Scînteia, septembrie 1962 (Anul 31, nr. 5638-5667)

1962-09-01 / nr. 5638

Muncile agricole la timpul optim! Pregătiri pentru semănatul griului CRAIOVA (coresp. „Scînteii”). — In regiunea Oltenia se fac intense pregătiri în vederea însămînţărilor de toamnă, colectiviştii şi mecaniza­torii din G.A.S. şi S.M.T. străduin­­du-se să asigure condiţiile pentru obţinerea de recolte sporite de grîu in anul viitor. O mare atenţie se dă executării arăturilor. In raioanele Segarcea, Corabia, Caracal şi Vînju Mare, planul la arăturile de vară a şi fost realizat. în raionul Caracal, pînă la 30 august au fost executate arături de vară pe o suprafaţă de 33 564 ha, depăşindu-se planul cu 1 000 hectare. Şi în alte raioane din regiune, cum ar fi Băileşti, Filiaşi, s-au făcut arături de vară pe în­semnate suprafeţe. în întreaga re­giune planul la arături a fost rea­lizat în proporţie de 92,2 la sută. Odată cu efectuarea arăturilor de vară, în multe G.A.C. din regiune se duce o intensă muncă pentru ca pe suprafeţe cît mai mari să se în­corporeze îngrăşăminte naturale şi chimice. Membrii G.A.C. din raio­nul Băileşti au transportat la cîmp 28 700 tone îngrăşăminte naturale, iar cei din raionul Segarcea peste 87 000 tone. Pe întreaga regiune co­lectiviştii au împrăştiat pe terenuri 282 844 tone gunoi de grajd. De a­­sert­enea, pe o suprafaţă de peste 1 500 ha colectiviştii au încorporat îngrăşăminte chimice. în aceste zile colectiviştii execută şi condiţionarea seminţelor. în ra­ionul Corabia, de pildă, au şi fost condiţionate peste 2 500 tone, iar în raionul Calafat peste 3 500 tone grîu. Pe întreaga regiune, pînă la 30 au­gust au fost pregătite 35 111 tone seminţe pentru însămînţările de toamnă. Ritm mai intens la insilozare ORADEA (coresp. „Scînteii"). — Au mai rămas puţine zile în care porumbul poate fi insilozat în faza optimă de coacere. Cu toate acestea în regiunea Crişana ritmul de lu­cru la insilozare este nesatisfăcător. Pînă la 30 august pe regiune nu s-a insilozat nici măcar un sfert din cantitatea de furaje planificată. De altfel, în regiune s-a recoltat po­rumbul siloz de pe numai 3 000 ha din cele 13 875 hectare cultivate. Intîrzierea la insilozare se dato­­rește faptului că în unele gospodă­rii de stat și colective nu s-a or­ganizat temeinic munca, nu se fo­losesc din plin toate mijloacele de lucru. Consiliile agricole regional și raionale au datoria să ia măsuri pentru terminarea insilozării po­rumbului în timpul cel mai scurt. Buna pregătire a terenului a­­sigură semănatul In condiţii op­time. In fotografia : Tractoristul Ion Mihalache de la S.M.T. Gor­­neni, lucrind la pregătirea tere­nului pentru semănatul griului pe tarlalele G.A.C. din Mihăileşti — regiunea Bucureşti, (Foto : Agerpres) în ultima vreme peisajul Oneştiu­­lui, mereu înnoit, s-a îmbogăţit cu noi construcţii, mai impunătoare, mai măreţe decît cele ridicate pînă acum. Noile clădiri ale complexului spita­licesc, poştei şi telefoanelor, blocu­rile de locuinţe cu 10 etaje domină întregul oraş. Ceea ce surprinde în­deosebi la noile blocuri, este terme­nul scurt în care au fost înălţate. Totalizînd 400 de apartamente, cele 4 blocuri terminate pînă acum au fost ridicate, de la fundaţie la ulti­mul nivel, în mai puţin de 40 de zile. Cele patru blocuri — ne spune inginerul Cornel Cîndea — le-am ri­dicat cu ajutorul cofrajelor glisante. Este o metodă modernă de construc­ţie, care în ţara noastră a fost folo­sită multă vreme la diferite lucrări industriale. Primii din ţară care au aplicat-o la construcţia de locuinţe