Scînteia, august 1962 (Anul 31, nr. 5607-5637)

1962-08-01 / nr. 5607

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA* Organ al Comitetu­mi Central al P.M.R. Anul XXXI Nr. 5607­­ Miercuri 1 August 1962 1­4 PAGINI - 20 BANI Şi asigurăm Mil MMM de Urge Mizele In ultimii ani, datorită măsurilor luate de partid şi guvern, au fost obţinute succese însemnate în creş­terea efectivelor ___ de animale şi a producţiei lor. Paralel cu măsurile luate pentru mărirea şi îmbunătăţi­rea şeptelului au fost întreprinse nu­meroase acţiuni în vederea asigurării unei baze furajere tot mai îndestu­lătoare. An de an au fost extinse su­prafeţele cultivate cu plante furajere şi mai ales cu porumb pentru siloz. Ca urmare, cantitatea totală de fu­raje însilozate a sporit de aproa­pe cinci ori între anii 1958—1961. Numeroase gospodării de stat şi gospodării colective, aplicînd o furajare raţională în care porumbul siloz, completat cu alte furaje, a constituit nutreţul de bază în timpul iernii, au obţinut rezultate din cele mai bune. La G.A.S. Co­­ţuşca, regiunea­­Suceava, s-a obţinut anul trecut o producţie medie de 4 052 litri de lapte de la un efectiv de 218 vaci, la un preţ de cost de 0,95 lei litrul. Rezultate bune au obţinut şi gospodăriile de stat Peştera, re­giunea Dobrogea, Variaş, regiunea Banat, Sălard, regiunea Crişana, şi altele. Şi în multe gospodării co­lective, porumbul siloz a constituit în timpul iernii nutreţul de bază în hrana animalelor, ceea ce a dus la obţinerea unor producţii bune. Gos­podăriile colective Palazu-Mare şi Viile Noi, regiunea Dobrogea, au realizat anul trecut peste 3 000 litri de lapte de la fiecare vacă furajată. Rezultatele obţinute de Institutul de cercetări zootehnice, de Institu­tul de cercetări de la Fundulea şi de staţiunile experimentale arată că cele mai bune realizări se obţin prin însilozarea porumbului în a­­mestec cu soia şi alte plante legu­minoase. La Institutul de la Fundulea, prin folosirea porumbului siloz în ames­tec cu soia, producţia medie de lapte de fiecare vacă furajată a crescut într-un singur an cu peste 1 000 de litri. La Staţiunea experi­mentală zootehnică Ruşeţu, regiunea Galaţi, în anul 1959, cînd s-au asi­gurat cite 6 tone de furaje însilozate de fiecare vacă, s-a obţinut o pro­ducţie medie de 2 600 litri de lapte. In anul 1961, cînd s-au folosit în medie cîte 9 tone de furaje însilo­zate, producţia medie de lapte de la fiecare vacă furajată a ajuns la 4 053 de litri. Cultura porumbului de siloz în amestec cu leguminoase s-a extins mult şi în gospodăriile de stat şi gospodăriile colective. Anul acesta, efectivul de animale în gospodăriile de stat şi gospodă­riile colective creşte mult faţă de anul trecut Pe lîngă mărirea efec­tivului pe baza reţinerii prăsilei proprii, gospodăriile colective au cumpărat peste 100 000 de vaci — depăşind cu 3 la sută prevederile a­­nuale — precum şi 172 000 de viţele, 340 000 de ovine etc. Creşterea în continuare a numărului de animale din toate speciile şi a producţiei acestora necesită o grijă deosebită pentru asigurarea furajelor. In acest scop s-a prevăzut ca anul acesta să se însilozeze 8 500 000 tone de furaje. In curînd va începe campa­nia de însilozare a porumbului, principala plantă furajeră pentru siloz. In vederea asigurării cantităţilor necesare de furaje însilozate de bună calitate, pe baza