Scînteia, ianuarie 1962 (Anul 31, nr. 5397-5425)
1962-01-03 / nr. 5397
Pasf. 2 „Marca fabricii“ — în raid anchetă. Vedere din Vulcanul de azi. In medalion , aşa arăta o „locuinţă" In vechea aşezare minieră. DOUĂ EPOCE INTR-UN ALIU Are scoarţele tari, îmbrăcate în priză. E aproape nou. Constantin Dumitrescu ii ridică coperta. Pe prima filă a albumului sunt scrise, îngrijit şi caligrafic trei cuvinte : „Vulcan — oraş renăscut“, întoarcem o filă. O stradă dreaptă. Pustie. De o parte şi de alta, ca printr-o ceafă se văd cîteva clădiri pitice. Multe din ele au obloanele trase. Plouă. Dintr-o streaşină ciuruită se preling lricele de apă. O femeie îmbrobodită, cu o boccea în mînă, desculţă, păşeşte grăbită pe trotuar. Urcaţi pe treptele unei case — punîndu-se la adăpost — doi oameni zgribuliţi de frig stau înghesuiţi unul într-altul. Braţele le cad inerte de-a lungul trupului. Alături, un altul, şi-a vîrît mîinile pînă-n coate în buzunarele pantalonilor. Cine-s aceşti oameni ? Toţi purtau acelaşi nume : făceau parte din familia şomerilor. Dar oraşul pe care-l înfăţişează această ilustrată îngălbenită de vreme, cu marginile roase ? El este Vulcanul de altădată , centru minier pe care burghezia îl poreclise în batjocură „oraş al pensionarilor“. Aici le-au fost distribuite şomerilor — ca să nu moară de foame — certificate de cerşetor. Aşa arăta actul de condamnare la moarte a oraşului Vulcan. Pe spatele vechii fotografii citim : „Vulcan. Anul 1934“. Astăzi aici este strada „Republicii“. Mai întoarcem o filă din album și apoi încă una. Amintiri întunecate. Ne trec prin faţa ochilor pozele învechite ale unor case cu firme. Pe spatele lor pot fi citite numele proprietarilor. Nume de foşti cîrciumari.Vulcanul avea în anul 1931, 91 de cîrciumi. Şi nici o bibliotecă. Sub nume, au fost notate alte explicaţii : „Acum blocul e cu 76 apartamente“. Nu zăbovim. Amintirile acestea-s dureroase. Rănile s-au vindecat, lată o fotografie care pare să fie făcută recent. — E veche — ne spune tovarăşul Dumitrescu, căruia îi aparţine albumul. El are păreri competente. E doar tehnician constructor, de mulți ani pe şantierele Vulcanului. Am făcut-o în 1959. Este fosta stradă a Romanilor. Strada aceasta ca şi strada Gheţarilor a dispărut acum. Aceste străzi aveau la un loc 8 case mici, afumate. Deabia se mai fineau. Tn tată avem o altă fotografie. — lată cartierul cel mai tînăr din oraș. A crescut în 1961, pe locul celor opt case dispărute. Blocurile au balconașe, ferestre mari, luminoase. In ele locuiesc 154 familii de mineri. Răsfoim mai departe albumul. Imagini ale Vulcanului de azi. Tn fiecare filă — o construcfie nouă, un magazin modern, spaţios. Vitrinele — pregătite parcă pentru o expoziţie — sunt încărcate cu mărfuri. Se văd constructori surprinşi de acest fofoamator pasionat lucrînd pe schele, pe planşeele blocurilor. Se zăresc macaralele-turn cu braţele lor întinse. Comunistul Dumitrescu ne poate da lămuriri mai largi decît cele pe care le aflăm din album. El, cunoaşte de-aii a păr tot ce s-a făcut aici. — Pînă acum, minerii au primit numai în centrul oraşului peste 1000 de apartamente. In 1962 vor fi „atacate“ alte 500. Greşeşte cel care crede că numai centrul Vulcanului a crescut din temelii. Merişoara şi Dealul Babii sînt cartiere noi pe harta oraşului. Ne oprim privirea pe o altă fotografie Pe creasta unui munte cîjiva muncitori şi-au făcut o poză. — Nu-s în