Scînteia, iunie 1962 (Anul 31, nr. 5546-5575)

1962-06-01 / nr. 5546

In regiunea Banat Folosirea raţională a pămintului -sarcină de bază a consiliilor agricole Aşa cum se arată în Raportul pre­zentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale consacrată încheierii colectivizării, creşterea continuă a producţiei vegetale şi a­­nimale constituie una din trăsătu­rile esenţiale ale procesului cons­trucţiei socialiste la sate în ţara noastră. In condiţiile colectivizării agriculturii, şi în regiunea Banat s-a dezvoltat mult cultura cerealelor, îndeosebi a griului şi porumbului, au crescut suprafeţele cultivate cu floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi şi legume, au sporit produc­ţiile la hectar. Pentru ca sarcinile trasate de partidul nostru privind creşterea continuă a producţiei agricole să fie îndeplinite cu succes, este abso­lut necesar ca terenul agricol să fie folosit integral şi în condiţii optime, atît prin extinderea maximă a su­prafeţelor arabile, cît şi prin ridi­carea continuă a fertilităţii lui. Di­rectivele Congresului al IlI-lea al P.M.R. au stabilit sarcini precise privind executarea lucrărilor de îm­bunătăţiri funciare. Terminarea co­lectivizării creează condiţii favora­bile pentru o largă acţiune de mo­bilizare a maselor ţărănimii la exe­cutarea lucrărilor de combatere a eroziunilor, de desecare a terenuri­lor cu exces de apă, de îndiguire a suprafeţelor inundabile, de punere în cultură a terenurilor nisipoase şi sărăturilor, ridicîndu-se pe toate căile fertilitatea solului. Organele de partid şi de stat din regiunea Banat acordă o atenţie deosebită intensificării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi de punere în valoare a terenurilor neproduc­tive sau cu productivitate scăzută. In regiunea noastră aceste lucrări au o importanţă covîrşitoare. încă din anul 1958 au început mari lu­crări de desecare în zona Ghecea- Jimbolia pe o suprafaţă de aproape 60 000 ha, Ţeba-Timişat — 34 000 ha etc. La aceste acţiuni au participat mase largi ale ţărănimii muncitoare, care au răspuns cu entuziasm la che­marea organizaţiilor de partid şi a sfaturilor populare. Amploarea lucră­rilor de îmbunătăţiri funciare din ultimii ani, se concretizează în cele peste 110 000 ha ameliorate prin de­secări. De asemenea, prin fondurile alocate de stat, în ultimii ani s-au construit un număr de 9 staţii de pompare electrificate. Prin canalele de desecare şi staţiile de pompare s-au evacuat în această primăvară peste 60 mii. mc apă, ferindu-se de inundaţii terenuri agricole în supra­faţă de peste 50 000 ha . O mare dezvoltare au cunoscut în ultimii ani şi amenajările pentru irigarea culturilor de cîmp ale că­ror suprafeţe au crescut de la 152 ha în anul 1958 la 20 000 ha în pre­zent. Paralel cu realizarea acestor lucrări, în regiune s-au iniţiat şi acţiuni pentru ameliorarea terenu­rilor sărăturoase, slab productive, prin folosirea amendamentelor cal­­caroase și fosfatice și aplicarea ce­lor mai înaintate măsuri agroteh­nice. Pentru extinderea măsurilor ameliorative pe aceste terenuri, care ocupă circa 58 000 ha, s-au organi­zat puncte de sprijin demonstrative la 16 gospodării colective. In a­­ceastă direcţie se evidenţiază gos­podăriile colective din Sînmartin şi Dorobanţi, raionul Arad, Diniaş şi Peciul Nou din raionul Timişoara şi altele care şi-au prevăzut în plan amendamentarea unor însemnate suprafeţe de terenuri sărăturoase. Aceste acţiuni se desfăşoară cu spri­jinul catedrei de pedologie de la In­stitutul agronomic Timişoara şi al Oficiului de îmbunătăţiri funciare Banat. La