Scînteia, mai 1962 (Anul 31, nr. 5515-5545)
1962-05-01 / nr. 5515
A. încheierea lucrărilor sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la încheierea discuţiei generale Tovarăşi deputaţi şi invitaţi, Lucrările sesiunii noastre au ajuns la sfîrşit. Au fost patru zile de însufleţitoare dezbateri, de schimburi de idei impresionant de bogate, de schimburi de experienţe extrem de valoroase prin învăţămintele lor practice. Această minunată construcţie, care a adunat sub cupola ei, toată lumina şi tot seninul cerului acestei primăveri — operă minunată a arhitecţilor şi constructorilor noştri, a fost parcă anume concepută cu un sens adine simbolic pentru acest mare sfat al poporului, adunat pentru a sărbători una din strălucitele sale izbînzi. (Aplauze puternice), însufleţiţi de entuziasmul victoriei, am hotărît aci, tot în atmosferă sărbătorească şi sarcinile de îndeplinit mai departe, şi mijloacele de consolidare a realizărilor obţinute, şi perspectivele celor ce vor urma. S-au perindat la această tribună preşedinţi de gospodării colective, mai vechi şi mai noi, mecanizatori şi directori de gospodării agricole de stat, agronomi şi cercetători, reprezentanţi străluciţi ai intelectualităţii, activişti de partid şi de stat. Opiniile şi propunerile făcute ne sunt de mare preţ pentru rezolvarea justă şi eficace a marilor probleme ridicate de etapa actuală de dezvoltare a societăţii noastre. Toţi vorbitorii, ca un singur glas, au adus o înaltă preţuire şi o aprobare deplină politicii Partidului Muncitoresc Romín, Comitetului său Central, guvernului Republicii Populare Romíne. (Aplauze). Pentru partidul nostru şi conducerea sa nu există nimic mai scump decit această preţuire a aleşilor şi trimişilor poporului nostru muncitor, mărturie a legăturii depline şi de nezdruncinat între popor şi partid. (Aplauze puternice). Această preţuire i-a revenit partidului şi guvernului pentru devotamentul şi consecvenţa cu care slujesc neobosit înflorirea economică şi culturală, bunăstarea poporului, viitorul său fericit, triumful deplin al socialismului şi comunismului spre ridicarea pe cea mai înaltă treaptă a patriei noastre socialiste. (Aplauze prelungite). Partidul nu cunoaşte nepotrivire între vorbă şi faptă. Poporul nostru a fost necontenit şi umilitor înşelat de nesfîrşitul şir de guverne care s-au perindat în trecut la cîrma ţării şi ale căror promisiuni se desfăceau în vînt, uşoare, ca puful de păpădie. Partidul nostru, partid al clasei muncitoare, trup din trupul poporului, schimbă aidoma în faptă fiecare literă din programul său. El nu face promisiuni ci planuri ; el transformă consecvent, an de an, în realitate vie, visurile generaţiilor de oameni ai muncii, pentru care atîţia luptători şi-au vărsat singele. (Aplauze). Aţi văzut cu toţii aci, din tabloul vieţii din ţara noastră,întregit de mărturiile vorbitorilor cum, sub conducerea partidului, ţărănimea noastră colectivistă, intr-un înălţător avînt al muncii creatoare şi-a înmănuncheat forţele pe calea arătată de minunata noastră clasă muncitoare, forţa conducătoare a societăţii. Oraşe şi sate îşi schimbă înfăţişarea de la o zi la alta. Oriunde ne aruncăm privirea, în orice colţ al ţării, vedem noi uzine şi fabrici, noi schele şi tot mai întinse şi mai rodnice ogoarele gospodăriilor colective şi de stat. (Aplauze). Sesiunea de faţă va fi un nou îndemn şi va da un şi mai puternic avînt muncii pline de măreţie a poporului nostru, pornit cu tot sufletul la construirea socialismului. (Aplauze puternice). Ecoul celor înfăţişate aici a răsunat de sub această cupolă peste mări şi ţări. Prieteni şi neprieteni au urmărit cei dinţii cu dragoste, cei de-al doilea cu nu mai puţin interes lucrările noastre şi rezonanţa lor puternică în opinia publică din multe ţări. Au asistat, auzind totul şi văzînd cu ochii cine sînt Vorbitorii, mulţi