Scînteia, martie 1962 (Anul 31, nr. 5454-5484)
1962-03-01 / nr. 5454
L' Organ al Comitetului Central al P.M.R ÎN ŞCOALA DE AZI a Ţării noastre, ca ţi celorlalte tSri socialiste, ti este caracteristic nu numai ritmul înalt de dezvoltare a economiei, ci ţi un puternic avînt al răspîndirii culturii, o largă dezvoltare a şcolii, tnvăţămîntului public de toate gradele. Asigurînd efectiv accesul la învăţătură şi cultură maselor largi, tuturor fiilor de oameni ai muncii — fapt de neconceput într-o ţară capitalistă — statul nostru este fi profund interesat ca cetăţenii săi să fie oameni culţi fi instruiţi, capabili să depună o muncă de înaltă calificare în folosul colectivităţii. Partidul şi statul nostru acordă o mare atenţie dezvoltării şcolii — temelia unui înalt nivel cultural de masă, principalul izvor de cadre necesare construcţiei socialiste. Niciodată în istoria ţării noastre n-a învăţat în şcolile de toate gradele un număr atît de mare de tineri ca astăzi. Faţă de 1938, numărul elevilor din clasele I-VII este în actualul an şcolar mai mare cu peste un milion, iar în facultăți şi în institutele de învățămînt superior învaţă cu circa 55.000 studenţi mai mulți decît în 1938. Caracteristic pentru dezvoltarea şcolii în anii regimului nostru este creşterea continuă, de la an la an, a numărului de elevi şi studenţi, de cadre didactice, a numărului de şcoli şi facultăţi. Să ne referim, bunăoară, la învăţămîntul de cultură generală. In actualul an şcolar el cuprinde 2.788.932 elevi, cu aproape 233.000 mai mulfi decît în anul şcolar 1960—1961 şi cu aproape 475.000 mai mulfi decît în 1959-1960. E în continuă creştere şi numărul muncitorilor — peste 74.000 în acest an — care, după orele de producţie, îşi completează studiile în şcolile serale. Cît priveşte numărul de şcoli medii de cultură generală, el se ofevi înscrişi ai ÎNVÂŢĂMÎNTUL DE CULTURA GENERALA *Numărul studenţilor DIN FACULTĂŢI____ ridică la 449, cu 62 mai multe față de anul trecut. După cum se ştie, actualul an şcolar marchează un moment însemnat în dezvoltarea învăţămîntului nostru, în mersul revoluţiei culturale. Aproape întregul tineret de vîrstă şcolară va absolvi şcoala de 7 ani, înfăptuindu-se totodată trecerea treptată la învățămîntul general obligatoriu şi gratuit de 8 ani. Se realizează astfel cu un an mai devreme prevederile Congresului al lll-lea al partidului în această privinţă. Corespunzînd cerinţelor noii etape de dezvoltare a ţării — etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste — aceste prevederi urmăresc ca şcoala să asigure tineretului cunoştinţe de cultură generală mai cuprinzătoare, să realizeze o mai strînsă legătură a învăţămîntului cu viaţa, cu producţia, o dezvoltare multilaterală şi armonioasă a tinerei generaţii. Cerinţelor mereu crescînde de cadre cu înaltă calificare tehnică le răspund sporirea numărului de elevi în învăţămîntul profesional, menit să pregătească muncitori pentru toate ramurile industriei. In actualul an şcolar, pe băncile şcolilor profesionale învaţă aproape 155.000 elevi, cu peste 27.000 mai mulţi decît în anul precedent. Pentru tineretul acestor şcoli s-au creat condiţii de însuşire a meseriei la care nici nu puteau visa ucenicii în trecut : şcoli, laboratoare şi ateliere bine înzestrate, cantine, cămine, cluburi. în timpul practic pe care tinerii o fac în fabrici şi uzine, muncitorii şi tehnicienii le îndrumă cu grijă părintească primii paşi în însuşirea meseriei. Pe lîngă cunoştinţele de specialitate, elevii şcolilor profesionale capătă totodată cunoştinţe de cultură generală, corespunzătoare profilului muncitorului de azi. Sporeşte în actualul an şcolar şi numărul elevilor din Invăţămîntul tehnic şi tehnic de maiştri — aproape 64.000 elevi , care formează pe viitorii tehnicieni şi maiştri ce vor deveni organizatorii procesului de producţie la locul lor de muncă. In pregătirea cadrelor cu calificare înaltă necesare avîntului economiei şi culturii socialiste, un mare rol revine invăţămîntului superior. Orientat în