Scînteia, august 1962 (Anul 31, nr. 5607-5637)
1962-08-01 / nr. 5607
Pag. 2 f/Mz/j/fi 'ifilm=^-—SSS* »film viVjK? % *1SSL sfere — — i—■ p— 1 iUm. dg is Nwitd ■?* ......... ARAD. Comitetul de partid de la filmele textile „30 Decembrie” foloseşte cu bune rezultate activul de partid în rezolvarea unor probleme strîns legate de producţie. Anul acesta, în uzină au sosit noi războaie automate, maşini de filat şi două linii automate de bătăi. Comitetul de partid a alcătuit un colectiv cuprinzînd tovarăşi din activul de partid, printre care inginerul Gh. Spiţer, maistrul Sterion Lipovan, ţesătoarea Maria Todea, care a ajutat la găsirea celei mai bune soluţii de amplasare a acestor maşini în vederea folosirii cit mai raţionale a suprafeţelor de producţie. Tot cu sprijinul acestui colectiv, în uzină au fost organizate cursuri de ridicare a calificării pentru muncitorii care lucrează la noile maşini. Un alt colectiv, alcătuit de asemenea din membri ai activului de partid, se ocupă de îmbunătăţirea calităţii produselor sprijinind acţiunile de într-ajutorare la locul de muncă, de organizare a schimburilor de experienţă între ţesători şi filatori etc. Toate acestea, împreună cu celelalte măsuri organizatorice şi politice care au fost luate, au contribuit la realizarea în primul semestru al acestui an a 48,5 la sută ţesături de calitate extra, 50 la sută ţesături de calitatea întîia şi numai 1 la sută de calitatea a doua. FAUREI. Intre noii membri şi candidaţi de partid primiţi anul acesta de organizaţia de partid de la G.A.C. din comuna Băile, raionul Faurei, sînt multe colectiviste fruntaşe, care se bucură de stimă şi autoritate la locul de muncă şi în sat: Aurelia Balaşu, Veta Bacanu, Ioana Tudorache, Zinica Mladin, Oniţa Bacanu şi altele. Ţinînd seama de dorinţa a numeroase colectiviste de a fi primite în rîndurile partidului, biroul organizaţiei de bază a atras in activul fărăpartid 20 de femei. In faţa acestora a fost prelucrată Hotărirea plenarei din aprilie a C.C. al P.M.R.cu privire la întărirea rindurilor partidului. Ele iau parte la expunerile care se ţin în adunările generale ,deschise ale organizaţiei de bază, la convorbiri despre drepturile şi îndatoririle membrilor şi candidaţilor de partid. (De la Petru Verigă, instructor de partid). TG. JIU. Pentru organizarea în bune condiţii a noului an de învăţămînt din partid, comitetul de partid din cadrl Complexului de industrializare a lemnului Tg. Jiu a întocmitun plan d® măsuri. Pe baza discuţiilor cu membrii şi candidaţiii de partid, s-a stabilit ce formă de învăţămînt va studia fiecare, s-a organizat un punct de consultaţii etc. S-au luat, de asemenea, măsuri pentru organizarea propagandei prin conferinţe în rîndurile salariaţilor complexului. (De la Zamfir Podăriţă, coresp. voluntar). GALAŢI (coresp. „Scînteii"). — Gazeta Uzinei de utilaj greu din Brăila, îndrjmată îndeaproape de comitetul de partid al uzinei, îşi aduce contribuţia la activitatea pe care o desfăşoară metalurgiştii pentru îndeplinirea planului de producţie, pentru realizarea de produse de calitate superioară şi reducerea preţului de cost. Recent, Comitetul regional de partid Galaţi a organizat un schimb de experienţă între această gazetă şi cea care se editează la Şantierul naval Galaţi. Activitatea celor două gazete de uzină a fost analizată în prezenţa secretarilor şi a altor membri ai comitetelor de partid de la aceste uzine, precum şi a redactorilor lor responsabili. Comitetul de partid de la şantierul naval, care în ultima vreme s-a ocupat sporadic de îndrumarea gazetei de uzină „Şantierul roşu", a avut de învățat din experienţa comitetului de partid de la Uzinele de utilaj greu, BALŞ. Colectiviştii din raionul