Scînteia, iunie 1962 (Anul 31, nr. 5546-5575)
1962-06-01 / nr. 5546
Pag. 2 VIAŢA DE PARTID Activul fără partid—ajutor de nădejde al organizaţiilor de bază Unul din principalele mijloace pentru dezvoltarea şi întărirea continuă a legăturilor partidului nostru cu masele îl constituie activul fără partid, ajutor permanent al organizaţiilor de bază în mobilizarea celor ce muncesc la înfăptuirea politicii partidului. O atenţie deosebită trebuie acordată activului fără partid în condiţiile actuale, cînd Hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R. din aprilie a.c. pune sarcini de mare răspundere în ce priveşte întărirea continuă a rîndurilor partidului. Crearea unui larg activ fără partid şi îmbunătăţirea muncii de educare a lui constituie una din căile importante de înfăptuire a sarcinii puse de Hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R. ca în fiecare G.A.C. să existe o organizaţie de partid puternică, capabilă să mobilizeze pe toţi colectiviştii la îndeplinirea hotărîrilor partidului şi guvernului. Chiar în aceste zile, organizaţiile de bază din raionul Dej primesc candidaţi şi membri de partid din rîndurile celor mai buni tovarăşi din activul fără partid. Organizaţiile de bază din satele raionului Dej au un activ fără partid format din peste 3 700 de tovarăşi. Din activ fac parte colectivişti, şefi de echipe, brigadieri şi preşedinţi de gospodării colective, învăţători, ingineri agronomi, medici etc., care muncesc cu rîvnă pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate de partid. Cum lucrează organizaţiile de bază săteşti din raionul nostru cu activul fără partid ? Folosind experienţa acumulată în perioada colectivizării agriculturii, organizaţiile de partid s-au sprijinit pe activul fără partid intr-un şir de acţiuni întreprinse pentru consolidarea economico-organizatorică a gospodăriilor colective. Iată cîteva exemple. Biroul organizaţiei de bază din gospodăria colectivă din Cîţcău a organizat un colectiv pentru studierea posibilităţilor de dezvoltare a gospodăriei. In acest colectiv, alături de membrii de partid a fost atras şi inginerul agronom Aurel Bîlcu, din activul fără partid. El a adus o valoroasă contribuţie la acest studiu. Propunerile făcute de colectiv ca în satele Sălişca şi Muncel să se dezvolte în mod deosebit pomicultura şi viticultura, iar pe terenul de pe malul Someşului să se creeze o bază legumicolă ş.a. au fost acceptate de consiliul de conducere şi de adunarea generală a colectiviştilor. Aplicarea în practică a acestor propuneri a dus la sporirea veniturilor gospodăriei colective. Organizaţiile de bază obişnuiesc să invite pe tovarăşii din activul fără partid la adunările deschise de partid. Acest lucru are o mare însemnătate educativă şi practică. Cînd organizaţia de bază din comuna Viile Dejului, de pildă, a iniţiat o largă acţiune pentru curăţatul păşunilor, la adunarea deschisă a organizaţiei au fost invitaţi şi tovarăşi din activul fără partid. Urmînd exemplul membrilor de partid, ei s-au angajat să răspundă de curăţatul unor anumite suprafeţe de păşune, la care să mobilizeze şi pe alţi colectivişti. Acţiunea a căpătat astfel un caracter de masă. Fără a stînjeni campania însămînţărilor, s-a curăţat o suprafaţă de 186 hectare de păşune. Şi în gospodăria colectivă din Poiana Blenchii s-au organizat, în primăvara aceasta, cu sprijinul activului fără partid, numeroase acţiuni obşteşti: plantări de pomi, curăţări de păşuni, electrificarea comunei etc. Unii tovarăşi din activul fără partid — Mihis Ludovic, Gavril Ploscar, Grigore Făgăraş şi alţii — prin