Scînteia, decembrie 1962 (Anul 31, nr. 5729-5759)

1962-12-01 / nr. 5729

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI VA­L Anul XXXII Nr. 5729 Sîmbătă 1 decembrie 1962 6 PAGINI - 30 BANI Grijă pentru buna păstrare a utilajului agricol pe timp de iarnă în această toam­nă timpul priel­nic a permis să se lucreze din plin la executa­rea arăturilor a­­dînci. în nume­roase raioane a­­ceastă lucrare s-a făcut pe toate suprafeţele care se însămînţează în primăvară. La cîmp, în multe locuri lucrează şi acum un mare număr de tractoare. O serie de u­­tilaje sunt folosite pentru stropi­rile în livezi. Restul de maşini şi unelte agricole : semănători, grape, batoze, combine etc. au fost adu­se fie la sediul brigăzilor fie la atelierele din S.M.T. şi G.A.S. Experienţa mecanizatorilor şi a unităţilor fruntaşe dovedeşte că în perioada de iarnă, atenţia trebuie îndreptată spre revizuirea, repara­rea şi stocarea în cele mai bune condiţii a tractoarelor şi maşini­lor agricole. Numai aşa, odată în­ceput lucrul în cîmp, utilajele pot fi folosite fără întrerupere şi cu întreaga capacitate de lucru. Este un lucru cunoscut de mulţi meca­nizatori că maşinile nestocate cum trebuie se degradează mai mult decît atunci cînd funcţionează, în numeroase unităţi se a­­cordă atenţia cuvenită acestei pro­bleme. La S.M.T. Floreşti, regiunea Galaţi, deşi planul lucrărilor agri­cole de toamnă este realizat, au fost menţinute la cîmp toate trac­toarele în bună stare de funcţio­nare pentru executarea în conti­nuare a ogoarelor astfel încît nici un petec de păm­înt să nu răm­înă nearat. Restul maşinilor agricole au fost transportate la sediul S.M.T. , unde, curăţite, unse, şi stocate în bune condiţii îşi aşteaptă rîndul la reparat. O parte din maşini şi utilaje cu sape, grape cu discuri etc., care necesită doar mici revizii, au fost stocate la sediile permanen­te ale brigăzilor de tractoare, întru­­cît parcul de tractoare şi maşini al staţiunii a crescut mult faţă de anul trecut, conducerea staţiu­nii a luat înilrier­­pentru­ m­ă­­rirea spaţiilor de reparaţii prin a­­menajarea unor remize. Atelierul mecanic şi celelalte spaţii au fost pregătite în aşa fel încît muncitorii să aibă condiţii bune de lucru : s-a extins reţeaua de încălzire centrală, au fost confecţionate rafturi şi bancuri de lucru, dispozitive ajută­toare. Zilele trecute la S.M.T. Adjud, regiunea Bacău, a avut loc un schimb de experienţă cu celelalte S.M.T. din regiune unde s-au dis­cutat probleme legate de buna în­grijire a maşinilor agricole. Realizări însemnate în această di­recţie au obţinut şi alte S.M.T. şi G.A.S. Maşinile care nu sunt folo­site în cîmp au fost stocate cu grijă. Nu peste tot se acordă însă atenţia cuvenită păstrării utilajului agricol, în unele unităţi din re­giunea Banat, de pildă, zăpada a surprins pe cîmp utilaje care nu erau folosite. Ţinînd seama că timpul este înaintat, trebuie luate măsuri pentru ca toate utilajele care nu sînt folosite la executarea arăturilor adînci sau la alte lu­crări să fie aduse de pe cîmp la centrul S.M.T., G.A.S. ori la sediul brigăzilor permanente de tractoare. O mare atenţie trebuie acordată stocării maşinilor în parcuri spe­cial amenajate ca şi în spaţiile de adăpostire pentru a se evita degra­darea utilajelor, respectîndu-se în­tocmai instrucţiunile Consiliului Superior al Agriculturii şi normele tehnice în vigoare. Cauciucurile, furtunele de la tractoare, curelele de la combine şi batoze, acumula­torii, magnetourile, bujiile etc. sunt piese delicate care se păstrează bine numai în spaţii corespunză­toare, ferite de umezeală, de ac­ţiunea îngheţului şi dezgheţului etc. în această perioadă se desfăşoară şi lucrările de reparaţii la tractoare şi maşini agricole. Nu de mult, Consiliul Superior al Agriculturii a trimis instrucţiuni" privind organi­zarea şi executarea de către S.M.T.