au fost constructorii constănţeni. Apoi cei din Capitală. Ştim cu toţii că prin aplicarea acestei metode, con­structorii de pe şantierul Floreasca au ridicat primul bloc cu 11 etaje in 13 zile şi jumătate. Primul bloc pe care l-am înălţat cu ajutorul cofrajelor glisante, aci la Oneşti, a fost blocul D.M. 1 cu 10 nivele şi 100 de apartamente. Ridi­carea lui a durat 18 zile. Dezvoltînd experienţa acumulată şi aducînd o serie de îmbunătăţiri instalaţiei cu ajutorul căreia facem turnarea, am ajuns ca primele două blocuri să le ridicăm în acest an în 9 zile şi ju­mătate, iar al treilea şi al patrulea — în cîte 9 zile. Deci un nivel în mai puțin de o zi. In afară de rit­mul înalt de execuție, noua metodă are și avantajul că tencuiala se exe­cută concomitent cu turnarea sau, mai precis, la cîteva ore după tur­nare, scurtîndu-se astfel foarte mult timpul necesar pentru finisare. Folo­sirea cofrajelor glisante permite o mecanizare a lucrărilor. Platforma cu ajutorul căreia facem glisarea este deservită de două macarale. Noi pu­team să scurtăm şi mai mult durata de turnare a unui bloc dacă am fi fost alimentaţi mai bine cu beton. Au fost zile cînd a trebuit să lucrăm cu un ritm lent din lipsa betonului. Din aceeaşi cauză blocul 5 nu l-am putut începe la timp. Considerăm că se poate reduce şi mai mult timpul de săpare şi turnare a fundaţiilor şi ne-am propus să realizăm acest lucru. Ce alte avantaje mai are noua me­todă ? i-am întrebat pe cei doi in­gineri. — Alături de obținerea unui ritm de lucru rapid, metoda turnării pereţilor în co­­fraje glisante are şi alte avantaje — a răspuns ingine­rul Marin Zigule­­scu. Ea duce la e­­conomisirea unor însemnate cantități de materiale de construcjii şi, în pri­mul rînd, de material lemnos. După metoda clasică, construcţia celor 9 blocuri, prevăzute să le ridicăm prin glisare la Oneşti, ar nece­sita un volum de 540 metri cubi ma­terial lemnos numai pentru cofraje. Folosind metoda glisării, cantitatea de material lemnos necesară este de numai 200 metri cubi. Precum s-a do­vedit, un cofraj se poate utiliza de maximum 6-7 ori. Actualele cofraje pe care le folo­sim urmau să fie folosite la gli­sarea a 5­ blocuri. Printr-o bună utilizare a lor şi prin mici reparaţii ne-am propus să gli­săm cu aceleaşi cofraje toate cele 9 blocuri. Ne străduim să folosim ra­ţional şi ramele pentru uşi, ferestre şi pentru cutiile de goluri. In deviz­ele sînt prevăzute pentru a fi utili­zate de 10 ori, însă noi pînă acum le-am utilizat de 20 de ori. — Aş vrea să spun şi eu cîteva cuvinte, interveni tehnicianul Grecu Adrian care se apropiase între timp de noi. La realizarea unui ritm rapid de glisare, ca şi la economisirea unor însemnate cantităţi de material lemnos, un rol hotărîtor l-au avut şi solutiile noi, propuse de ingineri, tehnicieni şi muncitori de pe şantier in colaborare cu alţi specialişti în domeniul construcfiilor. Vreau să dau un singur exemplu. Devizul pre­vedea ca planşeele să se execute monolit, prin turnarea lor la pozi­ţia definitivă. Or, aceasta cerea un mare consum de material lemnos şi prelungirea duratei de execuţie a unui bloc. Un colectiv din cadrul în­treprinderii noastre, în colaborare cu specialiştii ai C.S.C.A.S., au schim­bat soluția. In prezent planşeele se toarnă „la sol“ pe şantier în pachet şi se montează ca elemente prefa­bricate. Avantajele ? Se realizează un ritm rapid de execuție şi montaj, se obține o economie de 5 000 metri pătraţi de cofraj pe bloc (din cei 6 000 prevazuţi). De asemenea, se re­duce mult volumul de manoperă, mai ales la lucrările de dulgherie. Din cele spuse de cei 3 construc­tori din Oneşti reiese superioritatea noii metode industriale de lucru. A­­vantajele metodei cofrajelor glisante , dovedite şi pe alte şantiere din ţară — pledează din plin ca ea să capete o cît mai largă extindere. NICOLAE MOCANU coresp. „Scînteii” A. Intîlnire la etajul 10 O DISCUŢIE DESPRE AVANTAJELE METODEI COFRAJELOR GLISANTE Un grup de constructori care aplică noua metodă. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! ^Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXII Nr. 5638 Sîmbătă 1 septembrie 1962 4 PAGINI - 20 BANI In doua schimburi BAIA MARE (red. ziarului „Pentru socialism“). —­ La gospodăria agri­­colă de stat din Cărei există o preo­cupare susţinută pentru asigurarea bazei furajere. Sub îndrumarea or­ganizaţiei de partid, munca a fost organizată în două schimburi la însilozări, folosindu-se astfel din plin capacitatea de lucru a utilaje­lor existente. Ca urmare, pînă în ziua de 28 august au fost însilozate în gospodărie 1420 tone de furaje. La secţia teritorială Andrid s-a ter­minat însilozatul florii-soarelui. A­­cum se lucrează zi şi noapte la secţiile din Ghenci şi Mortinu Mic. Maşinile sînt gata PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii"). — In regiunea Ploieşti se fac pregă­tiri pentru buna desfăşurare a lu­crărilor agricole de toamnă. Mecani­zatorii din S.M.T.-urile Smeeni, Cio­­rani, Sihlea, Bărcăneşti, Buda şi Zi­duri au pregătit toate maşinile pe care le vor folosi la însămînţările de toamnă. Gospodăriile agricole de stat din regiune au terminat arăturile de vară şi au reparat maşinile necesare acestei campanii. Totodată s-au în­corporat în sol pe terenurile desti­nate însămînţărilor de toamnă can­tităţi însemnate de îngrăşăminte, în G.A.C., unde arăturile de vară se execută pe ultimele suprafeţe de te­ren, s-au reparat de asemenea în a­­telierele proprii sute de semănă­tori­ Colectiviştii acordă o deosebită atenţie pregătirii seminţelor. Ei au condiţionat aproape 80 la sută din cantităţile de sămînţă de grîu. Recoltează porumbul şi floarea-soarelui Gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile colective din regiunea Bucureşti au început recoltarea po­rumbului din soiurile timpurii şi a florii-soarelui. Pînă acum a fost strîns porum­bul de pe aproape 9 000 de hectare şi floarea-soarelui de pe mai mult de 10 000 ha. Cele mai mari suprafeţe au fost recoltate în raioanele Ale­xandria, Călăraşi, Lehliu, Olteniţa şi Zimnicea. Pe suprafeţele elibe­rate, mecanizatorii au început ime­diat arăturile, pregătind terenul destinat insămînţării griului. In interiorul ziarului: • E necesar — poezie de Maria Banuş (pag. 2-a). • A fi om — povestire de Gheorghe Vlad (pag. 2-a). • T. Mariţa: Indici înalţi de utilizare a masei lemnoase (pag. 2-a). • A. Cernea, N. Plopeanu: Cronica evenimentelor interna­ţionale (pag. 4-a). • F. Gullet: Corespondenţă te­lefonică — Pentru ce şi-a între­rupt Macmillan vacanța (pag. 4-a). [ Brigada nr. 1 de la secţia de­ | [ pănare a întreprinderii „Visco-­ I III" din Capitală este fruntaşă în I [ întrecerea socialistă. Lună de I lună, muncitoarele din brigadă I produc peste plan sute de k­ilo­­f­grame de lire de calitate bună,­­ în fotografie (de la stingă la­­ dreapta) cîteva muncitoare din [ brigadă : Tereza Scurtu, Ada Sta­­t­ve, Margareta Nichifor, conducă­­[ toarea brigăzii. Roza Niculcea și­­ {Elena Petcu. (Foto : M. Cioc) . ---------------------------- . -....——.............