Scînteia, martie 1962 (Anul 31, nr. 5454-5484)

1962-03-01 / nr. 5454

L' Organ al Comitetului Central al P.M.R ÎN ŞCOALA DE AZI a Ţării noastre, ca ţi celorlalte tSri so­cialiste, ti este caracteristic nu numai ritmul înalt de dezvoltare a economiei, ci ţi un puternic avînt al răspîndirii culturii, o largă dezvoltare a şcolii, tnvăţămîntului public de toate gradele. Asigurînd efectiv accesul la învăţătură şi cultură maselor largi, tuturor fiilor de oameni ai muncii — fapt de neconceput într-o ţară capitalistă — statul nostru este fi profund interesat ca cetăţenii săi să fie oameni culţi fi instruiţi, ca­pabili să depună o muncă de înaltă calificare în folosul colectivităţii. Partidul şi statul nostru acordă o mare atenţie dezvoltării şcolii — teme­lia unui înalt nivel cultural de masă, principalul izvor de cadre necesare construcţiei socialiste. Niciodată în is­toria ţării noastre n-a învăţat în şco­lile de toate gradele un număr atît de mare de tineri ca astăzi. Faţă de 1938, numărul elevilor din clasele I-VII este în actualul an şcolar mai mare cu peste un milion, iar în facultăți şi în institutele de învățămînt superior în­vaţă cu circa 55.000 studenţi mai mulți decît în 1938. Caracteristic pentru dez­voltarea şcolii în anii regimului nostru este creşterea continuă, de la an la an, a numărului de elevi şi studenţi, de ca­dre didactice, a numărului de şcoli şi facultăţi. Să ne referim, bunăoară, la în­­văţămîntul de cultură generală. In actualul an şcolar el cuprinde 2.788.932 elevi, cu aproape 233.000 mai mulfi decît în anul şcolar 1960—1961 şi cu aproape 475.000 mai mulfi decît în 1959-1960. E în continuă creştere şi nu­mărul muncitorilor — peste 74.000 în acest an — care, după orele de pro­ducţie, îşi completează studiile în şco­lile serale. Cît priveşte numărul de şcoli medii de cultură generală, el se ofevi înscrişi ai ÎNVÂŢĂMÎNTUL DE CULTURA GENERALA *N­umăru­l studenţilor DIN FACULTĂŢI____ ridică la 449, cu 62 mai multe față de anul trecut. După cum se ştie, actualul an şcolar marchează un moment însemnat în dezvoltarea învăţămîntului nostru, în mersul revoluţiei culturale. Aproape în­tregul tineret de vîrstă şcolară va ab­solvi şcoala de 7 ani, înfăptuindu-se totodată trecerea treptată la învăță­­mîntul general obligatoriu şi gratuit de 8 ani. Se realizează astfel cu un an mai devreme prevederile Congresului al lll-lea al partidului în această pri­vinţă. Corespunzînd cerinţelor noii etape de dezvoltare a ţării — etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste — a­­ceste prevederi urmăresc ca şcoala să asigure tineretului cunoştinţe de cultură generală mai cuprinzătoare, să reali­zeze o mai strînsă legătură a învăţă­­mîntului cu viaţa, cu producţia, o dez­voltare multilaterală şi armonioasă a tinerei generaţii. Cerinţelor mereu crescînde de cadre cu înaltă calificare tehnică le răspund sporirea numărului de elevi în învăţă­­mîntul profesional, menit să pregă­tească muncitori pentru toate ramurile industriei. In actualul an şcolar, pe băncile şcolilor profesionale învaţă aproape 155.000 elevi, cu peste 27.000 mai mulţi decît în anul precedent. Pentru tineretul acestor şcoli s-au creat condiţii de în­suşire a meseriei la care nici nu puteau visa ucenicii în trecut : şcoli, labora­toare şi ateliere bine înzestrate, can­tine, cămine, cluburi. în timpul prac­tic­­ pe care tinerii o fac în fabrici şi