Scînteia, octombrie 1962 (Anul 31, nr. 5668-5698)

1962-10-01 / nr. 5668

A, începe anul universitar Astăzi începe noul an universi­tar. Peste 80 000 de tineri — stu­denţi la cursurile de zi — păşesc pragul amfiteatrelor. Numai cei peste 27 000 de tineri care intră anul acesta în facultăţi reprezintă mai mult decit numărul total al stu­denţilor din anul 1938. Mulţi stu­denţi din anul I s-au călit la şcoala muncii în producţie; ei vin la stu­dii din fabrici şi uzine, de pe şan­tiere de construcţii, din unităţi a­­gricole socialiste. La bucuria reîn­­tîlnirii cu profesorii, cu colegii, se adaugă imaginea noilor facultăţi şi săli de cursuri, a laboratoarelor în­zestrate cu aparataj modern, a im­punătoarelor complexe sociale stu­denţeşti construite în lunile de vară, cînd studenţii îşi petreceau vacanţa în localităţile pitoreşti ale ţării. Desăvîrşirea construcţiei socia­liste, sporirea continuă a producţiei industriale şi agricole, avîntul re­voluţiei culturale necesită un mare număr de specialişti cu calificare superioară, stăpîni pe solide cunoş­tinţe teoretice şi practice, oameni de cultură cu un orizont larg, ce­tăţeni cu înalte calităţi morale proprii constructorilor socialismu­lui şi comunismului. Formarea ca­drelor de specialişti la nivelul teh­nicii şi ştiinţei avansate se află permanent în atenţia partidului şi guvernului, constituind o impor­tantă problemă de stat. Numai în 1962 au fost alocaţi din bugetul de stat pentru dezvoltarea învăţămîntului 4,8 miliarde lei, pe lîngă cele circa 500 milioane lei in­vestiţi pentru noile construcţii. Dezvoltarea continuă a bazei ma­teriale necesare învăţămîntului su­perior constituie o puternică expre­sie a grijii şi a dragostei părinteşti a partidului şi statului nostru faţă de tineretul studios, căruia i s-au creat condiţii de viaţă şi de învăţă­tură de neconceput în trecut. Noul an universitar a fost pre­cedat de o intensă activitate pre­gătitoare. Astăzi, după încheierea colectivizării, o însemnătate deose­bită capătă învăţămîntul superior agricol, pregătirea a numeroase ca­dre calificate pentru toate ramurile producţiei agricole. Potrivit Hotă­­rîrii partidului şi guvernului, învăţă­mîntul agricol superior a fost reor­ganizat, astfel încît să asigure viito­rilor specialişti un profil larg, co­respunzător necesităţilor actuale şi de perspectivă ale agriculturii so­cialiste. Noile planuri de învăţă­­mînt asigură totodată o mai strînsă îmbinare a pregătirii teoretice cu practica şi experienţa înaintată a unităţilor agricole de pro­ducţie dezvoltate, studenţii urmînd să participe în timpul prac­ticii la toate fazele producţiei agri­cole care se succed în decursul unui an. Au fost îmbunătăţite planurile de învăţămint ale in­stitutelor cu profil tehnic, potrivit cerinţelor actuale ale economiei na­ţionale. începînd din noul an, la unele facultăţi va fi îmbogăţită şi dezvoltată predarea unor discipline noi: automatizarea, studiul maşi­nilor matematice de calcul şi pro­gramarea lor, electronica indus­trială. Şi în alte sectoare ale învă­ţămîntului universitar au fost ana­lizate cursurile şi modul de pre­dare a numeroase discipline. Se cuvine menţionat faptul că nu­meroşi oameni de ştiinţă, specialişti din industrie şi agricultură au adus o contribuţie folositoare la rezol­varea unor probleme legate de mai buna organizare a studiului în in­stitutele de învăţămînt superior. Formarea unui bun inginer sau profesor, a unui geolog sau medic valoros implică o muncă complexă de mare răspundere, pe care este chemată s-o îndeplinească cu deo­sebită exigenţă şcoala superioară, cadrele didactice universitare, or­ganizaţiile de partid şi de tineret