Scînteia, iulie 1962 (Anul 31, nr. 5576-5606)

1962-07-01 / nr. 5576

SA FIE FOLOSITE TOATE MIJLOACELE PENTRU STRINSUL IA TIMP AI RECOLTEI! In regiunile din sudul ţării a în­ceput intens secerişul. Din datele Consiliului superior al agriculturii reiese că în regiunile Bucureşti, Galaţi, Dobrogea, Oltenia şi Plo­ieşti recolta de orz a fost strînsă de pe mai mult de jumătate din suprafeţele cultivate. In aceste re­giuni grîul a fost recoltat de pe aproximativ 40 000 hectare. Aproa­pe în întregime această suprafaţă a fost recoltată cu windroverele şi secerătorile-le­­gători. Gospodă-­­ riile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi trac­toare au folosit pînă acum cu mai­­ ..... .­ mult randament windroverele la recoltarea griului în pîrg ca urmare a concentrării lor în unităţile cu suprafeţe mari de grîu, precum şi mai bunei organi­zări a muncii. La strîngerea recol­tei a început să se lucreze şi cu combinele. Peste cîteva zile recoltarea cerea­lelor păioase se va desfăşura din plin în întreaga ţară. Din constată­rile făcute pe teren de specialişti de la Consiliul superior al agricul­turii rezultă că anul acesta unită­ţile agricole socialiste sînt mai bine pregătite decît în anul trecut pen­tru strîngerea recoltei şi executarea celorlalte lucrări agricole de vară. Se evidenţiază în buna pregătire a utilajelor, întocmirea planurilor o­­perative de lucru, în instruirea tractoriştilor şi mecanizatorilor re­giunile Bucureşti, Banat şi Dobro­gea. In toate regiunile trebuie luate in continuare măsuri pentru înce­perea recoltărilor de îndată ce la­nurile au dat în pîrgă, pentru fo­losirea tuturor secerătorilor şi chiar a secerilor şi coaselor mai ales unde cerealele sînt culcate, in scopul preîntîmpinării pierderilor prin şiştăvire, răscoacere sau scu­turare. Consiliul superior al agri­culturii recoman­dă să se foloseas­că din plin com­binele imediat ce sunt condiţii de lu­­­­cru pentru aceste maşini. De asemenea, este necesar să se termine cît mai repede ale­gerea locurilor, organizarea ariilor şi scoaterea batozelor pe arii. O atenţie deosebită trebuie să se acorde strîngerii paielor de pe mi­rişti, folosindu-se în acest scop presele de paie, colectoarele, tîrîşu­­rile şi greblele mecanice, astfel ca paralel cu recoltarea, să se poată executa arăturile adinei de vară. Pe terenurile care nu sînt destina­te însămînţărilor de toamnă, şi în­deosebi pe acele amenajate pentru irigat, să se însămînţeze suprafeţe cît mai mari cu culturi furajere — porumb pentru siloz. Se recomandă, de asemenea, in­tensificarea strîngerii recoltei de mazăre şi cositul fînurilor naturale. (Agerpres) Cea dintîî brigadă INEU (coresp. „Scînteii"). — La gospodăria agricolă colectivă din satul Apateu, raionul Ineu, de în­dată ce orzul a dat în pîrg colec­tiviştii au început recoltatul. Briga­da de cîmp condusă de Ion Via­ a fost cea dinţii care a ieşit la strîn­­sul orzului. Colectiviştii din Apateu au şi terminat recoltatul acestei cul­turi. De asemenea, şi colectiviştii din comuna Caporal Alexa au terminat recoltatul celor 80 de hec­tare cultivate cu orz. Şi în alte gospodării colective şi gospodării agricole de stat din re­giunea Crişana se lucrează intens la recoltatul orzului şi se fac pre­gătiri pentru strînsul la timp al griu­lui. COMUNICATUL CONSILIULUI SUPERIOR AL AGRICULTURII Au terminat