Scînteia, februarie 1962 (Anul 31, nr. 5426-5453)

1962-02-01 / nr. 5426

Horgan al Comitetului Central al P.M.R. LA reşița. A intrat în funcțiune al doilea furnal de 700 m. c. REŞIŢA (cotesp. „Scînteii“). „­ Ieri, in jurul orelor 18, construc­­torii şi siderurgicii de la Com­binatul metalurgic din Reşiţa au sărbătorit un eveniment deose­bit : CEL DE-AL DOILEA FURNAL DE 700 M.C. A DAT PRIMA ŞARJA DE FONTA. Experienţa dobîndită de colectivul Întreprinderii de construcţii şi montaje metalurgice din Reşiţa, ca şi de întreprinde­rile colaboratoare, a permis re­ducerea timpului de execuţie a acestui furnal cu 7 luni faţă de construcţia primului furnal de aceeaşi capacitate, care a intrat in funcţiune anul trecut. In mo­mentul cind şuvoiul de fontă al primei şarje elaborate de echipa prim-furnalistului Ladislau Ka­­porny a început să curgă, sutele de constructori şi furnalişti pre­zenţi pe platou au salutat acest eveniment cu aplauze puternice. De menţionat că şi la acest furnal, ca şi la primul, proiectele, construcţia metalică, instalaţiile automate etc. au fost executate in întregime în ţară. La construcţia celor două fur­nale de 700 m.c. şi a anexelor acestora s-au utilizat peste 13.000 tone construcţii metalice, circa 18.000 tone zidărie refrac­tară şi mai bine de 4.000 tone utilaje şi mecanisme de Înaltă tehnicitate. La construirea furnalelor s-au folosit o serie de elemente teh­nice noi, neaplicate pînă acum in ţara noastră la construcţia furnalelor, ca, de pildă, tuburile Venturi pentru epurarea ga­zelor, distribuitorul rotativ de mare turaţie de la gîtul furnalu­lui, instalaţii pentru asigurarea funcţionării furnalului cu presiu­ne ridicată şi altele. Toate aceste elemente noi aplicate la ambele furnale, au ca efect creş­terea indicilor de utilizare şi re­ducerea preţului de cost al pro­ducţiei. CELE DOUA FURNALE NOI DE 700 M.C. ALE REŞIŢEI VOR DA ANUAL DE 4 ORI MAI MULTA FONTA DECIT S-A PRO­DUS IN ŢARA NOASTRĂ IN ANUL 1938. înainte de elaborarea primei şarje, in faţa noului furnal a avut loc o adunare consacrată marii victorii a constructorilor. Cu acest prilej, harnicul colectiv de constructori a fost felicitat de reprezentanţi ai conducerii Mi­nisterului Metalurgiei şi Con­strucţiilor de Maşini, ai C.C. al Uniunii Sindicatelor pe ramură, ai organelor regionale şi locale de partid, de conducerea com­binatului metalurgic Reşiţa. In încheiere, constructorii reşi­­ţeni au trimis o telegramă C.C. al P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prin care rapor­tează că cel de-al doilea furnal de 700 m.c. al combinatului me­talurgic Reşiţa a dat prima şarjă şi se angajează să obţină noi succese în îndeplinirea sarcini­lor de răspundere ce stau in faţa lor, în fotografie : Noul furnal de 700 m.c. (Foto : M. Andreescu) Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a unui grup de oaspeţi sovietici­ ­ în ziua de 31 ianuarie tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim­­secretar al C.C. al P.M.R., a primit pe tovarăşii E. E. Alexeev, şeful Depoului de locomotive Moscova- Triaj, I. M. Condratiev, pensionar feroviar, participant la primul su­­botnic, V. N. Ghelaşvili, inginer-şef tehnolog la Fabrica Tinandali nr. 1, L. S. Mamaladze, arhitectul Expo­ziţiei industriale din Tbilisi, D. Z. Romelaşvili, directorul Trustului „Samtrest“ din Gruzia, V. D. Ti­­ţişvili, specialist în vinificaţie, G. A. Tuşmalişvili, directorul Fabricii de şampanie din Tbilisi, aflaţi în ţara noastră într-o vizită prietenească ca invitaţi ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Român, care