Scînteia, august 1962 (Anul 31, nr. 5607-5637)

1962-08-01 / nr. 5607

Pag. 2 f/Mz/j/fi 'ifi­lm=^-—­SSS* »film viVjK? % *1SSL sfere — — i—■ p— 1 iUm. dg is Nwitd ■?* ......... ARAD. Comitetul de partid de la film­ele textile „30 Decembrie” fo­loseşte cu bune rezultate activul de partid în rezolvarea unor pro­bleme strîns legate de producţie. Anul acesta, în uzină au sosit noi războaie automate, maşini de fi­lat şi două linii automate de bă­tăi. Comitetul de partid a alcătuit un colectiv cuprinzînd tovarăşi din activul de partid, printre care in­ginerul Gh. Spiţer, maistrul Sterion Lipovan, ţesătoarea Maria Todea, care a ajutat la găsirea celei mai bune soluţii de amplasare a aces­tor maşini în vederea folosirii cit mai raţionale a suprafeţelor de pro­ducţie. Tot cu sprijinul acestui colectiv, în uzină au fost organi­zate cursuri de ridicare a califi­cării pentru muncitorii care lucrea­ză la noile maşini. Un alt colectiv, alcătuit de asemenea din membri ai activului de partid, se ocupă de îmbunătăţirea calităţii produselor sprijinind acţiunile de într-ajutora­­re la locul de muncă, de organi­zare a schimburilor de experienţă între ţesători şi filatori etc. Toate acestea, împreună cu celelalte mă­suri organizatorice şi politice care au fost luate, au contribuit la rea­lizarea în primul semestru al aces­tui an a 48,5 la sută ţesături de ca­litate extra, 50 la sută ţesături de calitatea întîia şi numai 1 la sută de calitatea a doua. FAUREI. Intre noii membri şi candidaţi de partid primiţi a­­nul acesta de organizaţia de partid de la G.A.C. din comuna Băile, ra­­ionul Faurei, sînt multe colectivis­te fruntaşe, care se bucură de sti­mă şi autoritate la locul de mun­că şi în sat: Aurelia Balaşu, Veta Bacanu, Ioana Tudorache, Zinica Mladin, Oniţa Bacanu şi altele. Ţi­­nînd seama de dorinţa a numeroa­se colectiviste de a fi primite în rîndurile partidului, biroul organi­zaţiei de bază a atras in activul fără­­partid 20 de femei. In faţa acestora a fost prelucrată Hotări­­rea plenarei din aprilie a C.C. al P.M.R.­­cu privire la întărirea rin­­durilor partidului. Ele iau parte la expunerile care se ţin în adunările generale ,deschise ale organizaţiei de bază, la convorbiri despre drep­turile şi îndatoririle membrilor şi candidaţilor de partid. (De la Petru Verigă, instructor de partid). TG. JIU. Pentru organizarea în bune condiţii a noului an de învă­­ţămînt din partid, comitetul de partid din cadr­l Complexului de indus­trializare a lemnului Tg. Jiu a întocmit­­un plan d® măsuri. Pe baza discuţiilor cu membrii şi candidaţiii de partid, s-a stabilit ce formă de învăţămînt va studia fie­care, s-a organizat un punct de consultaţii etc. S-au luat, de ase­menea, măsuri pentru organizarea propagandei prin conferinţe în rîn­­durile salariaţilor complexului. (De la Zamfir Podăriţă, coresp. voluntar). GALAŢI (coresp. „Scînteii"). — Gazeta Uzinei de utilaj greu din Brăila, îndrjmată îndeaproape de co­mitetul de partid al uzinei, îşi aduce contribuţia la activitatea pe care o desfăşoară metalurgiştii pentru înde­plinirea planului de producţie, pen­tru realizarea de produse de cali­tate superioară şi reducerea preţu­lui de cost. Recent, Comitetul regio­nal de partid Galaţi a organizat un schimb de experienţă între această gazetă şi cea care se editează la Şantierul naval Galaţi. Activitatea ce­lor două gazete de uzină a fost ana­lizată în prezenţa secretarilor şi a al­tor membri ai comitetelor de partid de la aceste uzine, precum şi a re­dactorilor lor responsabili. Comitetul de partid de la şantierul naval, care în ultima vreme s-a ocupat sporadic de îndrumarea gazetei de uzină „Şan­tierul roşu", a avut de învățat din experienţa comitetului de partid de la Uzinele de utilaj greu, BALŞ. Colectiviştii