secerişul orzului Pe oşoarele regiunii Ploieşti, recoltarea ce­realelor păioase se des­făşoară din plin. Folo­sind întreaga capaci­tate a maşinilor şi u­­neltelor de recoltat, 40 de gospodării colec­tive din raioanele Bu­zău, Rîmnicu-Sărat şi Mizil, au terminat se­cerişul orzului. In urma recomandărilor consiliilor agricole gos­podăriile colective din aceste raioane au în­ceput intens secerişul griului. Pe tarlalele de pe care s-a strîns recolta, mecanizatorii şi colec­tiviştii au şi început să execute arături şi să însămînţeze plante furajere, îndeosebi po­rumb pentru siloz. După recoltare — culturi furajere în mirişte Numeroase gospodării agricole de stat din regiunea Oltenia, printre care cele din Corabia, Băileşti şi Leu, au terminat recoltarea orzului. In alte unităţi, această lucrare se apropie de sfîrşit. îndată ce lanurile de grîu au dat în pîrgă, mecanizatorii au început lucrările de recoltare şi la această cultură. La G.A.S. Redea şi Segar­­cea, de exemplu, gospodării care deţin mari suprafeţe cultivate cu grîu, recoltarea se face în două faze cu ajutorul windrowerelor. In cele­lalte gospodării, grîul se recoltează de pe parcelele pe care a dat în pîrgă. O dată cu secerişul, mecanizatorii execută arăturile de vară. Pînă acum, au fost arate şi însâmînţate cu plan­te furajere 500 de hectare. Anul a­­cesta, gospodăriile din cadrul trus­tului G.A.S. Craiova însămînţează plante de nutreţ pe 10 000 de hec­tare. ★ Şi in gospodăriile colective din sudul regiunii a început recoltatul cerealelor păioase şi al mazarei. Colectiviştii din comuna Orlea, ra­ionul Corabia, au recoltat 50 hectare cu mazăre. La gospodăria colectivă din comuna Obîrşia de Cîmp din raionul Calafat, după recoltarea or­zului de pe 15 ha, s-a arat terenul şi s-a însămînţat porumb pentru siloz. La G.A.C. din comuna Ianca, raionul Corabia, în ultimele două zile s-a recoltat şi grîul de pe 25 ha. Dacă străbaţi în aceste zile cîmpia dobrogeană vezi peste tot in gospo­dăriile colective şi de stat preocuparea colectiviştilor şi mecanizatorilor de a stringe recolta la timp şi fără pierderi. Rezultate bune la recoltat s-au ob­ţinut în raionul Medgidia. Aci se cultivă o suprafa­ţă de 52 710 ha cu grîu. Paralel cu recoltatul or­zului, care în multe gos­podării de stat şi colec­tive s-a terminat, ingine­rii agronomi au urmărit stadiul de coacere al griu­lui. Pe parcelele unde spicele au dat în pîrg s-a trecut cu toate forţele la recoltat. La gospodăriile de stat Ţepeş Vodă, Kogălnicea­­nu şi altele, strînsul ce­realelor păioase se desfă­şoară din plin. La G.A.S. Nicolae Bălcescu, primul care a intrat in lan a fost combinerul Ion Moldo­van, împreună cu ceilalţi combineri a recoltat intr-o singură zi peste 100 de hectare cu grîu. Pe cele 1500 ha cu grîu ale gos­podăriei de stat Törtö­men lucrează de zor 28 de combine. Intre combi­neri întrecerea este en­tuziastă. Pe tov. Vasile O­­vezea, organizatorul de partid al gospodăriei, l-am întîlnit la secţia I. Îm­preună cu Grigore Cocoş, brigadier de cîmp, contro­la felul cum se desfăşoa­ră strînsul recoltei. — După primele zile de lucru, rezultatele sînt deo­sebit de bune — mi-a spus el. S-au recoltat 500 ha cu grîu, iar fruntași sînt Va­sile Vizireanu, Constantin Ciocan și Con­stantin Cristea. Se lucrează de zor și în gospodăriile colective. In multe locuri se folo­sesc