a fost în Uniunea Sovietică în vara anului trecut. Cu acest prilej, oaspeţii au rela­tat impresiile lor despre vizita fă­cută în R. P. Romînă şi a avut loc o discuţie prietenească. La primire au participat tovarăşii Chivu Stoica, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.M.R. şi Constantin Lăzărescu, membru supleant al C.C. al P.M.R. Pe şantierele noilor blocuri CLUJ (coresp. „Scînteii“),­­ în cartierul dintre străzile Libertăţii şi Ion Raţiu din oraşul Turda, unde în ultimii ani s-au ridicat noi blocuri de locuinţe pentru muncitorii şi sa­lariaţii din acest centru industrial, se află în construcţie alte clădiri, în prezent se lucrează la 4 blocuri care totalizează 106 apartamente. La Cîmpia Turzii au început lu­crările la toate blocurile de locuințe care se construiesc în acest an. Club pentru mineri BAIA SPRIE (trimisul „Scîn­­teii“). — în orăşelul Baia Sprie din regiunea Maramureş s-a amenajat un club pentru minerii şi muncito­rii de la exploatarea minieră din lo­calitate. Clubul dispune de o sală de fes­tivităţi cu 300 de locuri şi biblio­tecă. Aici îşi vor desfăşura activita­tea diferite cercuri. La vînătoare CRAIOVA (co­resp. „Scînteii"). — Zăpada şi viscolul din ultimele zile au îngreunat nu numai mişcarea vînatului, dar şi a vînători­­lor pe cîmp şi în pădure. Ieri, 31 ianuarie, s-au or­ganizat totuşi mul­te vînători, atît în jurul oraşului, cit şi în întreaga re­giune, în pădurea Coşoveni, de exem­plu, 19 vînători din Craiova au împuş­cat în cîteva ore 41 iepuri şi 5 fazani „la zbor". Cu această vînă­toare, sezonul la iepuri şi fazani s-a încheiat. Vînatul de reproducţie pentru sezonul viitor ră­mas „în teren" tre­buie ocrotit. Instalaţie de sortare a celulozei. De curînd, la fabrica de celuloză „N. Bălcescu“ din Zărneşti, a intrat în funcţiune o nouă instalaţie de sortori turbionari pentru Celuloză. Cu ajutorul acesteia se efectuează o mai bună sortare a celulozei. Prin intrarea în funcţiune­ a noii instalaţii, calitatea celulozei se îmbunătăţeşte, numărul de impurităţi pe metrul pătrat de celuloză reducîndu-se de trei ori faţă de celuloza obţinută cu vechea instalaţie. Stafiune experimentală agricolă la Secuieni-Roman BACĂU (coresp. „Scînteii"). — Re­cent, la Secuieni- Roman s-a creat o stafiune experi­mentală agricolă. Noua stafiune va studia condifiile specifice regiunii Bacău pentru a pu­tea recomanda uni­tăților socialiste so­iurile cele mai bune de cereale, precum şi meto­dele agrotehnice corespunzătoare. In cadrul staţiunii lucrează un număr de 12 cercetători. Terenurile şi ferme­le fostei gospodării agricole de stat Secuieni, precum şi ale centrului şcolar agricol de la Tri­­feşti au trecut la staţiunea experi­mentală. DE PESTE HOTARE In legătură cu viscolul Potrivit datelor primite de la Ins­titutul Meteorologic, în zilele urmă­toare vremea se va ameliora trep­tat. Vîntul va slăbi in intensitate, iar ninsoarea va căpăta un caracter izolat. Pentru ca activitatea întreprin­derilor, circulaţia şi aprovizionarea populaţiei să se desfăşoare în con­diţii cît mai apropiate de normal, în cursul zilei de ieri s-au luat în con­tinuare în Capitală o serie de mă­suri. In primul rînd s-a asigurat apro­vizionarea populaţiei cu pîine. In legătură cu aceasta informăm că morile din oraş dispun de făină su­ficientă pentru asigurarea unei apro­vizionări normale ; toate fabricile de pîine lucrează într-un ritm intens, cu capacitatea maximă ; există, de asemenea, mijloace de transport su­ficiente. Ca rezultat, centrele de des­facere au continuat să fie