G.A.S. Ceala, raionul Arad, producţia la porumb pe tere­nurile sărăturoase ameliorate a crescut cu circa 150 la sută. Ase­menea realizări, pe terenuri înainte slab productive, au fost înregistrate şi în alte unităţi agricole socialiste. Una din marile rezerve de sporire a producţiei agricole în Banat o constituie folosirea mai economică a solurilor de pantă, în zona de pod­zol, terenuri supuse în mare parte procesului de degradare prin ero­ziune. In regiunea Banat acestea ocupă o suprafaţă de 43 la sută din terenul agricol. Punerea în valoare a acestor soluri, prin plantări de vii şi livezi de pomi pe pantele unde nu este economică cultura cereale­lor, precum şi ameliorarea păşunilor de deal şi munte prin efectuarea u­­nor lucrări de terasare, se află în prezent în centrul atenţiei consiliu­lui agricol regional. Un început bun s-a şi făcut. In ultimii ani au fost plantate 6 300 ha de livezi şi cîteva sute ha de vii. S-au efectuat unele lucrări de terasare în podgoria Ara­dului şi s-au aplicat amendamente pe solurile podzolice. Dacă în condiţiile proprietăţii in­dividuale asupra pământului nu se puteau lua măsuri de ansamblu în vederea folosirii raţionale a acestor terenuri, odată cu încheierea co­lectivizării, organele de partid şi de stat au prevăzut luarea unor mă­suri complexe, care să ducă într-o perioadă scurtă la conservarea şi ri­dicarea fertilităţii solurilor, la o fo­losinţă economică a acestora. Pentru prima etapă s-au şi întocmit o par­te din documentaţiile tehnice în ve­derea plantării a 52 000 ha livezi, mai ales în raioanele Caran­sebeş, Reşiţa şi Lipova. O suprafaţă de 13 000 ha se va planta cu vii no­bile în podgoria Aradului şi în ra­ioanele Lipova, Lugoj şi Moldova Nouă. Acţiunea a şi început în pri­măvara acestui an, prin plantarea a peste 2 000 ha cu pomi fructiferi şi vii, urmînd ca în toamnă să fie plantate încă 6 000 ha livezi şi vii. Intrucît majoritatea acestor lucrări sunt prevăzute pe teritoriul gospo­dăriilor colective, ele se efectuează în mod organizat de către colecti­viştii care iau parte în mare nu­măr la executarea lor. Fertilizarea podzolurilor din zona colinară este de asemenea în cen­trul preocupării organelor de partid şi de stat din regiune. In prezent se află în curs de definitivare un plan concret pentru dezvoltarea in­stalaţiilor de producere a făinii de calcar în vederea măririi substan­ţiale a suprafeţelor amendamentate. Rezultatele experimentale obţinute în ultimii ani în unităţile agricole socialiste din raionul Caransebeş şi Lugoj ca, de exemplu, la Sărbăjelul Nou, Balinţ, Iosifălău — experienţe efectuate sub îndrumarea catedrei de agrotehnică de la Institutul agronomic Timişoara — ne arată că prin aplicarea amendamentelor calcaroase pe aceste soiuri se pot obţine sporuri de producţie de 30-40 la sută. Dacă însă în afara amenda­mentelor se aplică şi îngrăşăminte minerale sau organice, sporurile de producţie cresc la peste sută la sută. Avem toate condiţiile pentru ca su­prafeţe tot mai mari să fie amenda­mentate. Rezervele de piatră de var existente în regiune sunt inepui­zabile. Nu putem vorbi de valorificarea terenurilor neproductive fără să a­­mintim că în regiunea Banat sunt încă rezerve importante de mărire a suprafeţelor arabile prin defrişa­rea mărăcinişurilor, îngustarea dru­murilor de ţară, amplasarea raţio­nală a construcţiilor agricole în zona de şes etc. Experienţa de pînă acum din regiunea noastră este conclu­dentă. Numai în ultimii 10 ani, prin acţiunile întreprinse de către sfa­turile populare, sub îndrumarea or­ganizaţiilor de partid, suprafaţa te­renului arabil s-a