Scînteia, septembrie 1962 (Anul 31, nr. 5638-5667)

1962-09-01 / nr. 5638

Paff. 4 ULTIMELE ȘTIRI ULTIMELE ȘTIRI Tratativele de dezarmare de la Geneva * Reprezentanţii statelor neutre subliniază necesitatea interzicerii armei nucleare • S.U.A. şi Anglia se eschivează să ducă tratative pe baza memorandumului celor opt ţări GENEVA 31 (Agerpres). — TASS : In cadrul şedinţei plenare din 31 august a Comitetului celor 18 ţări pentru dezarmare, reprezentanţii statelor neutre au subliniat din nou caracterul deosebit de urgent al problemei încetării experienţelor cu arma nucleară. Delegatul Braziliei, De Araujo Castro, şi delegatul Suediei, R. Edberg, au vorbit des­pre necesitatea încetării explozii­lor nucleare experimentale in toate mediile — în atmosferă, în Cosmos, sub apă şi sub pămînt — şi au cerut să se continue tratativele pentru a se atinge acest obiectiv. Atît repre­zentantul Braziliei, cît şi reprezen­tantul Suediei au atras încă o dată atenţia comitetului asupra faptului că memorandumul celor opt state neutre­­este o bază pentru un aseme­nea acord. Edberg şi-a exprimat pă­rerea că acest memorandum este cea mai bună bază pentru un acord, un pod pentru realizarea compromisu­lui. ■ Conducătorul delegaţiei S.U.A., A. Dean, a supus examinării comi­tetului, în numele S.U.A. şi Angliei, propunerea ca subcomitetul celor trei puteri (U.R.S.S., S.U.A. şi An­glia), care examinează problema în­cetării experienţelor nucleare, să-şi continue şedinţele şi în timpul sus­pendării lucrărilor Comitetului celor 18 Imediat însă A. Dean a adăugat că la baza discuţiilor subcomitetului trebuie să se afle cele două proiecte de tratate anglo-americane, prezen­tate la 27 august, adică aceleaşi do­cumente, din care unul, datorită clauzei neîntemeiate privind inspec­ţia obligatorie, blochează căile spre o înţelegere cu privire la încetarea tuturor experienţelor, iar celălalt urmăreşte legalizarea exploziilor subterane. Conducătorul delegaţiei U.R.S.S., V. V. Kuzneţov, a declarat că dele­gaţia sovietică va studia expunerile reprezentanţilor Braziliei şi Suediei, care prezintă interes pentru proble­ma aflată în discuţia comitetului. El a spus de asemenea că dele­gaţia sovietică va examina propu­nerea anglo-americană cu privire la continuarea fără întrerupere a lu­crărilor subcomitetului. Totodată, reprezentantul sovietic a subliniat că după cum rezultă din această propunere, S.U.A. şi Anglia nu in­tenţionează ca şi pînă acum să ducă tratative pe baza memorandumului celor opt ţări şi nu intenţionează să caute o rezolvare de compromis aşa cum propun ţările neutre. In şedinţa din 31 august partici­panţii la lucrările comitetului au continuat de asemenea discuţiile asupra problemei de pe ordinea de zi cu privire la reducerea în prima etapă a armamentelor clasice şi a producţiei lor. Următoarea şedinţă a comitetului va avea loc luni 3 septembrie. ------ ----------0­ 0 ULTIMELE ȘTIRI Răspunsurile lui J. Tedenbal la întrebările unui grup de corespondenţi străini ULAN BATOR 31 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia Monta­­me, J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al Partidului Popular Revolu­ţionar Mongol, preşedintele Consi­liului de Miniştri al R. P. Mongole, a răspuns la întrebările unui grup de corespondenţi străini, între care ai ziarelor „Süddeutsche Zeitung” (R.F.G.) şi „Daily Express“ (Anglia) şi ai companiei de radio-televiziune „Columbia Broadcasting System“ (S.U.A.). Şeful guvernului R. P Mongole a reafirmat năzuinţa ţării sale de a stabili relaţii normale cu toate ţă­rile