direcţia intereselor construcţiei socialiste, pregătind un număr tot mai mare de tineri pentru profesiuni legate de necesităţile economiei naţionale, ale cercetărilor ştiinţifice etc, el s-a dezvoltat considerabil în anii regimului demo(Continuare In pag. II-a) Plecarea unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale in Birmania, Indonezia şi India O delegaţie a Marii Adunări Naţionale a R.P. Romíne a plecat miercuri dimineaţă într-o vizită în Uniunea Birmană, Republica Indonezia şi Republica India, la invitaţia preşedinţilor parlamentelor din aceste ţări. Aceasta este o vizită de răspuns la vizitele făcute în ţara noastră de către delegaţii ale acestor parlamente. Delegaţia, condusă de acad. Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale şi al grupului naţional român al Uniunii interparlamentare, este alcătuită din deputaţii Roman Moldovan şi Ludovic Takacs, membri ai Consiliului de Stat, Cornel Burtică, Tudor Ionescu, Constantin Mateescu, Marin Rădoi şi Stoian Stanciu. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost de faţă Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Anton Moisescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Dionisie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, numeroşi deputaţi, Horaţiu Iancu, ambasadorul R.P. Romíné în India, Pavel Silard, ambasadorul R.P. Romíné în Indonezia, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi al Marii Adunări Naţionale. Au fost prezenţi ambasadorul Indoneziei la Bucureşti, Sukrisno, şi K.M. Kannampilly, consilier al ambasadei Indiei. ★ In cursul zilei delegaţia a ajuns la Praga. Pe aeroportul din Praga, deputaţii romîni au fost întîmpinaţi de V. Skoda, vicepreşedinte al Adunării Naţionale a R. S. Cehoslovace, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe al R. S. Cehoslovace şi deputaţi ai Adunării Naţionale, precum şi de Gh. Niţescu, ambasadorul R. P. Romíné la Praga. La 28 februarie delegaţia a fost primită de Zdenek Fierlinger, preşedintele Adunării Naţionale a R.S. Cehoslovace, cu care a avut o convorbire cordială. In cea de-a doua jumătate a zilei, oaspeţii români au vizitat Praga. (Agerpres) Instalaţia de acetilenă a uzinei de fibre sintetice Săvineşti. (Foto : Gh. Vintilă) Noi linii tehnologice automate Cinci linii automate pentru prelucrarea unor piese de mare serie au fost recent montate în uzinele constructoare de maşini din Braşov (3 la uzinele de autocamioane „Steagul Roşu“ şi cîte una la Uzinele de tractoare şi „Rulmentul"). In prezent sunt în curs de execuţie încă două asemenea linii tehnologice — una la Uzinele „Steagul Roşu“ din Braşov şi alta la Uzinele de vagoane din Arad — care vor fi puse în funcţiune pînă la sfîrşitul anului. Aceste linii sunt formate din grupuri de maşini-unelte automate, aşezate în ordinea efectuării operaţiilor procesului de producţie. Piesele sînt aduse în faţa maşinilor pentru prelucrare cu ajutorul unor instalaţii care, de asemenea, sînt automatizate. Randamentul acestor linii este de 6—10 ori mai mare decît în cazul cînd s-ar fi folosit maşini-unelte universale. Construcţii de drumuri In regiunea Braşov a fost terminată construcţia unui nou drum care, traversînd masivul Lupului, leag* * Tg. Secuiesc cu localităţile de pe Valea Buzăului. Realizat în urma propunerilor făcute de cetăţeni în campania ultimelor alegeri de deputaţi, el scurtează traseul între aceste localități cu 40 km. Cursuri pentru crescătoarele de păsări Gospodăriile agricole colective din raionul Caracal şi-au propus, printre altele, în planurile lor de producţie să crească aproape 300.000 păsări. Pentru pregătirea crescătoarelor de păsări, la reşedinţa raionului s-a organizat şcolarizarea unui număr însemnat de colectiviste. Timp de 10 zile, o primă serie de 187 colectiviste au şi urmat cursurile, iar în prezent învață alte 200 colectiviste. Lărgirea reţelei de electrificare BACĂU (coresp. „Scînteii”). Recent, a fost pusă sub tensiune linia de 15 kV Şişcani — Podu Turcului în lungime totală de 28 km. Linia are o mare importanţă pentru ridicarea economiei şi social-culturală a localităţilor din această parte a regiunii. Ea va alimenta cu energie electrică zeci de localităţi şi unităţi socialiste, printre care şi S.M.T.