Scînteia, octombrie 1962 (Anul 31, nr. 5668-5698)
1962-10-01 / nr. 5668
A, începe anul universitar Astăzi începe noul an universitar. Peste 80 000 de tineri — studenţi la cursurile de zi — păşesc pragul amfiteatrelor. Numai cei peste 27 000 de tineri care intră anul acesta în facultăţi reprezintă mai mult decit numărul total al studenţilor din anul 1938. Mulţi studenţi din anul I s-au călit la şcoala muncii în producţie; ei vin la studii din fabrici şi uzine, de pe şantiere de construcţii, din unităţi agricole socialiste. La bucuria reîntîlnirii cu profesorii, cu colegii, se adaugă imaginea noilor facultăţi şi săli de cursuri, a laboratoarelor înzestrate cu aparataj modern, a impunătoarelor complexe sociale studenţeşti construite în lunile de vară, cînd studenţii îşi petreceau vacanţa în localităţile pitoreşti ale ţării. Desăvîrşirea construcţiei socialiste, sporirea continuă a producţiei industriale şi agricole, avîntul revoluţiei culturale necesită un mare număr de specialişti cu calificare superioară, stăpîni pe solide cunoştinţe teoretice şi practice, oameni de cultură cu un orizont larg, cetăţeni cu înalte calităţi morale proprii constructorilor socialismului şi comunismului. Formarea cadrelor de specialişti la nivelul tehnicii şi ştiinţei avansate se află permanent în atenţia partidului şi guvernului, constituind o importantă problemă de stat. Numai în 1962 au fost alocaţi din bugetul de stat pentru dezvoltarea învăţămîntului 4,8 miliarde lei, pe lîngă cele circa 500 milioane lei investiţi pentru noile construcţii. Dezvoltarea continuă a bazei materiale necesare învăţămîntului superior constituie o puternică expresie a grijii şi a dragostei părinteşti a partidului şi statului nostru faţă de tineretul studios, căruia i s-au creat condiţii de viaţă şi de învăţătură de neconceput în trecut. Noul an universitar a fost precedat de o intensă activitate pregătitoare. Astăzi, după încheierea colectivizării, o însemnătate deosebită capătă învăţămîntul superior agricol, pregătirea a numeroase cadre calificate pentru toate ramurile producţiei agricole. Potrivit Hotărîrii partidului şi guvernului, învăţămîntul agricol superior a fost reorganizat, astfel încît să asigure viitorilor specialişti un profil larg, corespunzător necesităţilor actuale şi de perspectivă ale agriculturii socialiste. Noile planuri de învăţămînt asigură totodată o mai strînsă îmbinare a pregătirii teoretice cu practica şi experienţa înaintată a unităţilor agricole de producţie dezvoltate, studenţii urmînd să participe în timpul practicii la toate fazele producţiei agricole care se succed în decursul unui an. Au fost îmbunătăţite planurile de învăţămint ale institutelor cu profil tehnic, potrivit cerinţelor actuale ale economiei naţionale. începînd din noul an, la unele facultăţi va fi îmbogăţită şi dezvoltată predarea unor discipline noi: automatizarea, studiul maşinilor matematice de calcul şi programarea lor, electronica industrială. Şi în alte sectoare ale învăţămîntului universitar au fost analizate cursurile şi modul de predare a numeroase discipline. Se cuvine menţionat faptul că numeroşi oameni de ştiinţă, specialişti din industrie şi agricultură au adus o contribuţie folositoare la rezolvarea unor probleme legate de mai buna organizare a studiului în institutele de învăţămînt superior. Formarea unui bun inginer sau profesor, a unui geolog sau medic valoros implică o muncă complexă de mare răspundere, pe care este chemată s-o îndeplinească cu deosebită exigenţă şcoala superioară, cadrele didactice universitare, organizaţiile de partid şi de