atit combinele de la S.M.T. cit şi secerătorile, coasele şi secerile de care dispun gospodăriile. S.M.T. Castelu are in raza sa de activitate 8 gospo­dării colective. Conduce­rea staţiunii a luat mă­suri ca după o revizie a­­mănunţită a tuturor com­binelor şi tractoarelor să le trimită din timp in cîmp, în acest fel, cînd cerealele au dat în pîrg s-a putut trece cu toate forțele la recoltat. In mul­te gospodării colective deservite de acest S.M.T. se lucrează acum de zor. In planul de muncă întoc­mit de consiliul de condu­cere al G.A.C. din co­muna Cuza Vodă s-a pre­văzut ca recoltatul să se termine în 10 zile. Şefii celor două brigăzi de me­canizatori — Dumitru Ichim și Ion Lepâdatu — s-au chemat la întrecere. După primele zile de lu­cru, preşedintele gospodă­riei colective, tov. Cristea Bălan, apreciază că bri­gada condusă de Ion Le­­pădatu merge mai bine. Pentru ca grîul să fie strins la timp şi să se e­­vite pierderile, la unele gospodării colective, prin­tre care cele din Nisipari, Kogălniceanu, Mircea-Vodă şi altele, în timp ce com­binele sînt folosite la strînsul orzului, colectiviş­tii recoltează de zor griul cu secerătorile-legători şi secerătorile simple. Din datele sosite la Consiliul agricol raional Medgidia reiese că pînă acum au fost recoltate peste 2 000 ha cu grîu. Peste tot se vede grija colectiviştilor şi lucrători­lor din gospodăriile de stat de a nu pierde nici un bob de grîu din noua recoltă. In acest scop s-au confecţionat greble cu a­­jutorul cărora se string spicele rămase pe mirişte. De asemenea, în multe u­­nităţi, cum ar fi gospodă­riile de stat Tortoman, Ni­colae Bălcescu şi altele, paralel cu strînsul recol­tei, tractoriştii fac ară­turi. Aproape 50 la sută din numărul tractoarelor din raion lucrează şi în schimbul U. Pe o supra­faţă de 6 000 ha de unde s-a recoltat orzul şi griul se însămînţează culturi furajere. In raionul Medgidia se puteau recolta suprafeţe mult mai mari. Nu peste tot se urmăreşte însă fo­losirea din plin a tuturor mijloacelor de care dis­pun gospodăriile. La G.A.C. Sibioara recoltatul n-a început pe motiv că grîul nu este copt pe toa­tă suprafaţa. Dar atit pre­şedintele gospodăriei, cît şi inginerul agronom recu­nosc că pe unele parcele soiurile timpurii au dat în pîrg şi sînt condiţii po­trivite de recoltat. Recol­tatul întîrzie şi pentru faptul că în unele locuri nu s-au asigurat sacii ne­cesari. La gospodăria co­lectivă din comuna Nico­lae Bălcescu nu sînt saci în număr suficient, iar la cea din Valea Dacilor — încă n-au fost reparaţi. Dar chiar această lipsă de saci poate fi cel puţin pen­tru moment acoperită dacă se vor procura sacii pentru combine, s-ar recolta cu se­cerătorile-legături şi sim­ple, cu coasele sau secerile. Este necesar ca în tim­pul cel mai scurt consi­liul agricol raional să în­drume conducerile gospo­dăriilor colective şi de stat să treacă cu toate forţele la recoltatul griu­lui. V. MIHAI coresp. „Scînteii” --------------------------------------------=== A. In lanurile dobrogene PROLETARI DIN TOATE ȚARELE, UNIȚI-VA ! ^Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXI Nr. 5576 ] Duminică 1 iulie 1962 | 4 PAGINI — 20 BANI Pentru bunul mers al campaniei de vară Cooperativele săteşti din regiunea Banat, aprovizionează gospodăriile agricole colective cu cantităţi spo­rite de materiale necesare