-uri a reparaţiilor. Organi­­zînd cit mai bine munca, folosind din plin timpul de lucru, conduce­rile S.M.T. şi G.A.S., toţi mecaniza­torii au datoria să se ocupe cu cea mai mare răspundere de termina­rea la timp şi de calitatea repara­ţiilor. Este necesar să se respecte indi­caţiile date cu prilejul schimbului de experienţă organizat la S.M.T. Urziceni cu reprezentanţi ai tutu­ror staţiunilor de maşini şi trac­toare din ţară, privind organizarea procesului de reparaţii în ateliere. ... Organizaţiile de­ partid d­in­­G.A.S.­­şi S.M.T. sunt chemate să desfă­şoare o intensă muncă politică pentru educarea tractoriştilor în spiritul grijii faţă de maşinile care le-au fost încredinţate, îndemnîn­­du-i să se preocupe de repararea la timp şi de calitate, a întregului utilaj, de buna lui păstrare pe timpul iernii. Cu tractoare şi ma­şini agricole bine puse la punct; lucrările se vor face la vreme şi bine, ceea ce va asigura o recoltă bogată. La Consiliul agricol regional Ploieşti Consfătuire privind creşterea animalelor PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“). — Consiliul agricol regional a organi­zat la Ploieşti o consfătuire privind măsurile care trebuie luate pentru dezvoltarea creşterii animalelor în gospodăriile de stat şi colective din regiune. Au luat parte peste 200 ingineri şi tehnicieni zootehnici din gospodăriile colective şi de stat, medici veterinari, preşedinţi de gos­podării colective. Anul acesta planul cumpărărilor de animale în unităţile agricole so­cialiste din regiunea Ploieşti a fost îndeplinit şi depăşit. Gospodăriile colective au cumpărat pînă acum 19 307 vaci şi viţele, peste 36 000 oi. Efectivul de taurine prevăzut pînă la sfîrşitul acestui an va fi depăşit simţitor. A fost scoasă în evidenţă experienţa gospodăriilor de stat Răzvad, Dulbanu, Cîndeşti, a gos­podăriilor colective din Amaru, Baba Ana, Bogza, Rubla, Smeeni şi din alte comune care au obţinut Instalaţia de distilare atmos­ferică în vid de la Rafinăria Teleajen, succese importante în dezvoltarea creşterii animalelor şi sporirea pro­ducţiei de lapte, carne şi ouă. Pe baza discuţiilor participanţi­lor la consfătuire a fost întocmit un plan de măsuri. S-a hotărît ca în fiecare gospodărie să se întocmea­scă pe baza furajelor existente, ra­ţii judicioase care să fie aplicate de către toţi crescătorii de animale. S-au prevăzut măsuri pentru termi­narea grabnică a adăposturilor de animale, pentru curăţirea şi îngră­­şarea păşunilor şi fîneţelor. Curs de perfecţionare în fabrică La fabrica de antibiotice din Iaşi s-a deschis zilele acestea un curs de perfecţionare cu o durată de 7 luni. Cursul va fi frecventat pe serii de întregul personal tehnico-ingineresc al întreprinderii. Prima serie este alcătuită din 30 de tehnicieni şi in­gineri. Lecţiile, predate de medici, biologi, chimişti şi farmacişti din învăţămîntul superior din Bucu­reşti şi Iaşi, au menirea să infor­meze pe cursanţi asupra celor mai noi metode folosite în domeniul