tineret din facultăţi. Partidul şi statul nostru pun în faţa învăţămîntului superior cerinţa de a asigura studiului un conţinut ştiinţific riguros şi o înaltă ţinută ideologică, un contact viu cu viaţa şi cu producţia, o legătură permanentă a predării cu activitatea practică din industrie şi agricultură, îmbogăţirea cursurilor cu datele cele mai noi ce decurg din realizările contemporane ale ştiinţei şi tehnicii, în profilul intelectualului de tip nou, stăpînirea temeinică a domeniului său de activitate, pasiunea pentru profesiunea aleasă sînt indisolubil legate de sentimentul unei înalte răspunderi sociale, de simţul ascuţit al noului, de devotamentul faţă de interesele obşteşti, faţă de cauza socialismului. Conducerile institutelor de învăţămînt superior, cadrele didactice, organizaţiile de partid şi U.T.M. sînt chemate să împletească strîns activitatea legată de studiu cu educarea patriotică şi cetăţenească a tineretului universitar, să vegheze ca studenţii să-şi însuşească o concepţie ştiinţifică despre natură şi societate, să cunoască profund politica partidului şi statului nostru, iar mîine — la locurile lor de muncă — să militeze cu pricepere pentru înfăptuirea ei. Cadrele didactice universitare — detaşament valoros al intelectualităţii noastre — se bucură de preţuirea şi de stima partidului şi poporului. Numeroşi oameni de ştiinţă, academicieni, profesori tineri şi vîrstnici se ocupă cu rîvnă de pregătirea tineretului, transmiţîndu-i pasiunea adevăratului intelectual pentru studiu, pentru progres şi cultură. Este un titlu de cinste pentru fiecare profesor, conferenţiar, lector, asistent de a fi un neobosit promotor al noului, de a studia şi împărtăşi tineretului ceea ce este înaintat în producţia industrială şi agricolă, în ştiinţă şi cultură. Anul acesta, peste 600 de absolvenţi ai învăţămîntului superior sporesc numărul cadrelor didactice universitare. Este de la sine înţeles că ei îşi vor îndeplini cu atît mai bine sarcinile cu cît vor beneficia de sprijinul sistematic al profesorilor cu îndelungată experienţă ştiinţifică şi pedagogică. Deosebit de largă este sfera de preocupări a organizaţiilor de partid din universităţi — perfecţionarea continuă a procesului de învăţămînt prin reflectarea în cursuri a progresului tehnico-ştiinţific, a experienţei înaintate a construcţiei socialiste, desfăşurarea unei intense activităţi ideologice în universităţi, buna organizare a studiului marxist-leninist al cadrelor didactice, iniţierea de dezbateri în principalele probleme actuale ale diferitelor discipline, întărirea spiritului militant împotriva oricăror concepţii retrograde, antiştiinţifice. Organizaţiile de partid au datoria să îndrume întreaga activitate educativă în rîndurile studenţilor, dezvoltînd iniţiativa asociaţiilor studenţeşti şi a organizaţiilor U.T.M. în acest domeniu. Organizarea de manifestări cu un bogat conţinut educativ, menite să stimuleze interesul pentru studiu şi să contribuie la perfecţionarea profesională şi la lărgirea orizontului politic şi cultural al viitorilor specialişti, concursuri profesionale pentru aprofundarea cunoştinţelor dobîndite la diferite discipline, cicluri de expuneri pe probleme de filozofie a ştiinţelor, informări politice pe teme de actualitate — vor stîrni un puternic interes în masa studenţimii. Socialismul a deschis tineretului nostru drumul spre cultură, i-a creat cele mai largi posibilităţi de afirmare. Ceea ce se cere în primul rînd studenţilor este să înveţe sîr-, guincios, să-şi însuşească temeinic, ştiinţa şi tehnica, să devină oa-,meni culţi, înaintaţi, capabili