Scînteia, octombrie 1962 (Anul 31, nr. 5668-5698)
1962-10-14 / nr. 5681
Anul XXXII Nr. 5681 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA Duminică 14 octombrie 1962 4 PAGINI - 20 BANI Fiecare întreprindere cu planul îndeplinit la toţi indicii! Am intrat în ultimul trimestru al anului 1962, — al treilea an al planului de şase ani. In cele 9 luni care s-au scurs, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industria noastră socialistă au obţinut realizări de seamă în muncă — acestea fiind o chezăşie a îndeplinirii cu succes a planului pe întregul an. Numeroase colective de întreprinderi — de la „Oţelul roşu“, Rafinăria Teleajen, „Rulmentul“-Braşov, „7 Noiemmbrie“-Craiova, „Solidaritatea”-Oradea ş. a. — şi-au îndeplinit înainte de termen şi la toţi indicii planul pe primele trei trimestre. Dar nu numai întreprinderi ci chiar ramuri industriale întregi — sectorul de foraj, industria carboniferă, industria sticlei şi a articolelor de uz casnic etc. — şi-au realizat mai devreme sarcinile de plan pe 9 luni. In multe regiuni, organele de partid au tras concluzii din mersul îndeplinirii planului pe primul semestru, iniţiind o serie de măsuri pentru extinderea experienţei bune şi lichidarea rămînerii în urmă în îndeplinirea unor indici de plan. Acest lucru a fost relevat în multe din adunările de dare de seamă şi alegeri ale organizaţiilor de partid. Dacă majoritatea întreprinderilor s-au prezentat cu rezultate de seamă la capătul celor trei trimestre care au trecut din acest an, sunt şi întreprinderi care oferă un bilanţ mai puţin pozitiv. Sunt rămase în urmă cu realizarea sarcinilor de plan unele întreprinderi din industria siderurgică, din industria cimentului şi din sectorul economiei forestiere. O serie de lipsuri mai stăruie în unele uzine constructoare de maşini care au întîrziat introducerea în fabricaţie a noi tipuri de maşini şi nu au urmărit cu perseverenţă realizarea unor prevederi importante ale planurilor tehnice. In industria lianţilor, o serie de întreprinderi —fabricile de ciment din Turda şi Fieni — nu şi-au realizat în întregime sarcinile de plan, diminuînd astfel rezultatele bune obţinute în celelalte întreprinderi din acest sector industrial. Deşi au realizat producţia globală şi producţia-marfă planificate, Uzinele de utilaj petrolier Tîrgovişte sunt rămase în urmă la un indice principal: creşterea productivităţii muncii. Aici, conducerea întreprinderii a urmat o cale greşită : în loc să se preocupe cu mai multă perseverenţă de mecanizarea lucrărilor grele, de organizarea temeinică a muncii, de ridicarea calificării muncitorilor — rezerve însemnate de sporire a productivităţii muncii — a folosit un număr sporit de braţe de muncă. De asemenea, alte unităţi — cum sînt unele întreprinderi din cadrul Direcţiei regionale a economiei forestiere din Cluj — nu şi-au realizat sarcinile de plan privind reducerea preţului de cost şi beneficiile. E necesar ca în răstimpul care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului, organizaţiile de partid din întreprinderile rămase în urmă să analizeze temeinic, fără întîrziere, cauzele diferitelor deficienţe şi să sprijine conducerile administrative şi organele sindicale în luarea celor mai corespunzătoare măsuri pentru lichidarea lipsurilor. Măsuri concrete trebuie luate îndeosebi în unele întreprinderi siderurgice pentru sporirea producţiei de oţel şi a unor sortimente de laminate, pentru folosirea din plin a capacităţilor de producţie în fabricile de ciment, îmbunătăţirea calităţii produselor într-o serie de întreprinderi din industria forestieră şi din industria bunurilor de consum. Organele regionale şi orăşeneşti de partid, direcţiile generale din ministerele care tutelează aceste întreprinderi sunt datoare să acorde o atenţie deosebită fabricilor sau uzinelor rămase în