Scînteia, iunie 1962 (Anul 31, nr. 5546-5575)
1962-06-01 / nr. 5546
In regiunea Banat Folosirea raţională a pămintului -sarcină de bază a consiliilor agricole Aşa cum se arată în Raportul prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale consacrată încheierii colectivizării, creşterea continuă a producţiei vegetale şi animale constituie una din trăsăturile esenţiale ale procesului construcţiei socialiste la sate în ţara noastră. In condiţiile colectivizării agriculturii, şi în regiunea Banat s-a dezvoltat mult cultura cerealelor, îndeosebi a griului şi porumbului, au crescut suprafeţele cultivate cu floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi şi legume, au sporit producţiile la hectar. Pentru ca sarcinile trasate de partidul nostru privind creşterea continuă a producţiei agricole să fie îndeplinite cu succes, este absolut necesar ca terenul agricol să fie folosit integral şi în condiţii optime, atît prin extinderea maximă a suprafeţelor arabile, cît şi prin ridicarea continuă a fertilităţii lui. Directivele Congresului al IlI-lea al P.M.R. au stabilit sarcini precise privind executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Terminarea colectivizării creează condiţii favorabile pentru o largă acţiune de mobilizare a maselor ţărănimii la executarea lucrărilor de combatere a eroziunilor, de desecare a terenurilor cu exces de apă, de îndiguire a suprafeţelor inundabile, de punere în cultură a terenurilor nisipoase şi sărăturilor, ridicîndu-se pe toate căile fertilitatea solului. Organele de partid şi de stat din regiunea Banat acordă o atenţie deosebită intensificării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi de punere în valoare a terenurilor neproductive sau cu productivitate scăzută. In regiunea noastră aceste lucrări au o importanţă covîrşitoare. încă din anul 1958 au început mari lucrări de desecare în zona Ghecea- Jimbolia pe o suprafaţă de aproape 60 000 ha, Ţeba-Timişat — 34 000 ha etc. La aceste acţiuni au participat mase largi ale ţărănimii muncitoare, care au răspuns cu entuziasm la chemarea organizaţiilor de partid şi a sfaturilor populare. Amploarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din ultimii ani, se concretizează în cele peste 110 000 ha ameliorate prin desecări. De asemenea, prin fondurile alocate de stat, în ultimii ani s-au construit un număr de 9 staţii de pompare electrificate. Prin canalele de desecare şi staţiile de pompare s-au evacuat în această primăvară peste 60 mii. mc apă, ferindu-se de inundaţii terenuri agricole în suprafaţă de peste 50 000 ha . O mare dezvoltare au cunoscut în ultimii ani şi amenajările pentru irigarea culturilor de cîmp ale căror suprafeţe au crescut de la 152 ha în anul 1958 la 20 000 ha în prezent. Paralel cu realizarea acestor lucrări, în regiune s-au iniţiat şi acţiuni pentru ameliorarea terenurilor sărăturoase, slab productive, prin folosirea amendamentelor calcaroase și fosfatice și aplicarea celor mai înaintate măsuri agrotehnice. Pentru extinderea măsurilor ameliorative pe aceste terenuri, care ocupă circa 58 000 ha, s-au organizat puncte de sprijin demonstrative la 16 gospodării colective. In această direcţie se evidenţiază gospodăriile colective din Sînmartin şi Dorobanţi, raionul Arad, Diniaş şi Peciul Nou din raionul Timişoara şi altele care şi-au prevăzut în plan amendamentarea unor însemnate suprafeţe de terenuri sărăturoase. Aceste acţiuni se desfăşoară cu sprijinul catedrei de pedologie de la Institutul agronomic Timişoara şi al Oficiului de îmbunătăţiri