-Zeletin. lAfl Nou« ktonic „tara" din Piața Unirii. (Fotó : In interiorul ziarului: • Viaţa de partid — Nu uita că eşti tînăr de V. Bîrlădeanu (pag. 2-a). • Din sat în sat cu caravana cinematografică de N. Mocanu (pag. 2-a). • Toma George Maiorescu: Unde Volga scapără scîntei (pag. 3- a). • L. Rodescu : Cronica evenimentelor Internaţionale (pag. 4- a). COMUNICATUL Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la rezultatele recensămintului animalelor domestice din ianuarie 1962 Intre 3—10 ianuarie 1962 s-a efectuat în întreaga ţară recensămîntul animalelor domestice, stabilindu-se efectivele pe specii, rase, grupe de vîrstă şi sexe. I. LA 3 IANUARIE 1962 EFECTIVELE DE ANIMALE AU FOST URMĂTOARELE : 4707,4 mii bovine, din care : 2143,9 mii vaci (inclusiv 134,8 mii bivoliţe) 4665,4 mii porcine, din care : 408,1 mii scroafe 12846,8 mii ovine şi caprine 44691,9 mii păsări. II. NIVELUL EFECTIVELOR DE ANIMALE LA 3.1.1962 PREZINTĂ O CREŞTERE ÎNSEMNATA FAŢA DE ANUL 1938, DUPĂ CUM REZULTA DIN DATELE DE MAI JOS : Dacă se au in vedere pierderile considerabile de animale cauzate de război, precum şi de seceta din anii următori, 1945 și 1946, creşterea efectivelor de animale este remarcabilă. Faţă de sfîrşitul acestei perioade, la 3 ianuarie 1962 numărul animalelor din ţara noastră este mai mare la bovine cu 51,2 la sută (la vaci şi bivoliţe cu 41,6 la sută), la porcine de 3,4 ori iar la ovine şi caprine cu 72,2 la sută. La 3 ianuarie 1962 în comparaţie cu anul 1958, cînd s-a efectuat precedentul recensămînt al animalelor, numărul bovinelor a fost mai mare cu 5,3 la sută (al vacilor cu 10,4 la sută), al porcinelor cu 43,6 la sută, al ovinelor cu 18 la sută și al păsărilor cu 27,7 la sută. Această sporire a efectivelor a avut loc concomitent cu desfășurarea pe front larg a procesului de colectivizare a agriculturii (în perioada 1 ianuarie 1958—31 decembrie 1961 suprafaţa agricolă a gospodăriilor agricole colective a crescut de aproape 4 ori, ajungînd la circa 6 milioane hectare). Creşte în ritm deosebit de rapid efectivul de animale din gospodăriile agricole de stat şi cel în proprietate obştească din gospodăriile agricole colective. La începutul anului 1962 densitatea animalelor la 100 hectare teren în gospodăriile agricole de stat şi colective a crescut — faţă de începutul anului 1958 — la bovine cu 170,8 la sută, la vaci cu 173,7 la sută, la porcine cu 11,7 la sută şi la ovine cu 7,8 la sută. In afara efectivelor de animale în proprietate obştească din gospodăriile agricole colective, ţăranii colectivişti în gospodăria lor personală, întovărăşiţii şi ţăranii cu gospodărie individuală deţin în proprietate personală mai multe vaci decît aveau toţi ţăranii săraci şi mijlocaşi (cu pînă la 5 ha. teren) în anul 1938. De asemenea, în proprietatea lor personală se găsesc de 1,6 ori mai multe porcine şi aproape de 2 ori mai multe păsări decît în anul 1938. III. S-AU OBŢINUT SUCCESE IN CEEA CE PRIVEŞTE ÎMBUNĂTĂŢIREA STRUCTURII EFECTIVELOR DE ANIMALE PE GRUPE DE VIRSTA ŞI SEXE. Ponderea vacilor şi a junincilor în total taurine a crescut de la 46,2 la sută în anul 1958, la 50,5 la sută în anul 1962, iar a tineretului femei de la 21,3 la sută la 26,3 la sută, ceea ce constituie o bază mai largă pentru sporirea în continuare, în proporţii mereu mai mari, a efectivelor de animale. Dotarea agriculturii cu mijloace pentru mecanizarea muncilor agricole a permis reducerea numărului animalelor de muncă şi creşterea efectivelor animalelor de producţie ; numărul boilor de *) După datele publicate în „Statistica animalelor domestice pe 1935“, editată de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor (Bucureşti 1936), din totalul gospodăriilor ţărăneşti cu pînă la 3 ha teren peste 50 la sută nu aveau nici un animal de muncă. In aceeaşi situaţie se muncă a scăzut de la 1 756 mii (16,9 la sută din total bovine) în anul 1958, la 427 mii (9,1 la sută) în anul 1962 ; numărul cabalinelor a scăzut de la 1309 mii la 1013 mii.