Balş îşi intensifică eforturile pentru a strînge la timp recolta din acest an. La propunerea comitetului raional de partid, Consiliul agricol raional Balș editează săptămânal o foaie volantă care este trimisă în toate comunele raionului. Fiecare foaie volantă cuprinde cite un articol care indică lucrările agricole ce trebuie executate în săptămîna respectivă, recomandări cu privire la felul cum să se facă arăturile. Foaia volantă atrage în acelaşi timp atenţia asupra lucrărilor care sunt rămase în urmă. Totodată, este prezentată situaţia la recoltat şi treierat din fiecare comună. In momentul în care foile volante ajung în comune, ele sunt afişate în locuri vizibile, iar agitatorii organizează convorbiri pe marginea lor, PITEŞTI (coresp. „Scînteii”). — La Piteşti a avut loc recent deschiderea cursurilor de pregătire a propagandiştilor organizate de Comitetul regional de partid Argeş pentru o perioadă de 15 zile. La cursuri participă 400 de propagandişti de la sate. A fost expusă prima lecţie : „Industrializarea socialistă — baza dezvoltării întregii economii naţionale şi a ridicării nivelului de trai”. Programul de pregătire a propagandiştilor prevede şi vizite in întreprinderi şi in unităţi, agricole, la muzee, vizionări de filme documentare. NĂDRAG. Organizaţia de partid de la Uzinele „Ciocanul”-Nădrag acordă o atenţie sporită educării noilor membri şi candidaţi de partid. Pentru perioada de vară, cînd nu se desfăşoară invăţămîntul de partid, comitetul de partid a organizat un ciclu de expuneri. Cităm dintre temele acestor expuneri : „Drepturile şi îndatoririle membrilor şi candidaţilor de partid”, „Modificările aduse Statutului de Congresul al III-lea al P.M.R. şi de plenara C.C. al P.M.R. din 23—25 aprilie 1962”, „Situaţia internaţională actuală”. Se organizează, de asemenea, convorbiri pe teme educative între candidaţi şi secretari ai organizaţiilor de bază, membri ai comitetului de partid, activişti de partid. Interiorul noii librării de pe b-dul Die Pintilie din Capitală. (Foto : M. Andreescu) Expoziţie de fotografii CONSTANŢA (coresp. „Scînteii"). Recent, la Constanţa a fost deschisă o expoziţie de stampe şi fotografii intitulată „Bucureşti de-a lungul veacurilor". In expoziţie se află imagini din viaţa Capitalei începînd din secolul XV pînă în zilele noastre. Un loc de seamă îl ocupă imaginile din istoria mişcării muncitoreşti din Bucureşti, precum şi fotografii infăţişînd construcţii noi în Capitală, realizări social-culturale etc. LISTA DE CISTIGURI de depunerile pe obligaţiuni C.E.C. cu cîştiguri TRAGEREA DE BAZA DIN 31 IULIE 1962 Ciştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. Obligaţiunile de loo lei, 80 lei și 25 lei primesc V/?. V* respectiv V» din ciştigurile de mai sus, în care este cuprinsă și valoarea nominală a obligațiunii ciştigatoare. , Oblig. Valoarea = 3 ctştigătoara cîştigurilor «re ------------------------------------------Seria Nr. Parțiali Totali g° ___________ X 36.569 22 75.000 75.000 1 49.128 48 50.000 50.000 1 26.786 23 25.000 25.000 X 06.741 09 10.000 10.000 X 01.148 50 5.000 1 12.955 28 5.000 1 20.926 40 5.000 X 24.027 45 5.000 1 25.242 14 5.000 1 42.223 23 5.000 1 46.735 30 5.000 X 56.148 15 5.000 40.000 Terminația seriei 60 367 10 2.000 60 554 37 2.000 60 734 12 2.000 260.000 600 30 13 800 600 62 10 800 600________ 87 07 800 1.440.000 11,993 TOTALI___________ SC ÎN TEI A Lumini şi umbre pe litoral A apărut revista „Cercetări filozofice“ nr. 3 — 1962 Numărul 3, pe anul 1962, al revistei „Cercetări filozofice” se deschide cu articolul : „Victoria definitivă a socialismului în Republica Populară Romînă“. In continuare, la rubrica „Studiind documentele Congresului al XXII-lea al P.C.U.S.