interesate in stabilirea unor a­semenea relaţii. R. P. Mongolă este dispusă şi în prezent să stabilească relaţii normale cu ţările occiden­tale, inclusiv S.U.A. şi Marea Bri­­tanie. J. Tedenbal a arătat, în continua­re că în faţa R. P. Mongole s-au deschis mari perspective pentru un avînt rapid continuu, în legătură cu faptul că a devenit membră a Con­siliului de Ajutor Economic Reci­proc. In prezent — a spus el — ţara noastră are posibilităţi să lărgească şi mai mult colaborarea economică şi întrajutorarea cu ţările partici­pante la această organizație. »♦4 . La Bremen (R. F. Germană) a avut loc o de­monstraţie pen­tru dezarmare şi pace. Pe panou­rile pichetului din fotografie se poate citi: „Mor­ţii din 18—19 august 1944 aver­tizează : Să nu se mai repete niciodată. 173 de atacuri aeriene a­­i distrus Bre­­menul în propor­ţie de 61 la sută. De aceea renun­ţaţi în Germania la arme atomi­ce”. „Dezarmarea totală — unica noastră şansă de a supravieţui”. în fotografie , trecători semnea­ză o petiţie adre­sată Conferinţei de dezarmare de la Geneva. Festivităţile cu prilejul proclamării noului stat Trinidad şi Tobago PORT OF SPAIN 31 (Agerpres).­­ La 31 august, la „Casa Roşie" din Port of Spain a avut loc ceremonia proclamării noului stat Trinidad şi Tobago. La miezul nopţii a fost cobo­­rît drapelul englez şi în locul lui a fost ridicat drapelul cu culorile roş­­alb-negru. Astfel a luat sfîrşit domina­ţia colonială de 165 de ani a Marii Britanii asupra acestor două insule din marea Caraibilor, care au hotărît să creeze o federafie. Noul stat rămîne membru al Commonwealthului. Festivităţile organizate cu prilejul in­dependenţei insulelor Trinidad şi Toba­go au început încă în după-amiaza zilei de 30 august cu un mare miting al tineretului şi o gală folclorică. La aceste festivităţi, la care iau parte ma­joritatea celor 830 000 de locuitori ai insulelor, participă, de asemenea, re­prezentant­ al 51 de țări. După cum transmite agenția France Presse, în tot cursul zilei de 31 august populaţia noului stat independent a organizat mari serbări populare şi a dansat pe străzile oraşelor dansul național „Calypso". Trinidad și Tobago e cel mai mic stat independent din America. a rd ¥ oi?* W evenimentelor s k\ I J^| I 1 imternationaie . Luna august 1962 a înscris un nou capitol glorios în istoria cuceririi spațiului cosmic. Pentru prima dată a fost efectuat un zbor cosmic de lungă durată în­ grup­, Parcurgînd milioane de kilometri în jurul plane­tei navele-satelit „Vostok-3" şi „Vostok-4“, conduse de Andrian Ni­kolaev şi Pavel Popovici au marcat o nouă etapă în cercetarea şi cu­cerirea Cosmosului de către om. Acest admirabil act de eroism a demonstrat neîntrecutele realizări ale ştiinţei sovietice, înaltul nivel de dezvoltare a economiei U.R.S.S., in­contestabila superioritate a orîn­­duirii socialiste care obţine strălu­cite victorii în întrecerea paşnică cu capitalismul. Ţelurile spre care sînt îndreptate cercetările sovietice în Cosmos sînt profund paşnice — de a stăpîni for­ţele naturii şi de a pune marile des­coperiri ale ştiinţei în slujba pro­gresului şi fericirii oamenilor. Mulţi comentatori din Occident, analizînd diferitele implicaţii ale zborului în­treprins de „cuplul cosmic” arată că el subliniază cu tărie lipsa totală de temei a „politicii de forţă" dusă de cercurile imperialiste agresive şi necesitatea de a se înfăptui năzuin­ţele popoarelor spre dezarmare, pace şi colaborare internaţională. Tratativele de dezarmare: sunt necesare noi eforturi La Geneva, conferinţa celor 18 state pentru