-- ••♦* =-------= — Combinatul petrochimic de la Brazi—nou obiectiv ----- al industriei noastre petroliere ---­ Printr-un decret al Consiliului de Stat pentru merite deosebite în muncă, cu prilejul construirii şi punerii în funcţiune a complexului de reformare catalitică de la Brazi au fost conferite „Ordinul Muncii'' clasele a Il-a şi a IlI-a unui număr de 63 de muncitori, tehnicieni şi ingineri. înaltele distincţii au fost înmînate în cadrul unei solemnităţi de tovarăşul Ştefan Voitec, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, care, în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi guvernului, al to­varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, a fe­licitat călduros pe cei decoraţi, urîndu-le noi suc­cese în activitatea lor de viitor. La solemnitate au participat tovarăşii: Anton Brei­tenhofer, mem­bru al Consiliu­lui de Stat, Mi­hail Florescu, ministrul indu­striei petrolului şi chimiei, Ni­­colae Ionescu şi Răducanu Cioroiu, ad­juncţi ai minis­trului industriei petrolului şi chimiei, Dumitru Hagiu, vicepreşedin­te al Comitetului geologic. ★ La Brazi, în apropierea Ploieştiului, a fost pus în funcţiune complexul de reformare catalitică a benzinei şi de hidrofinare a motorinei. In instalaţiile complexului, din benzină inferioară se obţin combustibili superiori şi o serie de pro­duse care sunt folosite ca materii prime în indus­tria noastră petrochimică, la fabricarea cauciucu­lui sintetic, a maselor plastice, firelor şi fibrelor sintetice etc. Instalaţiile moderne cu care este înzestrat acest obiectiv industrial funcţionează pe baza unor pro­cedee tehnologice corespunzătoare nivelului actual al tehnicii din acest domeniu. Pentru a se asigura energia electrică şi aburul necesar funcţionării acestor instalaţii şi altor uni­tăţi industriale din Ploieşti a fost construită şi dată în funcţiune la Brazi o centrală electrică de termoficare. Noul obiectiv industrial cu o capacitate de pre­lucrare de un milion de tone pe an, prevăzut în documentele celui de-al III-lea Congres al partidu­lui, aduce o contribuţie importantă la creşterea valorii produselor obţinute din fiecare tonă de ţiţei supusă prelucrării, îmbunătăţeşte calitatea benzinei şi motorinei şi asigură producerea unei game va­riate de alte produse. (Agerpres) Expoziţia artiştilor amatori CONSTANTA (coresp. ,,Scînteii”). Recent, la Con­stanta, pe Bule­vardul Tomis, s-a deschis o expoziţie de pictură a artiş­tilor amatori din regiunea Dobrogea. Sunt expuse 65 de lucrări cu teme din viaţa nouă a re­giunii : aspecte din munca din uzine, din port, din Del­tă, aspecte de pe litoral, portrete de pescari, fruntaşi în producţie etc. Prin­tre pictorii ama­tori care au ex­pus aici se numă­ră Ion Tănase şi Maxim Gherasim din Tulcea, Gheor­­ghe Tofan din Con­stanţa şi alţii. D­E PESTE H­O­T­A­R­E IN CAPITALA URUGUAYULUI a avut loc o mare demonstraţie de masă cu care prilej populaţia Mon­­tevideo-ului a condamnat acţiunile anticubane ale S.U.A. exprimîn­­du-şi în acelaşi timp hotărîrea fer­mă de a apăra revoluţia cubană. REPREZENTANŢII SINDICATELOR DIN HOKKAIDO, care au sosit din diferite regiuni ale insulei, au ieşit la 30 august pe drumul ,care duce spre localitatea Tokatibuto, pentru a bara calea camioanelor cu mate­riale americane destinate construc­ţiei unei noi baze militare în Japo­nia. Camioanele au fost nevoite să se întoarcă în oraşul Urahoro (sud­­estul insulei Hokkaido). O PUTERNICA DEMONSTRAŢIE A ÎNVĂŢĂTORILOR, care cer mărirea salariilor a avut loc în capitala Bo­livien La mitingul care a urmat de­monstraţiei, Armando