exemplul lor personal au antrenat la aceste acţiuni un număr mare de colectivişti. Comitetul raional de partid se îngrijeşte de ridicarea continuă a nivelului politic al tovarăşilor din activul fără partid. O mare parte din aceştia au fost încadraţi în cercurile şi cursurile învăţămîntului de partid, în cercurile de citit. Ei sunt invitaţi să ia parte la diferite conferinţe şi expuneri pe teme privind politica partidului, principiile sale de organizare etc. O însemnătate deosebită are educarea prin muncă. Organizaţiile de bază încredinţează tovarăşilor din activul fără partid sarcini concrete legate în primul rînd de întărirea gospodăriilor colective, îi ajută în îndeplinirea lor. La G.A.C. Câşeiu biroul organizaţiei de bază a dat tovarăşului Petru Zob, din activul fără partid, care este îngrijitor mulgător fruntaş, sarcina să împărtăşească metodele sale de muncă şi celorlalţi mulgători. Intr-adevăr, Petru Zob a stat de vorbă cu tovarăşii lui de muncă şi le-a explicat că prin hrănirea şi adăparea la timp, prin aplicarea întocmai a indicaţiilor specialiştilor la mulsul vacilor, el a reuşit să obţină în trei luni şi jumătate de la lotul de vaci pe care le are în grijă o cantitate de 9 000 litri lapte, din cei 30 000 litri planificaţi pe întregul an. El le-a arătat şi cum procedează în mod practic. Treptat, printr-o îngrijire şi hrănire corespunzătoare, vacile au început să dea mai mult lapte. Tov. Zob a depus mult suflet pentru a se achita de sarcina încredinţată, manifestând iniţiativă şi spirit de răspundere. Acum el se pregăteşte pentru a fi primit în partid. Multe organizaţii de bază au atras în activul fără partid un număr însemnat de intelectuali. Aceştia participă la munca politică şi la activitatea culturală în rîndurile ţărănimii colectiviste, la acţiunile întreprinse de comitetul raional în scopul scoaterii la iveală şi valorificării mai depline a posibilităţilor de dezvoltare economică a raionului, de consolidare a gospodăriilor colective. Participînd în mod activ la viaţa politică şi obştească, muncind cu devotament pentru înfăptuirea hotărîrilor partidului, mulţi colectivişti şi numeroşi intelectuali din satele raionului nostru, dintre care cei mai mulţi au făcut parte din activul fără partid, şi-au exprimat dorinţa de a fi primiţi în partid. Numai de la 1 ianuarie şi pînă în prezent au fost primiţi în rîndurile candidaţilor de partid peste 400 de tovarăşi. Intr-un timp scurt am reuşit să creăm organizaţii de partid şi în gospodăriile colective din Valea Lungă, Valea Gîrboului, Dîmbu Mare şi să întărim organizaţiile existente în celelalte gospodării. Unele organizaţii de bază, cum sunt cele din G.A.C.-Mesteacăn, Dobric ş.a., nu acordă însă atenţia cuvenită muncii cu activul fără partid. Aceasta denotă că biroul comitetului raional de partid n-a sprijinit toate organizaţiile de bază să muncească temeinic cu activul fără partid. Comitetul raional de partid se va strădui să îmbunătăţească şi să ridice la un nivel şi mai înalt activitatea organizaţiilor de bază cu activul fără partid, deoarece sîntem convinşi din propria noastră experienţă că această muncă contribuie la creşterea capacităţii politice şi organizatorice a organizaţiilor de partid. ION BABAN secretar al Comitetului raional de partid Dej -O»O Sporesc productivitatea păşunilor în regiunea Crişana aproape 100 de gospodării agricole colective organizează anul acesta păşunatul rafional. In raioanele de munte Beiu, Şimleu, Gurahon şi Aleşd, majoritatea gospodăriilor colective trimit turmele pe păşunile din golurile de munte. Pentru sporirea