dezarmare a intrat în a doua lună, după perioada de între­rupere. Din păcate, discuţiile n-au depăşit încă articolul 4 din proiec­­tul de tratat privind prima etapă a dezarmării. Tratativele continuă să bată pasul pe loc. Cu toate aces­tea trebuie observat că, sub presiu­nea crescîndă a „ofensivei de pace” a ţărilor socialiste, a iniţiativelor lor, a cererilor opiniei publice mon­diale, puterile occidentale sunt ne­voite să vină cu unele propuneri de compromis. Zilele trecute, referindu-se la redu­cerea armamentelor clasice, pro­blemă care se află pe ordinea de zi a Comitetului celor 18, şeful de­legaţiei U.R.S.S., V. V Kuzneţov, a arătat că Uniunea Sovietică şi S.U.A. manifestă într-o oarecare mă­sură o abordare comună a proble­mei reducerii armamentelor clasice în prima etapă. Dar poziţia S.U.A. creează în această problemă unele complicaţii inutile. De exemplu — arată Kuzneţov — în schema ameri­cană propunerea U.R.S.S. de a se lichida complet, încă din prima eta­pă, mijloacele de transportare la ţintă a armelor nucleare şi totodată de a se desfiinţa bazele militare de pe teritorii străine este respinsă. Se cere, în schimb, ca mijloacele de transportare a armelor nuclea­re, care sunt asimilate cu armele convenționale, să fie reduse cu 30 la sută, în timp ce bazele militare din străinătate ar rămîne neatin­se. Este evident că adoptarea unei asemenea măsuri ar crea a­­vantaje militare pentru puterile oc­cidentale. Reprezentantul român, M. Maliţa, şi-a exprimat, în şedinţa din 29 august a Comitetului celor 18, speranţa că paşi şi acţiuni menite să apropie poziţiile vor urma acum din cealaltă parte, după exemplul U.R.S.S. Dezbateri susţinute au avut loc în ultima vreme îndeosebi în legătură cu problema interzicerii experienţe­lor nucleare, punctul nodal consti­­tuindu-l controlul. Astăzi este un lucru constatat şi verificat pe bază de studii şi experienţe ştiinţifice că mijloacele naţionale de detectare sunt suficiente pentru efectuarea unui control eficace. Chiar o mică explozie subterană, efectuată în S.U.A. cu scopul de a „demonstra“ că , imposibil de delectat, a fost înregistrată... în Japonia şi Fin­landa ! De la certitudinea şi precizia a­­cestei metode ştiinţifice au pornit şi­ cele 8 ţări neutre, membre ale Comitetului care în memorandumul prezentat conferinţei de la Geneva le-au recomandat ca mijloc accep­tabil de detectare şi control. Examinarea acestui memorandum, acceptat de U.R.S.S. ca bază pentru un acord, a arătat că puterile occi­dentale nu sunt dispuse să urmeze calea încetării neîntîrziate a tuturor experienţelor nucleare. După ce la 6 august S.U.A. au prezentat aşa­­zise „noi“ propuneri, care de fapt erau o repetare sub altă formă a unor propuneri mai vechi, la 27 au­gust S.U.A. şi Anglia au venit cu două proiecte de tratat. Unul, care prevede interzicerea experienţelor nucleare în toate mediile, se bazea­ză pe aceeaşi cerere neîntemeiată cu privire la inspecţia obligatorie la faţa locului. Celălalt, cu privire la in­terzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă, rezervă statelor dreptul neli­mitat de a continua experienţele nucleare subterane. Dar un aseme­nea gen de „rezolvare“ a proble­mei n-ar pune capăt cursei înarmă­rilor nucleare. Ar continua nestin­gherite, deoarece ar fi de fapt le­galizate experienţele subterane. Or, sarcina care se pune conferinţei, potrivit cerinţelor formulate de toa­te popoarele, este de a ajunge la interzicerea oricărui fel de expe­rienţe, indiferent de mediul în care sunt efectuate. Numai astfel cursa înarmărilor nucleare ar