mărit în regiune cu peste 44.000 ha. Terenuri întinse pot fi redate agriculturii şi prin de-Ing. ŞTEFAN ROMOŞAN vicepreşedinte al Consiliului agricol regional Banat (Continuare in pag. II-a) Brigada din secţia auto a Ate­lierelor Centrale I.T.B. din Capi­tală, care lucrează la repararea motoarelor, este fruntaşă pe În­treprindere. In acest an, brigada a executat, peste plan, reparaţii capitale la 23 motoare şi a reali­zat economii de materiale in va­loare de 24 000 lei. In fotografie : Ciţiva dintre membrii brigăzii —* Petre Ciobanu, Iiie Stan, Pa­vel Crăciun, Nicolae Motilci, Con­stantin Oancea, Ion Maren şi maistrul brigăzii Erade Bucur —d­intr-o pauză de lucru. (Foto­­ fi. Costa) PROLETARI DIN TOATE ȚARELE, INITI­ VAJ Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXI Nr. 5546 Vineri 1 iunie 1962 4 PAGINI - 20 BANI In interiorul ziarului: • I. Baban: Activul fără partid — ajutor de nădejde al organizaţiilor de bază (pag. 2-a). la 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale — Marele artist­­cetăţean de Valeriu Rîpeanu (pag. 2—3). • B. Stoian: Cronica eveni­mentelor internaţionale (pag. 4-a). în sprijinul furnaliştilor hunedoreni La Fabrica de aglomerare a minereului de la Combi­natul siderurgic din Hunedoara s-a pus în practică un procedeu prin care se elimină minereul mărunt din în­cărcătura furnalului. O dată cu aceasta s-au adus şi alte îmbunătăţiri procesului tehnologic, ceea ce a contribuit la mărirea concentraţiei în metal a minereului aglomerat. Capacitatea furnalelor a putut fi astfel mai bine folosită, fapt oglindit în creşterea cu aproape 3 la sută a indi­celui de utilizare a agregatelor faţă de anul trecut. Tot­odată colectivul fabricii de aglomerare a realizat o pro­ducţie sporită, punînd la dispoziţia furnaliştilor, peste plan, de la începutul anului, o cantitate de materie primă (minereu aglomerat) cu care se pot elabora aproximativ 8 500 de tone de fontă. (Agerpres) Premieră teatrală TG. MUREŞ (co­­resp. „Scînteii”). — Ieri, Teatrul maghiar de stat din Tg. Mu­reș a prezentat în premieră comedia „Nuntă la castel” de Sütő András. Rolurile principale sunt interpretate de Kovács György, ar­tist al poporului, Ta­más Ferenc, K°sze­­gy Marghit, artistă emerită, Erdős Irma, Csorba András. Au început examenele studenţeşti GALAŢI (coresp. „Scînteii“).­­ La Institutul politehnic din Galaţi au început ieri examenele de sfîrşit de an. Studenţii din anul II, grupa nr. 223, din cadrul Facultăţii de tehnologia produselor alimentare — una dintre cele mai bune grupe, — au dat examen la chimie analitică. Fiind bine pregătiţi din timpul anului, majoritatea studenţilor au obţinut note mari. Tot ieri au în­ceput examenele şi studenţii din anii I şi II de la Institutul pedago­gic de 3 ani. ..Staţiunea“ de pe malul lacului Băneasa După o întrerupere­­de de apă au fost revizuite, citeva luni. Ambulatoriul Incepînd de azi primii pa­­de fizioterapie şi cultură d­enji vor putea face tra­­fizică medicală Băneasa îşi lamente balneare şi băi de reia activitatea. Ultimele nămol, pregătiri au fost terminate. Bolnavii care vor să be- A fost adus nămol pro as­­neficieze de tratamente cu păr de la Tekirghiol, un­ nămol rece de Tekirghiol şipul de pe plajă a fost se vor adresa medicilor de reîmprospătat, instalaţiile la dispensarul de circum­scripţie sanitară in raza că­ruia domiciliază sau me­dicului curant, pentru a primi fişa balneară prevă­zută de Ministerul Sănătă­ţii şi Prevederilor Sociale. La „stafiunea“ de pe malul lacului Băneasa se poate ajunge cu troleibu­zele nr. 81 şi 82. DE PESTE HOTĂRE GUVERNUL JAPONEZ a dat