“, este publicat articolul: „Direcţiile principale ale progresului tehnic în construcţia desfăşurată a comunismului“ de D. DIMITRESCU. Revista mai publică articolele : „Despre metodologia şi orientarea cercetării în chimie” de O. D. NENIŢESCU, „Dezvoltarea formelor obşteşti de realizare a funcţiei economico-organizatorice a statului în perioada desăvîrşirii construcţiei socialiste” de AL. TANASE, „Idealul estetic şi confuzionismul esteticii burgheze contemporane“ de MARCEL BREACH, „Formarea, idealului estetic socialist" de L. GRÜNBERG şi I. PASCADI. Tot în acest număr sunt cuprinse comunicările: „Dimensiunile cosmice ale omului“ de CĂLIN POPOVICI, „Corelaţia dintre structură şi însuşire (cu aplicaţii la chimie)“ de ELENA BELLTI, „In legătură cu problema unei singure determinări calitative a obiectelor şi fenomenelor“ de ELENA GOLU şi RODICA TOPOR, „Observaţii critice asupra metodologiei în sociologia neopozitivistă burgheză contemporană“ de STELA CERNEA. Revista mai publică articole la rubricile „Discuţii“, „Activitatea practică şi unele probleme ale dezvoltării conştiinţei socialiste“, „Pagini din istoria gîndirii progresiste din România“, precum şi lecţii şi consultaţii, articole de critică şi Bibliografie, note. De ce productivitate şi ritmuri diferite ? (Urmare din pag. I-a) preconizată iniţial pentru acest sistem de lucru. Mari rezerve de creştere a productivităţii muncii pe şantiere, de grăbire a ritmului lucrărilor poti puse în valoare şi prin extinderea altor metode avansate de construcţie. In Bucureşti, majoritatea construcţiilor se execută prin metoda „fagure”, folosindu-se pentru turnarea pereţilor cofraje de inventar. Practica de pe multe şantiere — din şos. Ştefan cel Mare, B-dul Dinicu Golescu ş.a. — a arătat că prin aplicarea acestei metode se obţine o creştere a productivităţii muncii cu circa 11 la sută faţă de metoda de construcţie în cadre de beton armat; ca urmare, multe blocuri construite pe aceste şantiere şi pe altele din Capitală au fost terminate intr-un timp mai scurt. In alte locuri ca, de pildă, la blocurile date recent în folosinţă la Podul Grand de întreprinderea nr. 5, deşi s-a folosit metoda „fagure“, numărul orelor consumate pe apartamentul mediu este acelaşi ca şi cînd s-ar fi folosit metoda tradiţională. De ce ? Pentru că în unele perioade pe şantier s-a lucrat „în asalt“ în loc să se lucreze în ritmul prevăzut de graficul de execuţie. In zilele premergătoare dării blocurilor în folosinţă, pe şantier a fost repartizat un mare număr de muncitori, ceea ce a influenţat negativ atît productivitatea muncii, cit şi costul construcţiei. Iată de ce e nevoie ca pe fiecare şantier să se asigure un ritm continuu, fără întreruperi, evitîndu-se lucrul „în asalt“. Concomitent cu extinderea metodelor industriale moderne de construcţie, o mare însemnătate pentru obţinerea unui ritm înalt de lucru pe şantiere are buna organizare a lucrărilor. Orice deficienţe organizatorice, neaprovizionarea ritmică a locurilor de muncă cu materiale, refacerea lucrărilor prost executate — cauzate îndeosebi de lipsa de coordonare pe acelaşi şantier a muncii constructorilor şi instalatorilor — împiedică să se lucreze cu un randament sporit. Pentru lucrările de bază— săpături, zidărie, finisare etc. — numărul orelor consumate pe un apartament mediu la unele blocuri din Rîmnicu-Vîlcea a fost depășit cu 12—25 la sută. Dacă la aceste blocuri munca ar fi fost temeinic organizată și s-ar fi urmărit cum se execută fiecare lucrare în parte,, dacă experienţa pozitivă a unor echipe ar fi fost larg extinsă, puteau fi puse în valoare însemnate rezerve de creştere a productivităţii muncii, de scurtare a duratei de execuţie. Cu fiecare an, experienţa