excursie — ne lămureşte autorul fotografiei. Ei au muncit la conducta de apă. Cale de opt kilometri, apa de izvor limpede şi rece e condusă pînă la Vulcan. Albumul este gros. Are zeci şi sute de fotografii. Multe sînt vechi, îngălbenite de vreme ; ele au fost colecţionate de la mineri vîrstnici. Altele, noi au fost făcute de către fotoamatorul Dumitrescu. Luate la un loc — fotografiile vechi și noi reprezintă două epoci care se confruntă în acest album. CONSTANTIN MORARU PRODUCĂTORII.. DESPRE PRODUSELE LOR Totuşi, eu susţin : cei de la „Flacăra Roşie" le-au luat-o înainte. Pantofilor produşi aici aproape că nu le găseşti cusur. — Bine... dar au uita că şi despre încălţămintea fabricată la Cluj se poate spune acelaşi lucru. Cizmarii clujeni au o veche tradiţie. Acest scurt dialog l-am auzit recent, între doi tineri, intr-un magazin de încălţăminte din Capitală. Cumpărătorul de astăzi a devenit foarte exigent cu mărfurile livrate de industria noastră uşoară. El doreşte ca haina pe care o îmbracă, pantoful pe care-l poartă să fie rezistente, de calitate și cu un aspect cît mai plăcut. Acestea sînt părerile cumpărătorilor despre calitatea unor produse. Reportajul de faţă îşi propune însă să facă cunoscute părerile unor producători — colective de fabrici — despre propriile lor produse. La început ne-am oprit chiar *^la întreprinderea bucureşteană „Flacăra Roşie“. Alegerea nu a fost întîmplătoare. Cu numai doi ani în urmă, unele sorturi de încălţăminte purtînd marca acestei fabrici lăsau uneori de dorit. Care e situaţia acum ? ' ‘ In atelierul de creaţie — locul unde se plăsmuieşte „linia“ noilor modele de încălţăminte — l-am întîlnit pe tov. Constantin Pîrvuleţu, inginerul-şef al întreprinderii. Urmărea îmbinarea mai multor şuviţe de piele, din care, peste puţin timp, avea să rezulte încă un model nou de pantof. (Il veţi întîlni în magazine chiar în cursul acestei luni). — Am observat că purtaţi pantofi „Flacăra Roşie“. Ni-i recomandaţi . — Din toata inima! Produceam un mare număr de sortimente frumoase şi ieftine. Ca să ajungem aici, n-a fost uşor. întregul colectiv a contribuit ca marca fabricii noastre să-şi cucerească un binemeritat prestigiu. Aş putea să vă enumăr cîţih»a factori care au contribuit la acecrartî: ridicareacalificării creatorilor de modele pisin participarea acestora la cursuri special® organizate de «minister; efectuarea unui mai eficace control al calităţi?», pe faze de fabricație, lucrări’ ge finisare executate cfu multă grijă etc. Ne-au preocupat fabricarea" unei game variate de sortimente* și folosirea cft mai eficientă a materiilor prime de care dispunem. — Pentru 1992, intervine In discuție modeliensl Marion Obretin, cerinţele stnt mai mari.. Le vom satisface. In plus, vom mai face alte modele din hunting, în combinaţie cu feţe din piele corectată sau contractată. Vor fi pantofi uşori şi rezistenţi. In 1962, numărul modelelor noi de pantofi bărbăteşti şi de copii va fi de peste 100. Măsurile tehnico-organizatorice preconizate pentru noul an — mecanizarea unor lucrări de finisaj, vopsirea şi apretarea prin şpriţuire, prelungirea benzilor de la finisaj încălţăminte etc. — ne vorajuta să executăm produse de calitate şi mai bună. în magazinul bucureştean ■“■„Confecţia“ de pe Calea Victoriei e zilnic o mare afluenţă de cumpărători. Aici sânt desfăcute produsele Fabricii de tricotaje şi confecţii din Bucureşti. Cantitatea mare de