producţiei de iarbă păşunile au fost grăpate, curăţite de buruieni şi muşuroaie , s-au împrăştiat de două ori mai multe îngrăşăminte organice şi chimice decit în anul trecut. O parte din păşuni au fost supraînsămînţate. In efectuarea acestor lucrări s-a folosit experienţa bună dobîndită în anii precedenţi de gospodăriile colective din Baiăr, Beiuş şi altele care au realizat producţii de 12 000—18 000 kg iarbă la hectar. (Agerpres) 50 de ani de la moartea lui I. L Caragiaie MAREIE ARTIST-CEI’ATEAM Se împlinesc, la începutul lunii iunie, cincizeci de ani de cind a încetat din viaţă marele nostru scriitor Ion Luca Caragiaie. S-a stins departe de pămîntul patriei pe care — aşa cum spunea Alexandru Vlahuţă — „l-a iubit in tăcere şi l-a glorificat cu strălucirea geniului său. Cele cinci decenii care au trecut de la moartea lui au confirmat trăinicia şi valoarea operei sale, — una din cele mai de seamă şi nepieritoare culmi ale culturii noastre naţionale. Timpul nu a ofilit mesajul viu al acestei opere, nu a tulburat limpezimile ei cristaline, nu i-a întunecat înţelesurile adînci. Dimpotrivă, pusă în adevărata ei lumină datorită muncii de valorificare a moştenirii literare, opera lui Caragiale a capătat în anii noştri dimensiunile ei reale, impunătoare. Scrierile sale sunt astăzi restituite poporului, făuritorul şi păstrătorul tuturor valorilor spirituale. Studii, prefeţe, articole au explicat publicului semnificaţia lucrărilor lui, au prezentat pe adevăratul Caragiale, pe artistul desăvîrşit, prieten al celor mulţi, neînduplecat adversar al orînduirii burghezo-moşiereşti. Cunoştinţele noastre despre Caragiaie sînt mult mai vaste decit cele din trecut. In acelaşi timp şi aria de răspindire a operei lui Caragiaie este infinit mai largă decît în trecut. Lucrările sale dramatice jucate pe toate scenele ţării înregistrează sute de spectacole. „O scrisoare pierdută”, „O noapte furtunoasă”, D-ale carnavalului“, „Conul Leonida faţă cu Reacţiunea”, nemuritoarele sale comedii, ca şi puternica dramă „Năpasta“ figurează la loc de cinste în repertoriile teatrelor noastre şi în primul rînd în acela al primei scene romîneşti care poartă astăzi numele marelui Caragiale. Alături de ele, publicul cunoaşte, prin ediţii de largă popularizare tipărite an de an, „momentele”, „schiţele“ şi nuvelele sale. Dar dacă în anii noştri numele său se bucură de o asemenea înaltă cinste şi preţuire, nu putem să nu ne amintim de faptul că, în timpul vieţii, omul şi scriitorul au avut de îndurat multe amărăciuni. Ca şi Eminescu, Coşbuc, Slavici, ca de altfel toţi marii noştri scriitori din trecut, Caragiale a fost silit să îndeplinească mărunte munci administrative, care il oboseau şi li răpeau timpul necesar scrisului. A trebuit, pentru a cîştiga cele necesare traiului, să patroneze şi unele înjghebări comerciale. Dacă mai adăugăm ostilitatea cu care reprezentanţii instituţiilor culturale burghezo-moşiereşti au tratat opera sa, dacă ne gîndim la faptul că scrierile lui au fost respinse de la premiile Academiei, iar numele său nu a figurat în timpul vieţii printre acelea ale membrilor ei, dacă ne mai gîndim la campaniile de calomnie şi la învinuirea de plagiat, vom avea o imagine a suferinţelor îndurate de Caragiaie. In anul 1948, Academia Republicii Populare Române l-a ales pe I. L. Caragiaie ca şi pe alţi mari creatori din trecut, membru post-mortem. Regimul democrat-popular răsplătea şi în felul acesta pe un scriitor care dăduse patriei sale lucrări de valoare universală, menite să rămînă mereu noi. Deşi tot ceea ce a scris el ne vorbeşte despre