cercetărilor întreprinse în staţiunile experimen­tale şi a experienţei gospodăriilor de stat şi gospodăriilor colective fruntaşe, Institutul central de cer­cetări agricole recomandă : In fiecare G.A.S. şi G.A.C. să se însilozeze în medie cîte 10 tone de nutreţuri de fiecare vacă, 5 tone pentru tineretul taurin şi cîte 0,5 tone de fiecare oaie şi scroafă de reproducţie. De a­ceea este necesar să se însilozeze toate resursele fu­------ rajere existente în gospodării, de acum şi pînă la căderea zăpezii. Ast­fel, pe lîngă porumbul din cultură pură şi cel cultivat în amestec cu leguminoase, se va însiloza porum­bul din culturile duble, rogozuri, stuf etc. De asemenea, trebuie însi­lozate sorgul, otava de iarbă, de trifoi şi lucerna, de iarbă de Sudan, samurastra, frunzele şi capetele de sfeclă, dovlecii, pepenii şi morcovii furajeri, cartofii mărunţi, resturile din grădinile de legume, diferite ier­buri şi buruieni de pe marginea dru­murilor, din livezi, borhoturile u­­mede în amestec cu coceni de po­rumb etc. In ceea ce priveşte perioada de însilozare a porumbului se recoman­dă unităţilor să ţină seama de faza de vegetaţie a fiecărei culturi. In general, porumbul trebuie să fie în­­silozat în momentul cînd conţine cantităţile maxime de unităţi nutri­tive şi cînd are o umiditate (sucu­­lenţă) de 65—75 la sută. Porumbul, în mod normal, trebuie să fie recol­tat în faza de lapte-ceară, pentru că în această fază conţine circa 70 la sută apă şi 20—25 la sută unităţi nutritive la 100 kg de nutreţ. Sînt însă situaţii cînd din lipsă de u­­tilaje nu se poate însiloza întrea­ga cantitate de porumb în faza de coacere lapte-ceară. De aceea, este bine să se înceapă această lu­crării mai devreme pentru ca cea mai mare parte din porumb să fie însi- regată în perioada optimă, cînd plan­tele au suculenţa necesară obţinerii unui nutreţ de bună calitate. La alegerea momentului de recoltare a plantelor pentru a fi însilozate, nu trebuie procedat şablon. Aceasta tre­buie să ne-o spună ochiul, pricepe­rea şi simţul de gospodar. O altă problemă o constituie asi­gurarea spaţiului necesar pentru însilozarea diferitelor nutreţuri. La alegerea tipurilor de silozuri trebuie ţinut seama ca acestea să fie iefti­ne, uşor de folosit, să permită me­canizarea lucrărilor de încărcare, presare şi scoatere a nutreţului. In afară de aceasta, silozurile trebuie să protejeze nutreţul împotriva pă­trunderii aerului, apei, a îngheţului şi căldurilor mari. Silozurile care corespund mai mult condiţiilor actuale sunt cele amena­jate direct la suprafaţa pămîntului, între doi pereţi protectori, care pot fi confecţionaţi din materiale dife­rite (piatră, cărămidă, beton armat, scîndură, baloţi de paie presate etc.). Pereţii trebuie să fie astfel făcuţi încît să reziste presiunii tractoare­lor cu şenile cînd acestea îndeasă nutreţul. In acest scop, pereţii se fac drepţi, iar în partea exterioară (Continuare în pag. IlI-a) RECOMANDĂRILE INSTITUTULUI CENTRAL DE CERCETĂRI AGRICOLE lucrările agricole de vară In raionul Iaşi Cu întreaga capacitate a batozelor şi combinelor Corespondentul „Scînteii" pentru regiunea Iaşi a avut o convorbire cu tovarăşul inginer Sergiu Moru­­ga, vicepreşedinte al Consiliului agricol raional Iaşi, despre mersul treierişului care a relatat următoa­rele : Pentru reușita campaniei de strînge­­re a recoltei în raionul