să asigure progresul continuu al economiei şi culturii socialiste. întregul popor felicită astăzi cucăldură pe studenţi şi pe profesorii lor, urîndu-le succes deplin în noul an universitar. Gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşelor şi satelor în discuţia deputaţilor IAŞI (coresp. „Scinteii"). Deputaţii Sfatului popular regional Iaşi, întruniţi în cea de-a 6-a sesiune ordinară, au discutat despre munca de gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor şi satelor. Din discuţii a reieşit că o grijă deosebită s-a acordat construcţiei de locuinţe care vor însuma pînă la sfîrşitul anului peste 2 000 de apartamente. S-au construit şi dat în folosinţă 4 şcoli medii cu 87 săli de clasă, dispensare veterinare în comunele Dragalina şi Fălciu, complexe moderne de deservire U.R.C.M. la Paşcani, Vaslui şi Hîrlău etc. Au fost modernizate noi străzi şi drumuri, s-au extins iluminatul public şi reţetele de apă şi canalizare în oraş. Prin munca paniolică efectuată la ridicarea unor construcţii, la amenajarea de spaţii verzi şi plantaţii de pomi etc. s-au realizat economii în valoare de aproape 8 000 000 lei. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA* Anul XXXII Nr 5668 Luni 1 octombrie 1962 4 PAGINI - 20 BANI In interiorul ziarului: • Viaţa de partid — Ridicarea nivelului tehnic al producţiei — în dezbaterea adunării de alegeri de C. Căpraru; Pregătiri în vederea alegerilor de partid (pag. 2-a). • Sărbătoarea naţională a Chinei populare (pag. 3-a). • Comentariul zilei — N. Plopeanu : în Irianul de vest nu mai flutură steagul olandez (pag. 4-a). Secţia cazangerie a Uzinelor „Griviţa Roşie" din Capitală. Cazangiul Cristian Dobre verifică cotele de măsură ale unui capac de schimbător de căldură. (Foto : Agerpres) rAionul bacău] trei lucrări care trebuie grăbite: ELIBERAREA TERENULUI, ARATUL ȘI SEMĂNATUL Gospodăriile colective fruntaşe din raionul Bacău n-au fost surprinse nepregătite de venirea timpului prielnic pentru semănat. Datorită măsurilor luate din timp de către consiliile de conducere şi inginerii agronomi, colectiviştii au putut trece la semănatul griului şi al celorlalte culturi de toamnă. Iată cîteva exemple. La gospodăria colectivă din Răcătău, cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. şi folosind toate atelajele proprii, colectiviştii au reuşit să execute lucrările de pregătire a terenului pe o parte însemnată din suprafaţa planificată ; ei au şi semănat 150 de ha cu grîu şi alte culturi. La G.A.C. Bereşti-Bistriţa s-au însămînţat peste 130 de hectare. O mare importanţă pentru sporirea producţiei de grîu are însămînţatul în cele mai bune condiţii agrotehnice. Pentru a pregăti seminţelor un pat germinativ bun, colectiviştii din Parincea au trecut cu polidiscul de cîte două ori pe unele suprafeţe unde arătura era bolovănoasă. In raionul Bacău sînt însă şi gospodării colective, printre care celedin comunele Nicolae Bălcescu, Valea Seacă, Chetriş şi altele, undepînă la 27 septembrie nu începuse ^semănatul griului. Şi chiar acolo unde s-a început, ritmul de lucru este cu totul nesatisfăcător. In ziuade 27 septembrie, cu cele 118 semănători mecanice ale S.M.T.