oameni, fapte şi situaţii dispărute, totuşi îl simţim pe Caragiaie ca pe un contemporan în cel mai deplin înţeles al cuvîntului. Artist adevărat al timpului său, Caragiaie a fost un scriitor care a întruchipat ideea prezenţei necontenite în actualitate şi i-a dat, în lucrări de artă, Înfăţişarea cea mai caracteristică. Excepţionala sa operă artistică îşi trage seva şi profunzimea critică din faptul că a fost scrisă de pe poziţiile celor mulţi, ale oamenilor minţiţi şi înşelaţi de Trahanache şi Caţavencu, de pe poziţiile poporului. Scrierile lui Caragiale nu reprezintă numai oglinda cea mai fidelă a unei epoci, ci definesc prin tipurile şi situaţiile lor esenţa orînduirii sociale burghezo-moşiereşti. Autorul „Scrisorii pierdute* a fixat definitiv imaginea unei lumi, astăzi apuse pentru totdeauna. Ca autor de teatru, prozator, ziarist sau cronicar dramatic, Caragiale s-a situat mereu în mijlocul vieţii pe care a cunoscut-o in amănunţime. Opera sa reprezintă o vastă monografie a patru decenii de viaţă politică, socială şi intelectuală a României burghezo-moşiereşti. Talentul lui Caragiale — după cum a arătat pentru prima dată Dobrogeanu-Gherea — era un talent prin excelenţă satiric. Observator atent al vieţii de fiecare zi, al obiceiurilor, al moravurilor, al felului de a vorbi, înzestrat cu o putere neobişnuită de a înregistra şi a reda realitatea, Caragiale a gravat cu apa tare a satirei imaginea unei lumi împotriva căreia s-a aflat mereu pe poziţii ofensive. Atitudinea permanent critică a operei lui a izvorît dintr-o puternică aversiune faţă de orînduirea burghezo-moşierească. Aşa cum arăta şi N. D. Cocea, sursa criticii exercitate de I. L. Caragiaie a fost revolta scriitorului în faţa orînduirii sociale contemporane lui : „Ai fost un revoltat, Caragiaie. Un revoltat împotriva prejudecăţilor sociale, împotriva mediocrităţilor politice, împotriva credinţelor false şi sterpe...". Caragiale a realizat sinteza artistică a tuturor filoanelor critice şi satirice din literatura noastră. El a vizat în lucrările sale beletristice şi publicistice întreg angrenajul de fapte care asigurau periodica stăpînire a ţării de către unii sau alţii din „ambiţioşii politicieni" liberali sau conservatori. Caragiale a arătat contemporanilor şi posterităţii că lupta dintre cele două partide „istorice" urmărea, pur şi simplu, interese meschine, egoiste, mai precis acapararea şi păstrarea cu orice preţ, prin orice mijloace, a puterii . „Administraţia e compusă din două mari armate — spunea Caragiale — Una stă la putere şi se hrăneşte; alta aşteaptă flămînzind in opoziţie. Cînd cei hrăniţi au devenit impotenţi prin nutriţie excesivă, iar cei flămînzi au ajuns la completă lumina, încep tulburările de stradă...". Iată deci definită cu multă plasticitate cauza şi scopul acestor lupte. Cum se desfăşoară ? Geniala „Scrisoare pierdută" sau schiţa „Telegrame" au imortalizat pentru totdeauna etapele şi arsenalul lor: calomnie, şantaj, escrocherie, fals, demagogie. I. L. Caragiale nu socotea partidele liberal şi conservator nici cel puţin partide politice în adevăratul înţeles al cuvîntului, ci „două mari facţiuni, avînd fiecare, nu partizani, ci clientelă". Cele două partide sînt văzute ca două „bande mai nesocotite decît nişte seminţii barbare în trecere, fără respect de lege, fără milă de omenie". Această concluzie decurgea în mod firesc din întreaga sa operă şi fusese demonstrată cu strălucire în piesele de teatru şi schiţele sale. Paralel, Caragiale a mai smuls şi altă mască de pe faţa celor două partide politice, liberal şi conservator, şi anume falsul patriotism. Tot timpul reprezentanţii acestor două „facţiuni“ rostesc cuvintele „ţară'', „patrie”, „ţărişoară”. Caţavencu cere iertare fostului său duşman, Tipătescu, şi îi solicită încredere în numele unor considerente de natură patriotică : „Să mă ierţi şi să mă iubeşti (expansiv) pentru că toţi ne iubim ţara, toţi sîntem români !”