nostru, comi­tetul raional de partid, sfatul popular și consiliul agricol raional au luat din timp măsuri asigurînd buna organiza­re a muncii, pregătirea mijloace­lor necesare fiecărei gospodării colec­tive în parte. De îndată ce lanurile de păioase au dat în pîrgă s-a trecut la lucru. Am reuşit astfel ca în zi­lele de 30—31 iulie să secerăm ulti­mele suprafețe din cele 21 720 ha ce le-am avut cu păioase. Paralel cu secerişul am îndrumat pe colectivişti să efectueze şi treierişul, să însămînţeze culturi duble şi să transporte cerealele contractate la ba­zele de recepţie. La treieriş s-au obţinut în multe locuri rezultate bune. La gospodăria colec­tivă Ungheni s-a terminat treierişul iar gospodăriile colective din Costu­­leni, Golăeşti, Bosia şi Chişarăi, Schitu Duca şi altele, au treierat între 60—75 la sută din recoltă. Nu aceeaşi situațîe este însă în toate comunele. Mult rămase în urmă cu treierişul sunt gospodăriile agricole colective din comunele Prisăcani, Osoi, Dumeşti, Horleşti, Voineşti şi altele. Aceasta se datoreşte în cea mai mare parte faptului că se neglijează căratul sno­pilor pe aici şi în multe locuri bato­zele n-au fost folosite cu întreaga capacitate. In ultimele zile, cînd combi­nele au terminat secerişul, acestea n-au fost folosite imediat peste tot $8 treie­re din clăi. Vom trage învăţăminte ca în viitor să acordăm o mai mare atenţie felului cum se repară tractoarele şi batozele, îndrumat de comitetul raional de partid consiliul agricol a luat mă­suri ca în fiecare S.M.T. să se or­ganizeze echipe de reparaţii formate dintre cei mai buni şefi de brigadă etc. Gospodăriile colective au fost îndrumate să organizeze mai bine transportul la arii și munca echipelor care deservesc batozele. Făcînd un raid într-o serie de gos­podării colective s-a putut constata că măsurile preconizate de Consiliul a­­gricol raional Iași întîrzie să fie puse în aplicare, în cursul zilei de 31 iulie în comuna Dumeşti a lucrat numai o singură batoză din cele 3 existente. La aria de la punctul Aldica, deşi s-a cărat grîul de pe întreaga tarla de 10 ha, batoza n-a început încă treierişul, iar la aria de la brigada Hoiseşti deşi grîul s-a cărat în întregime treierişul n-a început pentru că n-au sosit echi­pele de deservire. La Podul Iloaiei era o situație asemănătoare. Comitetul raional de partid, sfatul popular, consiliul agricol raional au obligaţia să sprijine mai mult organi­zaţiile de bază şi conducerile gospo­dăriilor colective pentru aplicarea mă­surilor organizatorice menite să gră­bească treierișul în fiecare comună. Cult­uri duble pe suprafeţe cît mai mari GALAŢI (coresp. „Scînteii”). — Lucrătorii din gospodăriile agricole de stat din cadrul Trustului Gostat Galaţi acordă o atenţie deosebită a­­sigurării furajelor necesare anima­lelor în timpul iernii. De la termi­narea campaniei de recoltare şi pînă acum 12 gospodării, printre care cele din Vameş, Tecuci, Bărboşi, Ţigă­neşti, au terminat de însămînţat cul­turile duble furajere pe suprafeţele planificate. In multe alte gospodă­rii, cum sînt cele din Moscu, Costa­­che Negri, însămînţarea culturilor duble este aproape terminată. In gospodăriile agricole de stat din ca­drul acestui trust au fost însămîn­­ţate cu plante furajere în cultură dublă peste 5 000 ha, reprezentînd peste 85 la sută din suprafaţa pre­văzută. Treierişul să se desfăşoare mai