aprovi­zionate cu cantităţi mari de pîine, — numai în ziua de 30 ianuarie s-au vîndut populaţiei Capitalei cu 120 tone pîine mai mult decît într-o zi obişnuită. Cetăţenii să-şi cumpere pîinea în cantităţile ce le sînt nece­sare, ţinînd seama că nu există nici un fel de motive pentru a se crea „rezerve" ; aceasta ar fi în deza­vantajul cetăţenilor, cărora li se va învechi pîinea, şi nu ar putea decît să creeze greutăţi în buna aprovi­zionare. In magazine au fost trimise, de asemenea, pe lîngă celelalte pro­duse a­limentare, şi, cantităţi impor­tante de făină şi mălai. Aşa cum sîntem informaţi de că­tre conducerea I.C.A.R., din cauza înzăpezirii albiei Dîmboviţei şi a unor defecţiuni produse de viscol în alimentarea cu energie electrică a staţiilor de pompare a apei de la Crivina şi Ulmi, s-a produs o scă­dere simţitoare a debitului ele apă care alimentează oraşul. Din aceas­tă cauză s-a stabilit temporar un program de pompare a apei din sur­sele subterane. Echipe de interven­ţie lucrează intens la deblocarea de zaruri (blocuri de gheaţă) a Dîmbo­viţei in apropiere de Arcada. Pentru a se preîntimpina ivirea oricăror piedici de circulaţie, care ar putea crea greutăţi în desfăşu­rarea activităţii economice şi ad­ministrative, Ministerul Transportu­rilor şi Telecomunicaţiilor, precum şi comitetele executive ale sfaturi­lor populare sunt chemate să ia măsuri ca unităţile care au sarcina întreţinerii căilor de comunicaţie să mobilizeze toate forţele pentru asigurarea circulaţiei normale pe căile ferate şi pe căile de comu­nicaţii rutiere. Ministerele, celelalte organe centrale, instituţiile, Între­prinderile şi organizaţiile economi­ce sunt datoare să pună la dispozi­ţia Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi a comitetelor executive ale sfaturilor populare, la cererea acestora, camioane, trac­toare cu remorci, pluguri, precum şi orice alte mijloace de transport auto sau hipo. Împreună cu condu­cătorii acestora, pentru a fi utilizate la curăţirea zăpezii. Comitetele executive ale sfaturi­lor populare, cu sprijinul deputaţi­lor, al comitetelor de cetăţeni, comi­tetelor de stradă, de bloc etc., tre­buie să ia măsuri pentru antrenarea populaţiei la acţiunea de curăţire a zăpezii şi gheţii de pe străzi şi de pe toate drumurile publice, pentru respectarea obligaţiilor ce revin in această direcţie cetăţenilor, condu­cerilor de întreprinderi şi instituţii, astfel ca urmările viscolului să fie Înlăturate in cel mai scurt timp. i­ Şl In ziua de 1 februarie, cursuri­le şcolilor de cultură generală şi profesionale, precum şi Invăţămîn­­tul preşcolar, slnt suspendate In ora­şul şi regiunea Bucureşti şi in cele­lalte localităţi unde viscoleşte. —■—... - ■ ••«•—...­......... • -- —----------­Ce ne-a ajutat să devenim gospodărie fruntaşă Gospodăria de stat Hălchiu este situată în Ţara Birsei, nu departe de oraşul Braşov. Spre a con­tribui la aprovizionarea mai bună a oraşului, gospodăria a dezvoltat an de an creşterea animalelor pen­tru lapte şi carne şi legumicultura. In afară de aceasta noi cultivăm şi grîu şi alte plante. Extinderea mecanizării, experien­ţa dobîndită în organizarea muncii, hărnicia întregului colectiv de lucrători au făcut ca gospodăria să obţină an de an rezultate tot mai bune. Efectivele de animale s-au mărit mult, ajungînd la 4600 por­cine, 1400 taurine, din care 716 vaci, revenind la suta de hectare 42 vaci şi 284 porcine. Recoltele de cereale, plante tehnice şi furajere, precum şi producţiile de lapte, car­ne, etc. au crescut neîncetat, ajun­­gînd în anul trecut la 3221 