în cam­pania agricolă de vară. Printre a­­cestea se numără 50 000 de saci, 60 000 de kg sfoară, 4 500 mp de pînză pentru secerători, 5 000 coase şi diferite alte unelte. Totodată, cooperativele săteşti fac ultimele pregătiri pentru a organiza la arii­le d­e treier şi bazele de recepţio­­nare a produselor agricole puncte de desfacere de băuturi răcoritoare, standuri pentru ziare, reviste, cărţi etc. Acţiunea de aprovizionare conti­nuă în întreaga regiune. (Agerpres) Brigada de 1 montatori con- j dusă de tov.­­ Cornel Diaconu de la I.O.R. din Capitală este fruntaşă în lup­ta pentru cali­tate. Aparatele medicale mon­tate de briga­dă de la înce­putul anului, precum și cele 50 de suban­­samble de a­­parate denta­re date peste plan, au trecut cu succes„exa­menul" contro­lului tehnic de calitate. In fo­tografie cîțiva membri ai bri­găzii : Cornel Diaconu, Nico­­lae Petre, Vasi­­lica Andrei, E­­lena Medinger, Marin Enache­­ și Petre Naum.­­ (Foto R. Costin) ] Folosind panouri mari prefabricate BACĂU (red. ziarului „Steagul Roşu").­­ Colec­tivul de muncă al Între­prinderii de prefabricate din beton din oraşul Roman a executat de la începutul anului şi pînă acum pa­nouri mari pentru construi­rea a 700 de apartamente. Constructorii din regiunea Bacău au înălţat în acest semestru zeci şi zeci de a­­partamente folosind panou­rile mari prefabricate. La Roman s-au montat două blocuri, care cuprind în to­tal 100 de apartamente, în numai o lună fiecare. Mai multe blocuri construite din panouri mari produse la Roman au înălţat şi con­structorii din Onești. Amenajări pe Valea Oltului La Călimăneşti a fost dată în folosință recent vila „Ol­tul" cu o capacitate de 165 de locuri. în acest fel, ca­pacitatea de cazare a sta­ţiunii creşte la 2 000 de locuri pe serie. Importante amenajări s-au făcut şi în celelalte staţiuni de pe Valea Oltului. La Olăneşti, de exemplu, a fost dat în folosinţă un bloc ali­mentar, s-a terminat con­strucţia unui complex co­mercial care cuprinde maga­zine, un restaurant şi o co­fetărie. (Agerpres) Expoziţii ale artiştilor plastici amatori La şcoala populară de artă din Iaşi s-a deschis recent o expoziţie de artă plastică. Aici sunt expuse peste 100 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură executate de artişti plastici amatori. Lucrările înfăţişează aspecte din fabrici şi uzine, noi construcţii ri­dicate in localitate, muncitori frun­taşi. O expoziţie asemănătoare au or­ganizat şi artiştii plastici amatori din Bîrlad, elevi ai secţiei locale de artă plastică a şcolii populare de artă din Iaşi. Cinematograf pentru copii DEVA (coresp. „Scînteii”). — As­tăzi, 1 iulie, în parcul „Filimon Sîr­­bu” din oraşul Deva se deschide un cinematograf-grădină pentru copii şi tineret. Aici vor rula în fiecare sea­ră filme de de­sene animate, basme ecraniza­te şi alte filme cu caracter edu­cativ. Deschiderea activităţii de vară la Palatul Pionierilor Seara, în parcul Palatului, purtătorii cra­vatelor roşii au participat la un carnaval al pionierilor. In zilele care urmează pionierii vor participa la întreceri sportive, focuri de tabără, programe culturale. Alții vor lua parte la numeroase excursii prin Capita­lă şi prin ţară, unde vor cunoaşte marile construcţii ale socialismului şi frumuseţile patriei. Autocarele îi vor purta în drume­ţie pe Valea Prahovei, pe Valea