in­strucţiuni ambasadorului său în S.U.A. să aducă la cunoştinţa gu­vernului nord-american protestul Ja­poniei împotriva experienţelor nu­cleare pe care urmează să le efec­tueze S.U.A. la mari altitudini, dea­supra insulei Johnston, în Pacific. LA VIENA a avut lene o manifes­taţie de protest împotriva efectuării experienţelor cu arme nucleare. In­­tr-una din circumscripţiile capitalei Austriei, o colob­mă de manifestanţi a demonstrat cu pancarte pe care se putea citi: „Războiul atomic în­seamnă moarte“, „Noi vrem să tră­im“. GUVERNUL STATULUI TANGANI­CA a făcut propunerea, care ur­mează a fi aprobată de Adunarea Naţională a ţării, ca această ţară să fie­ proclamată republică şi să fie ales un preşedinte al republicii in­vestit cu puteri executive depline. Investirea primului preşedinte al Tanganb­al şi intrarea în vigoare a noii constituţii urmează să aibă loc la 9 decembrie a.c., adică exact la un an de la dobîndirea indepen­denţei. 18 000 DE MUNCITORI din servi­ciile de comunicaţii din Brazilia au declarat grevă, ceea ce a dus la în­treruperea comunicaţiilor telegrafice, radiotelefonice şi radiotelegrafice cu ţările străine şi in interiorul Brazi­liei. După cum menţionează agenţia Associated Press greviştii revendică mărirea salariilor. UN MARE GRUP DE STUDENŢI NORVEGIENI au organizat la Oslo o demonstraţie de solidaritate cu muncitorii greviști din Spania. Ei au parcurs străzile orașului cu pancarte pe care se putea citi: „Libertate muncitorilor spanioli 1", „1962 să de­vină ultimul an al dictaturii fasciste în Spania 1”, „Jos fascismul 1". TELEGRAMĂ Excelenţei sale GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române BUCUREŞTI Sînt adînc mişcat de amabilul mesaj al Excelenţei Voastre în legă­tură cu atentatul criminal la viaţa mea, care a avut loc de curînd la Djakarta. Exprimînd sincera mea apreciere, doresc să vă adresez, în numele meu și al poporului indonezian, cele mai bune urări de fericire personală. SUKARNO Preşedintele Republicii Indonezia ------- --------............ ■ Măsuri concrete pentru sporirea producţiei agricole La sesiunea extraordinară a Sfatului popular al raionului Mizil au parti­cipat, alături de deputaţi, preşedinţii de gospodării colective, specialişti, meca­nizatori din G.A.S. şi S.M.T., activişti de partid. Participanţii la discuţii au subliniat marile posibilităţi pe care le au gos­podăriile colective din raionul Mizil pentru sporirea pro­ducţiei agricole ve­getale şi animale. In primul rînd, în raion sînt posibili­tăţi de a se mări su­prafeţele cultivate prin drenarea tere­nurilor inundabile, defrişarea viilor hi­bride din zona de şes a raionului şi a perdelelor de protecţie şi mărăcinişuri­lor, desfiinţarea unor drumuri etc. Prin astfel de lucrări numai anul acesta vor fi redate agriculturii 1 190 ha de teren. Numeroşi vorbitori au arătat că pen­tru obţinerea de recolte bogate, este necesar ca în toate gos­podăriile colective să se facă la vreme lucrările de îngrijire a culturilor, să se aplice metodele agrotehnice înaintate. Consiliul agricol raional va sprijini gospodăriile colective să introducă me­todele înaintate de lucrare a pămân­­tului. Viticultura este principala ramură de producţie în multa gospodării colec­tiva din partea de deal a raionului, viile ocupînd în prezent peste 9.800 de ha. Dar 27 la sută din această su­prafaţă este ocupa- Hi­lă cu vii hibride. Pentru a se produce vinuri şi struguri de masă din sorti­mentele cele mai va­loroase, pînă în a­­nul 1965 se vor planta cu viţă de vie 2 775 hectare. Pe măsura intrării pe rod a noilor plan­taţii, se vor defrişa viile