fi într-ade­­văr frînată. Intr-o declaraţie făcută la 29 au­gust, preşedintele Kennedy a recu­noscut că propunerea U.R.S.S. ca experienţele nucleare să înceteze la 1 ianuarie 1963 este raţională, dar, din păcate, această declaraţie a preşedintelui S.U.A. a fost însoţită de o condiţie inacceptabilă : U.R.S.S. să se declare de acord cu una din cele două variante ale propunerilor americane mai sus amintite. Forţele păcii sunt conştiente de necesitatea unor noi eforturi susţi­nute pentru a se urni din loc pro­blema dezarmării. Pe poziţiile marilor conţi depăşiţi de vreme Cercurile ultrareacţionare din Berlinul occidental şi din R. F. Ger­mană care au organizat acţiunile huliganice şi incidentele de săp­­tămîna trecută de-a lungul grani­ţei R. D. Germane n-au reuşit să provoace prin aceste incidente, aşa cum urmăreau, o încordare „pînă la punctul de herbere“ între marile puteri. Aceasta nu înseamnă însă că în capitalele occidentale s-au înregis­trat progrese pe calea unei înţele­geri realiste a situaţiei din Berlinul occidental şi a problemei germane în ansamblu. Puterile occidentale au încercat atît în notele lor adresate U.R.S.S., cît şi în declara­ţia lor tripartită cu privire la Ber­lin, publicată în aceeaşi zi, să men­ţină ficţiunea „comandamentului cvadripartit“ asupra oraşului, cu toate că un astfel de comanda­ment a încetat să existe încă din 1948, ca urmare a acţiunilor separa­tiste ale puterilor occidentale. Mai mult decît atît, puterile occidentale au încercat să facă din această ficţiune temeiul unui amestec în tre­burile interne ale R. D. Germane. Hotărârea guvernului U.R.S.S. cu privire la desfiinţarea comandamen­tului garnizoanei sovietice din Ber­lin şi numirea de către guvernul R.D.G. a unui comandant al ca­pitalei R.D.G. în persoana genera­lului maior Helmut Poppe a pus ca­păt unor asemenea încercări de fic­ţiune juridică şi implicit de impie­tate a puterilor occidentale asupra suveranităţii R. D. Germane. Răsunetul în opinia publică mon­dială al incidentelor care au avut loc în Berlinul occidental nu a co­respuns nici el speranţelor organi­zatorilor lor. Numeroase ziare din lumea întreagă au recunoscut, cu acest prilej, fiecare în felul lui, că situaţia din Berlinul occidental este anormală şi primejdioasă. Pînă şi „New York Herald Tribune" a scris că ea reprezintă „sabia contempo­rană a lui Damocles care planează în mod sinistru asupra omenirii“. Dar aceasta nu înseamnă tocmai a recunoaşte justeţea punctului de vedere susţinut de ţările socialiste, care de mult au subliniat cu stăru­inţă că situaţia din Berlinul oc­cidental constituie un focar de pri­mejdie ce trebuie grabnic stins ? Chiar şi în presa vest-germană de dreapta au pătruns, cu prilejul in­cidentelor din Berlinul occidental, mai multe accente realiste decit în trecut. Sub titlul „Mentalitatea marilor conţi" ziarul „Frankfurter Rundschau" a comparat astfel po­litica Bonnului cu atitudinea foştilor aristocraţi ruşi dintre care unii se mai silesc şi azi în emigraţie la Paris să-şi salveze de la înec iluziile irevocabil pierdute. „Dat fiind actualul raport de forţe pe care-l putem regreta fără a-l putea înlătura însă, a scris ziarul, noi vom deveni din punct de ve­dere politic capabili de acţiune nu­mai dacă vom reuşi să depăşim teo­riile noastre de drept internaţional (cu privire la inexistenţa R.D.G.). In caz contrar, vom suferi soarta ace­lor mari conţi din Paris, menţionaţi la începutul articolului, care au fost pur şi simplu depăşiţi de vreme". Victorii ale mişcării de eliberare naţională în luna care se