din facultăţi. Partidul şi statul nos­tru pun în faţa învăţămîntului su­perior cerinţa de a asigura studiu­lui un conţinut ştiinţific riguros şi o înaltă ţinută ideologică, un con­tact viu cu viaţa şi cu producţia, o legătură permanentă a predării cu activitatea practică din indus­trie şi agricultură, îmbogăţirea cursurilor cu datele cele mai noi ce decurg din realizările contem­porane ale ştiinţei şi tehnicii, în profilul intelectualului de tip nou, stăpînirea temeinică a dome­niului său de activitate, pasiunea pentru profesiunea aleasă sînt in­disolubil legate de sentimentul unei înalte răspunderi sociale, de simţul ascuţit al noului, de devota­mentul faţă de interesele obşteşti, faţă de cauza socialismului. Con­ducerile institutelor de învăţămînt superior, cadrele didactice, organi­zaţiile de partid şi U.T.M. sînt che­mate să împletească strîns activi­tatea legată de studiu cu educarea patriotică şi cetăţenească a tinere­tului universitar, să vegheze ca stu­denţii să-şi însuşească o concepţie ştiinţifică despre natură şi socie­tate, să cunoască profund politica partidului şi statului nostru, iar mîine — la locurile lor de muncă — să militeze cu pricepere pentru înfăptuirea ei. Cadrele didactice universitare — detaşament valoros al intelectuali­tăţii noastre — se bucură de pre­ţuirea şi de stima partidului şi po­porului. Numeroşi oameni de şti­inţă, academicieni, profesori tineri şi vîrstnici se ocupă cu rîvnă de pregătirea tineretului, transmiţîn­­du-i pasiunea adevăratului intelec­tual pentru studiu, pentru progres şi cultură. Este un titlu de cinste pentru fiecare profesor, conferen­ţiar, lector, asistent de a fi un neobosit promotor al noului, de a studia şi împărtăşi tineretului ceea ce este înaintat în producţia indus­trială şi agricolă, în ştiinţă şi cul­tură. Anul acesta, peste 600 de absol­venţi ai învăţămîntului superior sporesc numărul cadrelor didactice universitare. Este de la sine înţe­les că ei îşi vor îndeplini cu atît mai bine sarcinile cu cît vor bene­ficia de sprijinul sistematic al pro­fesorilor cu îndelungată experienţă ştiinţifică şi pedagogică. Deosebit de largă este sfera de preocupări a organizaţiilor de par­tid din universităţi — perfecţiona­rea continuă a procesului de învă­ţămînt prin reflectarea în cursuri a progresului tehnico-ştiinţific, a ex­perienţei înaintate a construcţiei socialiste, desfăşurarea unei in­tense activităţi ideologice în uni­versităţi, buna organizare a studiu­lui marxist-leninist al cadrelor di­dactice, iniţierea de dezbateri în principalele probleme actuale ale diferitelor discipline, întărirea spiri­tului militant împotriva oricăror concepţii retrograde, antiştiinţifice. Organizaţiile de partid au datoria să îndrume întreaga activitate educativă în rîndurile studen­ţilor, dezvoltînd iniţiativa asociaţii­lor studenţeşti şi a organizaţiilor U.T.M. în acest domeniu. Organi­zarea de manifestări cu un bogat conţinut educativ, menite să stimu­leze interesul pentru studiu şi să contribuie la perfecţionarea profe­sională şi la lărgirea orizontului politic şi cultural al viitorilor spe­cialişti, concursuri profesionale pentru aprofundarea cunoştinţelor dobîndite la diferite discipline, ci­cluri de expuneri pe probleme de filozofie a ştiinţelor, informări po­litice pe teme de actualitate — vor stîrni un puternic interes în masa studenţimii. Socialismul a deschis tineretului nostru drumul spre cultură, i-a creat cele mai largi posibilităţi de­ afirmare. Ceea ce se cere în primul rînd studenţilor este să înveţe sîr-, guincios, să-şi însuşească temeinic, ştiinţa şi tehnica, să devină oa-,­meni culţi, înaintaţi, capabili să a­­­sigure progresul continuu al eco­nomiei şi culturii socialiste. întregul popor felicită astăzi cu­­căldură pe studenţi şi pe profesorii­ lor, urîndu-le succes deplin în noul­ an universitar. Gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşelor şi satelor în discuţia deputaţilor IAŞI (coresp. „Scinteii").