urmă, încît pînă la sfîrşitul anului planul să fie îndeplinit de către fiecare întreprindere nu numai în ce priveşte indicii cantitativi, ci neapărat şi în ce priveşte productivitatea muncii, calitatea sortimentelor, preţul de cost, întreprinderile care execută comenzi în cooperare să socotească că şi-au îndeplinit întocmai planul pe anul în curs numai atunci cînd şi-au respectat în întregime şi aceste sarcini. Muncind cu hărnicie şi spirit gospodăresc, dezvoltind experienţa bună cîştigată, fiecare colectiv, de întreprindere să-şi facă un titlu de mîndrie din trat porta la sfîrşitul anului realizarea planului la toţi indicii — premiză de seamă pentru buna desfăşurare a producţiei pe 1963. Bilanţ rodnic PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii) — La sfîrşitul celor trei trimestre din acest an oamenii muncii din întreprinderile industriale existente în regiunea Ploieşti se prezintă cu un bilanţ bogat în realizări. Planul producţiei globale şi al producţiei marfă a fost îndeplinit şi depăşit. Au fost obţinute peste plan însemnate cantităţi de petrol, 55 657 tone benzină, 10 511 tone uleiuri minerale, 1466 tone acid sulfuric, aproape 48 000 tone lignit, 447 tone detergenţi sintetici şi cantităţi însemnate din alte produse. Faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut volumul producţiei globale a crescut cu 20,4 la sută. Cele mai însemnate rezultate în realizarea sarcinilor de plan au obţinut colectivele de la Uzina metalurgică din Sinaia, Schelele petrolifere Cîmpina şi Boldeşti, Rafinăria Ploieşti, Uzina de detergent din Ploieşti, Uzinele chimice Victoria Floreşti şi altele. TENISGRAMEj itovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne BUCUREŞTI In numele Partidului Comunist Chinez, al guvernului Republicii Populare Chineze şi al poporului chinez vă exprimăm dv. şi prin dv. Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne şi poporului romín sincere mulţumiri pentru felicitările dv. călduroase adresate cu prilejul celei de-a 13-a aniversări de la înfiinţarea Republicii Populare Chineze. Poporul chinez acordă întotdeauna o înaltă preţuire prieteniei cu poporul frate român şi depune eforturi neslăbite pentru întărirea acestei coeziuni şi prietenii. Sîntem convinşi că prietenia dintre poporul chinez şi poporul român, bazată pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, avînd la bază Declaraţiile de la Moscova din 1957 şi 1960, se va întări şi se va dezvolta tot mai mult. Dorim ca poporul român, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, să obţină noi şi mari succese în construirea socialismului, în înfăptuirea planului sesenal de dezvoltare a economiei naţionale, precum şi în lupta pentru pace în Europa şi întreaga lume. Să se întărească şi să se dezvolte zi de zi prietenia frăţească dintre popoarele Chinei şi Romîniei! MAO TZE-DUN LIU ŞAO-TI Preşedintele Comitetului Central Preşedintele Republicii Populare al Partidului Comunist Chinez Chineze CIU DE CITI EN -LAI Preşedintele Comitetului permanent Premierul Consiliului de Stat al Adunării reprezentanților al Republicii Populare Chineze populari din întreaga Chină Pekin, 12 octombrie 1962 ---------------------------0*0-------------------------- Excelenţei sale GHEORGHE GHEORGH1U-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române BUCUREŞTI Poporul, partidul şi guvernul Guineei sînt foarte mişcate de dovezile de simpatie ale poporului dv. cu prilejul celei de-a patra aniversări a independenţei ţării noastre. Vă rugăm să adresaţi poporului şi guver-anului român sincere mulţumiri şi urări de fericire şi prosperitate. Cu înaltă consideraţie, SEKU TURE Preşedintele Republicii Guineea Conakry Posibilităţi ne folosite GALAŢI (coresp. „Scînteii”). — După cum se vede din situaţia îndeplinirii planului pe primele 9 luni ale acestui an, colectivul