Scînteia, iulie 1962 (Anul 31, nr. 5576-5606)

1962-07-01 / nr. 5576

Pag. I Calitatea - obiectivul principal Dm un an în urmă Uzina ,„Unio" din Satu-Mare era deseori criticată pentru slaba calitate a unor pro­duse livrate beneficiarilor. Cum stau lucrurile acum ? Minerii din Mara­mureş, ca şi cei din Valea Jiului, au tot mai des prilejul în ultima vre­me să constate că locomotivele de mină, vagoneţii, ventilatoarele, care poartă marca uzinei „Unio” din Satu- Mare sunt de o calitate din ce în ce mai bună. Să-i vizităm pe con­structorii acestor utilaje. Obţinerea unor produse de cali­tate superioară — ne spune tov. Va­sile Turdeanu, directorul uzinei, constituie principalul obiectiv al în­trecerii în uzina noastră. Contribuţia proiectanţilor Orice maşină nouă se naşte după cum se ştie, pe planşeta pro­iectanţilor. Proiectanţii participă activ la întrecerea întregului colec­tiv pentru îndeplinirea angajamentu­lui luat la începutul anului. Ei au terminat cu o lună mai devreme pro­iectul unui nou ventilator de mină, al unui transportor cu bandă şi al altor tipuri de maşini şi utilaje. La o mare parte dintre acestea au fost executate prototipurile, unele sunt chiar omologate, iar acum se fa­brică în serie. In curînd, ne infor­mează proiectantul-şef al uzinei, va fi predat proiectul unui nou tip de maşină de încărcat minereu, precum şi proiectele altor produse care ur­mează să fie omologate şi asimilate în semestrul II. Reproiectarea unor uti­laje, perfecţionarea lor este o preo­cupare permanentă a serviciului de proiectări. Pînă nu de mult vagone­tul de mină cu o capacitate de 1 000 litri cîntărea 595 kg. Ținînd seama de cerințele minerilor, acest vagonet a fost proiectat și introdus în fabrica­ția de serie. Noul tip de vagonet are o capacitate utilă mai mare şi este mai rezistent. Greutatea sa este mult mai mică. Activitatea tehnologilor în întrecerea pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, tehnologia nouă capătă o aplicare tot mai largă în uzină. Cu un an în urmă, de exem­plu, calitatea pieselor turnate dădea multă bătaie de cap secţiilor de pre­lucrare. O parte din acestea se re­­butau chiar la turnătorie, altele la prelucrarea mecanică ; unele piese cu defecte ascunse treceau chiar şi de montaj. De aici numai neplăceri: reclamaţii din partea beneficiarilor, remanieri, cheltuieli suplimentare la preţul de cost. Pe baza unui studiu tehnologic amănunţit s-au introdus şi s-au extins turnarea în cochile, tur­narea centrifugală şi sub presiune la un număr însemnat de repere. Aceste măsuri au contribuit simţitor la îm­bunătăţirea calităţii produselor; în acelaşi timp s-au redus adaosurile de prelucrare, a crescut produc­tivitatea muncii, economisindu-se totodată, in primele 5 luni ale anu­lui, peste 160 tone de metal. Cuce­resc tot mai mult teren în uzină su­dura automată şi semiautomată, for­jarea in matriţe, croirea complexă a tablei pentru vagoneţii de mină — procedee tehnologice noi care aduc mari economii de metal. In uzină se desfăşoară o susţinută activitate pentru mecanizarea unor operaţii şi pentru modernizarea unor maşini vechi. La noua secţie de debitare s-au montat recent 15 transportoare cu role cu ajutorul cărora se aduc pro­filele de oţel din depozit la maşini­le de debitat. Aceasta va permite co­lectivului secţiei să-şi îndeplinească angajamentul luat de a asigura un decalaj de 15 zile între secţia de de­bitare şi secţiile de prelucrare. In luna aprilie, la propunerea lui Anton Vida, secretarul organizaţiei de partid de la secţia a V-a vago­­naj, a început montarea în secţie a unui pod rulant provenit dintr-o hală veche demolată. Lucrarea este acum gata. Se lucrează de aseme­nea la modernizarea unor