­­ Depu­taţii Sfatului popular regional Iaşi, întruniţi în cea de-a 6-a sesiune or­dinară, au discutat despre munca de gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor şi satelor. Din discuţii a reieşit că o grijă deosebită s-a acordat construcţiei de locuinţe care vor însuma pînă la sfîrşitul anului peste 2 000 de apar­tamente. S-au construit şi dat în folosinţă 4 şcoli medii cu 87 săli de clasă, dispensare veterinare în co­munele Dragalina şi Fălciu, com­plexe moderne de deservire U.R.C.M. la Paşcani, Vaslui şi Hîrlău etc. Au fost modernizate noi străzi şi drumuri, s-au extins iluminatul pu­blic şi reţetele de apă şi canalizare în oraş. Prin munca paniolică efectuată la ridicarea unor construcţii, la ame­najarea de spaţii verzi şi plantaţii de pomi etc. s-au realizat economii în valoare de aproape 8 000 000 lei. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA* Anul XXXII Nr 5668 Luni 1 octombrie 1962 4 PAGINI - 20 BANI In interiorul ziarului: • Viaţa de partid — Ridicarea nivelului tehnic al producţiei — în dezbaterea adunării de alegeri de C. Căpraru; Pregătiri în ve­derea alegerilor de partid (pag. 2-a). • Sărbătoarea naţională a Chi­nei populare (pag. 3-a). • Comentariul zilei — N. Plo­­peanu : în Irianul de vest nu mai flutură steagul olandez (pag. 4-a). Secţia cazangerie a Uzinelor „Griviţa Roşie" din Capitală. Cazan­giul Cristian Dobre verifică cotele de măsură ale unui capac de schim­bător de căldură. (Foto : Agerpres) rAionul bacău] trei lucrări care trebuie grăbite: ELIBERAREA TERENULUI, ARATUL ȘI SEMĂNATUL Gospodăriile colective fruntaşe din raionul Bacău n-au fost sur­prinse nepregătite de venirea timpului prielnic pentru semănat. Datorită măsurilor luate din timp de către consiliile de conducere şi in­ginerii agronomi, colectiviştii au putut trece la semănatul griului şi al celorlalte culturi de toamnă. Iată cîteva exemple. La gospodăria co­lectivă din Răcătău, cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. şi fo­losind toate atelajele proprii, colec­tiviştii au reuşit să execute lucrările de pregătire a terenului pe o parte însemnată din suprafaţa planifi­cată ; ei au şi semănat 150 de ha cu grîu şi alte culturi. La G.A.C. Bereşti-Bistriţa s-au însămînţat peste 130 de hectare. O mare importanţă pentru spori­rea producţiei de grîu are însămîn­­ţatul în cele mai bune condiţii agro­tehnice. Pentru a pregăti seminţelor un pat germinativ bun, colectiviştii din Parincea au trecut cu polidiscul de cîte două ori pe unele suprafeţe unde arătura era bolovănoasă. In raionul Bacău sînt însă şi gos­podării colective, printre care cele­­din comunele Nicolae Bălcescu, Va­lea Seacă, Chetriş şi altele, unde­­pînă la 27 septembrie nu începuse ^semănatul griului. Şi chiar acolo unde s-a început, ritmul de lucru este cu totul nesatisfăcător. In ziua­­de 27 septembrie, cu cele 118 se­mănători mecanice ale S.M.T.