ziarişti străini. I-am primit cu ospitalitate pentru a ne cunoaşte cu adevărat şi oamenii şi faptele, ca să-şi dea seama de munca noastră paşnică, creatoare, de tot ce dorim să înălţăm aici, de tot ce voim în viitor. (Aplauze). Sesiunea noastră a fost închinată unei măreţe victorii a poporului nostru. Ea a fost cu putinţă numai prin munca încordată a organelor noastre de partid şi de stat, a nenumăraţilor lucrători de partid şi fără partid care nu au cruţat nimic pentru a duce la îndeplinire misiunile ce le-au fost încredinţate. Sesiunea aceasta a fost şi ea o sesiune de lucru, de mare folos prin contribuţia directă şi fără preţ a lucrătorilor din agricultură. Ea a pus temelia şi a orînduit o nouă etapă a muncii noastre, a tuturor. Ea ne cere noi eforturi. Nimeni dintre dv. nu-şi închipuie, fireşte, că de acum ne punem pe odihnă. Hotărîrile ce vor fi adoptate de sesiune cer în continuare o muncă şi mai intensă, ale cărei roade vor fi şi mai strălucite. în această muncă trebuie să se considere mobilizate mai departe masele muncitoare, organele de partid şi de stat, cu toţii laolaltă rîvnind să-şi îmbunătăţească munca, în fiecare gospodărie colectivă şi de stat, în fiecare brigadă, să fie prezentă chemarea, partidului, sufletul său. Organelor locale ale puterii de stat, sfaturilor populare le vor reveni, prin hotărîrile acestei sesiuni, noi sarcini de mare răspundere. Ele vor avea de dezbătut temeinic şi amănunţit toate aceste hotărîri, luîndu-şi fiecare partea ce i se cuvine, cu gîndul mereu treaz, de a întări şi dezvolta gospodăriile noastre colective, de a le asigura recolte tot mai bogate, de a realiza noi şi noi progrese în toate sectoarele activităţii economice şi social-culturale. Oamenii muncii de la oraşe şi sate întîmpină ziua de 1 Mai, sărbătoarea muncii, cu succese remarcabile în toate ramurile economiei şi culturii. Suntem convinşi că eroica noastră clasă muncitoare, harnica ţărănime, intelectualitatea, însufleţite de măreţul program al desăvîrşirii construcţiei socialiste adoptat de Congresul al III-lea al partidului, vor munci şi pe viitor cu entuziasm, perseverenţă, patriotism în- ‘ flăcărat pentru realizarea planului de şase ani, pentru continua dezvoltare a industriei, pentru avîntul agriculturii, pentru înflorirea culturii noi, spre a face patria noastră socialistă tot mai bogată, traiul celor ce muncesc tot mai îmbelşugat şi mai fericit. (Aplauze puternice, prelungite). 5 Dragi tovarăşi, Toată politica noastră internă şi toate preocupările de a spori continuu bunăstarea poporului sînt organic legate de grija pentru îndeplinirea năzuinţei supreme a întregii omeniri, apărarea şi consolidarea păcii între popoare, condiţie fundamentală pentru ca toate popoarele să facă prin munca lor acest pămînt mereu mai luminos, pentru ca imensele resurse ale ştiinţei şi tehnicii, ale geniului uman să nu slujească nimicirii vieţii milioanelor de oameni şi distrugerii tezaurului de nepreţuit adunat de omenire de-a lungul atîtor veacuri, ci progresului spre culmile cele mai înalte şi mereu mai înalte ale civilizaţiei umane. (Aplauze puternice). Această nobilă năzuinţă se află la temelie muncii poporului nostru, a luptei sale, alături de celelalte ţări socialiste, pentru pace trainică, pentru coexistenţă paşnică între toate statele lumii, pentru excluderea războiului din viaţa societăţii. (Aplauze puternice). Daţi-mi voie, dragi tovarăşi, ca acum, la încheierea lucrărilor noastre, să vă urez spor la muncă, succes în îndeplinirea sarcinilor voastre, fericire şi bucurie. (Vii aplauze). Pasul de aici, din sesiune, duce direct pe ogoare unde acum încolţeşte sămînţa. Duceţi în satele voastre imaginea nepieritoare a acestui mare sfat, la care poporul însuşi prin cel mai vrednici fii ai săi a luat hotărîri de seamă pentru fericirea tuturor (Aplauze). Spuneţi acolo, tovarăşilor