uzine, muncitorii şi tehnicienii le în­drumă cu grijă părintească primii paşi în însuşirea meseriei. Pe lîngă cunoş­tinţele de specialitate, elevii şcolilor profesionale capătă totodată cunoştinţe de cultură generală, corespunzătoare profilului muncitorului de azi. Sporeşte în actualul an şcolar şi numă­rul elevilor din Invăţămîntul tehnic şi tehnic de maiştri — aproape 64.000 elevi , care formează pe viitorii tehni­cieni şi maiştri ce vor deve­ni organizatorii procesului de producţie la locul lor de muncă. In pregătirea cadrelor cu calificare înaltă necesare avîntului economiei şi cultu­rii socialiste, un mare rol re­vine invăţămîntului superior. Orientat în direcţia interese­lor construcţiei socialiste, pre­gătind un număr tot mai mare de tineri pentru profe­siuni legate de necesităţile economiei naţionale, ale cercetărilor ştiinţifice etc­, el s-a dezvoltat considera­bil în anii regimului demo­(Continuare In pag. II-a) Plecarea unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale in Birmania, Indonezia şi India O delegaţie a Marii Adunări Na­ţionale a R.P. Romíne a plecat miercuri dimineaţă într-o vizită în Uniunea Birmană, Republica Indo­nezia şi Republica India, la invita­ţia preşedinţilor parlamentelor din aceste ţări. Aceasta este o vizită de răspuns la vizitele făcute în ţara noastră de către delegaţii ale aces­tor parlamente. Delegaţia, condusă de acad. Şte­fan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale şi al gru­pului naţional român al Uniunii in­terparlamentare, este alcătuită din deputaţii Roman Moldovan şi Lu­dovic Takacs, membri ai Consiliu­lui de Stat, Cornel Burtică, Tudor Ionescu, Constantin Mateescu, Ma­rin Rădoi şi Stoian Stanciu. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost de faţă Ştefan Voitec, pre­şedintele Marii Adunări Naţionale, Anton Moisescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Dionisie Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat, numeroşi deputaţi, Horaţiu Iancu, ambasadorul R.P. Romíné în India, Pavel Silard, ambasadorul R.P. Romíné în Indonezia, funcţio­nari superiori din Ministerul Aface­rilor Externe şi al Marii Adunări Naţionale. Au fost prezenţi ambasadorul In­doneziei la Bucureşti, Sukrisno, şi K.M. Kannampilly, consilier al am­basadei Indiei. ★ In cursul zilei delegaţia a ajuns la Praga. Pe aeroportul din Praga, deputaţii romîni au fost întîmpinaţi de V. Skoda, vicepreşedinte al Adună­rii Naţionale a R. S. Cehoslovace, reprezentanţi ai Ministerului Aface­rilor Externe al R. S. Cehoslovace şi deputaţi ai Adunării Naţionale, precum şi de Gh. Niţescu, ambasa­dorul R. P. Romíné la Praga. La 28 februarie delegaţia a fost primită de Zdenek Fierlinger, pre­şedintele Adunării Naţionale a R.S. Cehoslovace, cu care a avut o con­vorbire cordială. In cea de-a doua jumătate a zi­lei, oaspeţii români au vizitat Praga. (Agerpres) Instalaţia de acetilenă a uzinei de fibre sintetice Săvineşti. (Foto : Gh. Vintilă) Noi linii tehnologice automate Cinci linii automate pentru prelucrarea unor piese de mare serie au fost recent montate în uzinele cons­tructoare de maşini din Braşov (3 la uzinele de auto­camioane „Steagul Roşu“ şi cîte una la Uzinele de tractoare şi „Rulmentul"). In prezent sunt în curs de execuţie încă două ase­menea linii tehnologice — una la Uzinele „Steagul Roşu“ din Braşov şi alta la Uzinele de vagoane din Arad — care vor