funciare Banat. La G.A.S. Ceala, raionul Arad, producţia la porumb pe terenurile sărăturoase ameliorate a crescut cu circa 150 la sută. Asemenea realizări, pe terenuri înainte slab productive, au fost înregistrate şi în alte unităţi agricole socialiste. Una din marile rezerve de sporire a producţiei agricole în Banat o constituie folosirea mai economică a solurilor de pantă, în zona de podzol, terenuri supuse în mare parte procesului de degradare prin eroziune. In regiunea Banat acestea ocupă o suprafaţă de 43 la sută din terenul agricol. Punerea în valoare a acestor soluri, prin plantări de vii şi livezi de pomi pe pantele unde nu este economică cultura cerealelor, precum şi ameliorarea păşunilor de deal şi munte prin efectuarea unor lucrări de terasare, se află în prezent în centrul atenţiei consiliului agricol regional. Un început bun s-a şi făcut. In ultimii ani au fost plantate 6 300 ha de livezi şi cîteva sute ha de vii. S-au efectuat unele lucrări de terasare în podgoria Aradului şi s-au aplicat amendamente pe solurile podzolice. Dacă în condiţiile proprietăţii individuale asupra pământului nu se puteau lua măsuri de ansamblu în vederea folosirii raţionale a acestor terenuri, odată cu încheierea colectivizării, organele de partid şi de stat au prevăzut luarea unor măsuri complexe, care să ducă într-o perioadă scurtă la conservarea şi ridicarea fertilităţii solurilor, la o folosinţă economică a acestora. Pentru prima etapă s-au şi întocmit o parte din documentaţiile tehnice în vederea plantării a 52 000 ha livezi, mai ales în raioanele Caransebeş, Reşiţa şi Lipova. O suprafaţă de 13 000 ha se va planta cu vii nobile în podgoria Aradului şi în raioanele Lipova, Lugoj şi Moldova Nouă. Acţiunea a şi început în primăvara acestui an, prin plantarea a peste 2 000 ha cu pomi fructiferi şi vii, urmînd ca în toamnă să fie plantate încă 6 000 ha livezi şi vii. Intrucît majoritatea acestor lucrări sunt prevăzute pe teritoriul gospodăriilor colective, ele se efectuează în mod organizat de către colectiviştii care iau parte în mare număr la executarea lor. Fertilizarea podzolurilor din zona colinară este de asemenea în centrul preocupării organelor de partid şi de stat din regiune. In prezent se află în curs de definitivare un plan concret pentru dezvoltarea instalaţiilor de producere a făinii de calcar în vederea măririi substanţiale a suprafeţelor amendamentate. Rezultatele experimentale obţinute în ultimii ani în unităţile agricole socialiste din raionul Caransebeş şi Lugoj ca, de exemplu, la Sărbăjelul Nou, Balinţ, Iosifălău — experienţe efectuate sub îndrumarea catedrei de agrotehnică de la Institutul agronomic Timişoara — ne arată că prin aplicarea amendamentelor calcaroase pe aceste soiuri se pot obţine sporuri de producţie de 30-40 la sută. Dacă însă în afara amendamentelor se aplică şi îngrăşăminte minerale sau organice, sporurile de producţie cresc la peste sută la sută. Avem toate condiţiile pentru ca suprafeţe tot mai mari să fie amendamentate. Rezervele de piatră de var existente în regiune sunt inepuizabile. Nu putem vorbi de valorificarea terenurilor neproductive fără să amintim că în regiunea Banat sunt încă rezerve importante de mărire a suprafeţelor arabile prin defrişarea mărăcinişurilor, îngustarea drumurilor de ţară, amplasarea raţională a construcţiilor agricole în zona de şes etc. Experienţa de pînă acum din regiunea noastră este concludentă. Numai în ultimii 10 ani, prin acţiunile întreprinse de către sfaturile populare, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, suprafaţa