Jiului, spre Făgăraş şi în alte locuri. Pionierii care fac parte din formaţiile artistice şi sportive ale Palatului îşi vor petrece o parte din vacanţă în taberele de la Zizin, Costineşti (pe litoral), Cozia şi altele, în fiecare după-amiază, numeroşi pio­nieri şi şcolari vor învăţa să înoate la şcoala de înot organizată la Palat. Ieri dimineaţă a avut loc deschiderea festivă a activităţii de vară a Palatuui Pionierilor din Capitală. Cu acest prilej, formaţiile pioniereşti de cor şi orchestre au prezentat programe cultural-artistice. ! Entuziasm şi voioşie. Aspect­e­­ de la carnavalul pionierilor care i - a avut loc ieri după-amiază. ! Observaţii optice asupra sateliţilor făcute la staţia Observatorului astronomic din Bucureşti In ultimele zile, staţiunea de cer­cetare a sateliţilor artificiali a Ob­servatorului astronomic din Bucu­reşti a efectuat noi observaţii în legătură cu sateliţii artificiali. în­­cepînd din seara de 25 iunie s-au făcut observaţii optice asupra unor părţi din nava cosmică sovietică lansată în luna mai 1960, care a străbătut cerul în dreptul constela­ţiilor Leul şi Ursa-Mare. De aseme­nea, începînd din luna martie, pe baza datelor tehnice primite de la Centrul Cosmos de la Moscova, s-au făcut numeroase observaţii asupra rachetelor purtătoare şi sateliţilor sovietici Cosmos 1 şi Cosmos 2. Pînă acum au fost făcute peste 1 500 de observaţii optice asupra sa­teliţilor şi rachetelor purtătoare, care au fost comunicate Centrului Cosmos de la Moscova. (Agerpres) -----0*0-----­ La sfîrşit de săptămînă Două trenuri speciale cu excursionişti au plecat ieri din Gara de Nord — unul spre munte, în direcţia Sinaia-Predeal, altul la mare, spre Constanta-Manctalia. In total la excursiile de la sfîrşitul aces­tei săptămîni, organizate de O.N.T.­Car­­pati, participă aproximativ 2 500 de oa­meni ai muncii de la fabrica de confecţii ,,Bucureşti”, fabrica de încălţăminte „Dîmboviţa”, I.P.R.O.F.I.L., „Arta Popu­lară” etc. Tot ieri cîteva sute de bucureşteni au pornit într-o excursie moto-turistică pe un traseu ce străbate Valea Prahovei şi Valea Oltului. Aseară, la complexul tu­ristic de lingă Sibiu, excursioniştii au asistat la un festival cultural-sportiv. Astăzi, în drum spre Capitală, mototu­­riştii vor parcurge următorul itinerar : Păltiniş — Sibiu — Rm. Vîlcea — Piteşti — Bucureşti. CU PESTE HOTAIR „COSMOS-6" — un nou satelit artificial al Pămîn­­tului — a fost lansat ieri cu succes în U.R.S.S. (A­­mănunte în pag. a IV-a). ADUNAREA NAŢIONA­LA A TANGANICAI a a­probat propunerea guver­nului, ca la 9 decembrie — ziua primei aniversări a independenţei ţării — Tanganica să fie procla­mată republică. Odată cu proclamarea republicii, în ţară va fi instituită forma prezidenţială de condu­cere. ÎN COLONIA PORTU­GHEZA GUINEEA, nu de­parte de oraşul Bissau, a avut loc o ciocnire arma­tă între patrioţii africani şi trupele coloniale portu­gheze. In cursul ciocnirii au fost răniţi doi africani şi mai mulţi soldaţi portu­ghezi. MUNCITORII TIPOGRAFI DIN ROMA au declarat o nouă grevă, a patra în ul­timele 10 zile. Ei cer ma­jorarea salariilor şi îmbu­nătăţirea condiţiilor de muncă. Greva a început sîmbătă dimineaţa şi va dura 24 de ore. In acest timp nu va apare nici un ziar. Aceeaşi agenţie a­­daugă că au încetat lu­crul şi muncitorii tipografi din oraşul Torino. FORŢE NAVALE