colectivişti, că aci aţi găsit laolaltă, întruniţi în acelaşi gînd de propăşire a patriei, colectivişti din toată ţara, muncitori din uzine şi fabrici, intelectuali, şi că aţi simţit marea forţă de neînvins pe care o reprezintă poporul nostru astfel întrunit, sub conducerea înţeleaptă a partidului. (Aplauze puternice, îndelungi). Să o spuneţi ca să o simtă şi să o ţină minte şi copiii voştri! (Aplauze). Trăiască patria noastră, Republica Populară Româna ! (Aplauze furtunoase, urale). Trăiască clasa muncitoare, ţărănimea colectivistă, Intelectualitatea, toţi oamenii muncii constructori harnici ai socialismului! (Aplauze îndelungi, urale). Trăiască pacea şi socialismul! (Aplauze furtunoase, îndelung repetate. Participanţii la sesiune, în picioare, ovaţionează minute în şir). Luni au continuat Tn Pavilionul Expozitial Economiei Nationale a R. P. Romina lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Nationale. Sosirea conducătorilor partidului al statului a fost primită cu puternica aplauze. Tn continuarea discuției generale au luat cuvîntul : Alexandru Moghiorof, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, deputatul Ştefan Matei, prim secretar al Comitetului regional Argeş al P.M.R., Miron Belea, invitat din regiunea Hunedoara, general de armată Leontin Sălăjan, membru supleant al Biroului Politic al CC. al P.M.R., ministrul forțelor armate, Maria Nistor, președinta G.A.C. din comuna Plopeni, regiunea Dobrogea, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, deputatul acad. Zaharia Stancu, deputatul Ștefan Tripşa, maistru oțelar din Hunedoara, Erou al Muncii Socialiste, Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. În încheierea discuției generale a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cuvîntarea a fost subliniată cu puternice şi îndelungi aplauze şi ovazii. Biroul Marii Adunări Naționale a supus apoi deputaților un proiect de hotărîre pentru aprobarea Raportului cu privire la încheierea colectivizării și reorganizarea conducerii agriculturii. La propunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, la votare au participat toți cei 11.000 de invitafi la sesiune. Intr-o atmosferă de puternică însufleţire participanţii la sesiune — deputați şi invitafi — au votat în unanimitate hotărîrea de aprobare a Raportului cu privire la încheierea colectivizării şi reorganizarea conducerii agriculturii prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Deputatul Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru agricultură şi silvicultură a Marii Adunări Naţionale, a prezentat apoi raportul comun al comisiilor pentru agricultură şi silvicultură, juridice şi administrative asupra proiectului de lege cu privire la înfiinţarea Consiliului Superior al Agriculturii şi a consiliilor agricole regionale şi raionale. Trecîndu-se la votul secret cu bile, Marea Adunare Naţională a votat legea în unanimitate. Tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a rostit apoi cuvîntul de încheiere a lucrărilor sesiunii. În aclamaţiile puternice şi îndelungi ale celor peste 11.000 de participanţi, lucrările sesiunii au luat sfîrşit. (Agerpres) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA! Organ al Comitetului Central al P.M.R Anul XXXI Nr. 5515 Mărfi 1 mai 1962 8 PAGINI — 40 BANI HOTÂRÂRE Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, consacrată încheierii colectivizării agriculturii, aprobă Raportul prezentat de Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej din care se face un bilanţ cuprinzător al strălucitelor victorii obţinute pe drumul construcţiei socialiste şi se trasează sarcinile ce stau în faţa întregului popor pentru continua dezvoltare a agriculturii socialiste. Marea Adunare Naţională consideră acest raport un îndreptar pentru întreaga activitate viitoare a organelor centrale şi locale