kg. grîu la ha., aproape 25.000 kg. cartofi la ha., 3645 l. lapte de fiecare vacă etc. Contribuţia gospodăriei la a­­provizionarea populaţiei cu produ­se agroalimentare e tot mai însem­nată. Anul trecut, de pildă, noi am livrat 1.579.147 l. lapte, 387.000 kg. carne, 1230 tone de legume, 884 tone cartofi etc. Se înţelege că odată cu producţia au crescut şi beneficiile gospodăriei: 957.000 lei în 1957; 2.436.000 lei în 1959; peste 3 mi­lioane lei în 1961. Pentru toate aceste rezultate gos­podăria noastră a fost decorată, cu prilejul Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti, cu „Ordinul Muncii“ clasa I. Ce se află la baza acestor suc­cese ? Oameni bine calificaţi la locurile cheie Acesta este unul din „secretele" succeselor noastre. Fără oameni ca­lificaţi, pricepuţi şi conştiincioşi, care să pună tot su­fletul pentru ca rezultatele gospodăriei să fie me­reu mai bune, nu se pot obţine suc­cese însemnate. Ţinînd seama de aceasta, condu­cerea gospodăriei, sub îndrumarea atentă a organizaţiei de partid, a căutat ,să permanentizeze cadrele, să le îmbogăţească cunoştinţele de specialitate, să le educe. Şi trebuie spus că datorită muncii de zi cu zi a comuniştilor, care îndeosebi din experienţa G. A. S. Hălchiu prin exemplu personal au demon­strat celorlalţi muncitori ce calităţi se cer din partea unui lucrător în Gostat, cum trebuie să muncească şi să se comporte, datorită condi­ţiilor bune de viaţă create (în gos­podărie avem un club cu o bogată activitate, trei televizoare, echipe sportive, dormitoare curate), muncii perseverente pentru ridicarea cali­ficării oamenilor, am reuşit să ne creăm cadre de nădejde, perma­nente, ca mulgătorii Gheorghe Mar­tin şi Ion Agrijeanu, tractoriştii Martin Hubbes şi Günther Greger, brigadierii Dumitru Dumitrescu, Ioan Depner, Mihai Reip şi mulţi alţii. Desigur, pentru a se ajunge la aceste rezultate a fost nevoie de multă muncă. Cu vreo doi ani în urmă la gos­podărie a sosit Pop Aurel, un tî­­năr de vreo 30 de ani. Dorea să se angajeze ca îngrijitor la anima­le. A fost primit. Dar noi i-am spus limpede din capul locului. — Trebuie să te apuci să înveţi. Cu cunoştinţele pe care le ai, cu metodele folosite acasă, producţii mari nu se pot realiza. A fost sprijinit să înveţe. L-au ajutat şi mulgătorii mai vechi şi inginerul zootehnic, a urmat cursurile zootehnice organizate în gospodărie. Astăzi se numără prin­tre fruntaşi, în felul acesta au fost ajutaţi să crească mulţi alţi munci­tori din gospodărie. Cînd cuceririle ştiinţei sunt aplicate în practică Datorită înzestrării cu maşini mo­derne, datorită cunoştinţelor te­meinice şi iscusinţei de care dau dovadă inginerii, brigadierii, îngri­jitorii de animale şi mecanizatorii, pămîntul a început să fie tot mai bine lucrat, animalele tot mai bine hrănite şi îngrijite. A devenit un lucru obişnuit ca în gospodărie să se execute pe toa­te suprafeţele alături adinei de vară sau de toamnă, să se încor­poreze în sol îngrăşăminte organi­ce şi chimice în cantităţi corespun­zătoare, să se folosească sămînţă din soiuri productive şi să se exe­cute semănatul la timp şi în cele mai bune condiţii, să se facă lu­crările de întreţinere cînd e nevoie. Aceasta nu numai la grîu şi sfecla de zahăr, ci şi la culturile furajere. Mai trebuie adăugat un lucru. Da­torită vechimii pe care o au în gospodărie (unele cadre lucrează la G.A.S. Hălchiu de peste cinci ani), oamenii au început să cunoască în mod temeinic condiţiile naturale, calitatea pămîntului de pe diferite tarlale etc. Or, aceasta ne dă po­sibilitatea să aplicăm