Scînteia, decembrie 1962 (Anul 31, nr. 5729-5759)
1962-12-01 / nr. 5729
Pag. 2 di**, fictivitfltgfl cwgcmizaliiCirr de partid. INSTRUIREA PETROŞENI (coresp. „Scîn-NOILOR BIROURI teii"). — La Petroşeni a început instruirea noilor bi org«u«iiior ss t °ssr £ Ce BAZA partid din întreprinderile şi instituţiile Văii Jiului. Instruirea se face pe baza unui plan elaborat de Comitetul orăşenesc de partid Petroşeni. Pentru secretarii organizaţiilor de bază şi ai comitetelor de partid de la exploatările miniere şi celelalte întreprinderi sunt prevăzute 7 teme privind politica partidului nostru în domeniul industrializării socialiste a ţării, rolul muncii politice de masă în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor economice. Alte teme se referă la problema ale vieţii interne de partid. Printre acestea sunt : munca organizaţiilor de bază pentru întărirea rînduiiilor partidului şi educarea marxist-feninistă a membrilor şi candidaţilor de partid, conducerea organizaţiilor de masă de către partid, planificarea muncii birourilor organizaţiilor de bază etc. In faţa noilor organe alese se vor face expuneri legate de sarcinile organizaţiilor de bază pentru realizarea planului de producţie pe 1963, despre exercitarea dreptului de control al organizaţiilor de partid asupra conducerii tehnico-administrative, întărirea disciplinei în producţie, ridicarea calificării minerilor şi altele. Instruirea se vă face diferenţiat pe ramuri de producţie. Expunerile vor fi ţinute de secretari şi alţi membri ai comitetului orăşenesc de partid, de specialişti bine pregătiţi. ÎNVATAMÎNTUL GALAŢI (coresp. „Sein- Animi a cate teii”). —in organizaţiile de DE PARTID LA SA. E ţară din gospodăriile colective, gospodăriile de stat şi S.M.T.-urile din raionul Galaţi au fost deschise 188 de cercuri şi cursuri de învăţămînt de partid, în ele au fost cuprinşi toţi membrii şi candidaţii de partid. De asemenea, au fost încadraţi 1 470 de tovarăşi din activul fără de partid. Cabinetul de partid a pregătit temeinic şi din timp pe propagandişti. La primele lecţii au fost prezenţi aproape toţi cursanţii. Lecţiile ţinute la cursurile serale din G.A.C, Vameş şi G.A.C. Unirea dinn comuna Piscu au fost strîns legate de sarcinile concrete care stau în faţa acestor urtităţi. Propagandiştii au insistat asupra problemelor mai grele din lecții, ajutîndu-i pe cursanți să le înțeleagă cît mai bine. CU SPRIJINUL. SUCEAVA (coresp. „Scîn-GRUPEI teii"). — La punctul Cireșe PAST’D șuii din sectorul de exploatare forestieră Vorbneț al I. F. Frasin lucrează brigadă complexă condusă de comunistul Vasile Ungureanu. In cadrul brigăzii a fost organizată o grupă de partid compusă din 6 membri şi candidaţi de partid. Zilele trecute la propunerea grupei de partid a avut loc o consfătuire cu toţi muncitorii din brigadă, unde s-au purtat discuţii pe tema: cum să gospodărim mai bine masă lemnoasă. Cu acest prilej s-au scos în evidență unele aspecte din primele zile de muncă. S-a constatat că finii muncitori nu acordă suficientă atenție respectării normelor tehnice de exploatare. Pe bază unui calcul întocmit s-a arătat că numai la un arbore care în loc să fie doborît pe curba de nivel este doborît la vale și capătă o ruptură, se pierd circa 20 —40 dmc. In urma calculelor făcute şi a discuțiilor purtate, muncitorii din brigada de la Cireşul s-au angajat să îmbunătăţească indicele de utilizare la răşinoase cu 0,8 la sută, iar la făg cu 2 la sută şi să dea în plus, din aceeaşi masă lemnoasă, 120 mc buşteni de răşinoase şi foioase. CRESC RÎNDURILE SLOBOZIA (trimisul ORGANIZAŢIEI „Scînteii"). — Organizaţia DE BAZĂ de bază din gospodăria colectivă „Tuppuri Noi” Cosîmbeşti, raionul Slobozia, şi-a sporit rîndurile. Constantin Botoşaru, Stan P. Mihail şi