-Hemeiuşi, aflate în gospodăriile colective, s-au însămînţat în total doar 216 ha, cu alte cuvinte mai puţin de 2 ha de fiecare semănătoare. Cu viteza melcului se desfăşoară şi lucrările de pregătire a terenului pentru însămînţări. In întreg raionul s-au executat arături pe mai puţin de a treia parte din suprafaţa planificată care sunt cauzele acestei situaţii . Gospodăria colectivă din comuna Traian se află doar la ciţiva kilometri de oraşul Bacău. Aici în ziua de 27 septembrie se lucra doar cu o singură semănătoare mecanică. „ Numai cu una lucrăm de la 20 septembrie, de cînd am început semănatul, deşi avem 3 semănători — ne-a spus şeful brigăzii de tractoare, Petre Căruntu. Din această cauză am însămînţat abia 50 ha. Mai avem doar 15 ha pregătite. După ce le vom semăna vom fi nevoiţi să stăm degeaba, căci nu s-a eliberat terenul de porumb. Cu forţele pe care le are gospodăria colectivă din comuna Traian, dacă munca ar fi fost bine organizată, s-ar fi putut recolta şi elibera o mare parte din suprafaţa ce va fi semănată cu grîu. Dar consiliul de conducere şi organizaţia de bază n-au primit sprijinul cuvenit în această direcţie. In aceeaşi situaţie sunt şi alte gospodării colective tinere din raion. In curtea G.A.C. din Horgeşti 4 tractoare au aşteptat mai multe zile eliberarea terenului pentru a putea începe arăturile. In unele gospodării însămînţările se desfăşoară anevoios deoarece consiliile de conducere, inginerii agronomi şi brigadierii n-au organizat bine lucrul. In ziua de 26 septembrie, în G.A.C. din comuna Iteşti, o semănătoare a pierdut ore întregi aşteptînd N. MOCANU coresp. „Scînteii” (Continuare în pag. II-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de-a 13-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi al întregului popor român, vă transmitem Dumneavoastră şi prin Dumneavoastră poporului chinez calde felicitări. Oamenii muncii din ţara noastră se bucură sincer de marile realizări pe care poporul frate chinez le-a obţinut, sub conducerea Partidului său Comunist şi a guvernului Republicii Populare Chineze, în dezvoltarea economiei şi culturii, în construcţia socialistă. Preţuind relaţiile de prietenie statornicite între Republica Populară Romînă şi Republica Populară Chineză, poporul român este convins că ele se vor dezvolta şi în viitor spre binele ambelor noastre ţări, contribuind la întărirea unităţii lagărului socialist şi a puternicului front al forţelor ce luptă pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, zădărnicirea uneltirilor agresive ale cercurilor imperialiste, consolidarea păcii şi colaborării între popoare. Urăm poporului chinez noi succese în opera de construire a socialismului în patria sa. Să trăiască şi să înflorească în veci prietenia frăţească dintre popoarele român şi chinez ! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar Preşedintele Consiliului de Miniştri al Comitetului Central al Republicii Populare Romine al Partidului Muncitoresc Romín Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer sosesc azi la Djakarta DJAKARTA 30 (Agerpres). — (De la trimişii speciali) . Avionul cu care călătoreşte tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu, străbate nu numai miile de kilometri care despart Romînia de Indonezia, ci si zone cu anotimpuri diferite. In timp ce in India a început anotimpul uscat si în Birmania — al ploilor, in Indonezia este anotimpul „rece". Totusi, la Djakarta temperatura nu scade sub 30 de grade. Capitala tarii celor 10 000 de insule şi a verii veşnice impresionează pe vizitator printr-o vegetaţie luxuriantă, care îi dă o înfățişare plină de tinereţe. Acest aspect al Djakartei este întregit de pregătirile sărbătoreşti pe se fac aci, în vederea primirii oaspeților români, primire care va avea loc luni, 1 octombrie. Locuitorii capitalei indoneziene se pregătesc să-i întîmpine cu însufleţire pe înalţii oaspeţi. La palatul Istara Negara, unde vor fi găzduiţi conducătorii de stat romîni, alături de drapelul roşualb al Indoneziei, a fost