terenului arabil s-a mărit în regiune cu peste 44.000 ha. Terenuri întinse pot fi redate agriculturii şi prin de-Ing. ŞTEFAN ROMOŞAN vicepreşedinte al Consiliului agricol regional Banat (Continuare in pag. II-a) Brigada din secţia auto a Atelierelor Centrale I.T.B. din Capitală, care lucrează la repararea motoarelor, este fruntaşă pe Întreprindere. In acest an, brigada a executat, peste plan, reparaţii capitale la 23 motoare şi a realizat economii de materiale in valoare de 24 000 lei. In fotografie : Ciţiva dintre membrii brigăzii —* Petre Ciobanu, Iiie Stan, Pavel Crăciun, Nicolae Motilci, Constantin Oancea, Ion Maren şi maistrul brigăzii Erade Bucur —dintr-o pauză de lucru. (Foto fi. Costa) PROLETARI DIN TOATE ȚARELE, INITI VAJ Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXI Nr. 5546 Vineri 1 iunie 1962 4 PAGINI - 20 BANI In interiorul ziarului: • I. Baban: Activul fără partid — ajutor de nădejde al organizaţiilor de bază (pag. 2-a). la 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale — Marele artistcetăţean de Valeriu Rîpeanu (pag. 2—3). • B. Stoian: Cronica evenimentelor internaţionale (pag. 4-a). în sprijinul furnaliştilor hunedoreni La Fabrica de aglomerare a minereului de la Combinatul siderurgic din Hunedoara s-a pus în practică un procedeu prin care se elimină minereul mărunt din încărcătura furnalului. O dată cu aceasta s-au adus şi alte îmbunătăţiri procesului tehnologic, ceea ce a contribuit la mărirea concentraţiei în metal a minereului aglomerat. Capacitatea furnalelor a putut fi astfel mai bine folosită, fapt oglindit în creşterea cu aproape 3 la sută a indicelui de utilizare a agregatelor faţă de anul trecut. Totodată colectivul fabricii de aglomerare a realizat o producţie sporită, punînd la dispoziţia furnaliştilor, peste plan, de la începutul anului, o cantitate de materie primă (minereu aglomerat) cu care se pot elabora aproximativ 8 500 de tone de fontă. (Agerpres) Premieră teatrală TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii”). — Ieri, Teatrul maghiar de stat din Tg. Mureș a prezentat în premieră comedia „Nuntă la castel” de Sütő András. Rolurile principale sunt interpretate de Kovács György, artist al poporului, Tamás Ferenc, K°szegy Marghit, artistă emerită, Erdős Irma, Csorba András. Au început examenele studenţeşti GALAŢI (coresp. „Scînteii“). La Institutul politehnic din Galaţi au început ieri examenele de sfîrşit de an. Studenţii din anul II, grupa nr. 223, din cadrul Facultăţii de tehnologia produselor alimentare — una dintre cele mai bune grupe, — au dat examen la chimie analitică. Fiind bine pregătiţi din timpul anului, majoritatea studenţilor au obţinut note mari. Tot ieri au început examenele şi studenţii din anii I şi II de la Institutul pedagogic de 3 ani. ..Staţiunea“ de pe malul lacului Băneasa După o întreruperede de apă au fost revizuite, citeva luni. Ambulatoriul Incepînd de azi primii pade fizioterapie şi cultură denji vor putea face trafizică medicală Băneasa îşi lamente balneare şi băi de reia activitatea. Ultimele nămol, pregătiri au fost terminate. Bolnavii care vor să be- A fost adus nămol pro asneficieze de tratamente cu păr de la Tekirghiol, un nămol rece de Tekirghiol şipul de pe plajă a fost se vor adresa medicilor de reîmprospătat, instalaţiile la dispensarul de circumscripţie sanitară in raza căruia domiciliază sau medicului curant, pentru a primi fişa balneară prevăzută de Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale. La „stafiunea“ de pe malul lacului