produse vîndute prin magazin dovedeşte că moraa acestei fabrici este larg cunoscută, avînd un mare prestigiu în rîndurile Cumpărătorilor. Părerea celor care execută aceste produs® am aflat-o chiar la locul ..lex.de muncă. „ Sectorul 8 al Fabricii de tricotaje şi confecţii. Aici se produc tricoturi din fire de bumbac şi supraelastice — materia primă pentru lenjerie de corp, fuste plisate, jachete, veste, costumaşe pentru copii etc. Urmărind cu multă atenţie mersul maşinilor, triacterele veighează ca nici un defect să nu treacă neobservat. — Datorită maşinilor moderne cu care a fost dotată întreprinderea noastră — ne spune maistrul Ilie Clintop, un „veteran“ al industriei de tricotaje, reuşim să obţinem articole tricotate în contexturi variate şi într-o largă gamă de culori. Astfel, acum putem asigura o producţie de tricoturi din care se pot confecţiona zilnic circa 40.000 bucăţi de diferite articole din bumbac şi file supraelastice. Pentru a asigura calitatea corespunzătoare a tricoturilor produse, muncitorii din sectorul nostru acordă o mare atenţie funcţionării maşinilor. — Cît priveşte ciorapii — adaugă muncitoarea Constanţa Ene, se poate spune că şi aceştia se bucură de aprecieri. Sînt buni ciorapii fabricaţi de noi, dar pot fi mai buni. Mă refer la cei din fire supraelastice. Ne preocupă găsirea unei soluţii pentru evitarea deşirării acestora la călcîi şi vîrf. Scurte convorbiri cu Maria Stoica, Viorica Drăghici şi alte muncitoare, precum şi cu inginerul şef al întreprinderii ne-au dezvăluit cîteva din „surprizele" pregătite de colectivul acestei uzine a tricotajelor şi confecţiilor în anul 1962. Să anticipăm cîteva : apariţia în magazine a tricoturilor saniorizate şi a tricoturilor scămoşate; fabricarea unui sortiment bogat de îmbrăcăminte din fire sintetice supraelastice ; producerea unor noi modele de ciorapi şi din fire de bumbac mercerizat. Ne oprim deocamdată aici. In legătura cu calitatea produ■*■ selor am vrut să aflăm şi părerea tovarăşilor din conducerea întreprinderii „Metaloglobus". La această fabrică se realizează un mare număr de articole de uz casnic şi industrial, de la maşina de gătit cu petrol pînă la iorodourile utilizate la autocamioane şi tractoare. La întrebările noastre tovarăşii din conducerea „Metaloglobus“-ului au răspuns cu acelaşi : „Producem numai articole de bună calitate !" Oare chiar aşa să fie? Numai produse de bună calitate?! Pentru a ne edifica pe deplin asupra calităţii fermoarelor purtînd marca „Metaloglobus” ne-am abătut de pe firul interviurilor şi am recurs la părerea... cumpărătorilor. Am poposit într-un magazin de încălţăminte. Numeroase cumpărătoare probau noile modele — potrivite pentru anotimpul rece — şoşoni, ghete, ciumuliţe etc. Multe din aceste modele plac, combinaţiile de culori sunt reuşite, darla păcat , la unele nu se închid fermoarele. O altă pereche de ghete adusă din raft prezintă acelaşi defect. De aici bătaia de cap a vînzătorului şi nemulţumirea cumpărătorilor. Probabil că cei din conducerea întreprinderii producătoare consideră calitatea fermoarelor ca o chestiune neînsemnată. La această întreprindere, planul M.T.O. pentru anul 1962 cuprinde o serie de măsuri ca : îmbunătăţirea suportului textil pentru fermoare, fabricarea dinţilor dintr-un material mult mai rezistent la frecare, producerea unor fermoare fine pentru tricotaje etc. Toate acestea sunt măsuri bine venite, înfăptuirea