înălţat drapelul de stat al Republicii Populare Române. In imediata apropiere se află reşedinţa preşedintelui Indoneziei, palatul Merdeka, al cărui fronton este înconjurat de un brîu de mătase, în care se succed culorile naţionale ale drapelelor celor două ţări prietene Istara Negara este situat pe malul sting al canalului Tjiliwang. In apropiere, pe bulevardul Nusăntsra (denumirea străveche a Indoneziei), aflat pe malul drept al canalului, mulţi locuitori ai capitalei cercetează cu interes vitrinele principalei librării din Djakarta, unde este prezentată o expoziţie a cărţii din R.P. Romină. Ziarele indoneziene publică in continuare articole şi reportaje despre prietenia dintre cele două ţări şi popoare, despre realizările R.P. Romine. Duminică, la loc de frunte au apărut datele biografice ale tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Ascultătorii postului „Radio Republik Indonesia" pot urmări numeroase ştiri şi reportaje, consacrate vizitei conducătorilor de stat ai R.P. Romíne in Indonezia, precum şi muzică rominească. Pe frontispiciul clădirii radiodifuziunii au fost aşezate portrete mari ale conducătorilor Republicii Populare Române şi Republicii Indonezia, înconjurate de crapelele celor două ţări. Pe adresa Ambasadei Republicii Populare Romine la Djakarta sosesc numeroase telegrame prin care diferite organizaţii obşteşti indoneziene adresează salutul lor tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi îşi exprimă simţămintele de prietenie faţă de ţara noastră, faţă de poporul român. Metode moderne în exploatarea zăcămintelor de ţiţei Printre metodele moderne folosite în exploatarea zăcămintelor de ţiţei se numără şi fisurarea hidraulică. Operaţia aceasta constă in injectarea în strat a unui fluid, care învinge presiunea interioară a zăcămîntului şi greutatea straturilor superioare formînd fisuri noi in strat, ceea ce duce la sporirea producţiei de ţiţei. Fisurările hidraulice se aplică pe scară largă în cadrul Trustului de extracţie Moineşti, în schelele Moineşti, Zemeş şi Modîrzău, datorită aplicării acestei metode, producţia medie a unor sonde a crescut cu 40—50 la sută faţă de producţia dinain______ te de fisurare. In schela Zemeş se efectuează cu succes şi tratamentele unor sonde cu solvenţi. IN TURNEU ORADEA (coresp. „Scînteii”). — Colectivul Teatrului de Stat din Oradea prezintă numeroase spectacole in diferite localităţi din regiune. Sîmbătă seara, actorii secţiei maghiare au dat două spectacole în faţa colectiviştilor din Diosig, cu piesa „Un milion pentru un sulis” — de Sofronov. Ieri, interpreţii piesei „Un drac de fată” de Nicolae Damaschin au prezentat două spectacole în comuna Ineu, iar în zilele următoare piesa va fi reluată si in fata colectiviștilor din Simand. „SPECTACOL"AFIS" LA PALATUL PIONIERILOR Sute de pionieri din şcolile Capitalei se îndreptau ieri dimineaţă spre parcul din dealul Cotrocenilor. Şi pentru că printre ei erau mulţi copii care veneau aici pentru prima oară, pionierii mai vechi din formaţiile artistice ale palatului au pregătit, pe scena teatrului de Vară, un spectacol original. Era vorba de un „Spectacol-afiş”, menit să popularizeze diferitele activităţi ce se desfăşoară la Palatul Pionierilor. Micii spectatori şi-au ocupat locurile. Îndată, au început să se perinde prin faţa lor imagini ale activităţii cercurilor ştiinţifice, tehnice, artistice, a muncii interesante de pe terenurile experimentale ale palatului. Mulţi sunt captivaţi de ritmul şi agilitatea dansatorilor, gimnaştilor, dar, mai ales, de îndemînarea micilor tehnicieni. Pare că, din spaţiile