constructorilor de locuinţe s-a îmbogăţit, munca este mai bine organizată, se utilizează mai larg metodele industriale de construcţie. Ca urmare, pe multe şantiere s-au obţinut rezultate însemnate în grăbirea ritmului de execuţie, în scurtarea termenelor de dare în folosinţă. Ţinînd seama de amploarea construcţiilor de locuinţe din ţara noastră, este necesar ca avantajele metodelor" -caintate de construcţie să fie puse deplin în valoare pe şantiere, ca experienţa bună existentă în acest domeniu să fie larg extinsă. Acest lucru trebuie să stea în atenţia conducerilor trusturilor regionale de construcţii, a organelor de partid şi consiliilor sindicale locale. Cu cit metodele industriale vor căpăta o largă folosire pe şantiere şi se va asigura o bună desfăşurare a lucrărilor, îndeosebi în regiunile unde sînt rămîneri în urmă, cu atît durata de execuţie va fi mai mică, iar realizările constructorilor în domeniul creşterii productivităţii muncii vor fi mai mari. IN RAIONUL CIUCMari posibilităţi pentru creşterea producţiei de lapte Gospodăriile agricole colective din raionul Ciuc au toate posibilităţile pentru a dezvolta creşterea animalelor. Printre munţii Harghita, la Tarcău şi în Valea Ghimeşului se găsesc păşuni şi fineţe naturale întinse, cu producţii mereu în creştere. Marea majoritate a gospodăriilor colective au acumulat o experienţă bogată în privinţa selecţionării, îngrijirii şi furajării animalelor. Bălţata romînească, rasă de bază din care se compune efectivul de taurine al raionului, este recunoscută ca bună producătoare de carne şi lapte. Pornind de la aceste condiţii deosebit de favorabile, gospodăriile colective, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, au elaborat planuri de un an şi de perspectivă în care sunt stabilite sarcini cu privire la dezvoltarea sectorului zootehnic. Ca urmare a măsurilor luate de consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, efectivul de taurine, proprietate obștească, a crescut numai în acest an cu peste 10 000 de capete. Concomitent cu sporirea rapidă a efectivului de vaci — în special în noile gospodării colective — au fost luate măsuri pentru sporirea producţiei animalelor. Principala atenţie o acordăm asigurării furajelor şi adăposturilor necesare. O sarcină de căpetenie a consiliului agricol raional este generalizarea experienţei gospodăriilor agricole colective mai vechi, ca cele din Vrabia, Dăneşti şi altele, cu o ramură zootehnică dezvoltată şi cu producţiile cele mai mari de lapte din raion. De această problemă se preocupă îndeaproape membrii consiliului agricol. In cursul acestui an au fost şcolarizaţi 76 îngrijitori şi mulgători, 11 s-au pus la dispoziţie cărţi şi broşuri de specialitate. Gospodăriilor colective li s-au dat îndrumări cu privire la introducerea evidenţei furajării, a producţiei de lapte, a sporului de greutate la viţei etc. Consiliul agricol raional urmăreşte în permanenţă rezolvarea problemelor legate de sporirea producţiei animale. Este vorba în primul rînd de introducerea furajării individuale sau în grup în funcţie de producţia vacilor, extinderea metodei de alăptare artificială a viţeilor etc. In urma acestor măsuri, în mai multe gospodării colective din raionul nostru s-au obţinut producţii mulţumitoare. G.A.C. din satul Cetăţuia, comuna Sînsimion, deşi înfiinţată în acest an, dispune în prezent de 254 bovine, din care 127 vaci, revenind la suta de hectare teren agricol 23 capete bovine. Aici, producţia de lapte pe cap de vacă furajată în primul semestru al anului a fost de 1 751 litri. Prin ce fel de măsuri s-au obţinut aceste rezultate ? Consiliul de conducere, îndrumat de organizaţia de bază, a dat o mare atenţie creşterii