fi puse în funcţiune pînă la sfîrşitul anului. Aceste linii sunt formate din grupuri de maşini-unelte automate, aşezate în ordinea efectuării operaţiilor procesului de producţie. Piesele sînt aduse în faţa maşinilor pentru prelucrare cu ajutorul unor instalaţii care, de asemenea, sînt automatizate. Randamentul acestor linii este de 6—10 ori mai mare decît în cazul cînd s-ar fi folosit maşini-unelte universale. Construcţii de drumuri In regiunea Braşov a fost terminată con­strucţia unui nou drum care, tra­­versînd masivul Lupului,­ leag* * Tg. Secuiesc cu localităţile de pe Valea Buzăului. Realizat în urma propunerilor fă­cute de cetăţeni în campania ul­timelor alegeri de deputaţi, el scurtează traseul între aceste lo­calități cu 40 km. Cursuri pentru crescătoarele de păsări Gospodăriile agricole colective din raionul Caracal şi-au propus, prin­tre altele, în planurile lor de pro­ducţie să crească aproape 300.000 păsări. Pentru pregătirea crescătoarelor de păsări, la reşedinţa raionului s-a organizat şcolarizarea unui număr însemnat de colectiviste. Timp de 10 zile, o primă serie de 187 colecti­viste au şi urmat cursurile, iar în prezent învață alte 200 colectiviste. Lărgirea reţelei de electrificare BACĂU (coresp. „Scînteii”). Recent, a fost pusă sub tensiune linia de 15 kV Şişcani — Podu Turcului în lungime to­tală de 28 km. Linia are o mare im­portanţă pentru ridicarea economiei şi social-culturală a localităţilor din a­­ceastă parte a regiunii. Ea va alimenta cu energie electrică zeci de localităţi şi unităţi socialiste, printre care şi S.M.T.-Zeletin. lAfl Nou­« ktonic „tara" din Piața Unirii. (Fotó : In interiorul ziarului: • Viaţa de partid — Nu uita că eşti tînăr de V. Bîrlădeanu (pag. 2-a). • Din sat în sat cu caravana cinematografică de N. Mocanu (pag. 2-a). • Toma George Maiorescu: Unde Volga scapără scîntei (pag. 3- a). • L. Rodescu : Cronica eveni­mentelor Internaţionale (pag. 4- a). COMUNICATUL Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la rezultatele recensămintului animalelor domestice din ianuarie 1962 Intre 3—10 ianuarie 1962 s-a efectuat în întreaga ţară recen­­sămîntul animalelor domestice, stabilindu-se efectivele pe specii, rase, grupe de vîrstă şi sexe. I. LA 3 IANUARIE 1962 EFECTIVELE DE ANIMALE AU FOST URMĂTOARELE : 4707,4 mii bovine, din care : 2143,9 mii vaci (inclusiv 134,8 mii bivoliţe) 4665,4 mii porcine, din care : 408,1 mii scroafe 12846,8 mii ovine şi caprine 44691,9 mii păsări. II. NIVELUL EFECTIVELOR DE ANIMALE LA 3.1.1962 PRE­ZINTĂ O CREŞTERE ÎNSEMNATA FAŢA DE ANUL 1938, DUPĂ CUM REZULTA DIN DATELE DE MAI JOS : Dacă se au in vedere pierde­rile considerabile de animale cauzate de război, precum şi de seceta din anii următori, 1945 și 1946, creşterea efectivelor de a­­nimale este remarcabilă. Faţă de sfîrşitul acestei peri­oade, la 3 ianuarie 1962 numărul animalelor din ţara noastră este mai mare la bovine cu 51,2 la sută (la vaci şi bivoliţe cu 41,6 la sută), la porcine de 3,4 ori iar la ovine şi caprine cu 72,2 la sută. La 3 ianuarie 1962 în compa­raţie cu anul 1958, cînd s-a efec­tuat precedentul recensămînt al animalelor, numărul bovinelor a fost mai mare cu 5,3 la sută (al vacilor cu 10,4 la sută), al porci­nelor cu 43,6 la sută, al ovinelor cu 18 la sută și al păsărilor cu 27,7 la sută. Această sporire a efectivelor a avut loc concomitent cu desfășu­rarea pe front larg