. Rică Venturiano, redactor la „Vocea Patriotului Naţionale", vorbeşte, de asemenea, in numele poporului, emijind şi o teorie originală despre patrie : „familia e patria cea mică, precum patria e familia cea mare”. I. L. Caragiale surprinde in opera sa un adevăr fundamental: patriotismul, dragostea de ţară, sentimente scumpe poporului nostru, erau folosite cu neruşinare, în chip demagogic, de politicienii burghezi. In arsenalul de minciuni şi vorbe goale ale lui Caţavencu sau Rică Ventubriano, ele nu-şi mai păstrează nimic din conţinutul lor real. Dimpotrivă, devin mijloace de a induce în eroare masele largi, de a le capta bunăvoinţa şi încrederea. Şi această trăsătură a caracterizat din plin pe politicienii partidelor „istorice" — indiferent că s-au numit liberali, conservatori sau ţărănişti — şi pe uneltele lor fasciste. Opera lui Caragiale i-a înarmat pe oameni cu posibilitatea de a vedea dincolo de aparenţe. De aici şi caracterul activ al satirei caragialiene, care a fost însuşită şi folosită de oamenii simpli pentru definirea şi combaterea unora din trăsăturile caracteristice ale societăţii burgheze. Caţavencu a rămas prototipul demagogului, al politicianului burghez lipsit de o elementară ţinută morală. Rică Venturiano defineşte pe ziaristul agramat, ridicol şi încrezut care poate să ajungă totuşi şi „dipotat”, Jupîn Dumitrache, pe „apropitarul" aflat în plin proces de înavuţire, dispreţuind pe cei care nu sînt de teapa lui, Rostogan — tipul belferului slugarnic, depăşit de viaţă. Birocraţia, servilismul, protecţia în şcoală, incultura funcţionarilor completează acest tablou. Atunci cînd vrem să aflăm cele mai tipice infăţişări ale aparatului de stat burghezo-moşieresc, ale instituţiilor sale, ale educaţiei in şcoala şi în familia burgheză, ale obiceiurilor protipendadei ne vom adresa mai întîi scrierilor lui Caragiale. Deşi cea mai mare parte a operei lui a fost scrisă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi defineşte stări de lucruri şi realităţi pe deplin caracteristice acelor vremi, semnificaţia ei nu se restrînge la acea epocă istorică. Tipurile lui Caragiale s-au perpetuat necontenit in viaţa politică şi socială a ţării noastre pinâ cînd poporul s-a descotorosit de ele. Pe unii i-am auzit pînă cu aproape două decenii in urmă, iar astăzi vocea „curat... murdară” a urmaşilor lui Caţavencu şi Rică Venturiano se mai aude pe calea undelor de la posturile unde s-au oploşit... Moştenirea lui Caragiale reprezintă un bun preţios în lupta împotriva ideologiei burgheze şi a rămăşiţelor ei in conştiinţa oamenilor. De aceea, şi astăzi, ori de cite ori mai apar manifestări izolate ale acestor apucături, opera lui Caragiaie ajută la ridiculizarea şi înlăturarea lor. Desigur, Caragiaie nu a întrezărit căile de rezolvare a racilelor pe care le-a satirizat. In opera sa — şi mai ales în articolele lui politice — întîlnim şi confuzii şi interpretări greşite privind evoluţia societăţii romîneşti, cauzele care au generat relele înfierate de el. După cum ne mărturiseşte şi corespondenţa lui, în ultimii ani ai vieţii scriitorul a căutat să descifreze modul de rezolvare a conflictelor sociale , dar el nu a putut să se ridice la o înţelegere ştiinţifică a vieţii. Ca şi