Băneasa se poate ajunge cu troleibuzele nr. 81 şi 82. DE PESTE HOTĂRE GUVERNUL JAPONEZ a dat instrucţiuni ambasadorului său în S.U.A. să aducă la cunoştinţa guvernului nord-american protestul Japoniei împotriva experienţelor nucleare pe care urmează să le efectueze S.U.A. la mari altitudini, deasupra insulei Johnston, în Pacific. LA VIENA a avut lene o manifestaţie de protest împotriva efectuării experienţelor cu arme nucleare. Intr-una din circumscripţiile capitalei Austriei, o colobmă de manifestanţi a demonstrat cu pancarte pe care se putea citi: „Războiul atomic înseamnă moarte“, „Noi vrem să trăim“. GUVERNUL STATULUI TANGANICA a făcut propunerea, care urmează a fi aprobată de Adunarea Naţională a ţării, ca această ţară să fie proclamată republică şi să fie ales un preşedinte al republicii investit cu puteri executive depline. Investirea primului preşedinte al Tanganbal şi intrarea în vigoare a noii constituţii urmează să aibă loc la 9 decembrie a.c., adică exact la un an de la dobîndirea independenţei. 18 000 DE MUNCITORI din serviciile de comunicaţii din Brazilia au declarat grevă, ceea ce a dus la întreruperea comunicaţiilor telegrafice, radiotelefonice şi radiotelegrafice cu ţările străine şi in interiorul Braziliei. După cum menţionează agenţia Associated Press greviştii revendică mărirea salariilor. UN MARE GRUP DE STUDENŢI NORVEGIENI au organizat la Oslo o demonstraţie de solidaritate cu muncitorii greviști din Spania. Ei au parcurs străzile orașului cu pancarte pe care se putea citi: „Libertate muncitorilor spanioli 1", „1962 să devină ultimul an al dictaturii fasciste în Spania 1”, „Jos fascismul 1". TELEGRAMĂ Excelenţei sale GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române BUCUREŞTI Sînt adînc mişcat de amabilul mesaj al Excelenţei Voastre în legătură cu atentatul criminal la viaţa mea, care a avut loc de curînd la Djakarta. Exprimînd sincera mea apreciere, doresc să vă adresez, în numele meu și al poporului indonezian, cele mai bune urări de fericire personală. SUKARNO Preşedintele Republicii Indonezia ------- --------............ ■ Măsuri concrete pentru sporirea producţiei agricole La sesiunea extraordinară a Sfatului popular al raionului Mizil au participat, alături de deputaţi, preşedinţii de gospodării colective, specialişti, mecanizatori din G.A.S. şi S.M.T., activişti de partid. Participanţii la discuţii au subliniat marile posibilităţi pe care le au gospodăriile colective din raionul Mizil pentru sporirea producţiei agricole vegetale şi animale. In primul rînd, în raion sînt posibilităţi de a se mări suprafeţele cultivate prin drenarea terenurilor inundabile, defrişarea viilor hibride din zona de şes a raionului şi a perdelelor de protecţie şi mărăcinişurilor, desfiinţarea unor drumuri etc. Prin astfel de lucrări numai anul acesta vor fi redate agriculturii 1 190 ha de teren. Numeroşi vorbitori au arătat că pentru obţinerea de recolte bogate, este necesar ca în toate gospodăriile colective să se facă la vreme lucrările de îngrijire a culturilor, să se aplice metodele agrotehnice înaintate. Consiliul agricol raional va sprijini gospodăriile colective să introducă metodele înaintate de lucrare a pământului. Viticultura este principala ramură de producţie în multa gospodării colectiva din partea de deal a raionului, viile ocupînd în prezent peste 9.800 de ha. Dar 27 la sută din această suprafaţă este ocupa- Hilă cu vii hibride. Pentru a se produce vinuri şi struguri de masă din sortimentele cele mai valoroase, pînă în anul 1965 se vor planta