din raionul Balş îşi intensifică eforturile pen­tru a strînge la timp recolta din a­­cest an. La propunerea comitetu­lui raional de partid, Consiliul a­­gricol raional Balș editează săptă­mânal o foaie volantă care este trimisă în toate comunele raionu­lui. Fiecare foaie volantă cuprinde cite un articol care indică lucră­rile agricole ce trebuie executate în săptămîna respectivă, recoman­dări cu privire la felul cum să se facă arăturile. Foaia volantă atra­ge în acelaşi timp atenţia asupra lucrărilor care sunt rămase în urmă. Totodată, este prezentată situaţia la recoltat şi treierat din fiecare comună. In momentul în care foile volante ajung în comu­ne, ele sunt afişate în locuri vizi­bile, iar agitatorii organizează con­vorbiri pe marginea lor,­­ PITEŞTI (coresp. „Scînteii”). — La Piteşti a avut loc recent deschiderea cursurilor de pregătire a propagandiş­tilor organizate de Comitetul regional de partid Argeş pentru o perioadă de 15 zile. La cursuri participă 400 de propagandişti de la sate. A fost expu­să prima lecţie : „Industrializarea so­cialistă — baza dezvoltării întregii e­­conomii naţionale şi a ridicării nivelu­lui de trai”. Programul de pregătire a propagandiştilor prevede şi vizite in întreprinderi şi in unităţi, agricole, la muzee, vizionări de filme documentare. NĂDRAG. Organizaţia de partid de la Uzinele „Ciocanul”-Nădrag acordă o atenţie sporită educării noilor membri şi candidaţi de par­tid. Pentru perioada de vară, cînd nu se desfăşoară invăţămîntul de partid, comitetul de partid a orga­nizat un ciclu de expuneri. Cităm dintre temele acestor expuneri : „Drepturile şi îndatoririle membri­lor şi candidaţilor de partid”, „Mo­dificările aduse Statutului de Con­gresul al III-lea al P.M.R. şi de ple­nara C.C. al P.M.R. din 23—25 a­­prilie 1962”, „Situaţia internaţională actuală”. Se organizează, de ase­menea, convorbiri pe teme educa­­tive între candidaţi şi secretari ai organizaţiilor de bază, membri ai comitetului de partid, activişti de partid. Interiorul noii librării de pe b-dul Die Pintilie din Capitală. (Foto : M. Andreescu) Expoziţie de fotografii CONSTANŢA (coresp. „Scînteii"). Recent, la Constanţa a fost deschisă o expoziţie de stampe şi fotografii intitulată „Bucureşti de-a lungul veacurilor". In expoziţie se află imagini din viaţa Capitalei în­­cepînd din secolul XV pînă în zi­lele noastre. Un loc de seamă îl o­­cupă imaginile din istoria mişcării muncitoreşti din Bucureşti, precum şi fotografii infăţişînd construcţii noi în Capitală, realizări social-cul­­turale etc. LISTA DE C­ISTI­GURI de depunerile pe obligaţiuni C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 31 IULIE 1962 Ciştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de loo lei, 80 lei și 25 lei primesc V/?. V* respectiv V» din ciştigurile de mai sus, în care este cuprinsă și valoarea nominală a obliga­țiunii ciştigatoare. , Oblig. Valoarea = 3 ctştigătoara cîştigurilor «re ------------------------------------------­Seria Nr. Parțiali Totali g° ___________ X 36.569 22 75.000 75.000 1 49.128 48 50.000 50.000 1 26.786 23 25.000 25.000 X 06.741 09 10.000 10.000 X 01.148 50 5.000 1 12.955 28 5.000 1 20.926 40 5.000 X 24.027 45 5.000 1 25.242 14 5.000 1 42.223 23 5.000 1 46.735 30 5.000 X 56.148 15 5.000 40.000 Termi­nația seriei 60 367 10 2.000 60 554 37 2.000 60 734­­ 12 2.000 260.000 600 30 13 800 600 62 10 800 600________ 87 07 800 1.440.000 11,993 TOTALI___________ SC ÎN T­EI A Lumini şi umbre pe litoral A apărut revista „Cercetări filozofice“ nr. 3 — 1962 Numărul 3, pe anul 1962, al revis­tei „Cercetări filozofice” se deschi­de cu articolul : „Victoria definitivă a socialismului în Republica Popu­lară Romînă“. In continuare, la ru­brica „Studiind documentele Con­gresului al XXII-lea al P.C.U.S.