încheie, mişcarea de eliberare naţională a obţinut noi victorii, arătind încă o dată că nu este departe clipa cînd ruşinosul sistem colonial al imperialismului va părăsi pentru totdeauna scena is­toriei. La 6 august, Jamaica a deve­nit independentă. Astăzi i se ală­tură Trinidad şi Tobago. Tot în această lună Olanda şi Indonezia au semnat un acord pe baza căruia în mai 1963, admi­nistraţia Mamirul de vest va fi transferată Indoneziei. In felul a­­cesta se va pune capăt dominaţiei coloniale a Olandei asupra tuturor teritoriilor indoneziene. Ani de zile colonialiştii olandezi au refuzat să înapoieze Indoneziei străvechiul său teritoriu. In acest refuz, Olanda a fost larg sprijinită de S.U.A. la O.N.U., cît şi prin unele măsuri de ordin militar, pentru transportarea de trupe etc. Ca şi în cazul eliberării coloniilor portu­gheze din India, Washingtonul s-a văzut însă prins în curînd în cleştele unor situaţii vădit contradictorii. Pe de o parte S.U.A. erau alături de Olanda, parteneră în N.A.T.O., pe de altă parte, Washingtonul încerca să nu se compromită în ochii po­poarelor afro-asiatice printr-un spri­jin făţiş dat colonialiştilor. In ace­laşi timp, trebuie avut în vedere fap­tul că, în ultimii ani, monopolu­rile americane au acaparat o mare parte din bogăţiile Irianului de vest. De asemenea, acolo au fost create numeroase aerodromuri militare şi baze maritime la dispoziţia S.U.A. şi pactului S.E.A.T.O. Dar în zilele noastre nu colonialiştii sînt cei care decid mersul evenimentelor. Hotă­­rîrea Indoneziei de a elibera prin orice mijloace Irianul de vest a fost susţinută cu tărie de ţările afro-a­­siatice, de ţările lagărului socialist. Tot mai vădit este că în epoca noastră zilele colonialismului sunt numărate, că înrobitorii popoarelor dominate nu se vor putea menţine, orice mijloace ar folosi. Roata is­toriei nu poate fi întoarsă nici de loviturile militare ce se succed în ţările Americii Latine, nici de bom­bardamentele piratereşti asupra Ha­vanei efectuate la adăpostul nopţii de vase aie contrarevoluţionarilor cu bani, echipate şi înarmate pe te­ritoriul S.U.A., nici de uneltirile de tip neocolonialist. In prezent nu există forţă ca­pabilă să stăvilească avîntul miş­cării da eliberare. Iar lichidarea ru­şinosului sistem colonial va însem­na o importantă contribuţie la­­ cau­za păcii în lumea întreagă, la pro­gresul întregii omeniri. A. CERNEA N. PLOPEANU S­C­Î­N­T­E­I­A ULTIMELE ȘTIRI S. u­ a. Cea mai mare grevă feroviară din ultimii ani NEW YORK 31 (Agerpres).­­ „Cea mai mare grevă feroviară din S.U.A. din ultimii 16 ani a paralizat la 30 august toate trenurile pe o ru­ta de 10 565 de mii® în nouă sta­te", relatează agenţia United Press International, referindu-se la greva feroviarilor societăţii „Chicago and North Western System“. După cum transmite agenţia, ini­ţial greva a fost declarată de 1 000 de telegrafişti ai societăţii, în semn de protest împotriva concedierilor.­­Un număr de 500 de telegrafişti fu­seseră concediaţi anterior de către administraţia societăţii). Manifes­­tîndu-şi solidaritatea cu telegrafiş­­tii, 16 500 de muncitori care lucrea­ză la căile ferate aparţinînd socie­tăţii „Chicago and North Western System" s-au alăturat grevei. -000- Apeluri pentru apărarea lui Gizenga CAIRO 31 (Agerpres). — Comite­tul internaţional pentru ajutorarea Congoului şi Algeriei a adresat o telegramă guvernului Republicii Congo în care protestează împotriva deţinerii ilegale a lui Antoine Gi­zenga şi cere admiterea accesului avocaţilor. Intr-o telegramă adresată secreta­rului general