Rocabado, conducător al Sindicatului învăţă­torilor, a arătat că în prezent sala­riile învăţătorilor din această ţară reprezintă numai jumătate din sala­riile din anul 1956. COMANDAMENTUL SUPREM AL FORŢELOR ARMATE CAMBODGIE­NE a dat publicităţii un comunicat în care se spune că toate unităţile forţelor armate ale Cambodgiei­­,au primit ordinul să deschidă focul a­­supra oricărui avion care va viola spaţiul aerian al ţării“. In comunicat se arată că în luna iulie avioanele tailandeze şi sud-vietnameze au violat de 111 ori spaţiul aerian al Cambodgiei. SECRETARIATUL PERMANENT AL CONSILIULUI DE SOLIDARITATE AL ŢĂRILOR ASIEI ŞI AFRICII a dat publicităţii o declaraţie în care cheamă comitetele naţionale de so­lidaritate afro-asiatică să desfă­şoare o campanie de protest împo­triva arestării lui Nelson Mandella, luptător de frunte pentru libertatea popoarelor africane, unul din liderii Congresului naţional african din Republica Sud-Africană. La Casa agronomului din Brâila BRĂILA (coresp. „Scînteii“). —­ La Casa agronomului din Brăila s-a or­ganizat un instructaj cu tehnicienii din regiunea Galați care se ocupă cu pro­­tecția plantelor. Tehnicienii horticoli şi­­viticoli care participă sînt ajutați de cei mai buni specialişti ai Casei agro­nomului să-şi îmbogăţească cunoştin­ţele cu privire la protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor. Tot aici are loc un curs de scurtă durată cu 60 de elevi şi brigadieri din S.M.T.-urile regiunii Galaţi cărora li se fac cunoscute cele mai noi metode agrotehnice. Pentru noul an şcolar Odată cu deschiderea noului an de învăţămînt, în Capitală se dau în fo­losinţă încă 11 şcoli cu peste 220 săli de clasă. Şase din noile localuri — şcolile cu 8, cu 16 sau 24 săli de clasă din comunele Chiajna şi Jilava, din cartierele Băneasa şi Militari, de pe şoseaua Ştefan cel Mare şi strada Nerva Traian — sunt gata să-şi pri­mească elevii. La celelalte cinci se fac ultimele pregătiri : se instalează băn­cile şi mobilierul laboratoarelor. Totodată, la localurile şcolilor exis­tente au fost executate lucrări de vop­­sitorie şi zugrăveli, s-au revizuit insta­laţiile electrice, sanitare şi de încăl­zire. (Agerpres) L­a odihnă BACĂU (redacţia ziarului „Steagul Roşu").­­ Tot mai mulţi muncitori, teh­nicieni şi ingineri de la Fabrica de pos­tav Buhuşi îşi petrec concediul de odih­nă in stafiuni balneo-climaterice din fără. De la 1 ianuarie şi pînă în prezent, de la această fabrică au plecat la munte şi la mare un număr de peste 950 de salariaţi. Seară culturală Ieri seară, în Parcul de cultură şi odihnă Herestrău din Capitală a a­­vut loc o manifestare închinată a­­mintirii lui Ion Manolescu. S-a ţi­nut o expunere despre viaţa şi ac­tivitatea actorului. Au fost prezen­tate apoi — imprimate pe bandă de magnetofon — fragmente din rolu­rile interpretate de marele trage­dian în piesele „Romeo și Julieta", „Ana Karenina”, „Cadavrul viu”, „Azilul de noapte“, „Intrigă și iu­bire", „Regele petrece”, „Cidul" etc. Complexe de deservire a populaţiei Numărul unităţilor moderne ale cooperaţiei meşteşugă­reşti din ţara noastră a sporit, de la începutul anului şi pînă acum, cu încă 35 complexe de deservire a popu­laţiei. Acestea cuprind fiecare numeroase unităţi — ateliere de reparat radio şi televizoare, de confecţionat îmbrăcăminte şi încălţăminte, fri­zerii etc. Printre complexele care au fost date în folosinţă anul acesta sînt şi cele din Moineşti, Adjud, Bacău, Curtea de Argeş, Turda, Beiuş, Dorohoi,,, Petro­­şeni, Constanţa şi altele. Pînă la sfîrşitul