fa­bricării antibioticelor şi folosirii lor în terapeutică. (Agerpres) Noi cămine culturale VIŞEU fcoresp. „Sointei­"). — In co­muna Săcel, raionul Vişeu, a fost dat în folosinţă un nou cămin cultural. Căminul are o sală de spectacole cu 500 locuri, un club, bibliotecă şi o sală de repetiţii pentru artiştii amatori. Construcţia cămi­nului s-a făcu prin contribuţia voluntară a cetăţenilor. Recent în raionul Vişeu au mai fost date în folosinţă alte trei cămine culturale în comunele Ruscova, Vişeu de Jos, Vişeu de Mijloc. TELEGRAMĂ Preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme a R.P.D. Coreene, Toi En Ghen, şi preşedintele Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene, Kim Ir Sen, au trimis o telegramă de răspuns tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Ro­mâne, şi Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romíné, prin care mulţumesc pentru felicitările ce le-au fost a­­dresate cu prilejul realegerii lor în posturile de preşedinte al Prezidiu­lui Adunării Populare Supreme a R.P.D. Coreene şi preşedinte al Cabi­netului de Miniștri al R.P.D. Coreene. PETRE DIMA activist de partid COLECTIVIŞTII ÎNVAŢĂ Consiliul agricol raional Rm. Vîlcea a luat măsuri din timp pentru pregătirea şi buna desfăşurare a învăţămintului agro­zootehnic. In gospodăriile colective din raion s-au organizat 42 de cercuri. In cadrul căminelor culturale se vor ţine 23 de cicluri de conferinţe. La cercurile pentru cultura plantel­or de cîmp, legu­micole şi pomicole sînt înscrişi 1954 de cursanţi. Pînă la data de 16 noiembrie s-au deschis toate cercurile, iar la unele s-au predat 4 şi chiar 5 lecţii. La cercul de cultura plantelor de cîmp din gospodăria colectivă din comuna Bu­­lela s-au predat un număr de 4 lecţii, iar la cercul pomicol — 3 lecţii. ALEXANDRU REZEA muncitor PENTRU BUNA IERNARE A ANIMALELOR Gospodăria colectivă „23 August“­­din comuna Foeni, raionul Timişoara, a dez­voltat mult în acest an sectorul zooteh­nic obținînd pe această cale venituri mari. Bilanţ rodnic Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Uzina de mecanică fină din Capitală au încheiat primele 11 luni cu însemnate depăşiri de plan. în cursul aces­tui an, metalurgiştii uzinei au obţinut bune rezultate în îmbunătăţirea calităţii produselor. Unele sorti­mente cum ar fi tensiometrul arterial, comparatoa­rele etc. au fost realizate la un înalt nivel calitativ. în urma tipizării reperelor de la mecanismele mai multor tipuri de manometre, înlocuirii opera­ţiilor de presare a unor repere prin turnarea lor în cochile sub presiune, a fost redus simţitor consumul specific de materiale la fabricarea manometrelor ; preţul de cost al acestor produse este în acest an cu circa 18 la sută mai mic faţă de 1959. O nouă policlinică DOROHOI (coresp. „Scîn­­teii"). — La Dorohoi, con­structorii au dat în folosință un nou local pentru poli­clinică. Policlinica are 10 cabinete : interne, chirur­gie, stomatologie, radiolo­gie, fizioterapie și altele. Este înzestrată cu mobilier și aparatură modernă. Noua unitate sanitară are o ca­pacitate zilnică de consul­tare de 500—600 pacienţi şi va contribui la îmbună­tăţirea asistenţei medicale din oraşul şi raionul Doro­hoi. în ultimii 3 ani au mai fost date în folosinţă poli­clinici noi în oraşele Su­ceava, Gura Humorului şi în comuna Săveni. Depunători la C.E.C. BÎRLAD (coresp. „Scînteii”). In săptămîna economiilor, peste 500 de salariaţi