“, este publicat articolul: „Direcţiile principale ale progresului tehnic în construcţia desfăşurată a comunis­mului“ de D. D­IMITRESCU. Revis­ta mai publică articolele : „Despre metodologia şi orientarea cercetării în chimie” de O. D. NENIŢESCU, „Dezvoltarea formelor obşteşti de realizare a funcţiei economico-orga­­nizatorice a statului în perioada de­­săvîrşirii construcţiei socialiste” de AL. TANASE, „Idealul estetic şi confuzionismul esteticii burgheze contemporane“ de MARCEL BREA­CH, „Formarea, idealului estetic so­cialist" de L. GRÜNBERG şi I. PAS­­CADI. Tot în acest număr sunt cuprinse comunicările: „Dimensiunile cosmice ale omului“ de CĂLIN POPOVICI, „Corelaţia dintre structură şi însu­şire (cu aplicaţii la chimie)“ de ELENA BELLTI, „In legătură cu problema unei singure determinări calitative a obiectelor şi fenomene­lor“ de ELENA GOLU şi RODICA TOPOR, „Observaţii critice asupra metodologiei în sociologia neopoziti­­vistă burgheză contemporană“ de STELA CERNEA. Revista mai publică articole la rubricile „Discuţii“, „Activitatea practică şi unele probleme ale dez­voltării conştiinţei socialiste“, „Pa­gini din istoria gîndirii progresiste din România“, precum şi lecţii şi consultaţii, articole de critică şi Bi­bliografie, note. De ce productivitate şi ritmuri diferite ? (Urmare din pag. I-a) preconizată iniţial pentru acest sis­tem de lucru. Mari rezerve de creştere a produc­tivităţii muncii pe şantiere, de gră­bire a ritmului lucrărilor pot­i puse în valoare şi prin extinderea altor metode avansate de construcţie. In Bucureşti, majoritatea construcţii­lor se execută prin metoda „fagure”, folosindu-se pentru turnarea pere­ţilor cofraje de inventar. Practica de pe multe şantiere — din şos. Ştefan cel Mare, B-dul Dinicu Go­­lescu ş.a. — a arătat că prin apli­carea acestei metode se obţine o creş­tere a productivităţii muncii cu cir­ca 11 la sută faţă de metoda de con­strucţie în cadre de beton armat; ca urmare, multe blocuri construite pe aceste şantiere şi pe altele din Capitală au fost terminate intr-un timp mai scurt. In alte locuri ca, de pildă, la blocurile date recent în folosinţă la Podul Grand de întreprinderea nr. 5, deşi s-a folosit metoda „fagure“, numărul orelor consumate pe apartamentul mediu este acelaşi ca şi cînd s-ar fi folosit metoda tradiţională. De ce ? Pentru că în unele perioade pe şantier s-a lucrat „în asalt“ în loc să se lucreze în ritmul pre­văzut de graficul de execuţie. In zilele premergătoare dării blocurilor în folosinţă, pe şantier a fost repar­tizat un mare număr de muncitori, ceea ce a influenţat negativ atît pro­ductivitatea muncii, cit şi costul construcţiei. Iată de ce e nevoie ca pe fiecare şantier să se asigure un ritm continuu, fără întreruperi, evi­­tîndu-se lucrul „în asalt“. Concomitent cu extinderea meto­delor industriale moderne de con­strucţie, o mare însemnătate pentru obţinerea unui ritm înalt de lucru pe şantiere are buna organizare a lucrărilor. Orice deficienţe organi­zatorice, neaprovizionarea ritmică a locurilor de muncă cu materiale, re­facerea lucrărilor prost executate — cauzate îndeosebi de lipsa de coor­donare pe acelaşi şantier a muncii constructorilor şi instalatorilor — împiedică să se lucreze cu un ran­dament sporit. Pentru lucrările de bază— săpături, zidărie, finisare etc. — numărul orelor consumate pe un apartament mediu la unele blocuri din Rîmnicu-Vîlcea a fost depășit cu 12—25 la sută. Dacă la aceste blocuri munca ar fi fost temeinic organizată și s-ar fi urmărit cum se execută fiecare lucrare în parte,, dacă experienţa pozitivă a unor e­­chipe ar fi fost larg extinsă, puteau fi puse în valoare însemnate rezer­ve de creştere a productivităţii muncii, de scurtare a duratei de execuţie. Cu fiecare