hibride şi cele nobile îmbătrînite şi cu multe goluri. Consiliul agricol raional va identifica terenurile în pantă corespunzătoare plantării cu vii. O mare atenţie a acordat sesiunea problemelor legate de creşterea ani­malelor. Cei care au luat cuvîn­­tul la discuţii au arătat că în ul­timii ani gospodăriile colective şi-au mărit numărul de animale, dar produc­ţia de lapte şi carne pe cap de ani­mal nu este încă pe măsura posibilită­ţilor. în vederea remedierii acestor lip­suri s-au stabilit un şir de măsuri pen­tru o mai bună selecţie a animalelor, lărgirea bazei furajere şi pregătirea ca­drelor de crescători de animale. In cadrul sesiunii s-au făcut propu­neri interesante privind îmbunătăţirea organizării muncii în gospodăriile co­lective, întărirea rolului specialiştilor care lucrează în aceste unităţi. N. FANTILIE coresp. „Scînteii” Sesiunea Sfatului popular raional Mizil (Foto : M. Andreescu) La sărbătoarea primei vîrste , Oamenii cercetează de obicei,­­ c­u explicabilă pasiune, corespon­­­ denţele trecutului. Rîndurile scri- I se de predecesori ne cheamă sta­­t ternic şi emoţionant în intimitatea­­ unei caligrafii devenită istorie.­­ Dar nimeni şi niciodată în tre- I cut nu a corespondat atîta cu vii- I torul ca noi, cei de azi, cetăţeni­­ ai socialismului. In sertarul meu , păstrez numeroase scrisori expe­­­diate literalmente din viitor. Sem­­­natarii lor sunt oameni încă mici de stat şi vârstă, dar maeştri ai­­ celei mai complicate meserii din­­ lume : copilăria. 5 Iată, îmi scrie un astfel de prie- I ten dintr-un sat ardelenesc. Este­­ vorba de activitatea grupei sale­­ de pionieri. El își încheie cu în- I flăcărare scrisoarea, neuitînd să­­ transforme majuscula într-o floa-­­ re viu colorată : „Mîine, cînd vom I fi mari, nu vom face de rușine I pe părinţii noştri care sunt toți co- I lectivişti“.­­ Şi iată, o fetiţă din Roman de­­­­scrie cu lux de amănunte excursia I la care a participat nu de mult: I „Ce minunată e Capitala noas­­t­­ră ! Cînd am intrat în sala Pala­­­­tului R. P. Român, am călcat toţi ‘ în vîrfuil picioarelor, aşa de fru­­­­moasă era". Un corespondent din Bucureşti, '­ după ce se prezintă pe un ton ex- • trem de serios (numără 9 ani şi­­ jumătate), îşi mărturiseşte dragos-­­­tea pentru poezie : „Scriu versuri­­ de multă vreme, încă din clasa­­ l-a“. (Acest „de multă vreme“ m-a­­ copleşit). Şi adaugă o întrebare­­ precisă : „Vă rog să-mi răspundeţi EUGEN FRUNZA dacă voi fi poet“. Nu aş fi putut, fireşte, să dau vreo garanţie in acest sens. Dar pentru gîndul său înaripat i se cuvine o îmbrăţişare. Intr-un plic îndesat am desco­perit nişte desene. Autorul lor de­testă probabil sărăcia cuvîntului. De aceea a desenat pe hîrtie trei dintre noile construcţii din satul său moldovenesc : o casă de co­lectivist, căminul cultural şi moa­ra mecanică. Casa, după cum e de bănuit, aparţine chiar familiei sale. Va continua, mă asigură, să trimită şi alte documente de acest fel despre Înfăptuirile regimului nostru. Cu emoţie am citit scrisoarea unui băiat de 11 ani, azi elev frun­taş, după o lungă suferinţă fizi­că. Am aflat despre grija de care s-a bucurat acest copil bolnav în spitale şi sanatorii, în staţiuni bal­­neo-climaterice. A fost vindecat şi redat copilăriei fericite. Statul l-a pus la dispoziţie în mod gra­tuit medici specialişti şi medica­mente. Scrisoarea lui sfîrşeşte cu aceste cuvinte : „Trăiască Partidul­u­i Muncitoresc Român, părintele nos­tru drag, care m-a ajutat să scap de suferinţă !