producţiei de lapte. In gospodărie s-a organizat o brigadă zootehnică în care au fost aleşi ca îngrijitori şi mulgători cei mai pricepuţi colectivişti cum sunt : Borş Tudor, György Andrei şi alţii. Brigadierul, împreună cu inginerul gospodăriei au repartizat vacile pe îngrijitori. S-a introdus retribuirea muncii în funcţie de rezultatele obţinute, mărindu-se astfel cointeresarea îngrijitorilor în ce priveşte creşterea producţiei de lapte. îngrijitorii au fost instruiţi în privinţa furajării raţionale şi îngrijirii corespunzătoare a animalelor repartizate. La G.A.C. din Cetăţuia sunt create toate condiţiile necesare ca pînă la sfîrşitul anului să se obţină 3 400—3 500 litri lapte de fiecare vacă furajată. Rezultate bune în sporirea producţiei de lapte s-au obţinut şi la G.A.C. din Tuşnad-sat. Această gospodărie dispune în prezent de peste 300 bovine, din care aproape 200 vaci. Brigadierul zootehnic Molnár Emeric a introdus furajarea individuală a vacilor. In scurt timp, producţia de lapte pe cap de vacă furajată s-a dublat. Aplicînd metoda alăptării viţeilor la biberoane, la un număr de 64 viţei s-au economisit în acest an 19 200 litri lapte integral. Pînă la sfîrşitul anului, la cei 95 viţei, prin alăptarea lor artificială, se va economisi o cantitate de 28 500 litri lapte. Aplicînd măsurile recomandate de consiliul agricol raional în privința furajării, îngrijirii animalelor, rezultate bune in sporirea producţiei de lapte au obţinut şi gospodăriile colective din Leliceni, Sîntimbru şi altele. In unele gospodării însă nu se folosesc posibilităţile existente pentru creşterea producţiei de lapte. La gospodăria colectivă din satul Bancu, comuna Ciucsîngiorgiu, sunt vaci bune de lapte, există păşuni şi fineţe întinse. Dar aceste posibilităţi nu sunt folosite nici pe departe. Posibilităţi nefolosite în creşterea vacilor sunt şi la gospodăriile colective din Plăieşii de Jos, Mihăileni, Armăşeni etc. Pe baza situaţiei producţiei de lapte din primul semestru al anului, consiliul agricol raional a luat numeroase măsuri menite să contribuie la sporirea producţiei. S-au iniţiat extinderea pe acară largă a păşunatului sistem matic şi furajarea suplimentară a vacilor de lapte în perioada păşunatului. Pentru asigurarea unei furajări raţionale cu nutreţuri bogate în proteine, vom introduce în fiecare gospodărie colectivă cultivarea măzărichii de toamnă în amestec cu secară. Experienţa G.A.C. Vrabia demonstrează că şi în condiţiile raionului Ciuc se pot introduce culturile duble cu bune rezultate. Majoritatea gospodăriilor agricole colective, în special cele situate în lunca Oltului, produc un fin de calitate inferioară, datorită faptului că pe fineţe predomină plantele mai puţin valoroase. Pînă la efectuarea lucrărilor de îmbunătăţire a acestora este necesar ca rogozurile să fie însilozate cînd sînt încă fragede, in amestec cu alte furaje. In această privinţă sunt concludente realizările obţinute la G.A.C. din Dăneşti unde s-au însilozat peste 200 de tone de rogozuri în amestec cu trifoi. O mare atenţie acordăm creşterii în bune condiţii a animalelor tinere şi urmărim să extindem metoda alăptării artificiale a viţeilor. Prin aplicarea acestei metode se pot folosi cantităţi mari de lapte smîntînit în hrana viţeilor. Totodată se economisesc la fiecare viţel circa 210 litri de lapte integral, ceea ce înseamnă că numai pe această cale s-ar putea economisi în cursul acestui an circa 2 400 hectolitri laptemarfă. Pentru mărirea producţiei de lapte vom trece la selecţia vacilor prin introducerea evidenţelor zootehnice. Vom selecţiona vitele provenite de la Cele mai bune vaci, asigurîndu-le o îngrijire şi furajare raţională. Aplicarea acestor măsuri, îmbunătăţirea