an, experienţa con­structorilor de locuinţe s-a îmbogă­ţit, munca este mai bine organizată, se utilizează mai larg metodele in­dustriale de construcţie. Ca urmare, pe multe şantiere s-au obţinut rezul­tate însemnate în grăbirea ritmului de execuţie, în scurtarea termenelor de dare în folosinţă. Ţinînd seama de amploarea construcţiilor de locu­inţe din ţara noastră­,­ este necesar ca avantajele metodelo­r" -caintate­ de construcţie să fie puse deplin în valoare pe şantiere, ca experienţa bună existentă în acest domeniu să fie larg extinsă. Acest lucru trebuie să stea în atenţia conducerilor trus­turilor regionale de construcţii, a organelor de partid şi consiliilor sindicale locale. Cu cit metodele in­dustriale vor căpăta o largă folosire pe şantiere şi se va asigura o bună desfăşurare a lucrărilor,­ îndeosebi în regiunile unde sînt rămîneri în urmă, cu atît durata de execuţie va fi mai mică, iar realizările construc­torilor în domeniul creşterii pro­ductivităţii muncii vor fi mai mari. IN RAIONUL CIUCMari posibilităţi pentru creşterea producţiei de lapte Gospodăriile agricole colective din raionul Ciuc au toate posibilităţile pentru a dezvolta creşterea anima­lelor. Printre munţii Harghita, la Tarcău şi în Valea Ghimeşului se găsesc păşuni şi fineţe naturale în­tinse, cu producţii mereu în creş­tere. Marea majoritate a gospodă­riilor colective au acumulat o expe­rienţă bogată în privinţa selecţio­nării, îngrijirii şi furajării anima­lelor. Bălţata romînească, rasă de bază din care se compune efectivul de taurine al raionului, este recu­noscută ca bună producătoare de carne şi lapte. Pornind de la aceste condiţii de­osebit de favorabile, gospodăriile co­lective, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, au elaborat planuri de un an şi de perspectivă în care sunt stabilite sarcini cu pri­vire la dezvoltarea sectorului zoo­tehnic. Ca urmare a măsurilor luate de consiliile de conducere ale gos­podăriilor colective, efectivul de taurine, proprietate obștească, a crescut numai în acest an cu peste 10 000 de capete. Concomitent cu sporirea rapidă a efectivului de vaci — în special în noile gospodării co­lective — au fost luate măsuri pen­tru sporirea producţiei animalelor. Principala atenţie o acordăm asi­gurării furajelor şi adăposturilor necesare. O sarcină de căpetenie a consiliului agricol raional este gene­ralizarea experienţei gospodăriilor agricole colective mai vechi, ca cele din Vrabia, Dăneşti şi altele, cu o ramură zootehnică dezvoltată şi cu producţiile cele mai mari de lapte din raion. De această problemă se preocupă îndeaproape membrii con­siliului agricol. In cursul acestui an au fost şco­larizaţi 76 îngrijitori şi mulgători, 11 s-au pus la dispoziţie cărţi şi bro­şuri de specialitate. Gospodăriilor colective li s-au dat îndrumări cu privire la introducerea evidenţei furajării, a producţiei de lapte, a sporului de greutate la viţei etc. Consiliul agricol raional urmăreşte în permanenţă rezolvarea probleme­lor legate de sporirea producţiei animale. Este vorba în primul rînd de introducerea furajării individua­le sau în grup în funcţie de produc­ţia vacilor, extinderea metodei de alăptare artificială a viţeilor etc. In urma acestor măsuri, în mai multe gospodării colective din raio­nul nostru s-au obţinut producţii mulţumitoare. G.A.C. din satul Ce­­tăţuia, comuna Sînsimion, deşi în­fiinţată în acest an, dispune în pre­zent de 254 bovine, din care 127 vaci, revenind la suta de hectare teren agricol 23 capete bovine. Aici, producţia de lapte pe cap de vacă furajată în primul semestru al anu­lui a fost de 1 751 litri. Prin ce fel de măsuri s-au obţinut aceste rezultate ? Consiliul de con­ducere, îndrumat de organizaţia de bază, a dat o mare atenţie creşterii