im­ens TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii”). — In re­giunea Banat s-a ter­minat secerişul griului. Multe gospodării agri­cole de stat şi gospodă­rii colective au termi­nat şi treierişul. Pînă acum, această lucrare se apropie de sfîrşit în raionul Sînnicolau Mare, iar în raioanele Arad, Timişoara, Deta şi Oraviţa s-a efec­tuat în proporţie de peste 65 la sută. In unele raioane însă, — Lugoj, Făget, Ca­ransebeş şi Moldova Nouă — treierişul se desfăşoară cu încetinea­lă. Nesatisfăcător se prezintă situaţia în raionul Bozovici, unde deşi s-a secerat 75 la sută din suprafaţa cul­tivată cu griu, treieri­şul s-a făcut în pro­porţie de mai puţin de 10 la sută. Chiar şi în raionul Arad, unde se­ceratul s-a terminat cu multe zile în urmă, mai sunt încă unele gospo­dării colective, ca cele din Firiteaz, Curtici, Călugăreni şi altele, unde nu s-a început treierişul. Avînd în vedere im­portanţa deosebită pe care o au culturile du­ble în sporirea produc­ţiei de furaje, conduce­rile gospodăriilor de stat şi gospodăriilor co­lective respective tre­buie să grăbească însă­­mînţarea acestor cul­turi. La G.A.S. Olteniţa, regiunea Bucureşti, se acordă o atenţie deosebită asigurării furajelor pentru hrănirea animalelor. Iată din aspect de la recoltatul lucarnei pentru însilozare. necesare In interiorul ziarului: • Informaţii din activitatea organizaţiilor de partid (pag. 2-a). • Ing. György Anton — In ra­ionul Ciuc: Mari posibilităţi pen­tru creşterea producţiei de lapte (pag. 2-a). • Cronica evenimentelor inter­naţionale (pag. 4-a). • Situaţia din Algeria (pag. 4-a). Printre brigăzile fruntaşe in întrecere din secţia pieptănat a Întreprinderii „Textia-Griviţa'' din Capitală se numără şi brigada condusă de Marieta Boriceanu. In luna iulie brigada a produs peste plan 761 kg de lină pieptănată de calitatea I. In fotografie : (de la stînga la dreapta) Florica Tomeţ, Mariela Boriceanu, Niculina Gheorghe şi Ioana Mang, membre ale acestei brigăzi. (Foto : M. Andreescu) Un nou agregat La fabrica de şamotă din Azuga a fost dat în funcţiune un nou cup­tor rotativ de şamotizare. Prin intrarea în funcţiune a acestui cuptor, capaci­tatea fabricii se dublează. Şamota refractară produ­să aici va fi folosită la fabricarea cărămizilor si­­lico-aluminoase necesare pentru căptuşirea diferi­telor agregate din indus­tria siderurgică şi din alte ramuri industriale. Tot aici a fost dată în exploatare şi o instalaţie de desprăfuire, care îm­piedică răspîndirea prafu­lui, asigurînd condiţii bune de lucru pentru muncitori. (Agerpres) De ce productivitate .Volumul construcţiilor de locuinţe creşte an de an în ţara noastră. Pen­tru realizarea noilor locuinţe la timp, la un cost mai redus şi de bună calitate, este necesar ca pe fiecare şantier să se lucreze în ritm susţi­nut, să se sporească necontenit pro­ductivitatea muncii. Directivele ce­lui de-al III-lea Congres al partidu­lui subliniază că prin introdu­cerea metodelor industriale de exe­cuţie, a materialelor noi mai efi­ciente şi tipizarea construcţiilor, pro­ductivitatea muncii va creşte în anul 1965 cu circa 50 la sută faţă de anul 1959, iar durata de execuţie a unui bloc mediu se va reduce la 4—5 luni. Unul din factorii hotărîtori care asigură sporirea productivităţii mun­cii pe şantierele de construcţii de locuinţe este creşterea gradului de industrializare