de la fabrica de rul­menţi din Bîrlad au devenit depu­nători la C.E.C. In felul acesta, pes­te 90 la sută din numărul muncito­rilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor fabricii sînt posesori ai libretelor C.E.C. Scrisori din ARĂTURI APINCI PE ÎNTREAGA SUPRAFAŢĂ Gospodăriile colective din raionul Fe­teşti, ajutate de mecanizatorii de la S.M.T. Ţăndărei, Făcăeni şi Jegălia, au terminat arăturile adinei pe întreaga su­prafaţă planificată, de aproape 54 000 ha. La gospodăria colectivă din Săveni au fost arate peste 3 200 ha, iar la cea din Su­­diti — 2 300 ha. Odată cu arăturile adinei, colectiviştii au încorporat sub brazdă, pe o mare suprafaţă de teren ce va fi insămintată in primăvară cu po­rumb, mari cantităţi de gunoi de grajd. , Fruntaşe la această lucrare sint şi­ cris­­podăriiie efe stat Bordușahi, Baraga,,u, Fetești etc., care au terminat de atat suprafețele pla­nificate. Gospodăria are acum peste 563 bovine, (din care 200 vaci cu lapte) , 500 oi, 1 156 porci (din care 182 scroafe pen­tru prăsilă) și peste 2 700 păsări. Anul acesta gospodăria a realizat din secto­rul zootehnic un venit de 700 000 lei. Pentru buna iernare a animalelor, bri­gada de constructori munceşte de zor la ridicarea unui nou saivan pentru oi, pe care îl va da în curînd in folosinţă. De asemenea, se curăţă grajdurile, maternităţile pentru scroafe, îngrăşătoriile pentru porci, reparindu-se uşile, geamurile, jgheaburile din interio­rul grajdurilor. Pe lingă aceste lucrări au fost am-naiate, o lăptărie și o b­ameră ’zrrtrti ,„brc. eârr*pi­rc., rcetSrirtater-In vederea pregătirii hranei animistelor, se amenajează o moară cu ciocane. IONEL BOGDAN colectivist Premiere teatrale . Teatrul „C. I. Nottara“a pre­zentat în premieră spectacolul cu piesa „Am fost fiul lui" de N. Ru­­sev. Regia aparţine Sandei Manu, iar scenografia este semnată de Tody Constantinescu. 9 Pe scena Teatrului Naţional din Cluj a fost prezentată comedia „Generalul şi nebunul“ de Angelo Wagenstein. Regia aparţine lui Victor Tudor Popa. Iubitori de drumeţie Tot mai mulţi mineri din Valea Jiu­lui au îndrăgit turismul. Iubitorii de drumeţie îşi petrec zilele de odihnă vi­­zitînd diferite oraşe sau făcînd excursii în locuri pitoreşti din ţară. De la în­ceputul anului şi pînă acum, peste 6 000 de mineri din acest bazin carbonifer au plecat în excursii organizate în gru­puri. Ei au vizitat, printre altele oraşe­le Bucureşti, Braşov, Timişoara, Plo­ieşti şi Hunedoara. La recoltatul stufului CONSTANŢA (coresp. „Scînteii"). — In toate punc­tele Deltei se desfăşoară campania de recoltare a stufului. Pînă acum au şi fost recoltate peste 26 000 tone stuf. întreprinderile stuficole Sulina, Pardina şi Rusca au recoltat cele mai mari cantităţi. Pentru creşterea productivităţii muncii în toate punctele de recoltare au fost luate o serie de măsuri tehnico­­organizatorice. Bunăoară la întreprinderea Rusca s-a organizat o coloană specială prin care au fost mecanizate toate lucrările începînd de la tăiere şi pînă la depozitare. Pentru grăbirea lucrărilor de presare au fost introduse 3 piese mecanice. DE PISTI HOTARE U THANT A FOST DESEMNAT SECRETAR GENERAL AL O.N.U. La recomandarea unanimă a Consiliului de Securitate Adunarea Generală a O.N.U. a numit pe U Thant ca secretar general al O.N.U. pînă în noiem­brie 1936. (Telegrama la pag. VI-a). .. MINISTRUL DE RĂZBOI VEST-GERMAN, Strauss, a de­clarat la 30 noiembrie