lor va permite colectivului de aici să obţină produse de calitate. Numai că rezultatele concrete ale muncii desfăşurate in această direcţie ar fi trebuit analizate şi plnă acum de către tovarăşii de la „Metaloglobus* cu mai multă exigenţă. In lupta pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor — totdeauna este aici loc pentru mai bine ■— automulţumirea este un rău sfetnic. GH. PETRESCU S. UTAN Spor la muncă în 1962 colectivelor de Întreprinderi (Urmare din pag. I-bneficii peste plan, aceasta fiind o sursă principală de a spori resursele financiare ale statului. îndeplinirea întocmai a sarcinilor pe care planul de stat pe 1962 le prevede în legătură cu reducerea prețului de cost cere să fie continuată în ritm susţinut lupta pentru micşorarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, diminuarea procentului de rebuturi, eliminarea oricăror cheltuieli inutile, negospodăreşti. Răspunzând chemării partidului, oamenii muncii din fabricile şi uzinele ţării au desfăşurat, în anul ce s-a încheiat, o acţiune susţinută pentru ridicarea sistematicăi calităţii produselor Această acţiune trebuie continuată, dezvolată in 1962 Lupta pentru înalta calitate a produselor este o sarcină esenţială a întregii noastre economii şi ea trebuie să se afle mereu pe primul plan în preocupările şi activitatea fiecărui colectiv Viaţa a confirmat marea eficacitate a întrecerii socialiste in lupta pentru transpunerea in viată a sarcinilor de plan In anul 1962, prin grija organizaţiilor sindicale, întrecerea socialistă să cunoască un ‘şî mai' rttăre avint, să-şi sporească continuu eficienţa, devenind o şi mai largă tribună de stimulare şi răspîndire a iniţiativelor şi metodelor valoroase, de într-ajutorare tovărăşească în muncă. Anul 1962, care va încheia prima jumătate a planului de 6 ani, are o însemnătate deosebită pentru îndeplinirea în bune condiţii a Directivelor celui de-al IlI-lea Congres al partidului Muncind cu elan şi abnegaţie, sub conducerea partidului, desfăşurînd o rodnică activitate in toate domeniile, să facem ca noul an de muncă să însemne un an de noi şi măreţe înfăptuiri în lupta pentru Înflorirea economică şi culturală a ţării, pentru desăvîrşirea construcţiei socialismului în patria noastră, în atelierul de modele al fabricii „Teba“ Arad. Desenatoarea Elisabeta Vereş, lucrînd la realizarea unor noi modele pentru anul 1982. S GINTEIA Tragerea la sorţi a libreteor C.E.C. cu cîştiguri La tragerea la sorţi trimestrială a libretelor de economii C.E.C. cu cîştiguri din 31 decembrie 1961, au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii 589 cu 250 la sută 673 cu 200 la sută * 212 cu 100 la sută , 013 cu 50 la sută * şi 129, 176, 227, 305, 367, 446, 497, 670, 753, 807 , 949 cu 25 la sută. Sumele cuvenite drept cîştig se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al libretelor ieşite cîştigătoare. Ce va cuprinde planul de producţie al gospodăriei noastre (Urmare din pag. I-a) mai multe cereale şi să dezvoltăm creşterea animalelor. Şi la cultura griului şi la celelalte cereale s-au prevăzut (şi aplicat în parte) căColectiviştii noştri acordă o mare atenţie dezvoltării sectorului zootehnic, pentru că el asigură venituri bănești mari gospodăriei în tot cursul anului, contribuind totodată prin îngrășămintele naturale ce le furnizează la sporirea recoltelor. Prevedem ca în acest an să ajungem la 900 taurine, din care 400 vaci (adică 28 taurine din care 12,3 vaci la suta de hectare) cu o producţie de 3.000 litri lapte de fiecare vacă furajată, să îngrăşăm 2.000 de porci — de două ori şi ceva mai mult decît anul trecut, să mărim numărul scroafelor fătătoare la 300, să creştem 450 batali şi 12.000 de păsări. Efectivele de animale prevăzute pot fi realizate fără prea mari greutăţi, aproape în întregime din prăsila proprie. Construcţii avem şi sîntem pregătiţi să ridicăm încă două grajduri şi diferite alte construcţii. Avem de rezolvat însă probleme importante în legătură cu sporirea productivităţii animalelor, reducerea volumului de muncă la ferme, a costului produselor. în acest scop am luat o serie de măsuri pentru întărirea disciplinei în muncă, răspîndirea şi aplicarea experienţei fruntaşilor. Vom trimite circa 200 de viţele spre a fi ţinute pe timpul verii pe păşunile de la munte, vom păşuna porcii tineri, şi vom extinde metoda ţinerii tineretului taurin în stabulaţie liberă, care e foarte avantajoasă. Mari schimbări se vor produce la ferme în urma introducerii electricităţii , se va mecaniza stiri de sporire a producţiei la hectar. Trebuie să arătăm că şi la aceste culturi se prevăd metode agrotehnice avansate pentru sporirea recoltei la hectar, aprovizionarea animalelor cu apă şi furaje, mulsul vacilor, tunsul oilor etc. Fonduri băneşti avem, dar se simte nevoia unui sprijin mai eficace din partea organelor regionale pentru executarea lucrărilor care cer muncitori calificaţi. Avînd de hrănit efective mai mari de animale şi trebuind să Gospodăria noastră a planificat să valorifice prin contractele încheiate cu statul, în afară de mari cantităţi de cereale, şi 135 tone floarea-soarelui, 5.000 tone sfeclă de zahăr, 280 tone carne, 11,5 tone carne pasăre, 5740 hl. lapte, 3,2 tone lînă precum şi alte produse. Producţia de carne la 100 ha. creşte la circa 9 tone, fiind cu aproape 4 tone mai mare decît în 1961 iar cea de lapte la 17,7 tone. Nu am făcut toate calculele privind veniturile băneşti ce se vor realiza în anul acesta, dar ele vor fi desigur mai mari decît anul trecut căci sporeşte simţitor cantitatea de produse valoroase valorificate de gospodăria noastră. In momentul de faţă noi definitivăm proiectul de plan de producţie pentru ca pînă la mijlocul acestei luni să-l supunem dezbaterii le asigurăm raţii cit mai echilibrate, am prevăzut o serie de măsuri atît pentru sporirea producţiei de furaje cit şi pentru îmbunătăţirea calităţii lor. Astfel introducem în cultură mazărea furajeră pe o suprafaţă de 100 hectare, ţinînd seama că atît boabele cît şi vrejii de mazăre conţin substanţe hrănitoare valoroase necesare animalelor. O mare atenţie acordăm în acelaşi scop sporirii producţiei de trifoi şi lucernă, borceaguri. Pentru asigurarea unor cantităţi sporite de furaje am prevăzut extinderea culturilor intercalate (dovleci prin porumb) pe 250 ha., a culturii de porumb pentru siloz în cultură dublă după borceag de toamnă etc. Vom cultiva sfecla furajeră pentru vaci şi sfeclă de zahăr pentru porci, economisind astfel însemnate cantităţi de concentrare şi aprobării adunării generale a colectiviştilor. Dar nu este deajuns să întocmeşti un plan de producţie bun ci trebuie desfăşurată o intensă muncă politică şi organizatorică pentru antrenarea tuturor colectiviştilor la înfăptuirea lui. După ce va fi aprobat de colectivişti, noi vom defalca planul pe brigăzi şi