*) IV. ODATĂ CU CREŞTEREA NUMĂRULUI ANIMALELOR S-A REALIZAT ŞI O ÎMBUNĂTĂŢIRE A STRUCTURII EFECTIVELOR PE RASE. La începutul anului 1962, la taurine circa 78 la sută din femele sînt animale din rase superioare şi metişii lor (Bălţată romînească, Brună, Pinzgau de Transilvania şi Roşie dobrogeană), faţă de numai 42,7 la sută în anul 1935 ** * I.). Aproape 95 la sută din vacile, junincile şi tineretul femei din gospodăriile agricole de stat şi 85 la sută din gospodăriile agricole colective sînt de rase îmbunătăţite şi superioare. Din totalul ovinelor cele cu lînă fină şi semifină reprezintă în prezent 47 la sută faţă de 32,1 la sută înregistrate la recensămîntul din anul 1955. In gospodăriile agricole de stat ovinele cu lînă lină şi semifină reprezintă 95 la sută, iar în gospodăriile agricole colective 75 la sută din efectivele totale. • Sporirea continuă a efectivelor de animale este rezultatul succeselor obţinute în transformarea socialistă a agriculturii, al măsurilor economice luate de partid şi guvern pentru stimularea creşterii animalelor prin cointeresarea materială a ţărănimii, căreia i s-a acordat în permanenţă un sprijin masiv: credite lesnicioase şi pe termen lung, aprovizionarea cu materiale de construcţii pentru adăposturi, cu reproducători de rasă, asistenţă tehnică şi zooveterinară etc. Efectivele de animale de la începutul anului 1962 asigură condiţii favorabile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al lll-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea continuă a şeptelului şi a producţiei animale, pentru creşterea permanentă a veniturilor ţărănimii muncitoare şi a nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră, aflau 30 la sută din gospodăriile ţărăneşti cu 3,5 ha teren. Circa 1/3 din numărul vacilor erau folosite la jug. **) „Statistica animalelor domestice pe anul 1935” (București, 1936) DIRECŢIA CENTRALĂ DE STATISTICA DE PE LINGĂ CONSILIUL DE MINISTRI AL R.P.R. 1938 Spor 1962 faţă de 1938 mii capete mii capete în procente — bovine 3652,6 1054,8 28,9 din care — vaci 1786,9 357,0 20,0 — porcine 2760,6 1904,8 69,0 — ovine și caprine 10450,8 2396,0 22,9 — păsări_____________________________________27325,0 17366,9 63,6 Cu agricultura colectivizată, raioanele Negreşti,Gurahonţ şi Ploieşti PE CALEA ARATATA DE PARTID IAŞI (coresp. „Scînteii"). — la raionul Negreşti, prin încheierea colectivizării agriculturii, 24.599 familii de ţărani muncitori, constituiţi în 51 gospodării colective, muncesc laolaltă 61.862 hectare. Terminarea colectivizării agriculturii în raion este urmarea unei susţinute munci politice şi educative de masă, desfăşurate în rîndul ţăranilor întovărăşiţi de către organele şi organizaţiile de partid şi sfaturile populare. Un loc important în cadrul acestei activităţi l-au ocupat popularizarea prin broşuri, pliante şi afişe, foi volante, grafice etc. a rezultatelor bune obţinute de gospodăriile colective din Ţibăneşti Tungujei, Sofroneşti şi altele. Vizitele la gospodăriile fruntaşe, cît şi discuţiile purtate la reîntoarcere, în cadrul căminelor culturale, au lămurit întovărăşiţilor probleme legata de munca în gospodăria colectivă, de retribuţia zilelor-muncă etc. ; întovărăşiţii s-au convins de viaţa tot mai bună, de la an la an, a colectiviştilor. Comitetul raional de partid a luat o serie de măsuri în vederea consolidării şi întăririi continue a gospodăriilor colective. In raion au venit să muncească, în acest an, ingineri agronomi, tineri absolvenţi ai facultăţii, în gospodării au fost trimişi activişti de partid şi de stat şi specialişti care ajută pe colectivişti la întocmirea planului de producţie şi la organizarea muncii. In multe gospodării colective se desfăşoară cu succes acţiunea de formare a teraselor pe dealurile erodate în vederea plantării lor cu viţă de vie şi pomi fructiferi. De