provizoriu al O.N.U., U Thant, comitetul îi cere să inter­vină şi să obţină ca guvernul con­­golez să acorde de îndată vize a­­vocaţilor lui Gizenga, să li se dea posibilitatea acestora să ia legătură cu Gizenga în vederea apărării lui, deoarece dreptul de apărare este recunoscut fiecărui om. E C­U­R­N­­E S F II IRI N­ VARŞOVIA. După cum transmite agenţia P.A.P., Wladyslaw Gomulka, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, şi Josef Cyrankiewicz, preşedintele Consi­liului de Miniştri, l-au primit la 31 august pe U Tliant, secretarul ge­neral provizoriu al O.N.U., şi s-au întreţinut cu el. MOSCOVA. La 31 august a pă­răsit Moscova, plecînd spre patrie, Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Con­siliului de Stat al R.D.G., care şi-a petrecut vacanţa în Uniunea Sovie­tică. COPENHAGA. Agenţia Reuter a­­nunţă că primul ministru al guver­nului danez, Viggo Kampmann, a demisionat din motive de boală. (A­­cum cîteva zile premierul Kamp­­mann a suferit un atac de cord). Funcţia de prim-ministru a fost pre­luată de Otto Krag, care pînă acum a deţinut postul de ministru de ex­terne, LONDRA. La 29 august s-a des­chis la Londra Tîrgul Internaţional alimentar, la care R. P. Romînă este prezentă cu un stand de speciali­tate. Datorită calităţii produselor expuse şi a prezentării lor, standul R. P. Romínă s-a bucurat încă din prima zi de un interes deosebit atît din partea cercurilor de afaceri cît şi din partea presei londoneze, BELGRAD. La 30 august, preşe­dintele Iugoslaviei, Iosip Broz Tito, a primit o delegaţie a primei con­ferinţe a studenţilor africani care studiază la universităţile din ţările europene, conferinţă care se desfă­şoară la Belgrad. MOSCOVA, în editura Institutu­lui de relaţii internaţionale a apărut, pentru prima oară în Uniunea So­vietică, un curs practic de limba romînă pentru studenţi şi profesori, HAVANA. La 30 august pe bor­dul motonavei „Gruzia“ au plecat în Uniunea Sovietică pentru studii 700 de tineri ţărani şi 200 de mun­citori din Cuba. PRAGA. La 30 august au început la Praga lucrările Congresului Fe­deraţiei internaţionale a filatelişti­­lor. La lucrările congresului parti­cipă circa 50 de delegaţi din 24 de ţări, printre care şi delegaţi din R. P. Romînă. OoO­Evenimentele din Algeria ALGER 31 (Agerpres). — Din re­latările corespondenţilor de presă reiese că în oraşul Alger domneşte o atmosferă de aşteptare încordată. Militarii din districtul militar nr. 4 (al cărui comandament a refuzat să se supună Biroului Politic al F.L.N.) patrulează în cartierul Casbah. Intr-un comunicat dat publicităţii de comandamentul districtului mi­litar nr. 4 se spune că trupele care sprijină Biroul Politic al F.L.N. au efectuat o manevră de încercuire şi ocupă în prezent poziţii în jurul te­ritoriului districtului militar nr. 4. Agenţiile de presă anunţă că în tot cursul zilei de vineri la Alger au avut loc manifestaţii ale popu­laţiei în care se cerea preîntâmpi­narea războiului civil. Biroul Politic al Frontului de Eli­berare Naţională din Algeria a dat publicităţii un comunicat. Subliniind că Biroul Politic este organul pu­terii centrale, în comunicat se arată că „pe o parte a teritoriului naţio­nal această putere a fost uzurpată de un grup de ofiţeri din districtul militar nr. 4“. In continuare se spu­ne că „demonstraţiile care se des­făşoară în prezent dovedesc că po­porul acordă încrederea sa Biroului Politic“. Biroul Politic s-a adresat, de ase­menea, ostaşilor din districtul mili­tar nr. 4 cu chemarea „de a izola ofiţerii rebeli şi complicii lor“. Totodată, după