Constantin Sterian, din brigăzile de cîmp, Ştefan Cristian, unul din cei mai buni mulgători, Niţa Pareschiv şi Iosif Paraschiv, îngrijitori de viţei, Neli Movilă, conductor de atelaje şi alţi 4 colectivişti fruntaşi au fost primiţi, în ultimul timp, în rîndul candidaţilor de partid. întărirea organizaţiei de bază a influenţat în bine activitatea ei în conducerea treburilor din gospodărie. Comuniştii repartizaţi în toate locurile de muncă au contribuit la creşterea rolului organizaţiei de bază în antrenarea colectiviştilor la lupta pentru obţinerea de producţii sporite. Colectiviştii din Cosîmbeşti au realizat în acest an un venit bănesc de peste 3 400 000 lei SCII TEIA ntr-o secție a fabricii de produse lactate de la Cristurul Secuiesc. De unde să colectăm fier secies ?" 11 In legătură cu nota ,,De unde să colectăm fier vechi?" apăruta în ziarul „Scînteia” nr. 5706, Direcţia regională a navigaţiei civile — Constanţa ne răspunde următoarele: „Au fost luate imediat măsuri de verificare în teren a celor semnalate. S-a întocmit un plan de acţiune cu responsabilităţi şi termene precise pentru colectarea fierului vechi găsit şi de predare a lui la I.C.M. Astfel, în perioada 1—20 noiembrie a.c. s-a predat la I.C.M. — Constanţa cantitatea de 103 tone fier vechi provenit din colectări şi ranfluări de epave. In ceea ce priveşte locotractorul amintit, s-au făcut imediat forme de casare care au fost înaintate forului nostru tutelar, urmînd ca la sosirea aprobării să fie imediat predat. Au fost luate măsuri ca responsabilul cu colectarea fierului vechi,itu Ion, să centralizeze situaţiile pe Direcţie şi să raporteze zilnic la Direcţia navigaţiei civile cantităţile de fier vechi ce se predau I.C.M. confecţiei, cît şi al armonizării culorilor între stofă şi garnituri, precum şi al materialelor auxiliare : nasturi, căptuşeli, catarame etc.”. La redacţie s-a primit şi răspunsul conducerii fabricii de tricotaje din Oradea. Recunoscînd justeţea criticilor aduse cu privire la coloritul nepotrivit al Unor costumăşe pentru Copii, fabrica sesizează, în acelaşi timp, faptul că întreprinderile „Industria lînei‘‘-Timişoara şi filatura „Dorobanţul"-Ploieşti livrează fire filate neomogen. Din această cauză, firele nu pot fi întotdeauna vopsite în culori potrivite, mai ales deschise. în concluzie se arată că „se vor lua măsuri că firele de lină în amestec ce pot fi vopsite în asemenea culori să fie întrebuinţate pentru articole de copii”. Au mai răspuns redacţiei: Direcţia generală industrială pielărie, încălţăminte şi cauciuc din M.I.U., întreprinderea comerţului Cu ridicata pentru textile-încălţăminte- Bucureşti I.C.S. ,Romaria". Prin acest din urmă răspuns sîntem informaţi, între altele, asupra următoarelor măsuri ■ a fost trimis un delegat la fabrica din Craiova pentru a urgenta livrarea mărfurilor restante, îndeosebi la paltoane în culorile solicitate. în acelaşi timp, s-a dat sarcină colectivului care contractează mărfurile pentru 1963 să dea o atenţie deosebită articolelor de copii, punîndu-se un accent deosebit pe calitatea şi coloritul acestora. „Considerăm însă — se arată în încheiere — că este necesar ca fabricile de ţesături să acorde o mai mare atenţie producerii unor modele potrivite pentru copii”, întrecerea artiştilor amatori PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“).