cu viţă de vie 2 775 hectare. Pe măsura intrării pe rod a noilor plantaţii, se vor defrişa viile hibride şi cele nobile îmbătrînite şi cu multe goluri. Consiliul agricol raional va identifica terenurile în pantă corespunzătoare plantării cu vii. O mare atenţie a acordat sesiunea problemelor legate de creşterea animalelor. Cei care au luat cuvîntul la discuţii au arătat că în ultimii ani gospodăriile colective şi-au mărit numărul de animale, dar producţia de lapte şi carne pe cap de animal nu este încă pe măsura posibilităţilor. în vederea remedierii acestor lipsuri s-au stabilit un şir de măsuri pentru o mai bună selecţie a animalelor, lărgirea bazei furajere şi pregătirea cadrelor de crescători de animale. In cadrul sesiunii s-au făcut propuneri interesante privind îmbunătăţirea organizării muncii în gospodăriile colective, întărirea rolului specialiştilor care lucrează în aceste unităţi. N. FANTILIE coresp. „Scînteii” Sesiunea Sfatului popular raional Mizil (Foto : M. Andreescu) La sărbătoarea primei vîrste , Oamenii cercetează de obicei, cu explicabilă pasiune, corespon denţele trecutului. Rîndurile scri- I se de predecesori ne cheamă stat ternic şi emoţionant în intimitatea unei caligrafii devenită istorie. Dar nimeni şi niciodată în tre- I cut nu a corespondat atîta cu vii- I torul ca noi, cei de azi, cetăţeni ai socialismului. In sertarul meu , păstrez numeroase scrisori expediate literalmente din viitor. Semnatarii lor sunt oameni încă mici de stat şi vârstă, dar maeştri ai celei mai complicate meserii din lume : copilăria. 5 Iată, îmi scrie un astfel de prie- I ten dintr-un sat ardelenesc. Este vorba de activitatea grupei sale de pionieri. El își încheie cu în- I flăcărare scrisoarea, neuitînd să transforme majuscula într-o floa- re viu colorată : „Mîine, cînd vom I fi mari, nu vom face de rușine I pe părinţii noştri care sunt toți co- I lectivişti“. Şi iată, o fetiţă din Roman descrie cu lux de amănunte excursia I la care a participat nu de mult: I „Ce minunată e Capitala noastră ! Cînd am intrat în sala Palatului R. P. Român, am călcat toţi ‘ în vîrfuil picioarelor, aşa de frumoasă era". Un corespondent din Bucureşti, ' după ce se prezintă pe un ton ex- • trem de serios (numără 9 ani şi jumătate), îşi mărturiseşte dragos-tea pentru poezie : „Scriu versuri de multă vreme, încă din clasa l-a“. (Acest „de multă vreme“ m-a copleşit). Şi adaugă o întrebare precisă : „Vă rog să-mi răspundeţi EUGEN FRUNZA dacă voi fi poet“. Nu aş fi putut, fireşte, să dau vreo garanţie in acest sens. Dar pentru gîndul său înaripat i se cuvine o îmbrăţişare. Intr-un plic îndesat am descoperit nişte desene. Autorul lor detestă probabil sărăcia cuvîntului. De aceea a desenat pe hîrtie trei dintre noile construcţii din satul său moldovenesc : o casă de colectivist, căminul cultural şi moara mecanică. Casa, după cum e de bănuit, aparţine chiar familiei sale. Va continua, mă asigură, să trimită şi alte documente de acest fel despre Înfăptuirile regimului nostru. Cu emoţie am citit scrisoarea unui băiat de 11 ani, azi elev fruntaş, după o lungă suferinţă fizică. Am aflat despre grija de care s-a bucurat acest copil bolnav în spitale şi sanatorii, în staţiuni balneo-climaterice. A fost vindecat şi redat copilăriei fericite. Statul l-a pus la dispoziţie în mod gratuit medici specialişti şi medicamente. Scrisoarea lui sfîrşeşte cu aceste cuvinte : „Trăiască Partidului Muncitoresc Român, părintele nostru drag, care m-a ajutat să scap de suferinţă !