cum comunică din Alger agenţia Reuter, trupe din dis­trictul militar nr. 4 au ocupat la 31 august sediul Biroului Politic al Frontului de Eliberare Naţională. La 30 august, Ben Bella, vicepre­şedinte al Guvernului Provizoriu, s-a înapoiat la Oran, după o vizită de cinci zile în nordul Algeriei. PARIS. — In legătură cu felul în care presa franceză comentează eve­nimentele din Algeria se observă că acele organe care pînă mai de curînd deplingeau cu o deosebită amărăciune eşecul politicii coloniale în Algeria, s-au cramponat de ulti­mele ştiri privitoare la ascuţirea si­tuaţiei din această ţară pentru a începe o campanie provocatoare îm­potriva poporului algerian. „Algeria este pe marginea anar­hiei”, sub acest titlu publică ziarul „Figa.ro" articolul său de fond. „Haosul politic din Algeria”, scrie în prima pagină „Parisien Libéré”. Asemenea relatări sunt folosite de ziarele respective drept „argumen­te” pentru a repune în discuţie, în articolele respective, acordurile de la Evian şi pentru a cere intervenţii ale trupelor franceze în Algeria. Pentru ce şi-a întrerupt Macmillan vacanţa Recenta dispută izbucnită in public între Bonn şi Londra cu privire la cere­rea Angliei de a intra în Piața comună, neprezentind semne de încheiere, primul ministru Macmillan s-a întors ieri fo­arte îngrijorat la Londra din Lancashire unde-şi petrecea vacanţa. După-amiază, Macmillan a plecat la vila sa de la fără, desigur ca să medi­teze asupra împre­jurărilor care ii pun in primejdie planul de a introduce An­glia ca membră in Piaţa comună. El va rămîne la reşedinţa sa de la fără pînă la 10 septembrie a.c., cînd se va des­chide la Londra conferinţa primilor mi­niştri ai ţărilor membre ale Common­­wealth-ului. In urma afirmaţiei făcute de cancelarul Adenauer la postul de televiziune vest­­german, că Macmillan este un om care neagă azi ceea ce a spus ieri, la White Hall domneşte o atmosferă din ce în ce mai încărcată de enervare şi îngrijorare. A dispărut orice speranţă de a asigu­ra pe primii miniştri ai ţărilor Common­­wealth-ului că pînă la sfîrşitul anului, Anglia va termina în folosul ei negocie­rile cu cei „şase” pentru intrarea ei in Piaţa comună. Ieşirea pe care a avut-o Adenauer la televiziunea vest-germană la adresa lui Macmillan in legătură cu uniunea politi­că vest-europeană a dat o lovitură zdro­bitoare acestei speranţe a primului mi­nistru britanic. Ziarele conservatoare „Daily Tele­graph” şi „Daily Mail”, care in ultimii ani s-au străduit să-l prezinte pe Ade­nauer în lumina cea mai favorabilă îşi exprimă azi supărarea lui de cancelar. „Daily Telegraph”, continuînd să sprijine ideea intrării Angliei în Piaţa comună, scrie: „Remarcile fă­cute de dr. Adenauer sunt regretabile”. Co­­mentînd apoi afir­maţia lui Adenauer : „Tot nu ştim ce vrea Anglia”, ziarul scrie : „Un lucru e sigur şi anume că Anglia nu vrea sa fie admisă numai pe jumătate ca membri a Pieţei comune, în care, după sugestiile lui Adenauer să fie inclusă din punct de vedere economic, dar exclusă politic , „Daily Mail” scrie: „Nu încape nici­ o îndoială că dr. Adenauer se asociază cu generalul de Gaulle pentru a îngreuna Angliei intrarea în Piaţa comună şi a o ţine în afara comunităţii politice euro­pene”. Ziarul „Times”, care oglindeşte păre­­rile cercurilor guvernamentale, a scris azi : „Dr. Adenauer, prin declaraţia pe care a făcut-o, a dat in citeva cuvinte o dublă lovitură, pe de o parte, arătind că nu doreşte ca Anglia să intre intr-o uniune politică europeană, iar pe de altă parte, insultîndu-l­ pe Macmillan pentru atitudinea