echipe, stabilind, în funcţie de terenul sau animalele ce le au în primire, ce producţii trebuie să realizeze şi cu ce cheltuială de muncă, seminţe, furaje etc., ce metode trebuie să folosească pentru realizarea sarcinilor. Colectiviştii noştri sînt hotărîţi să muncească cu însufleţire pentru realizarea prevederilor arătate mai sus, ştiind bine că sporind producţia agricolă şi dezvoltînd proprietatea obştească ei fac din gospodăria colectivă izvor de belşug şi fericire. Prevederi pentru creşterea numărului de animale şi a producţiei lor Vom spori cantitatea de produse contractate cu statul LISTA DE CÎŞTIGURI la obligaţiunile C.E.C ieşite la sorţi LA TRAGEREA DE BAZA DIN 31 DECEMBRIE 1861 Cîştiguri în numerar LISTA DE CÎŞTIGURI la obligaţiunile C.E.C. ieşite la sorţi LA TRAGEREA SUPLIMENTARĂ DIN 81 DECEMBRIE 1961 Cîştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 Iei primesc l/j, 1/4 respectiv l/„ din cîştigurile de mai «tu. mi m. Valoarea cîştigurilor i K j! ° 3 7"S partial® totală o 3 l 08452 25 75 1100 7» 00« 1 20776 45 40 00 1 50 000 1 36289 43 23 000 1 48909 31 25 0 00 50.000 1 21030 36 10 000 1 23082 03 10 000 1 26673 26 10 000 1 44792 33 10 000 40 000 1 01966 28 «ooo 1 0381» 86 5 000 1 00872 20 ; ooo 1 15009 40 5 ooo 1 18030 35 ,00 1 19460 02 «Mo 1 25855 28 « ooo 1 29438 42 , o50 1 35409 25 o 000 1 54905 12 jg »».OOO Terminația iernei 55 225 02 o ooo 55 738 20 Imn 55 958 33 8 000 380.000 550 47 28 800 550 58 80 800 550 61______11______800 » 320 00« 1 834 TOTAL :________________1.920 000 în afara ciștigurilor tn bani s-au acordat tn plus cîștiguri In obiecta următoarelor obligațiuni C.E.C. Seria Nr. Seria Nr. 00316 41 45775 35 39955 89 50834 21 52307 04 25370 44 30244 36 05959 19 21385 03 18846 28 •c Oblig. Valoarea 3 cîștigătoare cîștigurilor a ----------------------*-----------— (/ O Seria Nr. Parțială Totală I 81495 02 100.000 100.000 1 27734 80 _50.000_ 50.000 1 04447 20 25.000 1 26345 33 __25.000 50.000 1 00832 49 10.000 1 05848 03 10.000 1 08806 29 10.000 1, 18203 47 10.000 1 22405 23 10.000 45803 33 __10.000_ 60.000 Terminația seriei 55 103 20 8 000 .275 000 55 092 14 2.000 55 189 10 2.000 55 247 23 2.000 55 455 44 2.000 55 600 04 2 000 550.ooo 550 08 44 800 550_______73 15______800 880.000 1.440 TOTAL :___________ 1.968 000 '____Taion nr 8 (1962) întreg ALECU IVAN CHILIA: „Asaltul timpului“ Printre volumele de reportaje apărute în ultimul timp în vitrinele librăriilor se numără şi cel al lui Alecu Ivan Chilia : „Asaltul timpului“ Autorul romanelor ,„Cuscrii“ şi „Ieşirea din Apocalips“ este şi un pasionat al drumeţiei. Străbătînd drumurile ţării, autorul înregistrează cu sensibilitate, nuanţat, transformările petrecute de la un an la altul în viaţa şi configuraţia satelor şi oraşelor noastre, creionează adesea cu măiestrie figuri de muncitori, ţărani colectivişti, activişti de partid Ciclul .Scrisori din Bărâaan“ e o încercare izbutită de a trage contururile unei monografii a satului de astăzi din câmpia dunăreană. Sunt relatate atât diferite episoade din viaţa nouă a colectiviştilor din comuna Dragalina. A devenit un adevăr bine cunoscut pentru ei faptul că pămîntul lucrat după metode agrotehnice moderne in gospodăria colectivă, rodeşte mult mai bine decit atunci cind fiecare tot lucra cu mijloace rudimentare petecul lui de pămint. Viaţa sătenilor e şi ea acum alta. Gospodăria colectivă le asigură venituri mari. Un badea Iordache