“. Nelimitată e grija pe care poporul liber, constructor al socialismului, o poartă viitoarelor generaţii. Cei care vor prelua, mîine, moştenirea muncii noastre şi vor duce mai departe steagul frumuseţii omeneşti — toţi aceşti viitori constructori, muncitori cu înaltă calificare, ingineri, savanţi, cosmonauţi, poeţi, viitori maeştri ai pîinii şi ai cîntecului — se bucură în ţara noastră de o atenţie inimaginabilă în condiţiile sistemului capitalist. In ultimii doi ani s-au clădit şcoli cu aproape 7 000 săli de clasă, iar pînă în 1965 se vor construi încă multe mii. Se înfăptuieşte învăţămîntul general de 8 ani, gratuit şi obligatoriu. Numărul manualelor şcolare distribuite gratuit elevilor din şcolile de 7 ani s-a ridicat anul trecut la 15 milioane. In acelaşi an, 150 000 pionieri şi elevi şi-au petrecut vacanţa în tabere, la munte şi la maTO. Dar cine nu cunoaşte reţeaua vastă de asistenţă medicală gratuită ? (Continuare in pag. III-a) Se extinde forajul cu turbina RM. VlLCEA (coresp. „Scînteii“). La întreprinderea de foraj din Rm. Vîlcea, regiunea Argeș, se aplică pe scară tot mai largă forajul cu turbina. In primele 4 luni, petroliștii de aici au forat cu turbina peste 50 la sută din sondele prevăzute în plan. Economiile realizate peste plan se ridică la 1 441 000 lei. Folosind cu pricepere turbina, multe brigăzi de sondori cum sunt cele conduse de Ion Bujoiu, Dumitru Matinescu, Ion Constantinescu etc. au redus termenul de forare a sondelor cu 10—20 zile, realizînd în același timp importante economii. Un nou bloc de locuinţe pe Bd. Dinicu Golescu din Capitală N-ATI PIERDUT ! Ne aflam duminica în f fața parcului. Torente f de oameni căutau să I evadeze din pojarul f primelor zile de vară, în căutarea locurilor [ umbroase, pline de răf coare. De cum coborau I din autobuze, cetățenii [ se îndreptau imediat I spre tonetele salvaf toate. Inghefata a fost I cel mai solicitat arti-I bol. V-am văzut şi pe I dumneavoastră, tovarăşe. Erafi cu soţia, trei copii, cîţiva cunoscuţi. V-afi aprovizionat, cum se cuvine, cu îngheţate. Cu „Polar", „Bucureşti", casate şi I parfait-uri. Şi-afi pornit la plimbare. Afi trecut pe lingă fîntîna arteziană cea mică, v-aţi oprit în lafa „Otelarului", aţi cotit la dreapta, spre „Pescăruş", a(i aşteptat la debarcader. Cum am putut reconstitui itinera- C riul ? Simplu. După Mr[ tiile în care era amba- C • » » « » v > > - N * * I lată inghefata. Se cunoştea foarte bine pe unde afi trecut. Drumul era zmăluit, cum spun poefii, cu foite de staniol. La lei se mai intimplă si la stranduri. Sa- NKtantai lariatii I.S.R.-ului au un supliment de treabă. Coşuri sunt destule. Dar, probabil, unii socotesc că ele au mai mult un rol decorativ. Mărturisim că, de citeva ori, văzlnd Mrtiurele aruncate cu degajare și nedîndu-ne seama că erau un cadou nedorit făcut Capitalei de unii amatori de înghețată, am fost tentați să ne apropiem și să întrebăm: — N-afi pierdut ceva ? Pentru ca întrebarea să ne rămînă pe buze cînd vedeam despre ce era vorba. Dar parcă, totuşi, întrebarea se impune. De aceea, vâ întrebăm pe dumneavoastră, nu prea mulţi la număr, pe care nu vă incomodează contrastul dintre hirdiuţele murdare şi superbii trandafiri din parcuri, dintre hirtiuţele murdare şi curăţenia de pe străzi. — N-aţi pierdut ceva ! Poate respectul pentru oraşul în care trăiţi ? Poate bunăcuviinţa faţă de concetăţeni ? Ca să ştim. Şi, eventual, să rugăm din nou pe pionieri, ca acum un an-doi, să vă întrebe respectuos la fiecare colţ de stradă, ori de cite ori aruncaţi hîrtia 'de la îngheţată ": — N-aţi pierdut cevaty. SEBASTIAN