a procesului de colectivizare a agriculturii (în perioada 1 ianuarie 1958—31 de­cembrie 1961 suprafaţa agricolă a gospodăriilor agricole colective a crescut de aproape 4 ori, ajun­­gînd la circa 6 milioane hectare). Creşte în ritm deosebit de ra­pid efectivul de animale din gos­podăriile agricole de stat şi cel în proprietate obştească din gos­podăriile agricole colective. La începutul anului 1962 den­sitatea animalelor la 100 hectare teren în gospodăriile agricole de stat şi colective a crescut — faţă de începutul anului 1958 — la bovine cu 170,8 la sută, la vaci cu 173,7 la sută, la porcine cu 11,7 la sută şi la ovine cu 7,8 la sută. In afara efectivelor de animale în proprietate obştească din gos­podăriile agricole colective, ţă­ranii colectivişti în gospodăria lor personală, întovărăşiţii şi ţă­ranii cu gospodărie individuală deţin în proprietate personală mai multe vaci decît aveau toţi ţă­ranii săraci şi mijlocaşi (cu pînă la 5 ha. teren) în anul 1938. De asemenea, în proprietatea lor per­sonală se găsesc de 1,6 ori mai multe porcine şi aproape de 2 ori mai multe păsări decît în anul 1938. III. S-AU OBŢINUT SUCCESE IN CEEA CE PRIVEŞTE ÎMBU­NĂTĂŢIREA STRUCTURII E­­FECTIVELOR DE ANIMALE PE GRUPE DE VIRSTA ŞI SEXE. Ponderea vacilor şi a junincilor în total taurine a crescut de la 46,2 la sută în anul 1958, la 50,5 la sută în anul 1962, iar a tine­retului femei de la 21,3 la sută la 26,3 la sută, ceea ce constituie o bază mai largă pentru sporirea în continuare, în proporţii mereu mai mari, a efectivelor de ani­male. Dotarea agriculturii cu mijloace pentru mecanizarea muncilor a­­gricole a permis reducerea nu­mărului animalelor de muncă şi creşterea efectivelor animalelor de producţie ; numărul boilor de *) După datele publicate în „Sta­tistica animalelor domestice pe 1935“, editată de Ministerul Agri­culturii şi Domeniilor (Bucureşti 1936), din totalul gospodăriilor ţă­răneşti cu pînă la 3 ha teren peste 50 la sută nu aveau nici un animal de muncă. In aceeaşi situaţie se muncă a scăzut de la 1 756 mii (16,9 la sută din total bovine) în anul 1958, la 427 mii (9,1 la sută) în anul 1962 ; numărul cabaline­lor a scăzut de la 1309 mii la 1013 mii.*) IV. ODATĂ CU CREŞTEREA NUMĂRULUI ANIMALELOR S-A REALIZAT ŞI O ÎMBUNĂTĂŢIRE A STRUCTURII EFECTIVELOR PE RASE. La începutul anului 1962, la taurine circa 78 la sută din fe­mele sînt animale din rase su­perioare şi metişii lor (Bălţată romînească, Brună, Pinzgau de Transilvania şi Roşie dobrogeană), faţă de numai 42,7 la sută în anul 1935 ** * I.). Aproape 95 la sută din vacile, junincile şi tineretul femei din gos­podăriile agricole de stat şi 85 la sută din gospodăriile agricole co­lective sînt de rase îmbunătăţite şi superioare. Din totalul ovinelor cele cu lînă fină şi semifină reprezintă în prezent 47 la sută faţă de 32,1 la sută înregistrate la recensămîntul din anul 1955. In gospodăriile agricole de stat ovinele cu lînă lină şi semifină reprezintă 95 la sută, iar în gos­podăriile agricole colective 75 la sută din efectivele totale. •­ Sporirea continuă a efectivelor de animale este rezultatul succe­selor obţinute în transformarea socialistă a agriculturii, al măsu­rilor economice luate de partid şi guvern pentru stimularea creş­terii animalelor prin cointeresa­rea materială a ţărănimii, căreia i s-a acordat în permanenţă un sprijin masiv: credite lesnicioase şi pe