diferenţiat, în funcţie de teren sau de alţi fac­tori, o metodă sau alta de lucrare a pămîntului. Anul trecut urma să prăşim de trei ori cele 204 hectare cu porumb pentru siloz. Ţinînd seama de te­ren, de starea culturii etc. conduce­rea gospodăriei a hotărît ca pe unele tarlale să se facă şi praşila a patra. Rezultatul a fost că în loc de 30.000 kg. porumb siloz la hec­tar am recoltat peste 37.000 kg. Sporul de producţie a acoperit cu prisosinţă cheltuielile făcute în plus. în diferite ocazii sunt întrebat: „Voi creşteţi multe animale. De la ele obţineţi producţii bune, la un preţ de cost mai mic decît în alte locuri. Cum faceţi aceasta în asemenea situaţii răspund: Să nu credeţi cumva că la baza pro­ducţiilor mari pe care le realizăm stau metode deosebite, necunoscute în alte locuri. Metodele pe care le folosim sunt cele pe care le ştim cu toţii. Numai că noi ne-am obişnuit să le respectăm întru totul. Facem o selecţie riguroasă a a­­nimalelor pe care le avem, reţinem în fiecare an prăsila de la vaci şi scroafe. Mulţumită acestui fapt, precum şi cumpărării de animale, într-un timp scurt efectivele noas­tre au crescut mult, s-au îmbună­tăţit calitativ. Dar efective sporite nu înseamnă întotdeauna produc­­ţie-marfă mare. Fără furaje sufi­ciente, variate şi de bună calitate, AL. BUDUREANU directorul G.A.S. Hălchiu regiunea Braşov (Continuare în pag. V-a) IN ADUNAREA GENERALA A O.N.U., 99 de ţări au votat rezolu­ţia prezentată de 45 ţări afro-asia­­tice, care condamnă represiunile colonialiştilor portughezi în Angola (Amănunte în pag. VI-a). REPREZENTANŢA U.R.S.S. LA O.N.U. a dat publicităţii o declara­ţie în care demască manevrele pu­terilor occidentale în Consiliul de Securitate, unde au împiedicat dis­cutarea problemei congoleze (Amă­nunte în pag. VI-a). LA PUNTA DEL ESTE s-a încheiat conferinţa C.S.A., în cadrul căreia 6 ţări latino-americane — cele mai mari — nu au votat rezoluţiile an­­ticubane, în ciuda presiunilor exer­citate de secretarul de stat al S.U.A., Rush. (Amănunte în pag. VI-a). 32 DE DEŢINUŢI ALGERIENI, prin­tre care 14 condamnaţi la moarte, au evadat în noaptea de 30 spre 31 ianuarie, din închisoarea oraşului Blida (Algeria). LA OBER-BOLHEIM, regiunea Dü­ren, (R.F.G.) a avut loc o adunare extraordinară a consiliului comu­nal în cadrul căreia s-a cerut li­chidarea bazei aeriene militare Ner­­wenich din apropiere, unde s-a prăbuşit un avion al Bundeswehru­­lui. Locuitorii din Ober-Bolheim şi-au exprimat hotărîrea de a bara şo­seaua spre Nerwenich și chiar pista de decolare a aerodromului militar. I­NVE­n­t­a . Vreo sută de colecti­vişti din Păuleşti, răs­­punzînd convocării făcute de bibliotecară, s-au a­­dunat într-o după-amiază geroasă, într-una din în­căperile căminului cultu­ral, să discute despre nişte carii. Cărţi cu privi­re la cultura cimpului, grădinărit, însilozarea po­rumbului, îngrăşăminte, îmbunătăţirea raselor de animale. Discuţia a îm­­brăcat pe nesimţite hai­na de lucru a unei ve­ritabile consfătuiri de pro­ducţie. Intre alţii, a luat cu­­vîntul şi comunistul Ale­xandru Szekely, unul din­tre oamenii de bază ai sectorului zootehnic. — Ne-am făcut un obi­cei, noi, îngrijitorii de a­­nimale, între două mul­suri, intre două furajări, cînd avem ci­te un ceas liber, ne strîngem şi citim din cartea împru­mutată de la bibliotecă. Scrie în ea despre creş­terea animalelor. Eu ci­tesc o pagină-două, cei­lalţi tovarăşi ascultă, a­­poi discutăm despre cele citite. Cartea o păstrăm la locul de muncă. Locul de muncă al lui Szekely e grajdul viţeilor. / Instantanee/ De vreo jumătate de an şi mai bine, au viţeii gos­podăriei un grajd al lor. Creşa lor. E bine aşa. Li se asigură astfel o mai atentă îngrijire şi „pre­şcolarii" cresc ceva mai repede şi mai voinici. Patru despărţituri are grajdul; pe patru grupe de virstă, in funcţie de regimul specific ce li se aplică, sunt grupafi viţeii. După ce te conduce dintr-o încăpere in alta şi-ţi arată, prin gesturi de o anume gingăşie, cum ii hrăneşte cu bibe­ronul, Szekely deschide o uşă şi, ceremonios, te pofteşte în... birou. Inven­tarul biroului merită tran­scris : o masă lungă, nege­luită, acoperită cu muşa­ma. Aici ne adunăm şi citim — explică harnicul îngrijitor, dincoace — arată o po­licioară curată de lemn, pe care se văd cărţi, broşuri şi ziare d­e bi­blioteca noastră tehnică; pe aceeaşi policioară stă şi aparatul de radio, un „Bucureşti 500" (cu claviatură, mi se pare) , alături, un dulap-far­­macie. Prin uşiţa-i între­deschisă, văd înşiruite cu grijă, pe foi albe de hîrtie, fiole de penici­lină. ...Cîteva piese de In­ventar. Și tot atîtea noi dimensiuni ale unei stră­vechi meserii — prac­ticată în 1962. V. VIXTU vacanţa mm\m\ Peste cîteva zile, tineretul univer­sitar va intra în vacanţă, în sta­ţiunile de pe Va­lea Prahovei îşi vor petrece o va­canţă frumoasă a­­proape 5.000 de studenţi. Conducerile instituţiilor de învă­­ţămînt superior şi asociaţiile stu­denţilor, cu sprijinul organizaţiilor U.T.M., au alcătuit programe care prevăd excursii, seri cultural-edu­cative, întîlniri ale tineretului uni­versitar cu oameni de ştiinţă şi cul­tură, activişti de partid şi de stat, care vor vorbi studenţilor despre probleme actuale ale politicii in­terne şi internaţionale, ale ştiinţei şi culturii etc. Sunt programate pentru fiecare seară spectacole ci­nematografice sau teatrale, reuni­uni tovărăşeşti. Cele mai bune formaţii artistice studenţeşti, prin­tre care brigăzile artistice ale In­stitutului de construcţii din Bucu­reşti, Institutului medico-farma­­ceutic din Cluj, orchestrele de mu­zică uşoară ale Institutului poli­tehnic din Timişoara şi Universi­tăţii „Al. I. Cuza“-Iaşi ş.a. vor pre­zenta programe în faţa studenţilor aflaţi la odihnă. Este de dorit ca la Sinaia, Pre­deal şi Buşteni conducerile sta­ţiunilor să ia măsuri pentru a asigura studenţilor veniţi la odihnă condiţii cît mai bune de cazare. Bibliotecile caselor de cultură din staţiunile de odihnă să fie în­zestrate cu noutăţi literare şi ştiin­ţifice. Bazele sportive studenţeşti tre­buie pregătite şi ele pentru aceste zile. Vacanţa este un bun prilej pentru ca, în număr mare, studenţii să practice sporturi de iarnă. Studenţii care nu vor pleca în tabere vor frecventa casele de cul­tură şi cluburile studenţeşti din centrele universitare. Ei aşteaptă pentru zilele de vacanţă pro­grame variate şi interesante. Aso­ciaţiile studenţilor sunt chemate să acorde o deosebită atenţie conţinu­tului programelor cultural-edu­cative. Grija şi răspunderea pentru în­treaga activitate de organizare şi pregătire a vacanţei de iarnă a studenţilor revine conducerilor in­stituţiilor de invăţămînt superior şi asociaţiilor studenţilor. De modul în care vor folosi largile posibili­tăţi create pentru odihna tineretu­lui universitar depinde ca şi zilele acestei vacanţe de iarnă să fie pe­trecute cît mai plăcut şi folositor. La Casa de cultură a tineretului din raionul Tudor Vladimír Nica din Capitală a avut loc o călduroasă manifestare de solidaritate cu cauza Cubei revoluționare. In fotografie : aspect din timpul adunării. (Darea de seamă în pag. 5-a)

Next