muncii îngrijitorilor vor duce la mărirea producţiei de lapte astfel ca gospodăriile colective din raionul Ciuc să poată ajunge in anul 1963 la o producţie de 2 800— 3 000 litri lapte de fiecare vacă furajată. Ing. GYÖRGY ANTON președintele Consiliului agricol raional Ciuc Noi descoperiri speologice Speologii români au făcut în ultimul timp noi descoperiri interesante. Recent, un colectiv de cercetători a ajuns la capătul celei mai lungi peşteri din ţara noastră , peştera Topolniţei (raionul Baia de Aramă), care măsoară peste 7 kilometri. Au fost descoperite noi săli şi galerii cu podoabe de calcar de o rară frumuseţe, s-a colectat faună cavernicolă, care urmează să fie studiată. Rezultate interesante a dat şi cercetarea peşterei Bulba, din vecinătatea oraşului Baia de Aramă, care are o lungime de 3 200 de metri. După direcţia galeriei principale a peşterei, speologii consideră că ea reprezintă sistemul de ieşire a apelor lacului Zăton, aflat la o depărtare de cîţiva km, care la un moment dat sunt absorbite în subteran. Săpăturile în cunoscuta peşteră „La Adam” din Dobrogea, începute în anul 1956, au ajuns în prezent la o adîncime de 9 metri. S-au descoperit pînă acum 65 specii de mamifere cuaternare, care dau preţioase indicaţii cu privire la fauna existentă în ţara noastră în urmă cu zeci de mii de ani. Deosebit de importantă , este descoperirea unui craniu de rinocer, păstrat în cele mai bune condiţii, o piesă unică pentru ţara noastră. Tot în peşterile Dobrogei s-au obţinut rezultate originale în studiul unor asociaţii între vegetale şi animale, fenomen prezent în mai toate peşterile, dar încă puţin cercetat de speologi. In peşterile explorate speologii au descoperit, de asemenea, genuri şi specii noi de nevertebrate cavernicole. Pe baza cercetărilor făcute, oamenii de ştiinţă de la Institutul de speologie „Emil Racoviţă” din Bucureşti, elaborează acum o serie de lucrări de sinteză, ca: „Repertoriul peşterilor din R. P. Romînă”, „Catalogul faunei cavernicole din R. P. Romînă” etc. (Agerpres) Mr. 560? „între cercetare şi producţie — o colaborare activă“ După apariţia articolului cu titlul de mai sus („Scînteia” nr. 5580), conducerea Institutului de cercetări foraj-extracţie din Cîmpina a trimis redacţiei o scrisoare de răspuns în care arată că materialul a fost analizat împreună cu cercetătorii care se ocupă de problema exploatării zăcămintelor de ţiţei din cadrul schelei Boldeşti, precum şi cu cercetătorii din sectorul de extracţie a ţiţeiului şi automatizare. Recuperarea secundară constituie preocuparea de bază a activităţii institutului — se arată în scrisoare. S-a prevăzut că procesele de recuperare secundară să fie extinse în blocul A al schelei Boldeşti, în funcţie de rezultatele ce se vor obţine de către schelă în blocul B in urma unor lucrări care se află in curs de aplicare. Colectivul nostru şi-a propus să studieze in schelă, împreună cu petroliştii, problema îmbunătăţirii exploatării sondelor cu diametru mic. In ce priveşte producţia de pompe realizate la Uzina mecanică din Cîmpina, ne vom preocupa îndeaproape de îmbunătăţirea calităţii acestora pentru ca schelele să primească utilaje cit mai perfecţionate. De asemenea, în curînd, una dintre instalaţiile de automatizare existente la Boldeşti se va omologa pentru a fi extinsă şi la sonde din alte schele. In răspunsul trimis redacţiei de conducerea Institutului de proiectări de aparataj electrotehnic şi instalaţii de automatizare se arată, între altele, că de la un timp a apărut un paralelism între lucrările de elaborare a aparaturii de automatizare şi cercetări, in special în ce priveşte realizarea aparaturii de telemecanică şi elaborarea seriei unitare de