ALE S.E.A.T.O. (printre care unităţi americane şi tai­­landeze) au efectuat ma­nevre militare în apele teritoriale ale Cambod­­giei, la 160 de mile vest de capitala ţării Pnom Penh. SECRETARIATUL PER­MANENT AL CONSILIULUI DE SOLIDARITATE AL ŢA­RILOR ASIEI ŞI AFRICII a dat publicităţii o declara­ţie în care cere sa se pună capăt de urgenţă in­tervenţiei americane în­­Vietnamul de sud, care a creat o situaţie deosebit de periculoasă pentru în­treg sud-estul Asiei. IN ANGLIA, după cum anunță organul Ministeru­lui Muncii „Ministry of Labour Gazette", numai în cursul lunii mai a.c. s-au înregistrat 267 greve la care au participat 59 500 de oameni ai muncii. --------...........­­ . ' 1 —^--------­TELEGRAMĂ Excelenţei Sale dr. KWAME­NKRUMAH, Preşedintele Republicii Ghana Accra Cu prilejul celei de-a doua aniversări a proclamării Republicii Ghana şi alegerii dv. în funcţia de preşedinte, transmit Excelenţei Voastre şi întregului popor ghanez, cele mai sincere felicitări din partea mea, a Consiliului de Stat, a guvernului şi poporului român. Bucuros să constat buna colaborare dintre Republica Populară Ro­­mînă şi Republica Ghana, îmi exprim convingerea că relaţiile prieteneşti dintre ţările noastre se vor dezvolta şi în viitor spre binele ambelor noastre popoare, al păcii şi progresului în întreaga lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Cînd se preda al 1000-lea Pentru ei era un fapt care, în zi­lele noastre, nu are nimic ieşit din comun , o familie de mineri s-a mu­tat într-un apartament nou. Totuşi, vestea aceasta i-a bucurat în mod deosebit. Cel care a adus-o a fost de îndată supus unui adevărat in­terogatoriu. Cînd oamenii s-au mai potolit, vestitorul le-a răspuns tu­turor cu cîteva cuvinte : — La „Livezeni* a fost predat al 1000-lea apartament. Chiar de acolo am sosit. S-a mutat un miner. Lu­crează la Aninoasa. S-a mutat în blocul A 2, scara I, apartamentul 8. Nu scrie pe ușă, dar ăsta-i al 1­000- lea apartament... Despre ce era vorba? în noul cartier „Livezeni" din Petroșeni, con­structorii au predat de curînd —­ într-un nou bloc — cel de-1­­­000- lea apartament. Bineînțeles, ei nu se opresc la atit. Au „atacat" de pe acum lucrările pentru construi­rea unor blocuri cu alte 600 de apar­tamente. Dar, 1000 e o cifră rotundă, care nu poate fi atinsă în fiecare zi. Cartierul „Livezeni" este cel mai tî­­năr cartier al Petroşenilor. Are şcoa­lă cu 16 săli de clasă, magazine, oficiu poştal... Se poate spune cu deplin temei că este fratele mai mic şi mai tînăr al oralului. ...Discuţia amintită a avut loc în urmă cu puţin timp între cîţiva membri şi candidaţi de partid din organizaţia de bază a şantierului de construcţii din Petroşeni. Adunarea generală discuta cere­rea de primire în rîndul membrilor de partid a dulgherului Alexandru Kiss, lucrător între două vîrste. In cei 10 ani de cînd lucrează la con­strucţiile noi ale Petroşenilor — a înfipt de multe ori ţăruşul în locul unde urmau să se înalţe viitoa­­rele blocuri. Mia de apartamente de la „Livezeni” nu-i este străină. E adevărat, în urma zidarilor rămîne silueta zveltă a blocului „în roșu" sau gata tencuită. Dulgherii, după cum spune însuși Kiss, „sunt mereu cu schelăria și cofrajele în spinare". Se mută de la un bloc la altul. Cine era omul care dorea din toată inima să fie primit în partid ? Un tovarăș de