asupra altor scriitori din vremea sa, influenţa clasei muncitoare in ultimele două decenii ale secolului trecut s-a exercitat şi asupra lui Caragiale. El a fost mereu alături de cei mulţi şi asupriţi. Lui ii datorăm una din cele mai I. L. CARAGIALE Portret de Corneliu Baba SCENTEIA Una din preocupările membrilor gospodăriei colective „Drum nou" din comuna Cristian, regiunea Braşov, este şi cultivarea florilor. In 1961 numai din valorificarea florilor produse pe cei 1 645 mp sere, ei au realizat un venit de aproape 200 000 lei. Anul acesta colectiviştii şi-au propus să obţină venituri şi mai mari. Pentru aceasta, aşa după cum se vede şi in fotografie, ei dau o mare atenţie îngrijirii florilor. .«««e (Urmare din pag. I-a) frişarea arboretelor forestiere din zona de şes. De aceea au fost luate măsuri pentru identificarea, defrişarea şi transformarea în terenuri arabile a perdelelor de protecţie care nu sunt necesare pe lingă căile de comunicaţie, a trupurilor mici izolate de păduri sau chiar a trupurilor mai mari degradate, precum şi a intrîndurilor de păduri în terenurile agricole. Pentru aplicarea justă a indicaţiilor date în această privinţă de partid şi guvern s-au format colective de specialişti care se deplasează în toate raioanele pentru a identifica terenurile ce pot fi redate agriculturii, precum și terenurile improprii agriculturii care să fie împădurite. In regiunea Banat sunt destule terenuri mlăștinoase în apropierea cursurilor de apă a căror desecare este neeconomică. O folosire mai corespunzătoare a acestora se poate realiza şi prin transformarea lor în eleştee. In acest scop sfatul popular regional cu sprijinul unor specialişti a întocmit un studiu care recomandă înfiinţarea şi extinderea eleşteelor prin lucrări simple de amenajare ce nu necesită investiţii mari. Studiul a fost aprobat şi s-a trecut la aplicarea lui. Ca urmare, la gospodăria de stat Urseni, bunăoară, s-au şi amenajat eleştee în suprafaţă de 100 ha. Lucrări asemănătoare se efectuează şi în alte unităţi agricole socialiste. Prin amenajările ce se fac, suprafaţa eleşteelor din regiune se va extinde în următorii 2-3 ani de la 240 ha cît este în prezent, la aproape 1.000 ha, ceea ce va contribui la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu peşte proaspăt. Dacă în ultimii ani s-au obţinut unele succese în folosirea mai raţională a fondului funciar, în sporirea fertilităţii lui, există încă serioase deficienţe care vor trebui remediate în cel mai scurt timp. Nu în toate raioanele se acordă atenţie măsurilor privind valorificarea suprafeţelor neproductive. In raioanele Oraviţa, Lugoj, Făget şi altele ar putea fi recuperate suprafeţe întinse dacă ar exista o mai mare preocupare pentru această problemă. Numai în raionul Lugoj sunt peste 400 ha care ar putea fi defrişate şi redate agriculturii, în raionul Oraviţa circa 300 ha, în raionul Făget 290 ha. Sunt încă multe gospodării colective, printre care cele din Răcăjdia, Greeni, Broşteni, din raionul Oraviţa, Sudriaş, Susan, Jupan din raionul Făget şi altele, care tărăgănează valorificarea acestor terenuri. In legătură cu valorificarea suprafeţelor neproductive se constată deficienţe nepermise la întreţinerea unor amenajări. Mai sunt numeroase unităţi agricole socialiste care au preluat o parte din canalele de desecare, dar care nu le întreţin, periclitînd scurgerea apelor provenite din inundaţii. Aşa procedează gospodăria agricolă de stat Cenei, gospodăriile colective din Berecsăul Mic, Diniaş, Cărpiniş şi altele. Cu toate indicaţiile date unor sfaturi populare raionale de către