a citit toate cărţile mai importante din biblioteca căminului cultural. Iar doi fraţi durea — Andrei şi Mihai — au o discuţie cit se poate de semnificativă la staţia de radioficare a comunei la legătură cu muzica clasică. E firesc deci ca in acest nou context social Gheorghe Zmeu, unul dintre putinii „individuali“ care au mai rămas in sat, să nu mai găsească nici un argument pentru a justifica fată de el insusi rămânerea „de o parte“, înţelegerea faptului ca merg împreună pe acelaşi drum ii apropie pe oameni şi sub raport sufletesc, dezvoltă in el minunate calităţi morale. Intr-o noapte de toamnă, undeva in mijlocul clipiei, departe de orice aşezare omenească, unul dintre cei doi tineri despre care e vorba in reportajul „A fost salvat Un om“ suferă un accident de maşină. Tovarăşul său face tot ce omeneşte e posibil pentru a-1 salva. Intîmplarea • reconstituită cu mijloace realiste, relevindu-se prietenia sinceră şi emoţionantă dintre cei doi tineri. Intr-un an reportaj — „Pe drumuri de vară“ — urmărim, de-a lungul unei zile din campania de primăvară, munca unui activist de partid din agricultură. Chibzuinţă rar calmul în“ luarea hotărârilor, canar citatea de a intui si de a lua hotărîri operative în cele mai diverse situaţii bogata experienţă in munca cu oamenii — sint trăsături care întregesc în chip vendic figura activistului de partid descris in reportajele lui GhikaAutorul trăieşte afectiv intîmplăti la relatate, se entuziasmează impreună cu eroii săi. Nu toate reportajele înmănuncheate în volum sint Insă la acelaşi nivel literar şi publicistic In unele din ele — şi mai ales cele din industrie — autorul nu reuşeşte să pătrundă cu destulă profunzime In esenţa fenomenelor pe care le descrie Rămlne totuşi meritorie străduinţa scriitorului de a cunoaşte mediul industrial, cu care se pare că e deocamdată mai putin familiarizat In alte cîteva reportaje, cum ar fi „Ei in Arcadia Ego I“ şi „Cuvînt Înainte“ pornind de la citate celebre, reporterul rămlne, in unele pagini la nivelul generalităţilor De asemenea, i se mai poate reproşa o anume superficialitate in caracterizarea unora dintre personajele descrise (bunăoară, tn caracterizarea lui Triţă Făniţă, directorul unei mari gospodării agricole de stat, autorul se opreşte doar la douăpasiuni“ ale acestuia: fotbalul şi şoferia. Primul care îşi reproşează— la câţiva ani distanţă — această apreciere de suprafaţă e chiar autorul. Recentul volum de reportaje al lui Ghika se înscrie, alături de alte cărţi de reportaje apărute în ultimul timp printre realizările merituoase ale scriitorilor noştri în oglindirea promptă şi directă a noului Cunoaşterea nemijlocită a realităţilor noastre contemporane, ca reporter, contribuie fără îndoială şi la îmbogăţirea experienţei de viaţă a scriitorului Al. Ivan Ghika. FL. AVRAMESCU in vitrinele librăriilor PORTO-FRANCO : Patria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21), București (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Ol Doja (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45 , 21), 23 August (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Libertăţii (10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30) AGENTUL X 25 - cinemascop: Republica (10; 12; 15; 17; 19; 21), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21). INTILNIRE PE CABLU : I C. Frimu (9,45; 12; 14,30; 16,45; 19; 21 15), înfrățirea între popoare (15,30; 