că a hotărît să renunţe de a participa la viitorul guvern. „Renunţarea“ lui Strauss şi faptul că fracţiunea bavareză a partidului lui Ade­nauer s-a declarat de acord să participe la guvern fără a mai încerca să-şi impună ca ministru pe liderul compromis reprezintă o înfrângere pentru politica dusă pînă acum ele cancelarul Adenauer şi de oamenii săi. COMISIA BALCANICA A U.N.E.S.C.O. a aprobat pro­punerea R. P. Române de sprijinire de către U.N.E.S.C.O. a activităţilor culturale balcanice şi crearea unei aso­ciaţii internaţionale de studii balcanice. NOI ARESTĂRI DE ZIARIŞTI IN COREEA DE SUD. Autorităţile militare au arestat pe Cian Ki Ian, editorul ziarului „Hanguk Ilbo“ şi pe trei colaboratori ai acestui ziar. Arestaţii sunt acuzaţi că au publicat materiale ca­lomnioase la adresa guvernanţilor militari ai ţării. Ei sunt ameninţaţi cu 10 ani de închisoare. CAMERA DEPUTAŢILOR din Italia a adoptat un de­cret care instituie o comisie pentru anchetarea activi­tăţii asociaţiei teroriste „Man­a“. IN ORAŞUL MARRAKESH (Maroc) se va întruni la 17 decembrie comisia politică a ţărilor membre ale Cartei de la Casablanca. Reuniunea, care se va desfăşura la nivelul şefilor de state, urmează să discute situaţia internaţională actuală şi problemele luptei de elibe­rare din Africa ORGANELE SECURITĂŢII DIN YEMEN au arestat 50 de persoane din reţeaua de spionaj a Arabiei Saudite, a autorităţilor engleze din Aden şi a autorităţilor fran­ceze din Djibouti (Somalia franceză). CONGRESUL BRAZILIAN a acordat la 29 noiembrie votul de învestitură, guvernului condus de primul mi­nistru Hermes Lima. IN IRAK a sosit primul grup de specia­lişti sovietici pentru acordarea de ajutor tehnic în efectuarea lucră­rilor de prospectări şi proiectări, reconstrucţia sisteme­lor de irigaţii şi de drenaj a pămînturilor irigabile din Irakul de sud, pe o suprafaţă de aproximativ 1 milion hectare. „LUNA CADOURILOR." Iarna a poposit în Capitală, lăsîndu-ş­i deocamdată primii fulgi doar în... vitrinele m­agazi­­nelor. De ieri, fulgii de vară care împodobesc şi vestmintele lui Moş Gerilă, sunt prezenţi în vi­trinele magazinelor. Motivul ? Tradiţionala „Lună a cadouri­lor". Reţeaua comercială a Capitalei a făcut pregătiri deosebite în a­­cest scop. Magazinele vor oferi cumpărătorilor o mare varietate de sortimente, acordând, fireşte, atenţie articolelor de­ sezon : sute de mii de globuri pentru brad, de luminări şi clame, be­teală, steluţe-artificii şi altele. Li se adaugă cantităţi sporite de dulciuri. Cei 180 000 de brazi — care în luna decembrie vor fi puşi în vînzare printr-un număr de a­­proape 200 de centre — vor avea astfel la dispoziţie cantităţi în­destulătoare de podoabe şi dul­ciuri. Magazinele Bucureştiului au pregătit, uşurînd sarcina cum­părătorilor, pachete gata amba­late cu cadouri. Ele cuprind, mai ales, articole de marochinărie, galanterie, tricotaje, parfumerie şi cosmetică. 