-He­meiuşi, aflate în gospodăriile colec­tive, s-au însămînţat în total doar 216 ha, cu alte cuvinte mai puţin de 2 ha de fiecare semănătoare. Cu viteza melcului se desfăşoară şi lu­crările de pregătire a terenului pen­tru însămînţări. In întreg raionul s-au executat arături pe mai puţin de a treia parte din suprafaţa pla­nificată care sunt cauzele acestei situaţii . Gospodăria colectivă din comuna Traian se află doar la ciţiva kilo­metri de oraşul Bacău. Aici în ziua de 27 septembrie se lucra doar cu o singură semănătoare mecanică. „ Numai cu una lucrăm de la 20 septembrie, de cînd am început se­mănatul, deşi avem 3 semănători — ne-a spus şeful brigăzii de tractoare, Petre Căruntu. Din această cauză am însămînţat abia 50 ha. Mai avem doar 15 ha pregătite. După ce le vom semăna vom fi nevoiţi să stăm degeaba, căci nu s-a eliberat terenul de porumb. Cu forţele pe care le are gospo­dăria colectivă din comuna Traian, dacă munca ar fi fost bine organi­zată, s-ar fi putut recolta şi elibera o mare parte din suprafaţa ce va fi semănată cu grîu. Dar consiliul de conducere şi organizaţia de bază n-au primit sprijinul cuvenit în această direcţie. In aceeaşi situaţie sunt şi alte gospodării colective tinere din raion. In curtea G.A.C. din Horgeşti 4 tractoare au aşteptat mai multe zile eliberarea terenului pentru a putea începe arăturile. In unele gospodării însămînţă­­rile se desfăşoară anevoios de­oarece consiliile de conducere, inginerii agronomi şi­­ brigadie­rii n-au organizat bine lucrul. In ziua de 26 septembrie, în G.A.C. din comuna Iteşti, o semănătoare a pierdut ore întregi aşteptînd N. MOCANU coresp. „Scînteii” (Continuare în pag. II-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de-a 13-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi al întregului popor român, vă transmi­tem Dumneavoastră şi prin Dumneavoastră poporului chinez calde fe­licitări. Oamenii muncii din ţara noastră se bucură sincer de marile reali­zări pe care poporul frate chinez le-a obţinut, sub conducerea Partidu­lui său Comunist şi a guvernului Republicii Populare Chineze, în dez­voltarea economiei şi culturii, în construcţia socialistă. Preţuind relaţiile de prietenie statornicite între Republica Popu­lară Romînă şi Republica Populară Chineză, poporul român este convins că ele se vor dezvolta şi în viitor spre binele ambelor noastre­ ţări, contribuind la întărirea unităţii lagărului socialist şi a puternicului front al forţelor ce luptă pentru preîntîmpinarea unui nou război mon­dial, zădărnicirea uneltirilor agresive ale cercurilor imperialiste, conso­lidarea păcii şi colaborării între popoare. Urăm poporului chinez noi succese în opera de construire a socia­lismului în patria sa. Să trăiască şi să înflorească în veci prietenia f­răţească dintre po­poarele român şi chinez ! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar Preşedintele Consiliului de Miniştri al Comitetului Central al Republicii Populare Romine al Partidului Muncitoresc Romín Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine Tovarăşii Gheorghe Gheorgh­iu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer sosesc azi la Djakarta DJAKARTA 30 (Agerpres). — (De la trimişii speciali) . Avionul cu care călătoreşte tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Cor­­neliu Mănescu, străbate nu numai miile de kilometri care despart Romînia de Indonezia, ci si zone cu anotimpuri di­ferite. In timp ce in India a început anotimpul uscat si în Birmania — al ploilor, in Indonezia este anotimpul „rece". Totusi, la Djakarta temperatura nu scade sub 30 de grade. Capitala tarii celor 10 000 de insule şi a verii veşnice impresionează pe vizitator printr-o vegetaţie luxuriantă, care îi dă o înfățişare plină de tinereţe. Acest aspect al Djakartei este între­git de pregătirile sărbătoreşti pe se fac aci, în vederea primirii oaspeților ro­­mâni, primire care va avea loc luni, 1 octombrie. Locuitorii capitalei indone­ziene se pregătesc să-i­ întîmpine cu însufleţire pe înalţii oaspeţi. La palatul Istara Negara, unde vor fi găzduiţi conducătorii de stat romîni, alături de drapelul