strunguri şi raboteze vechi care sunt adaptate pentru efectuarea unor operaţii de prelucrări mai dificile. Eficienţa economică a acestor lucrări de mo­dernizare se ridică, după calculele făcute de serviciul tehnologic, la peste 2 milioane lei. Ce oglindeşte graficul întrecerii Pe primele şase luni ale anului, colectivul uzinei a obţinut rezultate bune. Planul producţiei globale şi marfă a fost depăşit. Multe din an­gajamentele luate în prima jumă­tate a anului au fost îndeplinite. Or­ganizaţia de partid, sindicatul s-au ocupat temeinic de organizarea în­trecerii individuale, pe echipe, bri­găzi şi pe secţii. Numeroase grafice oglindesc desfăşurarea întrecerii. E­­chipa de lăcătuşi condusă de Ştefan Saroş din secţia a V-a, turnătorul Vasile Chira sau strungarul Aurel Fabian nu au avut în ultimele 3 luni nici o obiecţiune din partea contro­lorilor de calitate. Turnătorii Iosif Reveş, Rudolf Pauliner, strungarii Gheorghe Pavel şi Ioan Mîndruţ, lă­cătuşii Nicolae Tincă şi Paul Gulac­­si şi mulţi alţii şi-au înscris recent numele pe lista celor mai buni. Deo­camdată fruntaşă pe uzină este secţia a I­V-a mecanică, urmată îndeaproape de vecinii ei de la forjă și cei de la vagonat, întrecerea constructorilor de ma­șini de la „Unio“ pentru îndeplini­rea angajamentelor anuale devine tot mai pasionantă. RADU APOSTOL coresp. „Scînteii“ ------------o Economii de piele şi talpă TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii’). — Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Uzinele de încălţăminte din Timi­şoara, care şi-au realizat planul se­mestrial înainte de termen, au obţi­nut totodată şi însemnate economii de materie primă şi materiale. Prin perfecţionarea tehnologiei, prin croirea raţională, ei au econo­misit o cantitate de piele din care se pot confecţiona 13 250 perechi pantofi bărbăteşti; au mai fost eco­nomisite importante cantităţi de me­­şină, precum şi peste 7000 kg talpă. TITUS POPOVICI* „Cuba —teritoriu liber ”! (EDITURA TINERETULUI) Ştim cu toţii ce mari transfor­mări au avut loc în Cuba de cînd poporul, izgonindu-l pe sîngerosul dictator Batista, a preluat condu­cerea propriilor sale destine, ştim cu cită demnitate au fost înlătu­rate nesătulele monopoluri ale S.U.A., ştim cu cît eroism poporul înarmat a zdrobit invazia aventu­rierilor înarmaţi de Pentagon, dar — în acelaşi timp — ştim atît de puţin despre viaţa de ieri şi de azi a oamenilor aceştia minunaţi, despre bogăţiile şi frumuseţile insulei acesteia, despre tradiţiile ei de luptă, încît e firesc interesul cu care am aşteptat şi am citit cartea lui Titus Popovici. Dragos­tea şi stima noastră pentru Cuba liberă cerea o descriere multilate­rală şi sugestivă, care să ne in­formeze amănunţit şi plastic. Evi­dent aşa cum ne şi aşteptam, im­presiile de călătorie ale unui scrii­tor ca Titus Popovici sunt intere­sante, semnificative, sugestive. Prozatorul ştie să ne comunice en­tuziasmul revoluţionar al maselor, ne duce cu el la marile serbări populare, la uriaşe mitinguri, prin fabrici, pe străzile Havanei etc. Titus Popovici e curios, atent, neobosit şi prin aceasta reuşeşte să culeagă cît mai multe impresii, să ne ofere cît mai multă experi­enţă umană semnificativă. Scriitorul a înţeles că aceste im­presii de călătorie — vii, plastice — nu pot satisface cu totul do­rinţa cititorului român de a cu­noaşte cît mai bine viaţa poporu­­­lui cuban. Iată de ce, cu ajutorul unui bogat material documentar, se trasează o succintă istorie a Cubei, se povestesc etapele miş­cării de eliberare condusă de Fidel Castro, se reconstituie — tot pe bază de documente — eroica şi victorioasa ripostă dată invadato­rilor, spioni şi trădători, vînduţi cercurilor războinice