nehotărîtă pe care a avut-o in această chestiune”. „Daily Express”, ziar de dreapta, care se opune aderării Angliei la Piaţa co­mună, trage următoarea concluzie : „Ce atitudine ar trebui să aibă Anglia încît să pară satisfăcătoare unui om care oda­tă îl acuză pe primul ministru britanic de rea credință, iar altădată cere ajutorul Angliei in conflictul asupra Berlinului ! Un singur lucru poate rezolva situaţia : Anglia să iasă din această harababură europeană , cu cit va ieşi mai repede, cu atît mai bine” FRANK GULLETT Corespondentă telefonică A uitat lecţia istoriei Ziarul austriac „Neues Oester­reich" anunţă că lise Hess — so­ţia criminalului Rudolf Hess, fost locţiitor al lui Hitler, condamnat de Tribunalul internaţional de la Nürnberg — a transformat hotelul „Bergherberg“, proprie­tatea sa din Bavaria, într-un loc de întruniri ale naziştilor vest­­germani. Aici ea a pus la dis­poziţia „turiştilor" vest-germani şi străini biblioteca hotelului, în­zestrată din belşug cu literatură fascistă. Reducerea construcţiei de locuinţe in Italia Incepînd cu toamna anului trecut, volumul construcţiilor de locuinţe s-a redus în Italia cu o treime. O reducere deosebit de considerabilă a construcţiei de locuinţe s-a înregistrat în pro­vinciile industriale din nor­dul ţării, dens populate. Potrivit datelor O.N.U., Italia a rămas în urma multor ţări din Europa în ce priveşte construcţia de locu­inţe. Ziarul „Tempo" caracteri­zează ca „uriaşă” rămînerea în urmă a Italiei în acest domeniu. Cine îl sprijină pe Franco Buletinul financiar american „Morgan Guarantee Survey" re­latează despre creşterea investi­ţiilor de capital străin în Spa­nia. Pînă la mijlocul anului 1959, se arată în buletin. în Spania se investeau anual aproximativ 10 milioane de dolari capital stră­in. In ultimii doi ani, investiţiile de capital străin s-au ridicat la circa 38 milioane de dolari anual, iar o parte considerabilă din a­­ceste sume a revenit S.U.A. De pildă, anul trecut o treime din suma totală a fost investită de capitaliștii americani, mai ales pentru prospectarea de zăcă­minte petrolifere și în industria petrolieră prelucrătoare. Acest bec gigant de SO kw, în greutate de 23 kg a fost fabricat în Japonia. Cînd becul e aprins, la o dis­tanță de 600 m se poate citi un ziar. Londra, 31 august. ----0*0---­ Nr 563. Numeroşi patrioţi arestaţi in Portugalia LISABONA 31 (Agerpres). — Au­torităţii© fasciste din Portugalia in­tensifică represiunile împotriva for­ţelor democratice din ţară. După cum anunţă agenţiile de presă, în ultimele zile la Lisabona, Coimbra, Barreiro şi Setubal au avut loc nu­meroase arestări. Printre cei ares­taţi figurează membri ai Partidului comunist, reprezentanţi ai diferite­lor grupări patriotice, studenţi, me­dici, funcţionari. ------6 (5 ) O căzătură de la... 4 000 ] de metri ! A.F.P. anunța că la 31 august s-a­­ produs un accident neobişnuit : o­­ stewardesă a companiei „Aerolinas­­ Argentines" a murit după ce a că- ] zut de la înălţimea de 4 000 metri­­ dintr-un avion care efectua cursa­­ regulată între oraşele Montecaseros J şi Resistencia. Avionul se afla în­­ plin zbor când una din ușile apa- f râtului s-a deschis și curentul pu- J term­e de aer a „aspirat-o” pur și J simplu pe stewardesa Olga Gomez. I REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA : Bucureşti, Piste „Scinteti”. Tel. 17.60.10, 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile postale, factorii postati ,i difuzorii voluntari din Intrep­rinderi si laslIniMi. Ţipau­: Car­binatul Poligrafic Casa Scintett

Next