de stat, a organelor agricole și a tuturor oamenilor muncii din agricultură. In pag. VII VN LEGEA cu privire la înfiinţarea Consiliului Superior al Agriculturii şi a consiliilor agricole regionale şi raionale IN INTERIORUL ZIARULUI: • In întîmpinarea zilei de 1 • Congresul Partidului Comun___nist din Indonezia și-a încheiat Mai (pag. 6-a). lucrările (pag. 8-a). • Mihai Beniuc — Cei unspre • Numeroase acţiuni de prozece mii (pag. 7-a). test împotriva experiențelor nucleare efectuate de S.U.A. (pag. • S. Fărcășan — Cînd mintea 8-a), se avîntă... (pag. 7-a). ^ „ . . . .. U . r ° • Note de drum din Uniunea „ Sovietică: V. Nicorovici — în • V. Vîntu !— Priveliști (pag. primăvara unei primăveri (pag. 7-a). 8-a). Deschiderea expoziţiei „Victoria socialismului in agricultură“ Luni după-amiază a avut loc în sala Dalles din Capitală deschiderea expoziţiei „Victoria socialismului în agricultură". La deschiderea expoziţiei au luat parte tovarăşei Gheorghe Gheorghiu- Dej, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chîvu Stoica, Alexandru Drăghici, Iori Gheorghe Maurer, Alexandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan ,Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti şi instituţiilor centrale, activişti de partid şi de stat. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. * Tot în cursul zilei de ieri, expoziţia a fost vizitată de numeroşi participanţi la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale. .»c. 1 MAI Jun de an, ziua de 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce hr muncesc, întîmpinată cu bucurie de clasa muncitoare internaţională, de întreaga omenire muncitoare, prilejuieşte trecerea în revistă a fbrţelor oamenilor muncii de pe întreg globul, care luptă împotriva exploatării şi asupririi, pentru libertate, pace şi un viitor fericit. • Poporul nostru muncitor sărbătoreşte anul acesta ziua de 1 Mai cu inima plină de bucuria victoriei repurtate în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste — încheierea colectivizării agriculturii. Cauza socialismului a învins definitiv în Republica Populară Romînă, la oraşe ca şi la sate. Această măreaţă realizare insuflă noi forţe şi elan revoluţionar poporului nostru, spre a păşi mereu înainte, sub conducerea încercată a partidului nostru, pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste. Milioanele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate au urmărit cu cel mai viu interes lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale, sesiune pe drept cuvînt istorică, adevărată adunare a poporului. Raportul prezentat la sesiune de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a făcut o analiză profundă marxist-leninistă a condiţiilor în care s-a desfăşurat colectivizarea agriculturii, a înfăţişat bilanţul uriaşei activităţi desfăşurate de poporul nostru, sub conducerea partidului, pe tărîmul transformării socialiste a agriculturii, a trasat sarcinile pentru continua dezvoltare a agriculturii socialiste. Sesiunea a adoptat acest raport ca îndreptar în activitatea organelor de stat, a tuturor oamenilor muncii din agricultură, în scopul dezvoltării victoriei obţinute prin colectivizarea agriculturii, al creşterii bunăstării ţărănimii şi a întregului popor. Poporul nostru nu-şi va precupeţi eforturile pentru realizarea acestui ţel măreţ. Unitatea moral-politică de nezdruncinat a întregului popor în jurul partidului, avîntul activităţii sale creatoare se reflectă totodată în succesele întrecerii socialiste în industrie cu care a fost întîmpinată ziua de 1 Mai, în munca rodnică ce se desfăşoară pe ogoare pentru terminarea lucrărilor agricole cit mai grabnic şi în cele mai bune condiţii agrotehnice. Prin eforturile oamenilor muncii producţia industriei noastre a ajuns în 1961 de aproape 5 ori şi jumătate mai mare decit în 1949. Numai în primul