din S.U.A. A­­ceastă reconstituire sporeşte mult valoarea documentară a cărţii, ne ajută să înţelegem mai bine ca­racterul profund al transformărilor revoluţionare din Cuba, rădăcina lor istorică. Trasînd istoria ţării, .dl­IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIV In vitrinele librăriilor scriitorul evidenţiază tradiţia revo­luţionară cubană, emoţionantul eroism spontan al maselor, tulbu­rătoarea generozitate a omului cuban, demnitatea sa. Epopeea mişcării de eliberare te pasionează : iată-i pe cei doispre­zece oameni cu puşti, care prin stîncile munţilor, prin mlaştini şi plantaţii de trestie de zahăr, în­fruntă o întreagă armată — arti­lerie, crucişătoare, avioane, tancuri, elicoptere — amplu echi­pată de guvernul S.U.A. Şi aceşti doisprezece oameni nu numai că nu sunt nimiciţi, — cum anunţă zil­nic presa lui Batista — ci reuşesc să ridice la luptă masele. In numai doi ani, prin lupta eroică a po­porului, Cuba e eliberată, agenţii monopolurilor străine sunt alungaţi. Această victorie dovedeşte ea în­săşi caracterul de masă al miş­cării iniţiate de Fidel Castro, răsu­netul larg popular al lozincilor sale de luptă. Tocmai acest pro­fund caracter popular al revolu­ţiei cubane îl relevă neîncetat car­tea lui Titus Popovici. Aspectul documentar şi istoric al cărţii nu trebuie să ne facă să trecem cu vederea faptul că ea este scrisă de un prozator. Valoa­rea literară constă — chiar în par­tea ei strict documentară — în va­lorile umane pe care scriitorul le sesizează, în faptele concrete, sem­nificative și elocvente pe care el știe să le lumineze într-un mod deosebit. Această sensibilitate per­manentă la caracterele oamenilor, la faptele de conştiinţă, la concre­tul cotidian, relevă talentul, de alt­fel cunoscut, al autorului roma­nului „Setea". Vom da un singur exemplu. Sîntem în prima zi a in­surecţiei ; grupul celor doisprezece se află intr-o zonă mlăştinoasă. „Ceasuri întregi reuşesc sa înain­teze abia cîteva sute de metri, e mlaştina tropicală colcăitoare de o viaţă obscură, greţoasă, mi­riade de insecte a căror pişcătură frige şi locul înţepat se umflă, trunchiuri putrezite care seamănă cu crocodili şi crocodili care sea­mănă în imobilitatea lor cu trun­chiurile putrezite; din cînd în cînd, se aude o grohâiturâ înfun­dată şi un bot uriaş se deschide ameninţător; totul în jur e fleoş­­căit, nesigur, aerul greu, nemişcat, apăsător şi umed, sudoarea se a­­mestecâ cu nămolul acesta moale, gălbui, insidios, care aspiră pi­ciorul, răsuflarea pare că nu se poate smulge din cuşca pieptului. Nu se aude o vorbă; oamenii înaintează cu dinţii strînşi, cu o ultimă încordare a voinţei. Acesta e doar începutul". Autorul nu se mulţumeşte, aşa­dar, cu o uscată înşiruire de date şi cifre documentare, ci foloseşte adesea mijloacele prozatorului ; prin aceasta, lectura devine nu numai instructivă ci şi plăcută, ea va face să retrăim cu mai multă intensitate pasiunea revoluţionară a poporului cuban, trecutul său dramatic şi prezentul constructiv. Organizarea cărţii e originală şi atractivă. O vedere din avion : Bucureşti, Budapesta, Praga, Bru­xelles, Londra, Mexico-City, Hava­na („Drumul"), aeroportul, mulţi­mea, primii cu bani — simpatici, comunicativi — aspecte ale ora­şului, întîlnirea cu Fidel Castro, cu tinerii învăţători care pleacă prin sate să stîrpească analfabetismul, un revelion tumultuos pe străzile Havanei. După acest prim contact cu entuziasmul revoluţionar al Cubei, scriitorul se reîntoarce în trecut, evocă tirania sîngeroasă a lui Batista, ridicarea la luptă a unui grup de tineri condus de Fi­del Castro : încercarea de a-l răs­turna pe lacheul imperialismului, arestarea şi schingiuirea revolu­ţionarilor, procesul