producţiei de lapte. In gospodărie s-a organizat o brigadă zootehnică în care au fost aleşi ca îngrijitori şi mulgători cei mai pricepuţi colecti­vişti cum sunt : Borş Tudor, György Andrei şi alţii. Brigadierul, împreu­nă cu inginerul gospodăriei au re­partizat vacile pe îngrijitori. S-a introdus retribuirea muncii în func­ţie de rezultatele obţinute, mărin­­du-se astfel cointeresarea îngrijito­rilor în ce priveşte creşterea pro­ducţiei de lapte. îngrijitorii au fost instruiţi în pri­vinţa furajării raţionale şi îngriji­rii corespunzătoare a animalelor repartizate. La G.A.C. din Cetăţuia sunt create toate condiţiile necesare ca pînă la sfîrşitul anului să se ob­ţină 3 400—3 500 litri lapte de fie­care vacă furajată. Rezultate bune în sporirea pro­ducţiei de lapte s-au obţinut şi la G.A.C. din Tuşnad-sat. Această gos­podărie dispune în­ prezent de peste 300 bovine, din care aproape 200 vaci. Brigadierul zootehnic Molnár Emeric a introdus furajarea indivi­duală a vacilor. In scurt timp, pro­ducţia de lapte pe cap de vacă fura­jată s-a dublat. Aplicînd metoda alăptării viţeilor la biberoane, la un număr de 64 viţei s-au economisit în acest an 19 200 litri lapte integral. Pînă la sfîrşitul anului, la cei 95 viţei, prin alăptarea lor artificială, se va economisi o cantitate de 28 500 litri lapte. Aplicînd­ măsurile reco­mandate de consiliul agricol raional în privința furajării, îngrijirii ani­malelor, rezultate bune in sporirea producţiei de lapte au obţinut şi gospodăriile colective din Leliceni, Sîntimbru şi altele. In unele gospodării însă nu se fo­losesc posibilităţile existente pentru creşterea producţiei de lapte. La gospodăria colectivă din satul Ban­­cu, comuna Ciucsîngiorgiu, sunt vaci bune de lapte, există păşuni şi fi­neţe întinse. Dar aceste posibilităţi nu sunt folosite nici pe departe. Posibilităţi nefolosite în creşterea vacilor sunt şi la gospodăriile colec­tive din Plăieşii de Jos, Mihăileni, Armăşeni etc. Pe baza situaţiei pro­ducţiei de lapte din primul semes­tru al anului, consiliul agricol raio­nal a luat numeroase măsuri me­nite să contribuie la sporirea pro­ducţiei. S-au iniţiat extinderea pe acară largă a păşunatului sistem matic şi furajarea suplimentară a vacilor de lapte în perioada pă­şunatului. Pentru asigurarea unei furajări raţionale cu nutreţuri bo­gate în proteine, vom introduce în fiecare gospodărie colectivă culti­varea măzărichii de toamnă în amestec cu secară. Experienţa G.A.C. Vrabia demonstrează că şi în con­diţiile raionului Ciuc se pot intro­duce culturile duble cu bune rezul­tate. Majoritatea gospodăriilor agricole colective, în special cele situate în lunca Oltului, produc un fin de ca­litate inferioară, datorită faptului că pe fineţe predomină plantele mai puţin valoroase. Pînă la efectuarea lucrărilor de îmbunătăţire a aces­tora este necesar ca rogozurile să fie însilozate cînd sînt încă fragede, in amestec cu alte furaje. In această privinţă sunt concludente realizările obţinute la G.A.C. din Dăneşti unde s-au însilozat peste 200 de tone de rogozuri în amestec cu trifoi. O mare atenţie acordăm creşterii în bune condiţii a animalelor ti­nere şi urmărim să extindem me­toda alăptării artificiale a viţeilor. Prin aplicarea acestei metode se pot folosi cantităţi mari de lapte smîn­­tînit în hrana viţeilor. Totodată se economisesc la fiecare viţel circa 210 litri de lapte integral, ceea ce în­seamnă că numai pe această cale s-ar putea economisi în cursul a­­cestui an circa 2 400 hectolitri lapte­­marfă. Pentru mărirea producţiei de lapte vom trece la selecţia vacilor prin introducerea evidenţelor zoo­tehnice. Vom selecţiona vitele pro­­­­venite de la Cele mai bune vaci, asigurîndu-le o îngrijire şi furajare raţională. Aplicarea acestor