roşu­­alb al Indoneziei, a fost înălţat dra­pelul de stat al Republicii Populare Române. In imediata apropiere se află reşedinţa preşedintelui Indoneziei, pa­latul Merdeka, al cărui fronton este înconjurat de un brîu de mătase, în care se succed culorile naţionale ale drapelelor celor două ţări prietene Istara Negara este situat pe malul sting al canalului Tjiliwang. In apropiere, pe bulevardul Nusăntsra (denumirea străve­che a Indoneziei), aflat pe malul drept al canalului, mulţi locuitori ai capita­lei cercetează cu interes vitrinele prin­cipalei librării din Djakarta, unde este prezentată o expoziţie a cărţii din R.P. Ro­mină. Ziarele indoneziene publică in con­tinuare articole şi reportaje despre prietenia dintre cele două ţări şi po­poare, despre realizările R.P. Romine. Duminică, la loc de frunte au apărut datele biografice ale tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Ascultătorii postului „Radio Repu­blik Indonesia" pot urmări numeroase ştiri şi reportaje, consacrate vizitei conducătorilor de stat ai R.P. Romíne in Indonezia, precum şi muzică romi­­nească. Pe frontispiciul clădirii radio­difuziunii au fost aşezate portrete mari ale conducătorilor Republicii Populare Române şi Republicii Indonezia, în­conjurate de crapelele celor două ţări. Pe adresa Ambasadei Republicii Populare Romi­ne la Djakarta sosesc numeroase telegrame prin care diferi­te organizaţii obşteşti indoneziene adresează salutul lor tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi îşi exprimă simţămintele de prietenie faţă de ţara noastră, faţă de poporul român. Metode moderne în exploatarea zăcămintelor de ţiţei Printre metodele moderne folosite în exploatarea ză­cămintelor de ţiţei se numără şi fisurarea hidraulică. Operaţia aceasta constă in injectarea în strat a unui fluid, care învinge presiunea interioară a zăcămîntu­­lui şi greutatea straturilor superioare formînd fisuri noi in strat, ceea ce duce la sporirea producţiei de ţiţei. Fisurările hidraulice se aplică pe scară largă în cadrul Trustului de extracţie Moineşti, în schelele Moineşti, Zemeş şi Modîrzău, datorită aplicării aces­tei metode, producţia medie a unor sonde a crescut cu 40—50 la sută faţă de producţia dinain­______ te de fisurare. In schela Zemeş se efec­tuează cu suc­ces şi trata­mentele unor sonde cu sol­venţi. IN TURNEU ORADEA (coresp. „Scînteii”). — Co­lectivul Teatrului de Stat din Oradea pre­zintă numeroase spectacole in diferite localităţi din re­giune. Sîmbătă seara, ac­torii secţiei maghia­re au dat două spectacole în faţa colectiviştilor din Diosig, cu piesa „Un milion pentru un su­lis” — de Sofronov. Ieri, interpreţii piesei „Un drac de fată” de Nicolae Damaschin au pre­zentat două specta­cole în comuna Ineu, iar în zilele urmă­toare piesa va fi re­luată si in fata co­lectiviștilor din Si­­mand. „SPECTACOL"AFIS" LA PALATUL PIONIERILOR Sute de pionieri din şcolile Capitalei se îndreptau ieri dimineaţă spre parcul din dealul Cotrocenilor. Şi pentru că printre ei erau mulţi copii care veneau aici pentru prima oară, pionierii mai vechi din formaţiile artistice ale palatului au pregătit, pe scena teatrului de Vară, un spectacol original. Era vorba de un „Spectacol-afiş”, me­nit să popularizeze diferitele activităţi ce se desfăşoară la Palatul Pionierilor. Micii spectatori şi-au ocupat locurile. Îndată, au început să se perinde prin faţa lor imagini ale activităţii cercurilor ştiinţifice, tehnice, artistice, a muncii interesante de pe terenurile experimentale ale palatului. Mulţi sunt captivaţi de ritmul şi agilitatea dansatorilor, gimnaşti­­lor, dar, mai ales, de îndemînarea micilor tehnicieni. Pare că, din spaţiile siderale a coborît o adevărată staţie satelit în miniatură... E chiar staţia construită de pionierii cercului de telegrafie. Se aud şi semnalele sateliţilor sovietici...