siderale a coborît o adevărată staţie satelit în miniatură... E chiar staţia construită de pionierii cercului de telegrafie. Se aud şi semnalele sateliţilor sovietici...Apoi se aude alt semnal... — Asta-i morse — recunosc ciţiva dintre micii fizicieni. Iată şi o staţie radio care recepţionează şi transmite semnale peste mări şi ţări. Poate că mulţi dintre micii spectatori visează încă de pe acum să devină cercetători ai tainelor universului, cuceritori ai Cosmosului. Apar pe scenă şi pasionaţii drumeţi, care, astă vară, au vizitat cetăţile de foc ale Hunedoarei şi Reşiţei, regiuni petroliere ale patriei, uzine, combinate, termocentrale, monumente şi locuri istorice. Pionierii au cu ce seminări: micii geografi au învăţat să deseneze hărţi, să se orienteze; alţii, pasionaţi de turism, au urcat pe potecile munţilor, au coborît în peşteri. Copiilor care vin aici prima oară le este, desigur, greu să se decidă dintr-o dată la ce cerc să se înscrie. Insă în oricare dintre ele vor începe să activeze, vor avea posibilitatea să-şi dezvolte aptitudinile, talentul, sub îndrumarea atentă a unor profesori, maiştri, instructori de specialitate. Activitatea în cercuri, întîlnirile şi convorbirile cu muncitori fruntaşi, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ca şi celelalte numeroase manifestări care vor avea loc la palat, îi vor ajuta să-şi îmbogăţească cunoştinţele dobîndite la şcoală. A. G. Scenă din spectacolul pionierilor. „Dobrogea de azi — Dobrogea de aur" Casa regională a creaţiei populare din Dobrogea a organizat un concurs literar-muzical intitulat: „Dobrogea de azi, Dobrogea de aur“. La concurs participă 250 de membri ai cercurilor literare şi de creaţie din această parte a ţării. Ei au prezentat peste 1 900 de lucrări : poezii, culegeri de folclor, texte pentru brigăzi artistice de agitaţie, montaje literare, muzicale, piese de teatru etc. Majoritatea lucrărilor prezentate juriului sunt inspirate din realităţile vieţii noastre noi, abordînd probleme legate de sarcinile trasate de cel de-al lll-lea Congres al P.M.R. Succese sportive ale ţârii noastre • Echipele R. P. Române au obţinut un succes strălucit la Balcaniada de atletism de la Ankara. • Şahiştii români, fruntaşi la Olimpiada de la Vama. • Reprezentativa de fotbal a R.P.R. victorioasă în meciul cu selecţionata Marocului (4-0). (amănunte la rubrica de sport—pag. IV-a) In fotografia alăturată : fază din meciul de fotbal R. P. Română—Maroc. (Foto : Gh. Vinţilă) I Succes al cineaştilor romîni la Concursul internaţional tehnic al filmului MOSCOVA — (prin telefon). La Moscova a avut loc un concurs tehnic al filmului, organizat de Uniunea internaţională a asociaţiilor de tehnică cinematografică. Republica Populară Romînă a prezentat filmele „Primăvară obişnuită", prezentat sub titlul „Polenizare", şi „Anglomicrocinematografia". Producţiile cineaştilor romîni s-au bucurat de un deosebit succes. Filmul „Primăvară obişnuită“ a primit „Premiul de excelenţă”. Cel de-al doilea film prezentat de cineaştii romîni a primit o distincţie. (Amănunte în pag. IV-a) Miting aviatic TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii”). Duminică, pe aeroportul din Tg. Mureş a avut loc o mare demonstraţie sportivă aeriană. In faţa unui numeros public au evoluat fruntaşi al aviaţiei noastre sportive. Programul mitingului aviatic a cuprins demonstraţii cu aeromodele, zboruri în formaţie a 3 planoare de performanţă remorcate de avioane, zboruri de acrobaţii, zboruri în formaţie a 3 avioane, salturi acrobatice cu paraşuta, zboruri in formaţie a 3 avioane legate între ele etc.