“. Nelimitată e grija pe care po­porul liber, constructor al socialis­mului, o poartă viitoarelor gene­raţii. Cei care vor prelua, mîine, moştenirea muncii noastre şi vor duce mai departe steagul frumu­seţii omeneşti — toţi aceşti viitori constructori, muncitori cu înaltă calificare, ingineri, savanţi, cos­monauţi, poeţi, viitori maeştri ai pîinii şi ai cîntecului — se bucu­ră în ţara noastră de o atenţie­­ inimaginabilă în condiţiile siste­mului capitalist. In ultimii doi ani s-au clădit şcoli­­ cu aproape 7 000 săli de clasă, iar­­ pînă în 1965 se vor construi încă multe mii. Se înfăptuieşte în­­văţămîntul general de 8 ani, gra­tuit şi obligatoriu. Numărul ma­nualelor şcolare distribuite gratuit elevilor din şcolile de 7 ani s-a ridicat anul trecut la 15 milioane. In acelaşi an, 150 000 pionieri şi elevi şi-au petrecut vacanţa în ta­bere, la munte şi la maTO. Dar cine nu cunoaşte reţeaua vastă de asistenţă medicală gratuită ? (Continuare in pag. III-a) Se extinde forajul cu turbina RM. VlLCEA (coresp. „Scînteii“).­­ La întreprinderea de foraj din Rm. Vîlcea, regiunea Argeș, se a­­plică pe scară tot mai largă forajul cu turbina. In primele 4 luni, petro­liștii de aici au forat cu turbina peste 50 la sută din sondele prevă­zute în plan. Economiile realizate peste plan se ridică la 1 441 000 lei. Folosind cu pricepere turbina, multe brigăzi de sondori cum sunt cele conduse de Ion Bujoiu, Dumitru Matinescu, Ion Constantinescu etc. au redus termenul de forare a son­delor cu 10—20 zile, realizînd în a­­celași timp importante economii. Un nou bloc de locuinţe pe Bd. Dinicu Golescu din Capitală N-ATI PIERDUT ! Ne aflam duminica în f fața parcului. Torente f de oameni căutau să I evadeze din pojarul f primelor zile de vară,­­ în căutarea locurilor [ umbroase, pline de ră­­f coare. De cum coborau I din autobuze, cetățenii [ se îndreptau imediat I spre tonetele salva­­f toate. Inghefata a fost I cel mai solicitat arti-I bol. V-am văzut şi pe I dumneavoastră, tova­răşe. Erafi cu soţia,­­ trei copii, cîţiva cunos­cuţi. V-afi aprovizio­nat, cum se cuvine, cu îngheţate. Cu „Polar",­­ „Bucureşti", casate şi I parfait-uri. Şi-afi por­­­­nit la plimbare. Afi tre­­­­cut pe lingă fîntîna­­ arteziană cea mică,­­ v-aţi oprit în lafa „O­­­­telarului", aţi cotit la­­ dreapta, spre „Pescă­­­­ruş", a(i aşteptat la de­­­­barcader. Cum am pu­­­­tut reconstitui itinera- C riul ? Simplu. După Mr­­[ tiile în care era amba- C • » » « » v > > - N * * I lată inghefata. Se cu­noştea foarte bine pe unde afi trecut. Drumul era zmăl­uit, cum spun poefii, cu foite de sta­niol. La lei se mai intim­­plă si la stranduri. Sa- N­Ktantai lariatii I.S.R.-ului au un supliment de treabă. Coşuri sunt destule. Dar, probabil, unii so­cotesc că ele au mai mult un rol decorativ. Mărturisim că, de ci­­teva ori, văzlnd Mr­­tiurele aruncate cu de­gajare și n­edîndu-ne seama că erau un ca­dou nedorit făcut Capi­talei de unii amatori de înghețată, am fost tentați să ne apropiem și să întrebăm: — N-afi pierdut ceva ? Pentru ca întrebarea să ne rămînă pe buze cînd vedeam despre ce era vorba. Dar parcă, totuşi, în­trebarea se impune. De aceea, vâ în­trebăm pe dumnea­voastră, nu prea mulţi la număr, pe care nu vă incomodează con­trastul dintre hirdiuţele murdare şi superbii trandafiri din parcuri, dintre hirtiuţele mur­dare şi curăţenia de pe străzi. — N-aţi pierdut ceva ! Poate respectul pen­tru oraşul în care­ trăiţi ? Poate bunăcu­­viinţa faţă de concetă­ţeni ? Ca să ştim. Şi, eventual, să rugăm din nou pe pionieri, ca a­­cum un an-doi, să vă întrebe respectuos la fiecare colţ de stradă, ori de cite ori aruncaţi hîrtia 'de la îngheţată ": — N-aţi pierdut cevat­y. SEBASTIAN

Next