­­Apoi se aude alt semnal... — Asta-i morse — recunosc ciţiva dintre micii fizicieni. Iată şi o staţie radio care re­cepţionează şi transmite semnale peste mări şi ţări. Poate că mulţi dintre micii spectatori visează încă de pe acum să devină cerce­tători ai tainelor universului, cu­ceritori ai Cosmosului. Apar pe scenă şi pasionaţii drumeţi, care, astă vară, au vi­zitat cetăţile de foc ale Hunedoa­rei şi Reşiţei, regiuni petroliere ale patriei, uzine, combinate, ter­­mocentrale, monumente şi locuri istorice. Pionierii au cu ce se­minări: micii geografi au învă­ţat să deseneze hărţi, să se o­­rienteze; alţii, pasionaţi de tu­rism, au urcat pe potecile mun­ţilor, au coborît în peşteri. Copiilor care vin aici prima oară le este, desigur, greu să se decidă dintr-o dată la ce cerc să se înscrie. Insă în oricare dintre ele vor începe să activeze, vor a­­vea posibilitatea să-şi dezvolte aptitudinile, talentul, sub îndru­marea atentă a unor profesori, maiştri, instructori de specialita­te. Activitatea în cercuri, întîlni­­rile şi convorbirile cu muncitori fruntaşi, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ca şi celelalte numeroa­se manifestări care vor avea loc la palat, îi vor ajuta să-şi îmbo­găţească cunoştinţele dobîndite la şcoală. A. G. Scenă din spectacolul pionierilor. „Dobrogea de azi — Dobrogea de aur" Casa regională a creaţiei popu­lare din Dobrogea a organizat un concurs liter­ar-muzical intitulat: „Dobrogea de azi, Dobrogea de aur“. La concurs participă 250 de mem­bri ai cercurilor literare şi de crea­ţie din această parte a ţării. Ei au prezentat peste 1 900 de lucrări : poezii, culegeri de folclor, texte pen­tru brigăzi artistice de agitaţie, montaje literare, muzicale, piese de teatru etc. Majoritatea lucrărilor prezentate juriului sunt inspirate din realităţile vieţii noastre noi, a­­bordînd probleme legate de sarci­nile trasate de cel de-al lll-lea Con­gres al P.M.R. Succese sportive ale ţârii noastre • Echipele R. P. Române au obţinut un succes strălucit la Balcaniada de atle­tism de la Ankara. • Şahiştii români, fruntaşi la Olimpia­da de la Vama. • Reprezentativa de fotbal a R.P.R. victorioasă în meciul cu selecţionata Ma­rocului (4-0). (amănunte la rubrica de sport—pag. IV-a) In fotografia ală­turată : fază din me­ciul de fotbal R. P. Română—Maroc. (Foto : Gh. Vinţilă) I Succes al cineaştilor romîni la Concursul internaţional tehnic al filmului MOSCOVA — (prin telefon). La Moscova a avut loc un concurs teh­nic al filmului, organizat de Uniunea internaţională a asociaţiilor de teh­nică cinematografică. Republica Populară Romînă a prezentat fil­mele „Primăvară obişnuită", prezen­tat sub titlul „Polenizare", şi „Anglo­­microcinematografia". Producţiile ci­neaştilor romîni s-au bucurat de un deosebit succes. Filmul „Primăvară obişnuită“ a primit „Premiul de ex­celenţă”. Cel de-al doilea film pre­zentat de cineaştii romîni a primit o distincţie. (Amănunte în pag. IV-a) Miting aviatic TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii”).­­ Duminică, pe aeroportul din Tg. Mureş a avut loc o mare demonstraţie sportivă aeriană. In faţa unui numeros public au evoluat fruntaşi al aviaţiei noastre spor­tive. Programul mitingului aviatic a cuprins demonstraţii cu aeromodele, zboruri în formaţie a 3 planoare de performanţă remorcate de avioane, zboruri de acro­baţii, zboruri în formaţie a 3 avioane, salturi acrobatice cu paraşuta, zboruri in formaţie a 3 avioane legate între ele etc.

Next