“ In regiunea Ploieşti se desfăşoară cel de al doilea concurs regional al formaţiilor artistice de amatori din întreprinderi, cooperaţia meşteşugărească şi de la sate. La faza finală care a început ieri participă cele mai bune formaţii artistice — echipe de dansuri, brigăzi artistice de agitaţie, orchestre, formaţii corale — selecţionate în etapa anterioară. întrecerile finale se desfăşoară în mai multe centre: Pucioasa, Breaza, Tîrgovişte, Rîmnicul Sărat, Buzău şi Ploieşti. „Articole pentru copii" In urma publicării în ziarul „Scînteia“ nr. 5 700 a unui articol cu titlul de mai sus, în care erau criticate unele deficienţe din sectorul produselor pentru copii, Direcţia generală a industriei tricotajelor şi confecţiilor din M.I.U. ne răspunde între altele : Producţia articolelor pentru copii constituie pentru Direcţia noastră generală o preocupare permanentă, care se reflectă în creşterea volumului producţiei, lărgirea sortimentelor şi a numărului de modele puse în fabricaţie, precum şi în îmbunătăţirea calităţii produselor. Astfel, în anul 1962 întreprinderile au produs peste 1 009 modele noi de confecţii şi tricotaje pentru copii, iar colecţiile elaborate numai pentru semestrul 1.1963 cuprind 494 modele noi de confecţii şi 753 modele noi de tricotaje“. In răspuns se mai arată : „In general, comenzile la paltoane pentru copii s-au axat pe ţesături groase, deşi industria a prezentat la contractare şi alte ţesături. E adevărat că pentru această grupă de produse ţesăturile nu sunt suficient de variate, spre a înlătura această deficienţă s-a organizat o consfătuire la care au participat creatori din sectorul de confecţii şi lină, în cadrul căreia s-a hotărît ca în activitatea de creaţie a ţesăturilor tip lînă să se acorde o atenţie deosebită lărgirii gamei de articole pentru copii ; ea se va reflecta în producţia anului 1963, întocmai cum se arată în articol, şi tehnicienii noştri au constatat în producţie unele deficienţe privind folosirea garniturilor, ceea ce influenţează negativ aspectul produselor finite. Pentru eliminarea acestor deficienţe se vor lua măsuri ca pentru contractările pentru semestrul 1.1963 să se întocmească o cartelă cu combinaţiile de culori adecvate între garnituri şi culoarea ţesăturii de fond. Considerăm că problemele ridicate în articol constituie un sprijin şi vor servi la îmbunătăţirea activităţii de viitor a sectorului nostru”. A răspuns ziarului şi conducerea Fabricii de confecţii din Craiova, care arată, între altele : „Socotim cu totul justificată critica privind combinaţiile de culori la paltoanele de fete. Pentru înlăturarea deficienţelor semnalate, conducerea fabricii a luat o serie de măsuri cum sunt: întărirea compartimentului de recepţie, înfiinţarea unui colectiv tehnic care să avizeze asupra definitivării creaţiei atît sub aspectul Un proiectant şi Informaţia, sau mai bine spus aprecierea, avea o sursă sigură şi autorizată. Cei trei oameni — un strungar, un maistru şi un tehnician — care se aflau la secretarul Comitetului de partid al uzinelor „Independenţa” din Sibiu declarată, împreună cu secretarul, că inginerul proiectant Nicolae Adi este unul dintre cei mai buni şi mai statornici prieteni ai tehnicii noi şi că nu-i altul mai potrivit pentru un interviu, dintre cei ce lucrează în lumea planşetelor şi a foilor de cale. Nicolae Adi... Numele acesta ne reamintea un inginer între două virste, trimis de uzina sibiartă, ca reprezentant al său, la o consfătuire a elter de proiectanţi, constructori de maşini şi utilaje, organizată la Braşov în toamnă anului trecut. Erau de faţă atunci şi oameni vîrstnici, încărunţiţi cu rigla de calcul în mină, care au găsit cu cale să ridice capul şi să asculte atent ce spune oaspetele din Sibiu. Vorbind despre rolul şi răspunderea proiectantului azi, în condiţiile producţiei moderne, ale avîntului tehnicii şi ştiinţei, acest inginer îşi expunea amănunţit părerile în legătură cu modalitatea îmbunătăţirii muncii de proiectare în întreprinderile constructoare de maşini din regiune. Acum, îl vedeam pentru a doua oară. De data aceasta în uzină, în lumea preocupărilor lui. — încep prin a face 0 observaţie — spune tovarăşul Adi. — