămint. Viaţa sătenilor e şi ea acum alta. Gospodăria colec­tivă le asigură venituri mari. Un badea Iordache a citit toate cărţi­le mai importante din biblioteca că­minului cultural. Iar doi fraţi du­rea — Andrei şi Mihai — au o discuţie cit se poate de semnifica­tivă la staţia de radioficare a co­munei la legătură cu muzica clasi­că. E firesc deci ca in acest nou context social Gheorghe Zmeu, unul dintre putinii „individuali“ care au mai rămas in sat, să nu mai găsească nici un argument pentru a justifica fată de el insusi rămâ­­nerea „de o parte“, înţelegerea faptului ca merg îm­preună pe acelaşi drum ii apropie pe oameni şi sub raport sufletesc, dezvoltă in el minunate calităţi mo­rale. Intr-o noapte de toamnă, un­deva in mijlocul clipiei, departe de orice aşezare omenească, unul dintre cei doi tineri despre care e vorba in reportajul „A fost salvat Un om“ suferă un accident de maşi­nă. Tovarăşul său face tot ce ome­neşte e posibil pentru a-1 salva. In­­tîmplarea • reconstituită cu mijloa­ce realiste, relevindu-se prietenia sinceră şi emoţionantă dintre cei doi tineri. Intr-un an­ reportaj — „Pe drumuri de vară“ — urmărim, de-a lungul unei zile din campania de primă­vară, munca unui activist de par­tid din agricultură. Chibzuinţă rar­ calmul în“ luarea hotărârilor, canar citatea de a intui si de a lua ho­­tărîri operative în cele mai diver­se situaţii bogata experienţă in munca cu oamenii — sint trăsături care întregesc în chip ven­dic figu­­ra activistului de partid descris in reportajele lui Ghik­aAutorul trăieşte afectiv intîmplă­­ti la relatate, se entuziasmează im­­preună cu eroii săi. Nu toate repor­tajele înmănuncheate în volum sint Insă la acelaşi nivel li­terar şi publicistic In unele din ele — şi mai ales cele din in­dustrie — autorul nu reuşeşte să pătrundă cu destulă profunzime In esenţa fenomenelor pe care le des­crie Rămlne totuşi meritorie stră­duinţa scriitorului de a cunoaşte mediul industrial, cu care se pare că e deocamdată mai putin fami­liarizat In alte cîteva reportaje, cum ar fi „Ei in Arcadia Ego I“ şi „Cuvînt Înainte“ pornind de la ci­tate celebre, reporterul rămlne, in unele pagini la nivelul generalităţi­lor De asemenea, i se mai poate re­proşa o anume superficialitate in caracterizarea unora dintre perso­najele descrise (bunăoară, tn carac­terizarea lui Triţă Făniţă, directorul unei mari gospodării agricole de stat, autorul se opreşte doar la două­­pasiuni“ ale acestuia: fotba­­lul şi şoferia. Primul care îşi repro­şează­­— la câţiva ani distanţă — această apreciere de suprafaţă e chiar autorul­. Recentul volum de reportaje al lui Ghik­a se înscrie, alături de alte cărţi de reportaje apărute în ul­timul timp printre realizările me­rituoase ale scriitorilor noştri în o­­glindirea promptă şi directă a nou­lui Cunoaşterea nemijlocită a rea­lităţilor noastre contemporane, ca reporter, contribuie fără îndoială şi la îmbogăţirea experienţei de viaţă a scriitorului Al. Ivan Ghik­a. FL. AVRAMESCU in vitrinele librăriilor PORTO-FRANCO : Patria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21), București (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Ol Doja (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45 , 21), 23 August (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Libertăţii (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30) AGENTUL X 25 - cinemascop: Republica (10; 12; 15; 17; 19; 21), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21). INTILNIRE PE CABLU : I C. Frimu (9,45; 12; 14,30; 16,45; 19; 21 15), înfrățirea între popoare (15,30; 18; 20,30), Alex. Sahia (9,45; 12; 14;15; 16,30; 18,45; 21) POVESTE DESPRE O FATA : Magheru (16,10; 12; 15; 17; 19; 21), Donca Sirao (16; 18; 20), N. Bălcescu (15; 17; 19,­ 21). CAIDUL, rulează la cinemato grafet® : V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19; 21), V Roaîtă (10; 12; 15; 17; 19- 21), Mio­riţa (10; 12,15; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Volga (9,30; 11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). SO­SEȘTE CIRCUL, rulează la cinematografele: 8 Martie (15; 17; 19, 21), Flacăra (15; 17; 19, 21). CAVALERII TEUTONI (cinema­scop) — ambele serii : rulează la cinema­tografu! Lumina (10; 13,15; 16,30; 20). FLA­CARI ÎN TAIGA : Maxim Gorki (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Popular (15; 17; 19, 21) ALEXANDR NEVSKI : Central (9,45; 12, 14;15; 16,30; 18,45; 21) ULTIMUL MEU TANGO : Victoria (9, 11,80; 16.30; 19, 21,30) RAPSODIA UCRAINEANA : Tinere­tului TIB; 18,15; 20.30) VIKINGI­ : Grivita (14,20; 18.30; 18.40; 20,50) CIRCUL FARA CUPOLA • rulează la cinematograful Timpun Noi (9.45; 11.25; 12.85; 14.30; 16.05; 17.40; 19.15; 21) PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII : rulează in continuare de la orele 13 la cinematograful 18 Septembrie. REVISTA VISURILOR : 13 Septembrie (15; 17; 19; 21). CAZACII : Cultural (16; 18;15; 20,30), O. Coşbuc (16; 18; 20) ZECE PAŞI SPRE RA­SĂRIT - Unirea (15; 17; 19; 21) Olga Bancic (15; 17; 19; 20,45) RAIDUL VARGAT : ru­lează la cinematograful T. Vladimirescu (15; 17; 19, 21) CASTELUL DIN BASME : Munca (15; 17; 19, 21). SPECTATORI ÎN OFSAID : Moşilor 15; 17; 19; 21). CELE 400 DE LOVITURI : 16 Februarie (11; 15; 17; 19; 21) CARMEN DE LA RONDA : ru­lează la cinematograful M Eminescu (11,30; 15- 17; 19; 21) VÎNT DE LIBERTATE : Ilie Pintilie (16; 18; 20). EL HAKIM : 8 Mai (15; 17; 19; 21) SONATE : rulează la cinemato­grafele G Bacovia (11,30; 15; 17; 19; 211. Aurel Vlaicu 115; 17; 19; 21) CAZUL GLEIWITZ : Drumul Serii (16; 18; 20). CÎND PRIMA VARA E FIERBINTE: 30 Decembrie (16; 18;15; 20;30) DEFILEUL : B Dela­vrancea (16; 18; 20) TELEVIZIUNE Orele 16,00 - EMISIU­NEA PENTRU CLUBURILE DIN INTRE­PRINDEM Din cuprins ■ Telejurnalul săptă­­mînii Ce dorim să realizăm în acest an. Respectarea sarcinilor de colaborare, condiţie de pază în îndeplinirea planului de produc­ţie. Muzică uşoară CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 4, 5 şi 6 ianuarie • Vreme «chimbătoare cu cer noroc Vor cădea precipitaţi» tacale sub formă ri­ ploaie şi lapoviţă in munţi şi în nordul ţării ninsoare Vini slab pină ca potrivit din sectorul nordic Temperatura în scădere ușoa­ră Minimele vor fi cuprinse între plus 2 la minus 8 grade, iar maximele între plus 5 la minus 5 grade. Nr. 539? IN EDITURA POLITICĂ A APARUT: FIDEL CASTRO — Cuvin­­tări alese. INFORMAŢII • Pe Calea Republicii din Oradea s-a deschis un nou magazin alimentar. Magazinul face parte din cele peste 40 unităţi comerciale modernizate şi specializate anul trecut în oraşul Oradea • Rezultatele tragerii speciale Loto Central din 31 XII 1961, Premiile obiş­nuite : 70 41 76 78 67 59 3 34 17 12 Premiile speciale: Premiul Special A 67 59 70; Premiul Special B 12 76 17; Premiul Special C 78 34 41. Premii suplimentare în obiecte și bani: Faza I 21 76 22; Faza II 66 49 62 35; Faza III 14 4 25 6 8 40; Faza IV 12 45 65 16 40; Faza V 45 3 61 60 47; Faza VI 3 49 76 29 47; Faza VII 1 25 65 35 57. Fond de premii 3.840.581.

Next