trimestru al acestui an s-a realizat de 2—3 ori mai multă energie electrică, fontă, oţel, decit în tot anul 1938. Ritmul mediu anual de creştere a producţiei industriale a fost în primii ani ai planului sesenal de peste 16 la sută faţă de 13 la sută prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. Sporul de producţie ce se va obţine în primii trei ani ai planului sesenal reprezintă mai mult decit dublul întregii producţii industriale a anului 1938. Socialismul a schimbat radical viaţa clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii, deschizîndu-le perspective din cele mai luminoase. Ţărănimea, care în trecut robea din greu pentru moşieri şi chiaburi şi nu avea de multe ori nici uneltele cele mai rudimentare, dispune astăzi de 54.000 tractoare fizice, 50.000 semănători mecanice, 25.000 combine şi alte maşini. Sutele de mii de case de locuit nou construite în ultimii ani la sate, cele 2.000 de case de naşteri şi aproape 3.000 de circumscripţii medico-sanitare cu peste 6.600 de medici, înfiinţate la sate, miile de şcoli, cămine culturale, cinematografe noi, sunt tot atîtea mărturii ale vieţii noi de bunăstare şi cultură care înfloreşte în satele noastre. Rezultatele remarcabile obţinute în dezvoltarea economiei naţionale se reflectă în venitul naţional, care în 1961 a fost de peste 3 ori şi jumătate mai mare decât în 1949, în ridicarea continuă şi sistematică a nivelului de trai al celor ce muncesc. Blocurile noi, moderne, ce răsar pretutindeni, înfrumuseţează oraşele, ca şi viaţa a mii şi a mii de familii de oameni ai muncii. Toate aceste schimbări înnoitoare, petrecute în viaţa poporului nostru, marile succese ale construcţiei socialiste la oraşe şi sate ilustrează justeţea şi clarviziunea politicii partidului nostru, care aplică în mod creator învăţătura marxist-leninistă la condiţiile ţării noastre, slujeşte cu credinţă interesele celor ce muncesc. Clasa noastră muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea sînt mai strîns unite decit oricînd în jurul gloriosului nostru partid, care conduce cu mină sigură milioanele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate la lupta pentru desăvârşirea construirii societăţii socialiste. Socialismul, înscris în urmă cu peste trei sferturi de veac pe steagurile primilor demonstranţi de 1 Mai ca un ideal scump dar îndepărtat, se înfăţişează în zilele noastre ca un puternic sistem mondial, în vertiginoasă dezvoltare. Tot mai mare este înrîurirea pe care o exercită realizările sale asupra milioanelor de oameni din lumea nesocialistă, care se conving pe baza faptelor de superioritatea socialismului — orînduirea căreia îi aparţine viitorul. Cu adîncă admiraţie urmăresc popoarele uriaşa activitate creatoare desfăşurată de poporul sovietic care, înfăptuind noul Program al P.C.U.S., construieşte cu succes comunismul. Prin noi şi minunate realizări, popoarele celorlalte ţări socialiste înaintează pe drumul socialismului, iar unele au şi trecut la desăvîrşirea construcţiei socialiste. Ponderea ţărilor socialiste în producţia industrială mondială s-a apropiat acum de 40 la sută şi nu este departe ziua cînd U.R.S.S. va întrece şi lăsa în urmă S.U.A., cînd sistemul socialist va depăşi sistemul capitalist în sfera hotărîtoare a producţiei materiale. La acest 1 Mai, forţele proletariatului mondial se prezintă cu un strălucit bilanţ de lupte pentru pace, democraţie şi o viaţă mai bună. Marile greve din S.U.A., Italia, R.F.G., Japonia, puternicele demonstraţii antifasciste din Franţa, mişcările ţărăneşti din America Latină şi alte ţări, „Marşurile păcii" şi acţiunile pentru încetarea cursei înarmărilor din Anglia, Italia, S.U.A. etc., mobilizează la luptă zeci de mi (Continuare în pag. Vil-a) Prezidiul sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. La tribuna, lorartişul Gheorghe Gheorghiu-Dej