şi întemniţarea acestora. Revenim în Cuba de azi („Poporul înarmat") , străzi, oa­meni, hotărîrea de a-şi apăra drepturile cucerite. Apoi, din nou, în trecutul apropiat : Cei doispre­zece debarcă în Cuba, antrenea­ză masele, devin o armată, eli­berează ţara. Epopeea din Sierra Maestro e zguduitoare, nu se poa­te rezuma. Iată-ne din nou în Piaza Civica, azi, masele îşi manifestă exuberant bucuria. Şi iarăşi, ca într-un film, ne reîntoarcem într-un trecut, de data aceasta mai înde­părtat : Cuba e colonie spaniolă : jaf, sclavie, mizerie ; răspunsul po­porului : răscoala, apoi un nou război îndelungat, sîngeros, pustii­tor, împotriva ocupantului spaniol, şi în fine lupta de eliberare îm­potriva imperialismului yankeu. Prin aceste imagini succesive, cartea cîştigă în varietate, Cuba de azi se explică prin cea de ieri, şi ne face să zărim imaginea e­­moţionantă a Cubei de mîine. PAUL GEORGESCU S­C­Î­N­T­E­I­A M SECŢIE DE PLĂCI AGLOMERATE DE LA C.L L-Rm. VILCEA Complexul pentru industrializa­rea lemnului din Rm. Vilcea se numără printre întreprinderile moderne construite în ultima vre­me. Hale spaţioase, utilaje cu înalt grad de tehnicitate şi lin­gă toate acestea, oamenii har­nici care le mînuiesc, în majori­tate tineri, asigură lemnului o va­lorificare multiplă şi superioară. Printre secţiile noi intrate în ul­timul timp în funcţiune la acest combinat se numără şi secţia de plăci aglomerate — P.A.L. în fotografia de sus — vedere ex­terioară a secţiei. Secţia are pro­cesul de producţie în întregime mecanizat şi automatizat. Redăm, cu ajutorul aparatului de fotografiat citeva aspecte de muncă din noua secţie : Fotografia nr. 1 : maşina de aşchiat butucii de lemn; foto­grafia nr. 2 : maşina pentru în­­cleierea aşchiilor; fotografia nr. 3 : operaţia de presărare a aşchiilor în „covor“; fotografia nr. 4 ; maşina de presat la cald ; fotografia nr. 5 ; executarea şle­fuirii plăcilor încleiate ; fotogra­fia nr. 6 ; depozitul de stivuire a plăcilor aglomerate (foto R. Cos­­tin). Din fire sintetice voluminoase Chiar de la apariţia lor în maga­zine, tricotajele din fire sintetice voluminoase au fost apreciate de cumpărători, producţia lor crescînd lună de lună. In iunie, de pildă, planul de producţie la tricotajele din fire sintetice voluminoase a fost de­păşit cu 8 000 de bucăţi. Din apri­lie, de cînd a început producţia lor, s-au realizat 250 de modele de tri­cotaje. Obiecte de uz casnic potrivite cerinţelor Cele mai multe dintre magazinele „Menajul 1" — răspîndite prin toate car­tierele Capitalei — sunt primitoare. Mărfurile lor : sticlărie, porţelanuri, obiecte din mase plastice, vase emai­late etc. le dau o înfăţişare şi un co­lorit atrăgător. în aceste unităţi sunt multe lucruri care merită să fie cunoscute de gos­podine. Printre obiectele mai noi este oala de fiert sub presiune, realizată de uzinele „Emailul roşu“ din Mediaş. Folosirea ei este con­venabilă deoarece reduce mult timpul de pregătire a mîncărurilor. La produsele emailate se remarcă o îmbogăţire a sortimentului. Atră­gătoare sînt şi culorile lor : verde deschis, galben, bleu. Lipsesc însă ca­pacele asortate. Nefăcînd parte din garnituri, ele se vînd separat şi nu se potrivesc ca mărime şi culoare. La raioanele de sticlărie şi faianţă sunt expuse servicii de faianţă pictate, noile servicii de aperitive, precum şi sticlărie din semicristal. Foarte frecventate sunt raioanele obiectelor din mase plastice. Aici cum­părătorul găseşte articole care-i sunt de folos în gospodărie. Păcat însă că sortimentul se menţine sărac, redu­­cîndu-se doar la cutii pentru păstrat alimente, mntiere, zaharniţe, platouri sau umeraşe pliante. Gospodina mai găseşte în aceste magazine mici