blocuri cu comutaţie statică. Din această cauză unele cadre de cercetători şi proiectanţi au fost folosite neraţional, iar introducerea instalaţiilor in producţie a întîrziat. Considerăm, se arată in continuare in răspuns, că soluţia utilă este unificarea colectivelor de cercetători şi proiectanţi in cadrul unei singure unităţi. Referitor la articolul sus-amintit, a răspuns şi conducerea Institutului de cercetări electrotehnice. „Prin farmacii şi puncte farmaceutice“ Referindu-se la articolul publicat sub acest titlu în „Scînteia” nr. 5574, Direcţia generală a industriei de medicamente din Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei a răspuns redacţiei că propunerile făcute în legătură cu lărgirea sortimentelor de medicamente pentru copii sunt judicioase. Pentru administrarea mai lesnicioasă a medicamentelor la copii — se arată in continuare în răspuns — Institutul de cercetări chimicofarmaceutice a efectuat unele cercetări care au avut ca rezultat realizarea unor medicamente care au gust neplăcut (Tetraciclină — sirop, „Cloramfenicol” — sirop), sub formă de siropuri dulci. Sortimentul va fi în continuare lărgit. în privinţa ambalajelor din material plastic, s-au luat măsuri ca majoritatea medicamentelor prezentate sub formă de tablete şi drajeuri să fie ambalate în flacoane şi cutii din po- Ustiren. Sunt în studiu noi ambalaje de calitate superioară pentru medicamente. în răspunsul său, Oficiul farmaceutic regional Banat apreciază ca întemeiate criticile aduse in articol şi ne informează asupra măsurilor luate. Pentru a veni în sprijinul populaţiei din Valea Bistrei în ce priveşte aprovizionarea cu medicamente, va fi înfiinţat incă un punct farmaceutic de gradul I în comuna Glimboca. Farmacia din Oţelul Roşu va fi mutată intr-un local corespunzător, în noile blocuri ce se vor construi în localitate. cSmîm»Cinematografe) FESTIVALUL DE FOLCLOR AL ŢARILOR BALCANICE ŞI DIN ZONA MARII ADRIATICE — Grădina Boema : ANSAMBLUL FOLCLORIC .,11“ DIN R.P. ROMINA şi ANSAMBLUL FOLCLORIC DIN GRECIA — (orele 20). Teatrul de vară din „Parcul Herăstrău" : ANSAMBLUL ..UNIUNEA ASOCIAŢIILOR FOLCLORIŞTILOR DIN R.P.F. IUGOSLAVIA — (orele 20). ..TEATRUL DE VARA „23 AUGUST" ! Concert dat de Luis Alberto del Parana din Paraguay şi cvartetul său de muzică uşoară „LOS PARAGUAYOS“ — (orele 20). CIRCUL DE STAT : O SEARA CU COMICUL ŢĂNDĂRICĂ — (orele 20). CINEMATOGRAFE. MONGOLII — cinemascop : Patria (9,30; 11,45: 14: 16,30; 19: 21,15), Elena Pavel (8; 10,15; 12,30; 14,45; 17,15; 19,45; 22; grădină — 21,15), 23 August (8; 10,15; 12,35; 14,35; 17; 19,45; 22), Stadionul Dinamo (20,30), stadionul Republicii (20,30), Grădina Progresul (20,30), UN PUMN DE NOTE — cinemascop ; Sala Palatului R. P. Române (20), Republica (9,30; 11,45; 14; 16;45; 19; 21,15), Gh. Doja (10; 12; 14;15; 16,30; 18,45; 21), G. Coșbuc (10; 12; 15; 17; 19; 21), Arenele Libertății (20,15). FIUL HAIDUCULUI , rulează la cinematograful I. C. Frimu (10; 12; 15; 17; 19; 21). ACADEMICIANUL DIN ASKANIA : rulează la cinematografele Magheru (10;15; 12; 15; 17; 19; 21), Lumina (de la 10 la 14 în continuare ; 16; 18; 20,30), Drumul Serii (16; 18; 20). SENTINŢA SE VA DA JOI : Bucureşti (9,30; 11,45; 14; 16;15; 18,30; 21). FANTOMELE DIN SPESSART : rulează la cinematografele V. Alecsandri (10,15; 12,30; 16; 18,15; 20,30), Tineretului (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Alex. Sabia (10; 12; 14; 16,30; 18,45; 21; grădină — 20,15), Volga (11; 14,45; 17; 19,05; 21,05), Grădina 13 Septembrie (20,15). PLĂCERILE ORAȘULUI : Victoria (10; 12; 15; 17; 19; 21), Grădina I. C. Frimu (20,30), înfrăţirea între popoare (10,30; 16; 18; 20), Vasile Roaită (10; 12; 16; 18; 20; grădină — 20,30), Stadionul