a lucrărilor, mai ales prin folosirea panourilor mari pre­fabricate. Numărul blocurilor de lo­cuinţe construite din panouri mari creşte an de an ; bunăoară, în acest an se vor executa de peste 2 ori mai multe apartamente faţă de anul 1961. Folosirea panourilor mari şi-a dovedit pe deplin eficacitatea în grăbirea ritmului lucrărilor, în spo­rirea productivităţii muncii. Pe şantierul „Steagul roşu" din Braşov al Trustului de construcţii nr. 5 şi p­e cel din Roman al Trustului regional de construcţii Bacău, tim­pul de execuţie a scăzut cu circa 1 000 de ore pe apartament faţă de metodele tradiţionale. S-a obţinut astfel o productivitate cu 40 la sută mai mare. Dacă socotim că pînă în anul 1965 volumul locuinţelor exe­cutate din panouri mari va repre­zenta aproape 50 la sută din tota­lul celor construite, rezultă că nu­mai prin folosirea acestei metode industriale de construcţie producti­vitatea muncii pe şantiere va înre­gistra o creştere importantă. Un volum mare de lucrări, inclusiv cele de finisaj, se execută în fabrici in care se folosesc procedee industriale de lucru, pe şantiere făcîndu-se nu­mai montarea panourilor prefabri­cate. Creşterea productivităţii muncii contribuie în mare măsură la grăbi­rea ritmului de execuţie — cale im­portantă pentru darea la timp în fo­losinţă a noilor locuinţe. Pe majori­tatea şantierelor unde s-au folosit panourile mari, durata de execuţie a blocurilor de 40—60 apartamente n-a depăşit 4 luni. Bune rezultate au obţinut acele şantiere care au asi­gurat o organizare exemplară a lu­crărilor, pentru ca folosirea panou­rilor mari prefabricate să-şi dove­dească din plinn eficacitatea în ce priveşte reducerea timpului de exe­cuţie. Din păcate, nu pe toate şantierele de construcţii unde se folosesc pa­nouri mari, munca este bine orga­nizată şi, ca atare, productivita­tea şi ritmul de lucru nu cresc pe măsura posibilităţilor. Aşa au stat lucrurile cu unele blocuri executate pe Calea Griviţei de întreprin­derea nr. 5 construcţii din Ca­pitală , la ridicarea acestor blocuri Pentru o largă extindere a metodelor industriale în construcţii s-a consumat un număr de ore pe apartament (fabricaţie şi montaj) la fel ca în cazul cînd ele s-ar fi exe­cutat în sistem „fagure“. De aseme­nea, la Iaşi, la blocul nr. 4 de pe şantierul aflat pe malul drept al Bahluiului s-au folosit pe aparta­ment cu circa 20 la sută mai multe ore decât la un bloc asemănător con­struit în cartierul „Steagul roşu“ din Braşov. Se pune întrebarea : de ce ritmul şi productivitatea muncii diferă de la un şantier la altul, deşi ele folo­sesc aceleaşi metode de construcţie — în cazul nostru panourile mari ? Această deosebire nu se datoreşte, desigur, metodei de lucru în sine, ci deficienţelor existente în activitatea unor şantiere. Nu peste tot — aşa cum este cazul şantierelor arătate mai sus — se acordă atenţia cuve­nită organizării temeinice a locurilor de muncă, respectării succesiunii fazelor de execuţie a lucrărilor, fo­losirii complete a timpului de lucru; sunt şi cazuri cînd, datorită slabului control pe faze, se execută greşit o serie de lucrări care apoi trebuie re­făcute, ceea ce necesită timp şi chel­tuieli în plus. O altă cale de creştere a produc­tivităţii muncii pe şantierele de lo­cuinţe este executarea construcţiilor înalte cu ajutorul cofrajelor glisante. Aceasta duce la un ritm mai