aparate de uz casnic. Maşina de tocat carne, pusă acum în vînzare, e mult îmbunătăţită. Se mai află tot felul de lucruri mărunte, unele ingenioase şi folositoare, cum sunt coşul de sîrmă pentru transportul sticlelor şi borcanelor, dispozitive de scos sîmburi, cuţitul de curăţat cartofi, capace tip clopot (din sită de masă plastică) pentru acoperit alimentele. Sunt însă în magazinele „Menajul“ unele mărfuri care nu se bucură de aprecierea cumpărătorilor. Nu rare sunt reclamațiile cu privire la răcito­­rul cu gheaţă produs de întreprinde­rea „Răsăritul“ din Bucureşti , uşile se deschid greu, pereţii au crăpături, finisajul e neglijent. Se vede bine că cei care produc aceste răcitoare nu se prea gîndesc la cumpărători. Cuţitele de masă inoxidabile, pro­duse de fabrica „I. C. Frimu“-Bucu­­reşti, ar fi foarte practice. Este însă inexplicabil rostul „inovaţiei" introdu­se — pare-se nu de mult — prin înlocuirea inscripţiei fine a mărcii fabricii pe lama cuţitului cu nişte litere mari, grosolane, care dezmint însăşi in­scripţia de „Inox”, cuţitele oxidîndu-se tocmai pe porţiunea imprimată. Deşi reuşită, şi maşina de stors roşii ar fi mai mult solicitată dacă ar fi fabricată dintr-un material inoxidabil. Mai sînt puse în vînzare și alte a­­parate mici : de tăiat legume, de des­chis cutii de conserve, de rîşnit piper, care ar merita să fie mai bine puse la punct, căci toate obiectele care ajută la simplificarea muncii casnice sînt mult căutate. E. S. Nr. 5576 Adunări festive consacrate „Zilei învăţătorului66 Cu prilejul „Zilei învăţătorului“ în Capitală şi în ţară au avut loc ieri adunări festive ale cadrelor di­dactice In cadrul acestor tradiţio­nale festivităţi, la care au luat parte zeci de mii de învăţători şi profe­sori, vorbitorii au relevat impetuoa­sa dezvoltare a învăţămîntului din ţara noastră în anii regimului de­mocrat-popular datorită atenţiei deosebite pe care partidul şi guver­nul o acordă şcolii şi slujitorilor ei. Totodată învăţătorii şi profesorii şi-au manifestat hotărîrea de a-şi mări contribuţia la pregătirea şi educarea omului epocii socialiste, dezvoltat multilateral, cu un larg orizont cultural. In adunările de ieri, cadrele didactice şi-au expri­mat angajamentul de a îndeplini cu toată răspunderea sarcinile ce revin şcolii, învăţătorilor şi profesorilor din Hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din 23—25 aprilie 1962 şi a sesiunii extraordinare a Marii Adu­nări Naţionale. In cadrul adunărilor au fost lu­minate diplomele şi insignele de în­văţător şi profesor fruntaş conferite de Ministerul învăţămîntului unui număr de peste 450 cadre didac­tice pentru munca lor rodnică de­pusă în anul şcolar recent încheiat; de asemenea, au fost înmînate pre­miile acordate de Ministerul Invăţă­­mîntului şi sfaturile populare ca­drelor didactice care s-au distins în munca instructiv-educativă, în acti­vitatea culturală şi obştească. In numeroase locuri adunările au fost urmate de programe culturale şi re­uniuni tovărăşeşti. Case noi la sate In comunele Borş, Vaida şi Mădă­­ras, unde sunt cele mai vechi gospo­dării colective din regiunea Crişana, fiecare a doua familie de ţărani co­lectivişti locuieşte în casă nouă sau renovată. Multe alte localităţi ru­rale din regiune, unde gospodăriile colective au dezvoltat averea ob­ştească, baza ridicării nivelului de trai al colectiviştilor, şi-au schimbat înfăţişarea. Alături de casele pro­prietate personală ale colectiviştilor, au fost ridicate cămine culturale, cinematografe, şcoli, dispensare me­dicale etc. In ultimii 8 ani, în satele regiunii au fost construite peste 23 000 de case noi, iar mai mult de 40 000 au fost renovate. (Agerpres) Cadre cu calificare superioară