termen lung, aprovizionarea cu materiale de construcţii pen­tru adăposturi, cu reproducători de rasă, asistenţă tehnică şi zoo­­veterinară etc. Efectivele de animale de la în­ceputul anului 1962 asigură con­diţii favorabile pentru înfăptui­rea sarcinilor trasate de Con­gresul al lll-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea continuă a şeptelului şi a producţiei animale, pentru creşterea permanentă a veniturilor ţărănimii muncitoare şi a nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră, aflau 30 la sută din gospodăriile ţărăneşti cu 3,5 ha teren. Circa 1/3 din numărul vacilor erau folo­site la jug. **) „Statistica animalelor do­mestice pe anul 1935” (București, 1936) DIRECŢIA CENTRALĂ DE STATISTICA DE PE LINGĂ CONSILIUL DE MINISTRI AL R.P.R. 1938 Spor 1962 faţă de 1938 mii capete mii capete în procente — bovine 3652,6 1054,8 28,9 din care­­ — vaci 1786,9 357,0 20,0 — porcine 2760,6 1904,8 69,0 — ovine și caprine 10450,8 2396,0 22,9 — păsări_____________________________________27325,0 17366,9 63,6 Cu agricultura colectivizată, raioanele Negreşti,Gurahonţ şi Ploieşti PE CALEA AR­ATATA DE PARTID IAŞI (coresp. „Scînteii"). — la raionul Negreşti, prin încheierea co­lectivizării agriculturii, 24.599 familii de ţărani muncitori, constituiţi în 51 gospodării colective, muncesc lao­laltă 61.862 hectare. Terminarea colectivizării agricul­turii în raion este urmarea unei sus­ţinute munci politice şi educative de masă, desfăşurate în rîndul ţă­ranilor întovărăşiţi de către orga­nele şi organizaţiile de partid şi sfaturile populare. Un loc impor­tant în cadrul acestei activităţi l-au ocupat popularizarea prin broşuri, pliante şi afişe, foi volante, grafice etc. a rezultatelor bune obţinute de gospodăriile colective din Ţibăneşti Tungujei, Sofroneşti şi altele. Vizite­le la gospodăriile fruntaşe, cît şi discuţiile purtate la reîntoarcere, în cadrul căminelor culturale, au lă­murit întovărăşiţilor probleme le­gata de munca în gospodăria co­lectivă, de retribuţia zilelor-muncă etc. ; întovărăşiţii s-au convins de viaţa tot mai bună, de la an la an, a colectiviştilor. Comitetul raional de partid a luat o serie de măsuri în vederea con­solidării şi întăririi continue a gos­podăriilor colective. In raion au venit să muncească, în acest an, ingineri agronomi, ti­neri absolvenţi ai facultăţii, în gos­podării au fost trimişi activişti de partid şi de stat şi specialişti care ajută pe colectivişti la întocmirea planului de producţie şi la organiza­rea muncii. In multe gospodării co­lective se desfăşoară cu succes ac­ţiunea de formare a teraselor pe dealurile erodate în vederea plan­tării lor cu viţă de vie şi pomi fruc­tiferi. De asemenea, s-au luat mă­surile necesare pentru pregătirea în cît mai bune condiţii a campaniei agricole de primăvară. In ziarul de ieri am publicat ştirea terminării colectivizării agri­culturii raionului Costeşti, regiunea Argeş, în fotografie : verii Ion­­ Grigorescu şi Ion R. Grigorescu, din comuna Cornăţel depunînd cere­rile de înscriere in G.A.C., tovarăşului Toma Ionescu, preşedintele gos- Puterea exemplului viu ORADEA (coresp. „Scînteii"). — Zilele tre­cute s-a încheiat co­lectivizarea agricultu­rii şi în raionul Gu­rahonţ din regiunea Crişana. Cele 7.158 fa­milii de ţărani din ra­ion sînt unite în pre­zent in 26 gospodării colective care deţin 18.379 ha. teren. Iniaţa ţăranilor muncitori