18; 20,30), Alex. Sahia (9,45; 12; 14;15; 16,30; 18,45; 21) POVESTE DESPRE O FATA : Magheru (16,10; 12; 15; 17; 19; 21), Donca Sirao (16; 18; 20), N. Bălcescu (15; 17; 19, 21). CAIDUL, rulează la cinemato grafet® : V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19; 21), V Roaîtă (10; 12; 15; 17; 19- 21), Mioriţa (10; 12,15; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Volga (9,30; 11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). SOSEȘTE CIRCUL, rulează la cinematografele: 8 Martie (15; 17; 19, 21), Flacăra (15; 17; 19, 21). CAVALERII TEUTONI (cinemascop) — ambele serii : rulează la cinematografu! Lumina (10; 13,15; 16,30; 20). FLACARI ÎN TAIGA : Maxim Gorki (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Popular (15; 17; 19, 21) ALEXANDR NEVSKI : Central (9,45; 12, 14;15; 16,30; 18,45; 21) ULTIMUL MEU TANGO : Victoria (9, 11,80; 16.30; 19, 21,30) RAPSODIA UCRAINEANA : Tineretului TIB; 18,15; 20.30) VIKINGI : Grivita (14,20; 18.30; 18.40; 20,50) CIRCUL FARA CUPOLA • rulează la cinematograful Timpun Noi (9.45; 11.25; 12.85; 14.30; 16.05; 17.40; 19.15; 21) PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII : rulează in continuare de la orele 13 la cinematograful 18 Septembrie. REVISTA VISURILOR : 13 Septembrie (15; 17; 19; 21). CAZACII : Cultural (16; 18;15; 20,30), O. Coşbuc (16; 18; 20) ZECE PAŞI SPRE RASĂRIT - Unirea (15; 17; 19; 21) Olga Bancic (15; 17; 19; 20,45) RAIDUL VARGAT : rulează la cinematograful T. Vladimirescu (15; 17; 19, 21) CASTELUL DIN BASME : Munca (15; 17; 19, 21). SPECTATORI ÎN OFSAID : Moşilor 15; 17; 19; 21). CELE 400 DE LOVITURI : 16 Februarie (11; 15; 17; 19; 21) CARMEN DE LA RONDA : rulează la cinematograful M Eminescu (11,30; 15- 17; 19; 21) VÎNT DE LIBERTATE : Ilie Pintilie (16; 18; 20). EL HAKIM : 8 Mai (15; 17; 19; 21) SONATE : rulează la cinematografele G Bacovia (11,30; 15; 17; 19; 211. Aurel Vlaicu 115; 17; 19; 21) CAZUL GLEIWITZ : Drumul Serii (16; 18; 20). CÎND PRIMA VARA E FIERBINTE: 30 Decembrie (16; 18;15; 20;30) DEFILEUL : B Delavrancea (16; 18; 20) TELEVIZIUNE Orele 16,00 - EMISIUNEA PENTRU CLUBURILE DIN INTREPRINDEM Din cuprins ■ Telejurnalul săptămînii Ce dorim să realizăm în acest an. Respectarea sarcinilor de colaborare, condiţie de pază în îndeplinirea planului de producţie. Muzică uşoară CUM VA FI VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 4, 5 şi 6 ianuarie • Vreme «chimbătoare cu cer noroc Vor cădea precipitaţi» tacale sub formă ri ploaie şi lapoviţă in munţi şi în nordul ţării ninsoare Vini slab pină ca potrivit din sectorul nordic Temperatura în scădere ușoară Minimele vor fi cuprinse între plus 2 la minus 8 grade, iar maximele între plus 5 la minus 5 grade. Nr. 539? IN EDITURA POLITICĂ A APARUT: FIDEL CASTRO — Cuvintări alese. INFORMAŢII • Pe Calea Republicii din Oradea s-a deschis un nou magazin alimentar. Magazinul face parte din cele peste 40 unităţi comerciale modernizate şi specializate anul trecut în oraşul Oradea • Rezultatele tragerii speciale Loto Central din 31 XII 1961, Premiile obişnuite : 70 41 76 78 67 59 3 34 17 12 Premiile speciale: Premiul Special A 67 59 70; Premiul Special B 12 76 17; Premiul Special C 78 34 41. Premii suplimentare în obiecte și bani: Faza I 21 76 22; Faza II 66 49 62 35; Faza III 14 4 25 6 8 40; Faza IV 12 45 65 16 40; Faza V 45 3 61 60 47; Faza VI 3 49 76 29 47; Faza VII 1 25 65 35 57. Fond de premii 3.840.581.