Odată cu înzestrarea întreprinderilor din cadrul industriei uşoare cu utilaje moderne, creşte şi numărul cadrelor cu calificare superioară, absolvenţi ai şcoli­lor profesionale. Anul acesta, de pildă, încă 3 000 de absolvenţi ai şcolilor pro­fesionale vor fi încadraţi în fabricile textile, de piele şi încălţăminte, sticlă­rie etc. La masa de croit a magazinului De îndată ce treci pragul frumosului magazin universal din Bacău, dai cu o­­chii de un „salon" de croitorie, bine amenajat, în mijloc — o masă de croit cu uneltele necesare, jurnale de modă etc. Alături — cîteva fotolii pentru cei care aşteaptă. Cum s-a născut ideea înfiinţării mesei de croit . După cum se ştie, în urma lărgirii sortimentului de mărfuri ce se vînd în rate, un mare număr de familii şi-au cumpărat maşini de cusut. Lucrul cel mai greu de care se lovesc însă croitoresele amatoare este croitul, ope­raţie care cere o calificare deosebi­tă. Pentru a veni în ajutorul acestora, O.C.L. Produse industriale-Bacău a înfiinţat masa de croit, unde se croieşte pe loc, in cî­teva minute, în schimbul unei sume de cîtiva lei, materialul cumpărat de client. In felul acesta gospodinele îşi pot coase singure tot felul de obiecte. Ele apelea­ză tot mai mult la ajutorul mesei de croit a magazinului. NOTE Tablouri şi... turtă dulce ----------- -----------­ | In centrul Clujului se află Mu-­­ [ zeul de artă plastică, înzestrat i ( cu lucrări de valoare. Zilnic, mu- j ( zeul primeşte sute şi sute de pas- J \ peji. In mai pufin de 12 luni, în­s. f cartea de impresii și-a semnat nu- j ( mele al 100 000-lea vizitator. Cei J [ care-1 conduc şi îl îngrijesc mun- j f cesc cu rîvnă. Nu numai prin stră- j [ dania de a îmbogăţi colecţia mu- J [ zeului, dar şi prin conferinţe or- i. | ganizate în întreprinderi şi la că- j | mine culturale săteşti, prin expo- ) \ zijii, colectivul cultivă în mase \ | largi gustul și dragostea pentru j | frumos. ) . Toate ar fi bune. Insă... { f Ne aflam de curînd în sala Pal- j i lady. Cîfiva vizitatori priveau lu- ) ( crările expuse. Cînd, de o dată, j f în sală se face simfit un miros de... j | turtă dulce. Laboratorul unei co-) \ ietării din oraș — situat (de ne- j ( crezut) la parter, chiar în clădirea j I muzeului — începuse prepararea I j diferitelor creme şi prăjituri. I Intr-altă sală a muzeului, în j j timpul verii e o căldură pe care­­ [ vizitatorii o suportă cu greu. Dar J j şi mai greu o suportă tablourile j f lui Luchian şi Grigorescu. De unde ) ( vine căldura? De la acelaşi labora­ j I tor. Cum bine se ştie, prăjiturile J f nu se fabrică la rece. In sobă se j t face focul, iar coşul se înalță de j­­ la parter chiar printre tablouri. J I Conducerea muzeului a sesizat j f în repetate rînduri sfaturilor popu- j ( lare orăşenesc şi regional cele re- J [­latate mai sus. Promisiuni că lo- j f calul Muzeului de artă din Cluj va­­ I fi redat în întregime scopului său ) I există. Dar după ritmul în care se j f desfăşoară lucrurile, e de presu- j f pus că vizitatorii vor mai fi încă ) } multă vreme nevoiţi să admire o­ j (­perele de artă respirînd mirosul j j turtei dulci... Din propunerile cititorilor G. Urzică — Braşov : în unele regiuni ale ţării, legumele uscate (mor­covi, pătrunjel, păstîrnac,­­elină, ceapă, varză, car­tofi etc.) sînt mult folosi­te. Bine conservate, ele scutesc gospodina de cu­răţirea legumelor în stare naturală. Păcat însă că numai rareori întîl­­nim un comerţ asemenea produse. Propun să se ia măsuri ca industria ali­mentară să pregătească pentru sezonul de iarnă cantităţi mai mari de le­gume uscate. Adriana Ofoiu — Bucu­reşti : Pentru a înlesni folosirea în cantităţi mici a unor produse cum sunt bulionul sau muştarul, propun