anului se vor mai deschide asemenea complexe în nu­meroase alte localităţi din ţară, prin­tre care Galaţi, Buhuşi, Arad, Oţelul Roşu, Mediaş, Suceava, Piteşti etc. B­A­T­K­ VIII „Cine nu are bătrîni, să-şi cumpere" — re­comandă o cunoscută zicală populară. Este în ea un înalt omagiu adus experienţei de viaţă şi înţelepciunii pe care omul le adună cu vîrsta. Deschizînd pretutin­deni, cutezător, drum larg tineretului — în muncă, în creaţie, în toate domeniile — so­cietatea socialistă are şi o permanentă, o cal­dă grijă faţă de bătrîni, le asigură pensie, ocro­tirea sănătăţii, un trai liniştit şi demn. Pe bătrînii noştri îi pre­ţuim, îi respectăm ca pe proprii părinţi. De aceea îi învăţăm pe pio­nieri, pe tineri şi ma­turi să ţină seama de cuvîntul lor, să se poar­te întotdeauna cuviin­cios cu ei. Există la noi în această privinţă şi tradiţie, şi o opinie pu­blică sănătoasă, care ia prompt atitudine faţă de abaterile de la ase­menea comportări. Dar mai există, o spunem cu regret, şi needucaţi. Zilele trecute ni se relata despre o tînără, proaspăt trecută de pe băncile şcolii la o ma­şină de calculat din serviciul de contabilita­te al unei uzine Ea se bucură de condiţii bine­cunoscute la noi: la muncă egală primeşte salariu egal cu acela al unui bărbat, de orice vîrstă ar fi el. Ca şi cei ce numără mai mulţi ani decit ea, tînăra con­tabilă are dreptul să-şi ia în fiecare an conce­diu plătit, în caz de îmbolnăvire primeşte un ajutor în bani din Fon­dul de asigurări sociale etc — de asemenea ca oricare dintre colegii ei mai în vîrstă. Dar oare toate aceste drepturi, faţă de care societatea socialistă a pus-o pe pi­cior de egalitate cu toţi cetăţenii, îi dau şi drep­tul de a uita diferenţa de ani dintre ea şi co­legii cu părul cărunt? Hotărît că nu ! La lei­ / Instantanee/­ roul vecin cu al ei lu­crează un om vîrstnic, contabil cu ani şi ani de experienţă, care mîine­­poimîine va ieşi la pen­sie. Are, poate, copii de­­ seamă d­e tînăra lui tovarăşă de muncă. Şi, totuşi, ea îşi permite să i se adreseze ca unuia de vîrsta ei: „Alo, co­lega !”. Aşa înţelege ea relaţiile între... colegi. Afli şi prin uzine, fa­brici, ateliere cîte un ti­­năr abia iniţiat în ale meseriei, care i se adre­sează unui muncitor vechi în întreprindere, în vîrstă, de parcă ar vorbi cu vreun alt băie­­ţandru la un meci. „As­cultă, bătrîne...”, „papa­­şa, tu..." Adesea, omului că­runt îi e ruşine de ru­şinea pe care şi-o face sieşi cel ce-i vorbeşte astfel. Şi tace. Uneori tac şi cei din jur, ca şi cum nu s-ar fi intîm­­plat nimic. Dar nu pro­cedează bine. Respectul faţă de cei în vîrstă trebuie cultivat pretu­tindeni cu toată aten­ţia, ca o floare preţioa­să. Prilejuri sînt nenu­mărate, nu numai în cadrul muncii cot la cot a vîrstnicilor cu cei ti­neri. Sînt locuri unde se adună mulţi cetăţeni, de virste diferite. Stă la cină, de pildă, la un ghişeu al sfatului popu­lar o bătrînică. De ce să aştepte pînă se pe­rindă prin faţa ghişeu­­lui numeroşii solici­tanţi ? Făceţi-i loc, to­varăşi, să-şi rezol­ve înaintea voastră tre­burile, n-o lăsaţi să se obosească. Veţi proceda bine cedînd celor cu păr cărunt locul în tramvai, în autobuz, un troleibuz. Ridicaţi-vă fără regret de pe scaun şi oferiţi-l unui om bă­­trin intr-un local pu­blic, într-o sală de aş­teptare, chiar dacă aţi trecut de mult de virs­­ta celor din detaşa­mentele pioniereşti şi organizaţiile U.T.M. Pentru că respectul faţă de cei in vîrstă este un semn de elementară bună creştere, de ome­nie, o cerinţă tovără­şească. EM. MIHAILESCU

Next