51 de unităţi ali­mentare pregătesc coşuleţe de cadouri cu dulciuri, băuturi, cio­colată, etc. Expoziţiile cu vînzare, care au fost apreciate de public, vor fi mult mai numeroase în această lună. Ele vor fi organizate în 41 de unităţi cu produse industriale, în 26 de unităţi cu produse ali­mentare, în 80 de cofetării şi pa­tiserii şi în 60 de restaurante şi bufete. In încheiere, o veste mult aşteptată de cei mici, orăşelele copiilor îşi vor deschide din nou porţile în Piaţa Republicii, în Parcul Obor, în faţa cinemato­grafului „înfrăţirea între po­poare" şi în alte locuri din Ca­pitală. Odată cu ele se vor ame­naja, în diferite puncte ale ora­şului , bazare destinate micilor cumpărători, pe străzile Lip­scani şi Izvor, în grădinile res­taurantelor „Rustica“, „Grădi­niţa", terasa „Primăverii" etc. A­­ceste bazare, în care copiii vor găsi de la articole de îmbrăcă­minte, la cărţi, jucării şi dulciuri, îşi vor începe activitatea în a doua decadă a lunii decembrie. Ca de obicei, „Luna cadouri­lor" va fi şi anul acesta luna sur­prizelor. Moş Gerilă şi-a început activitatea. D. M. (Continuare în pag. II-a) Din experienţa constructorilor de locuinţe din Constanţa Construim cu cofraje glisante In ultimii ani, pe unele şantiere de locuinţe din Constanţa, Bucureşti, Oneşti, Cluj au început să fie folosite la construcţia blocurilor înalte, cofrajele glisante. Această metodă şi-a dovedit în scurt timp eficacitatea, fapt care face ca şi alte colective de constructori să se intereseze de avantajele ei, de modul cum este folosită. Recent, un grup de con­structori din Hunedoara şi Reşiţa ne-au solicitat să redăm în ziar experienţa unei întreprinderi care execută construcţii de locuinţe cu ajutorul cofra­­jelor glisante. Ne-am adresat conducerii întreprin­derii nr. 1 a Trustului de construcţii edilitare şi hidrotehnice din Constanţa. Construcţia blocurilor prin turna­rea pereţilor de beton cu ajutorul cofrajelor glisante a început în ora­şul nostru în 1961. Această metodă a dus la creşterea productivităţii muncii, a creat posibilităţi mai largi pentru mecanizarea lucrărilor. Pri­mul bloc glisat în Constanţa a fost blocul turn cu 11 nivele (B 5) din cartierul gării. Ridicarea structurii lui de rezistenţă a durat 19 zile. Ul­terior, ca urmare a măsurilor luate, a specializării cadrelor tehnice şi e­­chipelor de muncitori, acest timp s-a redus — la celelalte blocuri asemănătoare — la 14 zile. Prin folosirea co­frajelor glisante am reuşit să asigurăm un ritm de lu­cru mai susţinut, să scur­tăm durata de execuţie; numărul de ore pe apar­tament efectuate de mun­citori este mai redus decît în cazul aplicării altor so­luţii de construcţie. La blocurile ridicate pînă a­­cum timpul de execuţie pe un apartament este în me­die, cu aproape 400 de ore mai mic faţă de sistemul „fagure“. Ce măsuri am luat pen­tru aplicarea cu succes a acestei metode avansate de construcţie? Ca orice me­todă nouă, ea trebuia stu­diată, însuşită temeinic. Am cercetat documentaţia de specialitate şi, pe baza ei, am construit un bloc ex­perimental cu 5 nivele, fă­­cînd cum s-ar spune o „şcoală“ de însuşire a noii metode. Ne-am dat astfel seama mai bine despre ceea ce trebuie făcut. Pentru a obţine pe şan­tiere o productivitate a muncii mai ridicată, am dat în primul rînd atenţie or­ganizării muncii, avînd în acelaşi timp grijă de pregătirea anumitor condiţii cerute de folosirea cofraje­lor glisante. Locurile de muncă au fost organizate în aşa fel încît să nu existe întreruperi în procesul tehno­logic — întreruperi care, în cazul folosirii cofrajelor glisante, nu sunt admise. S-au organizat două schim­buri, fiecare condus de cite un mai­stru ca şef de tură şi cu un inginer, bine pregătit din punct de vedere profesional. Am format echipe mari din cei mai buni muncitori. In­tr-un schimb au lucrat aproximativ 30 betonişti, 25 fierari, 15 dulgheri, 15 zidari, mecanici pentru utilaje, e­­lectricieni