măsuri, îmbu­nătăţirea muncii îngrijitorilor vor duce la mărirea producţiei de lapte astfel ca gospodăriile colective din raionul Ciuc să poată ajunge in anul 1963 la o producţie de 2 800— 3 000 litri lapte de fiecare vacă fu­rajată. Ing. GYÖRGY ANTON președintele Consiliului agricol raional Ciuc Noi descoperiri speologice Speologii români au făcut în ulti­mul timp noi descoperiri interesan­te. Recent, un colectiv de cercetă­tori a ajuns la capătul celei mai lungi peşteri din ţara noastră , peştera Topolniţei (raionul Baia de Aramă), care măsoară peste 7 kilo­metri. Au fost descoperite noi săli şi galerii cu podoabe de calcar de o rară frumuseţe, s-a colectat faună cavernicolă, care urmează să fie studiată. Rezultate interesante a dat şi cer­cetarea peşterei Bulba, din vecină­tatea oraşului Baia de Aramă, care are o lungime de 3 200 de metri. După direcţia galeriei principale a peşterei, speologii consideră că ea reprezintă sistemul de ieşire a ape­lor lacului Zăton, aflat la o depăr­tare de cîţiva km, care la un mo­ment dat sunt absorbite în subteran. Săpăturile în cunoscuta peşteră „La Adam” din Dobrogea, începute în anul 1956, au ajuns în prezent la o adîncime de 9 metri. S-au desco­perit pînă acum 65 specii de mami­fere cuaternare, care dau preţioase indicaţii cu privire la fauna exis­tentă în ţara noastră în urmă cu zeci de mii de ani. Deosebit de im­portantă , este descoperirea unui craniu de rinocer, păstrat în cele mai bune condiţii, o piesă unică pentru ţara noastră. Tot în peşterile Dobrogei s-au ob­ţinut rezultate originale­­ în studiul unor asociaţii între vegetale şi ani­male, fenomen prezent în mai toate peşterile, dar încă puţin cercetat de speologi. In peşterile explorate speologii au descoperit, de aseme­nea, genuri şi­ specii noi de never­tebrate cavernicole. Pe baza cercetărilor făcute, oa­menii de ştiinţă de la Institutul de speologie „Emil Racoviţă” din Bucu­reşti, elaborează acum o serie de lucrări de sinteză, ca: „Repertoriul peşterilor din R. P. Romînă”, „Cata­logul faunei cavernicole din R. P. Romînă” etc. (Agerpres) Mr. 560? „între cercetare şi producţie — o colaborare activă“ După apariţia artico­lului cu titlul de mai sus („Scînteia” nr. 5­580), conducerea Institutului de cercetări foraj-ex­­tracţie din Cîmpina a trimis redacţiei o scri­soare de răspuns în care arată că materialul a fost analizat împreună cu cercetătorii care se ocupă de problema ex­ploatării zăcămintelor de ţiţei din cadrul sche­lei Boldeşti, precum şi cu cercetătorii din sec­torul de extracţie a ţi­ţeiului şi automatizare. Recuperarea secun­dară constituie preo­cuparea de bază a ac­tivităţii institutului — se arată în scrisoare. S-a prevăzut că proce­sele de recuperare secun­dară să fie extinse în blocul A al schelei Bol­deşti, în funcţie de re­zultatele ce se vor ob­ţine de către schelă în blocul B in urma unor lucrări care se află in curs de aplicare. Colectivul nostru şi-a propus să studieze in schelă, împreună cu petroliştii, problema îmbunătăţirii exploată­rii sondelor cu diame­tru mic. In ce priveşte producţia de pompe realizate la Uzina me­canică din Cîmpina, ne vom preocupa în­deaproape de îmbună­tăţirea calităţii aces­tora pentru ca schelele să primească utilaje cit mai perfecţionate. De asemenea, în cu­­rînd, una dintre insta­laţiile de automatizare existente la Boldeşti se va omologa pentru a fi extinsă şi la sonde din alte schele. In răspunsul trimis redacţiei de conducerea Institutului de proiectări de aparataj electroteh­nic şi instalaţii de auto­­matizare se arată, între altele, că de la un timp a apărut un paralelism între lucrările de elabo­­rare a aparaturii de au­tomatizare şi cercetări, in special în ce priveşte realizarea aparaturii de telemecanică şi elabo­rarea seriei unitare de blocuri cu comutaţie sta­tică. Din această cauză unele cadre de cercetă­tori şi proiectanţi au fost folosite neraţional, iar introducerea instalaţiilor in producţie a întîrziat. Considerăm, se arată in continuare in răspuns, că soluţia utilă este uni­ficarea colectivelor de cercetători şi proiectanţi in cadrul unei singure unităţi. Referitor la articolul sus-amintit, a răspuns şi conducerea Institutului de cercetări electroteh­nice. „Prin farmacii şi puncte farmaceutice“ Referindu-se la arti­colul publicat sub acest titlu în „Scînteia” nr. 5­574, Direcţia generală a industriei de medica­mente din Ministerul Industriei Petrolului şi Chim­iei a răspuns re­dacţiei că propunerile făcute în legătură cu lărgirea sortimentelor de medicamente pentru copii sunt judicioase. Pentru administrarea mai lesnicioasă a medi­camentelor la copii — se arată in continuare în răspuns — Institutul de cercetări c­himico­­farmaceutice a efectuat unele cercetări care au avut ca rezultat realiza­rea unor medicamen­te care au gust neplă­cut (Tetraciclină — si­rop, „Cloramfenicol” — sirop), sub formă de si­ropuri dulci. Sorti­mentul va fi în con­tinuare lărgit. în pri­vinţa ambalajelor din material plastic, s-au luat măsuri ca ma­joritatea medicamente­lor prezentate sub for­mă de tablete şi dra­­jeuri să fie ambalate în flacoane şi cutii din po- Ustiren. Sunt în studiu noi ambalaje de calitate superioară pentru medi­camente. în răspunsul său, O­­ficiul farmaceutic re­gional Banat apreciază ca întemeiate criticile aduse in articol şi ne informează asupra mă­surilor luate. Pentru a veni în sprijinul popu­laţiei din Valea Bistrei în ce priveşte aprovi­zionarea cu medicamen­te, va fi înfiinţat incă un punct farmaceutic de gradul I în comuna Glimboca. Farmacia din Oţelul Roşu va fi mu­tată intr-un local co­respunzător, în noile blocuri ce se vor con­strui în localitate. cSmîm»Cinematografe) FESTIVALUL DE FOLCLOR AL ŢA­RILOR BALCANICE ŞI­ DIN ZONA MARII ADRIATICE — Grădina Boema : ANSAMBLUL FOLCLORIC­ .,11“ DIN R.P. ROMINA şi ANSAMBLUL FOLCLO­RIC DIN GRECIA — (orele 20). Teatrul de vară din „Parcul Herăstrău" : AN­SAMBLUL ..UNIUNEA ASOCIAŢIILOR FOLCLORIŞTILOR DIN R.P.F. IUGO­SLAVIA — (orele 20). ..TEATRUL DE­ VAR­A „23 AUGUST" ! Concert dat de Luis Alberto del Pa­rana din Paraguay şi cvartetul său de muzică uşoară „LOS PARAGUAYOS“ — (orele 20). CIRCUL DE STAT : O SEARA CU COMICUL ŢĂNDĂRICĂ — (orele 20). CINEMATOGRAFE. MONGOLII — ci­nemascop : Patria (9,30; 11,45: 14: 16,30; 19: 21,15), Elena Pavel (8; 10,15; 12,30; 14,45; 17,15; 19,45; 22; grădină — 21,15), 23 August (8; 10,15; 12,35; 14,35; 17; 19,45; 22), Stadionul Dinamo (20,30), stadionul Republicii (20,30), Grădina Progresul (20,30), UN PUMN DE NOTE — cine­mascop ; Sala Palatului R. P. Române (20), Republica (9,30; 11,45; 14; 16;45; 19; 21,15), Gh. Doja (10; 12; 14;15; 16,30; 18,45; 21), G. Coșbuc (10; 12; 15; 17; 19; 21), Arenele Libertății (20,15). FIUL HAI­DUCULUI , rulează la cinematograful I. C. Frimu (10; 12; 15; 17; 19; 21). ACADE­MICIANUL DIN ASKANIA : rulează la ci­nematografele Magheru (10;15; 12; 15; 17; 19; 21), Lumina (de la 10 la 14 în conti­nuare ; 16; 18; 20,30), Drumul Serii (16; 18; 20). SENTINŢA SE VA DA JOI : Bucu­reşti (9,30; 11,45; 14; 16;15; 18,30; 21). FAN­TOMELE DIN SPESSART : rulea­ză la cinematografele V. Alecsandri (10,15; 12,30; 16; 18,15; 20,30), Tineretului (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Alex. Sabia (10; 12; 14; 16,30; 18,45; 21; grădină — 20,15), Volga (11; 14,45; 17; 19,05; 21,05), Grădina 13 Septembrie (20,15). PLĂCERILE ORA­ȘULUI : Victoria (10; 12; 15; 17; 19; 21), Grădina I. C. Frimu (20,30), înfrăţi­rea între popoare (10,30; 16; 18; 20), Vasile Roaită (10; 12; 16; 18; 20; grădină — 20,30), Stadionul Giuleşti (21). TEROARE IN MUNŢI — cinemascop ; 1 Mai (10; 12;15; 16; 18;15; 20,30). FOCURI IN MUNŢI’ 30 Decembrie (16; 18; 20). URME TĂ­CUTE : Central (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Unirea (16; 18,15; grădină — 20,30). PROGRAM PENTRU COPII : 13 Septembrie (10; 11,30). CIELITO LINDO ■ 13 Septembrie (13; 16,30; 18,30; 20,30). TUNA ŞI TRUTUNA — DINCOLO DE LUMEA NOASTRĂ — VREAU SĂ ŞTIU TOT, nr. 20 — ACOLO UNDE FUGE RE­NUL — UN CUIB STRĂIN - SECRE­TUL PANTOFIORILOR DE AUR . Tim­puri Noi (rulează în continuare de la orele 10 la 21). POST-RESTANT : rulea­ză la cinematograful Maxim Gorki (16; 18; 20). ÎNVIEREA — ambele serii : Cul­tural (15,45; 19,30), Munca (16, 20). ALBĂ CA ZAPADA : rulează la cinematogra­ful Alex. Popov de la orele 9,30 la 21 In continuare. AL NOUĂLEA CERC : 8 Martie (15; 17; 19; grădină — 20,30), Li­bertăţii (10; 12; 16; 18; 20; grădină — 20,30). CÎND VINE DRAGOSTEA : Griviţa (15; 17; 19; 11). COMEDIANŢII ! rulează la cinematograful C. David (15,30; 18; 20,30). DUELUL N-A AVUT LOC : Flacăra (18; 18,15; 20,30). LUNGA NOAPTE A LUI '43 : Tudor Vladimirescu (16; 18; 20; grădină — 20,15). M-AM SĂTURAT DE CĂS­NICIE : Miorița (10; 12; 16,30; 18,45; 21), Arta (16, 18; grădină — 20,15), Floreasca (16; 18;15; 20,30). CIND COMEDIA ERA REGE : Popular (1­0,30; 15; 17; 19, 21), I. Pintilie (15; 17; 19; grădină — 20,15), Luceafărul (15; 17; 19: grădină — 20,30), OMUL AMFIBIE­­ Moșilor (16 , 16 ; gră­dină — 20,15). NUMAI O GLUMA rulează la cinematografele Donca Simo (15; 17,10; 19,15 ; grădină — 20,30), 8 Mai (15 ; 17 ; 19, 21). DOUA REPRIZE IN IAD : 16 Fe­bruarie (16; 13; 20). UN OM TRECE PRIN ZID : rulează la cinematograful M. Eminescu (15; 17; 19; 21). POMPIE­RUL ATOMIC : rulează la cinematogra­ful G. Bacovia (15; 17; 19; 21). SCRI­­SOARE DE LA O NECUNOSCUTĂ : ru­lează la cinematograful Olga Banc­e (15;30; 18: grădină — 20,30). BATRINUL ȘI MAREA : rulează la cinematograful Aurel Vlaicu (16; 18;15; 20,30). AVENTU­RILE LUI EROS : rulează la cinemato­graful B. Delavrancea (16; 18, 20). DIS­CIPOLUL DIAVOLULUI : rulează la ci­nematograful 30 Decembrie (10, 12). AR­TICOLUL 420 — ambele serii : Grădina cinematografului 23 August (20,15). TELEVIZIUNE : Orele 17,00 — EMISIU­NEA PENTRU CLUBURILE DIN ÎNTRE­PRINDERI. Din cuprins : • Telejurnalul săptămînii. • Extinderea mecanizării şi automatizării producţiei la Uzinele „Rul­­mentul“-Braşov. • Oameni obişnuiţi. • Dicţionar tehnico-economic. • Muzi­că distractivă. Cîntă o formaţie instrumentală condusă de Jean Io­­nescu. Solişti : Livia Brătulescu, Coca Alexiu, Alin Noreanu şi Georgeta Miha­­lache. 19.00 - EMISIUNEA PENTRU SATE. Din cuprins : • Cronică sătească. • Reportajul filmat „Din realizările unor gospodării agricole de stat in creşterea animalelor". • Noutăţi din institutele de cercetări agricole. • Muzică populară romînească. Cîntă formaţia instrumen­tală condusă de Constantin Busuioc. So­lişti : Rodica Gheorghiu şi Artemiza Bejan. CUM E VREMEA Ieri In ţari: Vremea a fost instabilă şi răcoroasă cu cerul mai mult noros. Ploi locale însoţite de descărcări elec­­trice au căzut mai ales în sudul şi răsă­ritul ţării şi regiunea muntoasă. Vîntul a suflat slab din sectorul nord-estic. Temperatura aerului la ora 14 era cuprinsă între 15 grade la Rădăuţi şi Oraviţa şi 28 grade la Medgidia. Timpul probabil pentru zilele de 2,3 şi 4 august . Vremea în general frumoasă cu cerul variabil mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Averse locale de ploaie vor cădea în cursul după-amiezii în sudul ţării şi regiunea de munte. Sunt potrivit din sectorul estic. Temperatura în creștere. Minimele vor fi cuprinse în­tre 12 și 22 grade iar maximele între 22 și 32 grade mai ridicate la sfîrșitul Intervalului.

Next