susţi­nut al lucrărilor, la scurtarea dura­tei de execuţie , numărul de ore pe apartament efectuate de muncitori este mai redus decât în cazurile apli­cării altor soluţii de construcţie. Prin folosirea cofrajelor glisante la blocurile ridicate în oraşul Con­stanţa, timpul de execuţie pe apartament s-a redus cu aproape 400 de ore faţă de sistemul „fagure“. Mă­surile luate încă de la început pen­tru organizarea lucrărilor au permis constructorilor de pe șantierul nr. 4 Floreasca din Capitală să lucreze cu o productivitate tot mai ridicată, să realizeze un ritm înalt de lucru, blocul cu 11 etaje, primul din cele şase care se vor construi aici, a fost ridicat în numai 13 zile şi jumătate. Mecanizarea lucrărilor şi-a spus din plin, cuvîntul pe acest şantier. Cu ajutorul unei singure macarale, platforma de turnare a fost aprovizionată ritmic cu beton. Nu tot aşa au stat lucrurile pe unele şantiere din Cluj. La blocul turn din str. Cuza Vodă, construit tot cu ajutorul cofrajelor glisante, din pricina faptului că nu s-au orga­nizat bine lucrările, s-a obţinut o productivitate cu circa 30 la sută mai scăzută ; aici s-au folosit cu peste 1 000 de ore pe apartament mai mult decit la blocuri asemănătoare ri­dicate la Constanţa. Trustul regional de construcţii Cluj execută în acest an cu cofraje glisante un alt bloc în cartierul Abator. Ar trebui să se studieze mai temeinic experienţa do­­bîndită în alte regiuni şi să se ia măsuri eficiente pentru ca la acest bloc să se obţină o productivitate mai ridicată, astfel ca noua metodă de construcţie să-şi dovedească şi aici din plin eficacitatea. In construcţiile de locuinţe capătă o folosire tot mai mare fîşiile prefa­bricate pentru planşee. Anul acesta vor fi utilizate cu 7 la sută mai multe fîşii prefabricate decit în 1961. Avantajele pe care le prezintă aceste prefabricate sunt evidente: timpul pentru executarea unui apar­tament se reduce cu 200 de ore, ceea ce înseamnă o productivitate a mun­cii mai ridicată pe şantiere. La construcţia blocului din str. Horea nr. 47—49 din Cluj, unde, concomi­tent cu folosirea fîşiilor prefabricate s-au luat și o serie de măsuri teh­­nico-organizatorice privind aprovi­zionarea ritmică cu materiale, buna eşalonare a lucrărilor etc., producti­vitatea muncii a crescut cu circa 10 la sută, fiind mai mare decit cea Ing. V. MANDI N. CUCUI (Continuare in pagi­n­a) Azi începe difuzarea manualelor şcolare Astăzi, în librării şi în unităţile de di­fuzare din sectorul cooperatist începe vinderea cărţilor şcolare pentru clasele VIII—XI. In Capitală difuzarea manuale­lor şcolare se va face în peste 20 de librării. Intre 15 august—10 septembrie cooperativele comunale şi şcolile din oraşe vor ridica manualele pentru clasele I—V//, pe care elevii le primesc in mod gratuit odată cu deschiderea noului an de învățămînt. Cadre sanitare BACĂU (coresp. „Scînteii“). — An de an creşte numărul cadrelor me­dico-sanitare care lucrează în satele şi oraşele regiunii. Anul trecut au fost repartizaţi un număr de 144 medici şi numeroase cadre cu pregătire medie. Ieri au plecat spre noile locuri de muncă încă 150 absolvenți ai şco­lilor tehnice sa­nitare , asisten­te medicale de obstetrică, pedia­trie, igienă etc. în taberele de vară ORADEA (coresp. „Scînteii"). — In tabăra turistică de la Moneasa, regiu­nea Crişana, a sosit o nouă serie de 200 de elevi