ca acestea să fie ambalate şi în tuburi, în­deosebi muştarul într-un asemenea ambalaj ar fi foarte practic pentru ex­­cursionişti. In multe gospodării, calciul griş este un ali­ment necesar. Dese­ori însă ambalajul — for­mat dintr-o pungă pusă într-o cutie şi aceasta în­velită, la rîndul ei, într-o hîrtie — este inutil com­plicat. Ar fi suficient un singur ambalaj, bine făcut. TEATRE • (gâm^QODS) »Te/ewz/utie «Radio TEATRUL DE OPERA ŞI BALET AL R. P. ROMINE : LACUL LEBEDELOR — (orele 11) ; CARMEN — (orele 19.30). TEATRUL DE STAT DE OPERETĂ : LĂSAŢI-M SA CINT — (orele 19.30). TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARA­­GIALE“ (Sala Comedia) : PIAŢA ANCO­RELOR — (orele 19.30). TEATRUL „C. I. NOTTARA“ (Sala Magheru) : PYGMALION — (orele 19,30). (Sala Studio) . SCANDALOASA LEGĂ­TURĂ DINTRE DOMNUL KETTLEE ȘI DOAMNA MOON — (orele 20). TEATRUL „LUCIA STURDZA BU­­LANDRA“ : TACHE, IANKE ȘI KADIR — (orele 19,30). (Parcul ,,N. Bălcescu“) : MAMOURET — (orele 20). TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (Sala Savoy) : ŞAPTE NOTE POTCOVITE — (orele 20). (Grădina Boema) : VORBA REVISTEI — (orele 20). SALA PALATULUI R. P. ROMÍNE : Spectacol extraordinar cu LANTERNA MAGICĂ (R. S. Cehoslovacă) — (orele 11 şi 20,30). CINEMATOGRAFE. PIRAŢII AERU­LUI — cinemascop : Patria (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Elena Pavel (10; 12; 15; 17; 19; 21 — grădină 20,30), 1 Mai (10; 12; 16; 18;15; 20,30), 16 Februarie (16; 18; 20) CÎND COMEDIA ERA REGE rulează la cinematografele Republica (9,30; 11;15; 13; 14,45; 16,45; 18,45; 20,45; 22,30), Bucu­rești (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Grădina Progresul (20,15), Grădina 13 Septembrie (20,30) , Stadionul Dinamo (20,30). UN OM TRECE PRIN ZID : 23 August (10; 12;15; 14,30; 16,45; 19 — grădină 20,30), Grădina I. C. Frimu (20,30), V. Roaită (10; 12; 15; 17; 19; 20,45 — grădină 20,30), Volga (10,30; 15; 17; 19, 21). URME TĂCUTE : V. Alec­­sandri (16; 18; 20), Magheru (9,45; 12 14,15; 16,30; 18,45; 21), Maxim Gork (9,30; 11,40; 13,50; 16; 18,15; 20,30). SCRI­SOARE DE LA O NECUNOSCUTA rulează la cinematografele I. C. Friim (9,45; 12; 14,15; 16,30; 19, 21,15), Gh Doja (10, 12; 15,30; 17,30; 19,30; 21,30) G. Coşbuc (10; 12; 15; 17; 19, 21), Sta­dionul Giuleşti (20,30) Arenele Libertăţi (20,30) . DACĂ ŢII LA MINE — cinemas­cop : Lumina (rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 15,15, după-a­miază 17, 19; 20,45). COMEDIANŢII : Cen­tral (9,45; 12; 14,15; 16,30; 19,45; 21), Mio­riţa (10, 12; 16,30; 18,45; 21). BUFONUL REGELUI : Victoria (9,30; 11,30; 13,30 15,30; 17,30; 19,30; 21,30). PROGRAM DE filme DOCUMENTARE rulează în con­tinuare de la orele 10 pînă la orele 21 la cinematograful Timpuri Noi. TOM DEGEȚELUL : Tineretului (11; 15; 17; 19, 21), BATRINUL ŞI MAREA ; înfrăţirea între popoare (10,30; 15,30; 18; 20,30), Alex. Sahia (10; 12; 14,30; 16,45; 19, 21 — gră­dină 20,30). CARMEN DE LA RONDA : Cultural (11; 13; 15; 17; 19, 21). FOCURI IN MUNŢI : Alex. Popov rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21), Flacăra (11; 16; 18;15; 20,30), Moşilor (11; 16; 18, 20), Grădina cinematografului Libertăţii (orele 21). CERUL INFERNU­LUI : Libertăţii (în sală) — spectacolele încep la orele 10; 12; 14; 16,30; 18,30; 20,30. RAZE PE GHEAŢA : 8 Martie (15; 17; 19 — grădină 20,30), Olga Bancic (15; 17; 19 — grădină 20,30). ARTICOLUL 420 — ambele serii : Gri­viţa (9; 12; 15; 18; 21). OMUL AMFIBIE rulează la cinematograful C-tin David (10; 14,30; 16,30; 19; 21,15). POM­PIERUL ATOMIC : Unirea (11; 15; 17; 19 — grădină 20,30), Donca Simo (15; 17; 19; 21 — grădină 20,30). UN MECI NEOBIS­NUIT : T. Vladimirescu (16; 18, 20). A­­GRAFA ALBA: Munca (10; 16; 18,15; 20,30). VIRSTA DRAGOSTEI : Popular (10,30; 16; 18,15; 20,30). ÎNVIEREA — ambele serii : Floreasca (12; 16,30; 20,15), Arta (16,30 — grădină 20,15). AUSTERLITZ — cine­mascop (ambele serii) : M. Eminescu 11,30; 14,30; 17,30; 20,30). SABIE ŞI ZAR : Ilie Pintilie (10; 15; 17; 19 — grădină 20,30). TELEVIZIUNE. Orele 8,50 — Gimnas­tica de înviorare la domiciliu. 