din raionul Gurahonţ au stat ca exemple vii re­zultatele obţinute de gospodăriile colective fruntaşe. Producţia me­die obţinută anul tre­cut de gospodăriile co­lective din raion a fost cu 350 kg. grîu şi cu 500—600 kg. po­rumb boabe la hectar mai mare dech cea rea- Uzată de ţăranii înto­vărăşiţi. Ca rezultat al producţiilor mari, va­loarea zilei-muncă la majoritatea gospodă­riilor colective a fost de peste 30 lei. Pe lîngă exemplele o­­ferite de gospodăriile colective din raion, mii de ţărani de aici au vi­zitat gospodăriile co­lective din Sîntana Mădăras, Olari, Şimand şi alte unităţi fruntaşe cunoscute în întreaga ţară unde au făcut cu­­­­noştinţă cu viaţa nouă a colectiviştilor. In a­­celaşi timp, preşedinţii gospodăriilor colective din Buteni, Sîntana precum şi numeroşi alţi participanţi la Consfătuirea pe ţară e ţăranilor colectivi ş- au vorbit ţăranilor în­tovărăşiţi despre mun­ca în gospodăria co­lectivă, despre avan­tajele ce le oferă a­­ceasta formă superioa­ră de cooperare în producţia agricolă. S-au folosit, de asemenea serile de calcul, serile de întrebări şi răspun­suri, prelucrarea în a­­dunări a documentelor Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti în numeroase localităţi din raion a fost pre­zentat în ultima vreme filmul documentar „Pe drumurile Crişanei“ , la căminele culturale s-a desfăşurat o bogată activitate cultural-ar­­tistică legată de colec­ CONVINŞI DE FAPTE PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii”). — In ultimele zile s-au inaugurat noi gospodării agricole colective în co­munele Plopeni, Boldeşti, Ciumaţi, Valea Cucului şi Iordăcheanu din raionul Ploieşti. In acelaşi timp nu­meroase familii de ţărani muncitori au intrat în gospodăriile colective mai vechi. Raionul Ploieşti este ast­fel cel de-al 6-lea raion cu agri­cultura complet colectivizată din regiunea Ploieşti. In prezent în raionul Ploieşti e­­xistă 58 gospodării colective din care fac parte 40.519 familii cu 63.467 ha. Datorită muncii unite, a­­plicării regulilor agrotehnice şi aju­torului dat de stat, gospodăriile a­­gricole colective au obţinut succese importante în creşterea producţiei agricole, în ridicarea bunăstării ţă­ranilor colectivişti. Anul trecut ele au realizat o producţie medie la hectar de 1,735 kg. grîu — cu 400 kg. mai mult decît întovărăşirile agricole — 1.986 kg. orz, 21.466 kg. sfeclă de zahăr etc. G.A.C. „Dru­mul Iui Lenin” din Dumbrava a realizat o producţie medie la hec­tar de 2.348 kg. grîu, 3.329 kg. po­rumb, 1.800 kg. floarea-soarelui, 3.875 kg. orez. Venitul gospodăriei s-a ridicat în anul 1961 la 1.737.820 lei. In această comună colectiviştii şi-au construit 213 case noi, şi-au cumpărat 545 aparate de radio, 450 biciclete, 96 garnituri de mobilă etc. Importante succese în dezvoltarea gospodăriilor colective, în întărirea lor economică au obţinut şi colec­tiviştii din Gherghiţa, Ologeni şi din multe alte comune. Realizările gospodăriilor colective, traiul tot mai bun al colectiviştilor au fost larg popularizate în rîndul ţăranilor întovărăşiţi şi cu gospodă­rie individuală. S-au organizat vi­zite în gospodăriile colective frun­taşe şi întîlniri ale colectiviştilor cu întovărăşiţii, s-au editat foi volan­te, s-au organizat seri de calcul, ex­poziţii etc. Zilele acestea s-a terminat colec­­tivizarea agriculturii şi în comunele din raza oraşelor Buzău şi Tîrgo­­vişte.

Next