comitetul executiv al sfatului popular regional de a se lua măsuri pentru terminarea canalelor de desecare începute, aceste lucrări se desfăşoară încă mult sub posibilităţi. Unele gospodării de stat şi gospodării colective pe ale căror terenuri s-au amenajat canale de scurgere a apelor, nu numai că nu le întreţin, dar îşi creează singure greutăţi. In loc să amenajeze podeţe pe anumite porţiuni necesare traversării canalelor, s-au obişnuit să folosească „dopuri“ de pămînt şi paie cu care astupă canalele. Recent comitetul executiv al sfatului popular regional a luat măsura ca sfaturile populare şi organele O.R.I.F. să verifice suprafeţele de terenuri inundate la unităţile agricole socialiste, stabilind pe loc măsurile necesare pentru înlăturarea pagubelor produse de revărsarea apelor. Lichidarea cît mai grabnică a deficienţelor în valorificarea terenurilor neproductive constituie una din principalele sarcini care stau în faţa consiliului agricol regional şi a consiliilor agricole raionale. In planul de măsuri pe care l-am stabilit se prevede urmărirea cu perseverență a îndeplinirii sarcinilor ce ne revin pentru punerea în valoare a tuturor terenurilor neproductive. Sub îndrumarea organelor de partid, consiliile agricole vor organiza efectuarea în continuare a complexului de lucrări de îmbunătăţiri funciare menite să ducă în timpul cel mai scurt la folosirea mai economică a fondului funciar şi sporirea substanţială a producţiei agricole. In acest fel agriculturii socialiste din regiunea Banat i se creează o bază trainică de dezvoltare şi înflorire. Folosirea raţională a pămîntului — sarcină de bază a consiliilor agricole Folosirea maselor plastice în construcţiile navale La Uzina mecanică din Tr. Severin, folosirea reperelor din mase plastice a constituit o preocupare a aparatului tehnic-ingineresc. Ca urmare, în primele patru luni ale acestui an, la tancurile petroliere şi şlepurile de 1 000 tone s-au folosit cabluri de relon la balustrăzi de punte, găleţi din mase plastice şi pardoseli interioare din policlorură de vinii, căptuşeli interioare din plăci fibro-lemnoase melaminate, tapete interioare cu dermatina. Utilizarea acestor materiale asigură un finisaj superior cabinelor de locuit, înlocuirea unor materiale mai scumpe sau mai greu de procurat, duce la realizarea unor interioare elegante, uşor de întreţinut, confortabile. Totodată, se realizează însemnate economii la preţul de cost. Extinderea folosirii maselor plastice în construcţiile navale constituie o preocupare a întregului colectiv. In acest sens, serviciile de concepţie din cadrul Uzinelor mecanice Tr. Severin au în studiu folosirea de noi piese din mase plastice la cargoul de 1 600 tone. Staţiunile de odihnă se aşteaptă Acesta este titlul unei pagini speciale publicate recent de ziarul Furum nouum Braşov. Articolele şi fotografiile din cuprinsul paginii oglindesc cîteva aspecte legate de pregătirile făcute în staţiunile din regiunea Braşov pentru asigurarea unor condiţii cît mai bune de odihnă oamenilor muncii. In zeci şi zeci de vile de la Predeal, Pirâul Rece, Valea Timişului, oaspeţii se vor bucura de confortul necesar unei odihne depline. Articolele din cuprinsul paginii relatează pe larg despre felul cum au fost amenajate vilele, despre noua cantină — cu terasă — din Predeal, modern utilată, avînd o capacitate de 700 de locuri. Asigurarea unei activităţi culturale bogate preocupă, de asemenea, pe conducătorii staţiunii. Casa de cultură din Predeal va organiza în continuare manifestări variate: spectacole, filme, audiţii muzicale, conferinţe