muncă, Francisc Baja, dulgher, l-a caracterizat pe scurt ca fiind „un bun muncitor. Om înain­tat. Dacă sînt două locuri de mun­că — îl alege întotdeauna pe cel mai greu. Ii iubeşte şi li ajută cu dragoste pe tovarăşii lui de muncă". Kiss e bine cunoscut şi stimat printre constructori. Cîte lucruri n-a făcut el pe şantierele din Petroşeni . A fost prezent la construcţia prime­lor blocuri din cartierul „Dimitrov", a celor din Petrila şi Lonea — blocu­rile „A" cum se numesc astăzi. Mulţi tineri sîrguincioşi au învăţat de la el prima literă din alfabetul meseriei de dulgher. Francisc Baja e şef de echipă la Lonea, Mihai Gea­­mănu, şef de echipă la şantierul „Livezeni". Au crescut. De cînd lu­crează sub mina lui Kiss, dulgherii Alexandru Şte­fan, Dionisie Dobay, Spiridon Şchiopu au mai mult spor în muncă, gradul lor de calificare a crescut, ca şi cîştigurile care le sînt — după rezultate — din ce în ce mai bune. Şeful de echipă are un obicei bun : ca ajutor, lingă el, îl ia întotdeauna pe omul cu cea mai puţină pregătire profesională. Muncesc amîndoi, cot la cot. Ii dă sfaturi, îndrumări. Cînd omul e stă­­pîn pe meserie, apare în faţa comi­siei de examinare pentru acordarea claselor de calificare. La şcoala lui, oamenii învaţă multe lucruri. Una din materiile principale pe care profesorul le-o predă elevilor săi este aceea a... economiilor. In perioada stagiului de candidat, Kiss a primit o sarcină : trebuia să urmărească felul cum celelalte echi­pe gospodăresc materialele, cum luptă pentru realizarea de economii. Nu de puţine ori ochiul său exi­gent a surprins unele neglijenţe pe şantier. Au fost şi din aceia care au roşit pînă-n vîrful urechilor după ce i-a mustrat el. Unii dintre ei, în loc să folosească pentru schelă­rie bile de lemn şi plăci de stunit, desfăceau dulapii din cofrajele gata tăcute, bune pentru a fi din nou folo­site. Despre Kiss se spune că le dă celorlalţi un bun exemplu de gospo­dar al materialelor. Echipa condusă de el a execu­tat toate lucrările de dulgherie la blocurile din strada constructorilor — terminate și ele recent — cu ace­lași material lemnos. N-a scos din magazie pentru cele 184 de aparta­mente de aici nici un metru cub de lemn. Ba, mai mult decît atît , pen­tru executarea unor eșafodaje avea nevoie de 16 kg cuie. Le-a scos cu bon din magazie. Cînd lucrarea a fost terminată, Kiss s-a prezentat la magaziner. După ce i-a cîntărit cuiele, acesta a scris pe bon : „Au fost restituite la magazie 14,5 kg cuie noi". Ce se întîmplase ? Dulgherii din echipa lui au recuperat din di­ferite cofraje cuie vechi și le-au re­­folosit în locul celor noi scoase din magazie. ...In ziua cînd în cartierul cel mai tînăr din Petroşeni, „Livezeni", a fost predat al 1000-lea apartament, adu­narea generală a organizaţiei de bază de la Şantierul 6 construcţii Petroşeni a discutat cererea lui Kiss. Cînd a luat cuvîntul, el era adînc emoţionat. A spus doar atît: — Voi munci laolaltă cu voi c­a să ridicăm aici în Vale încă de cîteva ori atîtea construcţii cît am ridicat pînă acum. Şi să le facem tot mai bune ! Cîntărindu-i cu atenţie munca, me­ritele, adunarea generală l-a pri­mit cu încredere în rîndul membrilor de partid. C. MORARU P. S. De la primirea în partid a lui Kiss, în cartierul „Livezeni* au mai fost predate „la cheie* încă 32 de apartamente. ALEXANDRU KISS

Next