întreprinderii textile din Galaţi nu a îndeplinit indicele de productivitate a muncii decît în proporţie de 95,9 la sută. Cum s-a ajuns la această situaţie ? In întreprindere există multe posibilităţi de sporire a productivităţii muncii care au rămas nefolosite. Aici, lucrează cu bune rezultate sute de muncitori fruntaşi. Pe lîngă aceştia se află şi muncitori din aceia care obţin rezultate sub nivelul posibilităţilor şi al condiţiilor ce le sînt create. Faptul că un număr destul de însemnat de muncitori nu-şi îndeplinesc sarcinile zilnice de lucru arată că în această întreprindere există o slabă preocupare pentru ridicarea calificării lor, un insuficient interes pentru ajutorarea celor rămaşi în urmă. Din această cauză, în întreprindere se mai produc mărfuri care sînt respinse de beneficiari. Neraţional au fost folosite în unele perioade şi capacităţile de producţie ale unor maşini. In evidentele întreprinderii sînt consemnate multe ore de opriri la maşini care, printr-o mai judicioasă organizare a muncii, a întreţinerii şi a reparării lor la timp, puteau fi mult reduse. Pentru neîndeplinirea planului privind sporirea productivităţii muncii, o parte din răspundere revine şi Direcţiei generale in, cînepă, bumbac din Ministerul Industriei Uşoare. In diferite perioade din acest an, direcţia generală a schimbat anumiţi indici de plan, fără să acorde întreprinderii şi sprijinul cuvenit pentru realizarea lor. Colectivul uzinelor „Republica din Bucureşti a produs in primele 11 luni ale anului peste sarcinile de plan 2200 tone de ţevi finite. Brigada condusă de Ion Voinea, membru de partid, care lucrează la laminorul de trei ţoli al uzinelor, se bucură de un binemeritat prestigiu. Ea îşi depăşeşte lună de lună sarcinile de plan, îmbunătăţeşte necontenit calitatea producţiei. In fotografie : maistrulTon’Voinea, luminătorii Vâsli» Ţari, Petrache Pleu», Ioan Badea, Dumitru Cristea, Mircea Moraru, (Foto : M. Cioc) —Fo»o- ACTUALITATEA A intrat în funcţiune o fabrică modernă de plăci aglomerate din lemn La Combinatul pentru industrializarea lemnului de la Gherla a intrat în funcţiune o fabrică modernă de plăci aglomerate din lemn. Noua unitate, cu o capacitate de 18 000 tone de plăci aglomerate pe an, produce plăci triplu stratificate, cu rezistență mare și de diferite grosimi. Materia primă o constituie lemnul de esența moale, folosit in amestec cu deșeurile rezultate de la fabricile de furnire și de cherestea de fag. Aceste deșeuri, care se foloseau pînă acum drept combustibil, capătă astfel o valorificare superioară. Înzestrată cu utilaje şi instalaţii corespunzătoare nivelului actual al tehnicii, noua fabrică se caracterizează printr-un grad ridicat de mecanizare şi automatizare. Punerea in funcţiune a acestei fabrici reprezintă un succes pe linia îndeplinirii sarcinilor trasate de cel de-al lll-lea Congres al P.M.R. economiei forestiere in vederea valorificării superioare a masei lemnoase. (Agerpres) Expoziţia artiştilor plastici amatori din regiune SUCEAVA (coresp. „Scînteii"). In sălile muzeului regional din localitate s-a deschis o expoziţie de artă plastică organizată de casa regională a creaţiei populare, în cadrul celui de-al treilea concurs bienal de artă plastică. Expoziţia cuprinde 124 de lucrări de pictură şi grafică ale artiştilor plastici amatori din regiune. Sesiune de lecturi pedagogice DEVA (coresp. „Scînteii"). — Pentru cunoaşterea şi extinderea experienţei bune folosite în unele şcoli, secția de învățămînt a Sfatului popular regional Hunedoara organizează periodic sesiuni de lecturi ale cadrelor didactice. La sesiunea care se desfăşoară in prezent la Deva participă peste 80 de învăţători şi profesori din şcolile medii şi de opt ani din regiune. Cu acest prilej, o serie de cadre didactice au împărtăşit din experienţa lor privind educarea