asemenea, s-au luat măsurile necesare pentru pregătirea în cît mai bune condiţii a campaniei agricole de primăvară. In ziarul de ieri am publicat ştirea terminării colectivizării agriculturii raionului Costeşti, regiunea Argeş, în fotografie : verii Ion Grigorescu şi Ion R. Grigorescu, din comuna Cornăţel depunînd cererile de înscriere in G.A.C., tovarăşului Toma Ionescu, preşedintele gos- Puterea exemplului viu ORADEA (coresp. „Scînteii"). — Zilele trecute s-a încheiat colectivizarea agriculturii şi în raionul Gurahonţ din regiunea Crişana. Cele 7.158 familii de ţărani din raion sînt unite în prezent in 26 gospodării colective care deţin 18.379 ha. teren. Iniaţa ţăranilor muncitori din raionul Gurahonţ au stat ca exemple vii rezultatele obţinute de gospodăriile colective fruntaşe. Producţia medie obţinută anul trecut de gospodăriile colective din raion a fost cu 350 kg. grîu şi cu 500—600 kg. porumb boabe la hectar mai mare dech cea rea- Uzată de ţăranii întovărăşiţi. Ca rezultat al producţiilor mari, valoarea zilei-muncă la majoritatea gospodăriilor colective a fost de peste 30 lei. Pe lîngă exemplele oferite de gospodăriile colective din raion, mii de ţărani de aici au vizitat gospodăriile colective din Sîntana Mădăras, Olari, Şimand şi alte unităţi fruntaşe cunoscute în întreaga ţară unde au făcut cunoştinţă cu viaţa nouă a colectiviştilor. In acelaşi timp, preşedinţii gospodăriilor colective din Buteni, Sîntana precum şi numeroşi alţi participanţi la Consfătuirea pe ţară e ţăranilor colectivi ş- au vorbit ţăranilor întovărăşiţi despre munca în gospodăria colectivă, despre avantajele ce le oferă aceasta formă superioară de cooperare în producţia agricolă. S-au folosit, de asemenea serile de calcul, serile de întrebări şi răspunsuri, prelucrarea în adunări a documentelor Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti în numeroase localităţi din raion a fost prezentat în ultima vreme filmul documentar „Pe drumurile Crişanei“ , la căminele culturale s-a desfăşurat o bogată activitate cultural-artistică legată de colec CONVINŞI DE FAPTE PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii”). — In ultimele zile s-au inaugurat noi gospodării agricole colective în comunele Plopeni, Boldeşti, Ciumaţi, Valea Cucului şi Iordăcheanu din raionul Ploieşti. In acelaşi timp numeroase familii de ţărani muncitori au intrat în gospodăriile colective mai vechi. Raionul Ploieşti este astfel cel de-al 6-lea raion cu agricultura complet colectivizată din regiunea Ploieşti. In prezent în raionul Ploieşti există 58 gospodării colective din care fac parte 40.519 familii cu 63.467 ha. Datorită muncii unite, aplicării regulilor agrotehnice şi ajutorului dat de stat, gospodăriile agricole colective au obţinut succese importante în creşterea producţiei agricole, în ridicarea bunăstării ţăranilor colectivişti. Anul trecut ele au realizat o producţie medie la hectar de 1,735 kg. grîu — cu 400 kg. mai mult decît întovărăşirile agricole — 1.986 kg. orz, 21.466 kg. sfeclă de zahăr etc. G.A.C. „Drumul Iui Lenin” din Dumbrava a realizat o producţie medie la hectar de 2.348 kg. grîu, 3.329 kg. porumb, 1.800 kg. floarea-soarelui, 3.875 kg. orez. Venitul gospodăriei s-a ridicat în anul 1961 la 1.737.820 lei. In această comună colectiviştii şi-au construit 213 case noi, şi-au cumpărat 545 aparate de radio, 450 biciclete, 96 garnituri de mobilă etc. Importante succese în dezvoltarea gospodăriilor colective, în întărirea lor economică au obţinut şi colectiviştii din Gherghiţa, Ologeni şi din multe alte comune. Realizările gospodăriilor colective, traiul tot mai bun al colectiviştilor au fost larg popularizate în rîndul ţăranilor întovărăşiţi şi cu gospodărie individuală. S-au organizat vizite în gospodăriile colective fruntaşe şi întîlniri ale colectiviştilor cu întovărăşiţii, s-au editat foi volante, s-au organizat seri de calcul, expoziţii etc. Zilele acestea s-a terminat colectivizarea agriculturii şi în comunele din raza oraşelor Buzău şi Tîrgovişte.