pe diferite teme, manifestări sportive, excursii etc. S-au luat măsuri pentru îmbogăţirea bibliotecilor. Au fost aprovizionate bibliotecile din staţiunile Piriul Rece, Dîmbul Morii, Timişul de Sus şi Timişul de Jos. Subliniind realizările, autorii articolelor iau totodată atitudine critică faţă de unele deficienţe. La Predeal n-au fost terminate reparaţiile la o serie de vile şi cabane, drumul de la noua cantină pînă la stradă este desfundat, la vilele din Dîmbul Morii dotarea cu mobilier este necorespunzătoare, la Păltiniş instalarea staţiei de amplificare întîrzie, clubul nu este complet amenajat şi înzestrat cu cele necesare. La Ocna Sibiului, reparaţiile conductei de apă se desfăşoară şi ele cu încetineală, iar izvorul staţiunii a fost lăsat în paragină. In cadrul paginii îşi spun cuvîntul şi cîţiva dintre cei veniţi la odihnă. Lăcătuşul Gh. Cădaru de la Combinatul „1 Mai“ din Satu-Mare, secţia metalurgică, montatorul Teodor Solcă de la atelierele C.F.R.Iaşi şi alţii îşi exprimă mulţumirile pentru condiţiile asigurate, pentru grija şi solicitudinea cu care sunt trataţi. Au fost primiţi in rîndurile candidaţilor de partid Recent, organizaţia de bază din G.A.S. Gropeni, raionul Brăila, a discutat cererea de primire în rîndurile candidaţilor de partid a tractoristului Costică Gogovan. Comuniştii au dat o apreciere pozitivă activităţii desfăşurate de el în producţie şi în viaţa obştească. Intreţinînd în bune condiţii tractorul, executînd reparaţiile pe tarla, a reuşit să prelungească termenul de funcţionare a tractorului cu un an de zile. In aceeaşi adunare au fost discutate şi cererile de primire în rîndurile candidaţilor de partid ale tovarăşilor Florica Dumitru şi Stan Putinică, fruntaşi în producţie. Pentru devotamentul cu care muncesc şi rezultatele obţinute in sporirea producţiilor de cereale la hectar, adunarea generală a fost de acord cu primirea celor trei tovarăşi în rîndurile candidaţilor de partid. Pregătiri pentru examenul de maturitate Cadrele didactice li biroul organizatei U.T.M. din casa a XI-a a Şcolii medii din Vişeul de Sus acordă o mare atenţie pregătirii elevilor din această clasă în vederea susţinerii examenului de maturitate. Încă de la începutul trimestrului III au fost organizate ore de consultaţii la limba romina, fizică, economie politică etc. De asemenea, un mare accent se pune pe studiul individual; toţi elevii, paralel cu pregătirea temeinică a lecţiilor la zi, repetă şi conspectează materialul bibliografic pentru examenul de maturitate. La pregătirea în bune condiţii a anului şcolar o contribuţie preţioasă aduc profesorii... Ion Georgeanu, Maria Stănescu, Laurenţiu Boldur şi Felicia Trif. Pentru dezvoltarea bazei furajere Realizarea sarcinilor privind creşterea numărului de animale şi sporirea producţiei de carne, lapte şi lină este condiţionată de dezvoltarea bazei furajere. Ţinînd seama de acest lucru, colectiviştii din Vlădeşti, raionul Muscel, şi-au făcut planuri concrete privind folosirea raţională a celor 533 ha fineţe şi 38 ha păşune. Pentru a spori producţia de iarbă, ei au executat lucrări de îngrijire, curăţire şi îngrăşare a terenului pe o mare suprafaţă. In plantaţiile tinere, pe lingă cei 16 000 de pomi copciţi, colectiviştii au însămînţat plante furajere. Au însămînţat, de asemenea, în primăvara acestui an 60 de hectare cu porumb siloz intercalat cu dovleci, precum şi 12 hectare cu sfeclă de zahăr pentru furaj. O atenţie mai mare au dat şi dezvoltării culturilor de plante furajere bogate în proteine ca lucernă, trifoi, borceag , pe suprafaţa de 55 hectare. Nr. 554.