Giuleşti (21). TEROARE IN MUNŢI — cinemascop ; 1 Mai (10; 12;15; 16; 18;15; 20,30). FOCURI IN MUNŢI’ 30 Decembrie (16; 18; 20). URME TĂCUTE : Central (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Unirea (16; 18,15; grădină — 20,30). PROGRAM PENTRU COPII : 13 Septembrie (10; 11,30). CIELITO LINDO ■ 13 Septembrie (13; 16,30; 18,30; 20,30). TUNA ŞI TRUTUNA — DINCOLO DE LUMEA NOASTRĂ — VREAU SĂ ŞTIU TOT, nr. 20 — ACOLO UNDE FUGE RENUL — UN CUIB STRĂIN - SECRETUL PANTOFIORILOR DE AUR . Timpuri Noi (rulează în continuare de la orele 10 la 21). POST-RESTANT : rulează la cinematograful Maxim Gorki (16; 18; 20). ÎNVIEREA — ambele serii : Cultural (15,45; 19,30), Munca (16, 20). ALBĂ CA ZAPADA : rulează la cinematograful Alex. Popov de la orele 9,30 la 21 In continuare. AL NOUĂLEA CERC : 8 Martie (15; 17; 19; grădină — 20,30), Libertăţii (10; 12; 16; 18; 20; grădină — 20,30). CÎND VINE DRAGOSTEA : Griviţa (15; 17; 19; 11). COMEDIANŢII ! rulează la cinematograful C. David (15,30; 18; 20,30). DUELUL N-A AVUT LOC : Flacăra (18; 18,15; 20,30). LUNGA NOAPTE A LUI '43 : Tudor Vladimirescu (16; 18; 20; grădină — 20,15). M-AM SĂTURAT DE CĂSNICIE : Miorița (10; 12; 16,30; 18,45; 21), Arta (16, 18; grădină — 20,15), Floreasca (16; 18;15; 20,30). CIND COMEDIA ERA REGE : Popular (10,30; 15; 17; 19, 21), I. Pintilie (15; 17; 19; grădină — 20,15), Luceafărul (15; 17; 19: grădină — 20,30), OMUL AMFIBIE Moșilor (16 , 16 ; grădină — 20,15). NUMAI O GLUMA rulează la cinematografele Donca Simo (15; 17,10; 19,15 ; grădină — 20,30), 8 Mai (15 ; 17 ; 19, 21). DOUA REPRIZE IN IAD : 16 Februarie (16; 13; 20). UN OM TRECE PRIN ZID : rulează la cinematograful M. Eminescu (15; 17; 19; 21). POMPIERUL ATOMIC : rulează la cinematograful G. Bacovia (15; 17; 19; 21). SCRISOARE DE LA O NECUNOSCUTĂ : rulează la cinematograful Olga Bance (15;30; 18: grădină — 20,30). BATRINUL ȘI MAREA : rulează la cinematograful Aurel Vlaicu (16; 18;15; 20,30). AVENTURILE LUI EROS : rulează la cinematograful B. Delavrancea (16; 18, 20). DISCIPOLUL DIAVOLULUI : rulează la cinematograful 30 Decembrie (10, 12). ARTICOLUL 420 — ambele serii : Grădina cinematografului 23 August (20,15). TELEVIZIUNE : Orele 17,00 — EMISIUNEA PENTRU CLUBURILE DIN ÎNTREPRINDERI. Din cuprins : • Telejurnalul săptămînii. • Extinderea mecanizării şi automatizării producţiei la Uzinele „Rulmentul“-Braşov. • Oameni obişnuiţi. • Dicţionar tehnico-economic. • Muzică distractivă. Cîntă o formaţie instrumentală condusă de Jean Ionescu. Solişti : Livia Brătulescu, Coca Alexiu, Alin Noreanu şi Georgeta Mihalache. 19.00 - EMISIUNEA PENTRU SATE. Din cuprins : • Cronică sătească. • Reportajul filmat „Din realizările unor gospodării agricole de stat in creşterea animalelor". • Noutăţi din institutele de cercetări agricole. • Muzică populară romînească. Cîntă formaţia instrumentală condusă de Constantin Busuioc. Solişti : Rodica Gheorghiu şi Artemiza Bejan. CUM E VREMEA Ieri In ţari: Vremea a fost instabilă şi răcoroasă cu cerul mai mult noros. Ploi locale însoţite de descărcări electrice au căzut mai ales în sudul şi răsăritul ţării şi regiunea muntoasă. Vîntul a suflat slab din sectorul nord-estic. Temperatura aerului la ora 14 era cuprinsă între 15 grade la Rădăuţi şi Oraviţa şi 28 grade la Medgidia. Timpul probabil pentru zilele de 2,3 şi 4 august . Vremea în general frumoasă cu cerul variabil mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Averse locale de ploaie vor cădea în cursul după-amiezii în sudul ţării şi regiunea de munte. Sunt potrivit din sectorul estic. Temperatura în creștere. Minimele vor fi cuprinse între 12 și 22 grade iar maximele între 22 și 32 grade mai ridicate la sfîrșitul Intervalului.