orădeni care vor petrece aici o parte a vacanţei. Cu acest prilej, elevii vor cunoaşte locu­rile pitoreşti din îm­prejurimi, vor vizita obiective turistice ca Dealul Leuza, Iz­vorul Tinoasa, Peș­tera Moneasa si al­tele. Programul mai prevede vizitarea de către elevi a carie­relor de marmoră și a unor întreprinderi forestiere din raio­nul Gurahont. Pînă în prezent, tabăra turistică de la Moneasa a găz­duit în actuala va­canță peste 1 200 de elevi din orașul Oradea si din raioa-­­­nele Beius, Salonta, Simleu etc. Constructorii de j i pe şantierul nr. 4 j­­ de pe Şoseaua j [ Giurgiului din Ca­ j pitală realizează J o productivitate a J muncii ridicată la­­ execuţia blocu-1 rnior de locuinţe j din panouri mari j prefabricate. Bri-­­ gada condusă de I tov. Zipfel Fran- J else reuşeşte să monteze zilnic, cu­­ 4 macarale, 9 a­­­ partamente, în fo­­­ tografie : Monta- J rea panourilor J , mari la un nou­­ \ bloc. (Foto :­­ A. Cartoianu) \ La parterul noilor blocuri PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii"). La parterul noilor blocuri de locuinţe construite în piaţa halelor din Ploieşti s-au­ deschis zilele acestea noi magazine care des­fac produse industriale şi metalo­­chimice, precum şi unităţi de deservire ale cooperaţiei meşte­şugăreşti , un atelier de reparat aparate de radio, televizoare, ate­lier de croitorie şi altele. Pentru petroliştii secţiei de la Bana a schelei Moreni s-a amenajat un magazin alimentar, iar în oraşul Băicoi s-a construit un complex comercial în care vor funcţiona mai multe unităţi de desfacere. Noi magazine s-au dat în folo­sinţă în uoluimul timp şi la parterul blocurilor de locuinţe construite în oraşul Buzău. Cursuri la Casa agronomului SUCEAVA (coresp. „Scînteii''). — În tot cursul anului, la Casa agronomului din Suceava se desfăşoară o vie acti­vitate în ce priveşte şcolarizarea cadre­lor din agricultură. în prezent are loc un curs de 7 zile la care participă 53 vicepreşedinţi de gospodării colective din raioanele Gura Humorului, Rădăuţi şi Fălticeni şi din raza oraşelor Suceava şi Botoşani. Cursanţilor li se predau lecţii despre creşterea animalelor, organizarea bazei furajere şi construc­ţia de adăposturi ieftine. De la începutul anului şi pînă în prezent, la Casa agronomului au fost școlarizate 2 290 cadre de conducere din gospodăriile colective, de mecani­zatori, constructori, crescători de ani­male. De peste hotare­ ­ JAMAICA, fostă colonie brita- ( î ni­că, va fi declarată la 5 august s ›■ stat independent. ( CRIZA ÎNREGISTRATA IN TRA- } I TATIVELE DE LA BRUXELLES cu ‹ ) privire la aderarea Angliei la Pia- ; !­ţa comună ,a provocat reafcţii › › puternice la Londra. In cadrul ( 5 şedinţei de luni a Camerei co- › ›­munelor, guvernul britanic a fost 5 › atacat nu numai de reprezentam­e­n­ţii opoziţiei laburiste, ci şi de › numeroşi deputaţi conservatori. D­IN CHILE se desfăşoară „Săp­­ji › tămina în sprijinul Cubei". Cu­­­ acest prilej, la Santiago a avut­­ loc un miting la care au pârtiei- / s­pat mai multe mii de oameni. ! ! Sala mitingului era pavoazată cu­­lozincile : „Plecaţi din Cuba, a- / \ gresori americani !", „Chile *a- ! \ Iată Cuba eroică !". . 2400 DE DOCHERI DIN MEL- I­­­BOURNE (Australia) au declarat j ` Ieri o grevă de protest împotriva t­i­grelelor condiţii de muncă la­­­a operaţiile de încărcare şi descăr-­j­­­care. (

Next