etc. (In prezent numărul lor e mai redus). Aceste echipe au fost împărţite pe sectoare de lucru stabilindu-se concret ce au de făcut. Pentru coordonarea activităţii ce­lor două schimburi, la fiecare bloc există un caiet în care se trec zil­nic realizările, înălţimea glisată pe schimb, numărul muncitorilor pe e­­chipe. Pe baza acestor însemnări se stabilesc lucrările pe care le are de executat schimbul următor. Se asi­gură astfel o continuitate în muncă, se evită anumite scăpări de la un schimb la altul. în timpul glisării se urmărește îndeaproape presarea betonului în cofraje şi mai ales ver­ticalitatea cofrajului pentru reduce­rea la maximum a grosimii tencuie­lilor. In această privinţă putem spu­ne că datorită specializării persona­lului tehnic şi a muncitorilor, aba­terile de la verticală au scăzut sub limitele admise, înainte de începe-­ rea glisării au fost organizate con­ferinţe, discuţii, s-au ţinut lecţii privind noua metodă. La glisarea tu­turor blocurilor a fost folosit ace­laşi personal tehnico-ingineresc şi aceleaşi echipe de muncitori, fapt care a dus la specializarea lor în executarea diferitelor operaţii. Mecanizarea lucrărilor a stat în a­­tenţia noastră. Am folosit o macara turn ZB 45 şi două seturi de insta­laţii de glisare fabricate de Trustul de utilaj greu din Capitală. La ter­minarea glisării unui bloc macaraua este mutată la următorul bloc, folosindu-se drumul cel mai scurt. Ridicarea pe verticală a materiale­lor după glisare şi în timpul finisajelor s-a efec­tuat cu ajutorul unui bob, şi, uneori, pentru a asigura o productivitate mai ridi­cată, cu două boburi. A­­cestea sunt prevăzute şi cu scări de acces la etaje, împrejmuite cu plasă de sîrmă, respectîndu-se toa­te normele de tehnica secu­rităţii muncii. Betoanele sunt preparate la o staţie centrală a şan­tierului, după reţete date de laboratorul întreprinde­rii în funcţie de probele preliminare de constatare a rezistenţei betonului. La construcţia blocurilor cu ajutorul cofrajelor gli­sante s-au putut utiliza pe scară mai largă diferite e­­lemente prefabricate şi ma­teriale noi. în felul acesta s-a scurtat şi durata de e­­xecuţie a diferitelor lu­crări. Planşeele la blocurile glisate s-au executat din dulapi de beton armat pre­­comprimat, peste care s-a turnat un strat de beton slab armat de 3 cm. Montarea dulapilor precompri­­maţi, suprabetonarea lor se execută în circa o lună de zile. S-a redus totodată cu mult şi consumul de HORAŢIU CONSTANTINESCU inginer şef al întreprinderii nr. 1 a T.C.E.H. — Constanţa Se apropie de sfârşit glisarea unui nou bloc. (Foto : M. Andreescu) In regiunea Bacău 36 944 000 lei economii peste plan BACĂU (red. ziarului „Steagul roşu").­­ Colectivele de muncă din regiunea Bacău şi-au luat la începu­tul acestui an însufleţite angaja­mente privind realizarea de econo­mii şi beneficii peste plan. Măsurile tehnico-organizatorice, cît şi entu­ziasta întrecere socialistă desfăşu­rată, au făcut ca la capătul celor 10 luni din acest an pe întreaga regiune Bacău să se realizeze peste plan e­­conomii însumînd 36 944 000 lei, pre­cum şi 39 674 000 lei beneficii peste plan. Rezultatele cele mai bune le-au obţinut colectivele de muncă de la fabrica de ţevi din Roman, uzina de fire şi fibre sintetice Săvineşti, rafi­năria Oneşti, fabrica de postav din Buhuşi, I.C.H. Bistriţa, întreprinde­rea regională de electricitate, Termo­centrala Borzeşti şi altele.

Next