tineretului şcolar in spiritul patriotismului socialist şi formarea la elevi a concepţiei ştiinţifice despre lume şi societate. Noi unităţi spitaliceşti In comuna Bălceşti s-a inaugurat o policlinică care va deservi populaţia raionului Oiteju. Aceasta are 10 secţii, dotate cu aparatură şi instrumente medicale moderne. In ultimul timp, în regiunea Oltenia au fost date în folosinţă asemenea unităţi spitaliceşti la Craiova, Baia de Aramă, Leleşti şi Roşiile. La Tg. Jiu a fost reamenajată policlinica existentă, iar la Tg. Cărbuneşti — spitalul de copii. Acum se execută ultimele lucrări la amenajarea spitalului din Segarcea și a policlinicii din Vînju-Mare. ţn raionul edintil Mai mult sprijin unităţilor rămase în urmă la semănat In raionul Costeşti, regiunea Argeş, s-a însămînţat cu grîu, orz şi secară mai mult de jumătate din suprafaţa destinată acestor culturi. Pe zi ce trece, ritmul lucrărilor creşte, încă de la începutul campaniei, gospodăriile colective și cele 3 S.M.T.-uri sînt în întrecere pentru terminarea semănatului pînă la 20 octombrie. Periodic, rezultatele întrecerii sînt popularizate prin foi volante, editate de către comitetul raional de partid și comitetul executiv al sfatului popular raional. Fruntaşi pe raion sînt colectiviştii din comunele Tuţuleşti, Miroşi, Căldăraru, Suseni, Humele. Am stat de vorbă cu un grup de colectivişti din Humele. Datorită bunei organizări, colectiviştii şi tractoriştii reuşesc să însămînţeze zilnic circa 80 ha teren. Aici se fac lucrări de bună calitate. Ritmul intens la însămînţat în multe gospodării colective se datoreşte modului cum este organizată munca mecanizatorilor, colaborarea dintre tractorişti şi colectivişti. La S.M.T. Costeşti aflăm că, pentru a se grăbi lucrările, tractoriştii lucrează în schimburi prelungite sau nu cîte două schimburi. Colectiviştii de pe semănători au fost bine instruiţi. Alături de gospodăriile colective fruntaşe, sînt însă şi gospodării în care semănatul se desfăşoară cu încetineală. La G.A.C. Cornăţel au stat nefolosite într-o zi două semănători din cauză că nu s-a adus la timp sămînţa; la Fîlfani nu se foloseşte întreaga capacitate a maşinilor deoarece nimeni nu s-a îngrijit de instruirea colectiviştilor repartizaţi pe semănători. In executarea semănatului la timp şi de bună calitate sînt interesaţi deopotrivă atît colectiviştii cît şi tractoriştii. Dar la G.A.C. Recea se pare că acest lucru nu a fost înţeles pe deplin. Conducerea gospodăriei i-a lăsat pe tractorişti să se descurce cum pot. Nu e de mirare că tractoriştii sînt nevoiţi să se deplaseze cale de 4—5 kilometri pentru alimentarea tractoarelor. încetineala la însămînţări e pricinuită în unele locuri de desele defecţiuni la tractoare şi semănători, îndeosebi la cele aparţinînd S.M.T. Miroşi. Pentru grăbirea semănatului este necesar ca organele raionale să acorde un sprijin concret şi eficace gospodăriilor rămase în urmă, să ia măsuri pentru înlăturarea deficienţelor existente în munca S.M.T.-urilor. GH. CÎRSTEA coresp. „Scînteii“ Vizita tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej -------- ■................ ■■■.■ ' -------------- -------- ----- ■ ’ -----«■ şi Ion Gheorghe Maurer in India Întîmpinaţi cu căldura de populaţia Bombayului (Radiogramă de la trimisul nostru special) Bombayul, al doilea oraş al Indiei prinmărime şi prin numărul locuitorilor săi, este un important centru industrial, comercial şi portuar al Indiei. In aceste zile, în oraş, steagurile roşu-galben-albastru şi portocaliualb-verde flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Populară Romînă şi Republica India. La „Colonia Laptelui“ In cea de-a doua zi după sosirea la Bombay, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu, însoţiţi de guvernatorul statului Maharashtra şi de alte persoane oficiale indiene, au vizitat