9,00 — Emisiunea pentru copii şi tineretul şco­lar. Telejurnalul pionierilor. ..INTR-O VINERI DIMINEAŢA“ — adaptare după Langston Hughes. Să învăţăm înotul — transmisiune de la Ştrandul Tineretului Poşta copiilor. 10,30 — EMISIUNEA PEN­TRU SATE. 18,00 — Transmisie de la Stadionul „23 August“ a reprizei I-a a meciului de fotbal dintre echipele Steaua-Dinamo Bacău. 18,45 — Jurnalul televiziunii. 19.00 — Repriza a II-a a meciului de fotbal. 19.45 — Filmul artis­tic „DUPĂ DOI IEPURI“ — o producţie a studioului ,A. Dovjenko“. 21.00 — Pagini din creaţia compozitorului :FRANZ LEHAR“. Emisiune de Vasile Timuş. Cîntă o formaţie instrumentală condusă de Carol Litvin . Solişti : Maria Lauvrina, Teodora Lucaciu, Ion Dacian, artişti emeriţi Vali Niculescu, Lili Du­­şescu, Marica Munteanu, Cleopatra Me­­n­doneanu, Rodica Tapalagă, C­orina Băr­­bulescu, Anton Negoiţescu, Nicolae Cre­­ţu, Lică Rădulescu, Anton Fusan, Ştefan Bănică. Dansează : Maria Mitrache, Eu­genia Olteanu, Elena Dacian, Mihaela Tăsioanu, Maria Terplan, Gheorghe Ma­tei, Gheorghe Constantinescu, Victor Vlase, Dinu Plitos, Vasile Matei. In în­cheiere : Ultimele ştiri şi rezultatele sportive. RADIO e Teatru pentru copii : „Mo­tanul încălţat“ — orele 9:30 — de Mu­zică din opere cerută de ascultători — orele 10,00 — II e Revista presei străine — orele 10,30 - II o Solişti şi or­chestre de muzică populară din ţări socialiste - orele 11,03 —Ie Vor­beşte Moscova — orele 11,30 — I • Ac­tualitatea cultural artistică — orele 12,00 — II e Programe muzicale alcă­tuite de ascultători — orele 12,25 — I • Program muzical pentru oamenii mun­cii aflaţi la odihnă -- orele 13,00 — II • Cîntă Jean Claude Pascal — orele 14,10 — II • La şezătoare — orele 15,30 — De interpreţi de frunte ai muzicii populare romîneşti : Maria Tănase — orele 16,08 — II • Program de muzică populară pentru fruntaşii recoltelor bo­gate — orele 16,45 — I • Formaţii de muzică uşoară - orele 17,25 — II • Re­cital Vladimir Orlov — orele 17,45 — I • Emisiune de muzică uşoară româneas­­că — orele 18,00 - 1 • Emisiune pentru marinari — orele 19,00 — II • Noi înre­gistrări de muzică uşoară înregistrate în studio - orele 20.05 -le Vitrina cu noutăţi de muzică uşoară -- orele 20.15 — II . Formaţii celebre de muzică de cameră — orele 23.20 — I • Muzică de dans — orele 23.10 — II. TIMPUL PROBABIL Ieri în ţară . Vremea a fost în gene­ral instabilă şi răcoroasă în nordul şi vestul ţării, rămînînd călduroasă şi frumoasă în Dobrogea. Cerul a fost no­­ros, mai mult acoperit în jumătatea de nord-vest a ţării şi schimbător în rest, exceptînd litoralul, unde a fost senin. Averse şi ploi slabe, însoţite pe alocuri de descărcări electrice, au căzut în Ba­nat, Transilvania, nordul Moldovei şi local după-amiaza în regiunea subcar­patică şi cîmpia Dunării. In munţii din nordul ţării a nins. Vîntul a suflat în general slab. Temperatura aerului la orele 14 a fost cuprinsă între 11 şi 29 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 iulie . Vremea va fi uşor instabilă la început, apoi va deveni în general frumoasă şi relativ călduroasă. Cer va­riabil. In cursul după-amiezelor *?- aver­se izolate de ploaie. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Tempera­tura în creştere. Minimele vor fi cu­prinse între 8 și 18 grade, iar maximele intre 22 și 32 grade.

Next