aşa-numita „Colonie a Laptelui” din Aarey — un complex model de ferme pentru produse lactate, precum şi Institutul de energie atomică de la Trombay. Pe tot parcursul celor 32 km, cît măsoară drumul pînă la Aarey, populaţia din Bombay şi din regiunile înconjurătoare a făcut o caldă demonstraţie de simpatie solilor poporului român. La ora 9:30, ora locală, coloana de maşini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui”. Solii poporului român sunt conduşi spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de ferme. Dl. Kharody, conducătorul complexului, dă înalţilor oaspeţi ample explicaţii. „Colonia Laptelui" se întinde pe o suprafaţă de 283 ha şi cuprinde 30 de ferme, în care sînt îngrijite peste 20 000 capete de vite. Oaspeţii au vizitat apoi unitatea nr. 5 din cadrul complexului şi fabrica pentru pasteurizarea şi îmbutelierea laptelui. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a apreciat mult felul în care este organizat procesul de producţie şi calitatea produselor acestei întreprinderi moderne. In cursul unei discuţii, care a avut loc la casa de oaspeţi, s-a arătat că ar fi folositoare organizarea unui schimb de experienţă între specialiştii romîni şi cei indieni. Schimbul de experienţă, a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este întotdeauna folositor. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române l-a invitat pe Khurody să facă o vizită în ţara noastră. Ministrul agriculturii al statului Maharashtra, Desay, s-a interesat îndeaproape de dezvoltarea agriculturii în Romînia. Conducătorii de stat romîni au semnat în cartea de onoare a coloniei. La rugămintea gazdelor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a plantat, potrivit unei vechi tradiţii indiene, un arbust de asopalat în Parcul Prieteniei de la Aarey Adresîndu-se gazdelor tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : „Fie ca oamenii să trăiască în pace, să nu mai existe niciodată război. Acestui scop să ne consacrăm forţele". Ministrul agriculturii, Desay, a adăugat: „Acesta este şi punctul de vedere al guvernului indian. „Vă rugăm — a spus Desay — să reveniţi pentru a vedea cum a crescut arbustul". La Institutul de energie atomică de la Trombay Ca şi dimineaţă, pe tot parcursul spre Institutul de energie atomică de la Trombay, situat la marginea oraşului Bombay, numeroşi cetăţeni ai oraşului, adunaţi pe străzi, au făcut o caldă demonstraţie de simpatie solilor poporului român. Institutul de energie atomică din Trombay, cel mai mare centru de cercetări nucleare din India, este înzestrat cu trei reactoare şi cu numeroase instalaţii ultramoderne. La intrarea în institut oaspeţii romîni însoţiţi de J. Kathi, ministrul muncii al Republicii India şi alte persoane reprezentînd autorităţile locale, au fost întîmpinaţi de Sethna, locţiitor al directorului general, şi de şefii unor sectoare de cercetări. Oaspeţii au vizitat o serie de sectoare, unde li s-au dat explicaţii cu privire la funcţionarea diverselor mecanisme şi dispozitive. Intre tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Sethna a avut loc o scurtă convorbire, în cadrul căreia locţiitorul directorului general a subliniat că institutul întreţine relaţii strînse cu Institutul de fizică atomică din Bucureşti. Am stat de vorbă cu V. Jothare, unul dintre specialiştii care au dat explicaţii tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Vedeam că discuţia noastră este urmărită cu atenţie de un grup de muncitori ai institutului. — Aceşti oameni, mi-a spus dl. Jothare, îşi termină programul de muncă la orele 15,30. Ei au rămas în continuare aci numai ca să-i poată vedea pe reprezentanţii ţării dv. M-am uitat la ceas, era 5 şi jumătate. Cînd tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe, Maurer, au ieşit din sala reactorului, muncitorii au izbucnit în aplauze. La sfîrşitul vizitei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a urat succese în muncă colectivului de oameni de ştiinţă şi tehnicieni de la Trombay, apreciind rezultatele obţinute de colectivul institutului. Am părăsit cu o bună amintiri instalaţiile moderne aşezate pe malul mării. In vecinătate se văd multe aşezări modeste, care arată cît de mult a avut de suferit India de pe urma colonialismului. Dar mîna noii Indii independente a împlîntat aci această unitate modernă care, ca şi multe alte realizări ale ţării, reflectă hotărîrea poporului indian de a lichida moştenirea grea a tre-* cutului, de a păşi pe calea progresului. La înapoierea spre Bomfepy zeci şi zeci de mii de oameni au salutat prieteneşte pe solii poporului romín. Seara, guvernatorul statului Maharashtra a oferit un dineu în cinstea conducătorilor statului romín. SERGIU FARCAŞAN La sosire, pe aeroportul din Bombay (Telefoto : Agerpres) VIZITÎND CEL DE-AL IV-lea PAVILION DE MOSTRE Mmm ce calitatea şi camena Mare® sală a Expoziţiei economiei naţionala, care găzduieşte cel de-al 4-lea Pavilion de mostre, şi-a deschis porţile, dezvăluind privirilor miilor de vizitatori, sub cupola sa de oţel şi sticlă, o vastă grădină în care au răsărit florile fanteziei, bunului gust şi calităţii. Simbol al acestora, din oglinda tremurătoare a apei unui bazin circular se înalţă spre boltă o uriaşă floare metalică, suplu şi aurie. Prima şi cea mai copleşitoare impresie o produce vizitatorului larga desfăşurare a standurilor care, rînduite la parter şi de-a lungul celor trei nivele ale clădirii, înfăţişează prin mii şi mii de exponate, preocuparea celor ce produc şi desfac bunurile de larg consum de a traduce în viaţă sarcinile trasate de Congresul al lll-lea al partidului. Totodată, vizitatorul este plăcut impresionat de formele arhitectonice, de această amplă calotă sferică sub care s-ar putea adăposti un... bloc de cîteva etaje. Poate că într-un asemenea bloc ar încăpea numeroasele „interioare“ mobilate, care-i întîmpină pe vizitatori la parter. Ei întîlnesc pentru prima oară la un pavilion de mostre, produse ale industriei de mobile, remarcînd elegantele dormitoare și sufragerii, linia modernă a bibliotecilor și fotoliilor, rod al căutărilor creatoare ale colectivelor idirî întreprinderile Ministerului Economiei Forestiere. Completînd chestionarul oferit de unul dintre cei 166 ghizi ai Pavilionului, vizitatorul se va decide desigur cu greu să-și dea „votul“ în favoarea unuia sau altuia dintre exponatele de aici. Dar la oricare se va opri, va dori de bună seamă să le vadă cît mai curînd și în magazinele de desfacere la calitatea şi finisajul modelelor, precum şi în cantităţi corespunzătoare. Să urcăm cîteva trepte pînă la primul nivel, unde se află unul din cele mai îmbietoare sectoare ale Pavilionului: standurile produselor alimentare. Fiind o problemă de... gust, lăsăm la aprecierea vizitatorilor să stabilească o eventuală clasificare a exponatelor. Totuşi, vom aminti că în variata gamă de produse alimentare se găsesc aproximativ 100 de sorturi noi, prezentate într-o formă superioară atît în privinţa aspectului, cît şi a calităţii. Iţi atrag privirile vitrinele frigorifice în funcţiune, aprovizionate cu felurite preparate. Nu lipsesc nici proaspetele medaliate — vinurile din cele mai renumite podgorii. Oprindu-ne la standul cu conserve de legume şi fructe, ne-am amintit că toamna este anotimpul în care roadele livezilor şi grădinilor iau calea borcanelor şi cutiilor. Dar iată că la un pas mai departe te întîmpină ca în plină vară o vitrină cu... trufandale. Conservate prin frig, roşiile, prunele, ardeii, vinetele par abia culese. ION MARGINEANU PAUL DIACONESCU (Continuare în pag. IlI-a) In fața standurilor ca produs» metalo-Casnic». Admirînd eleganța modelelor de pantofi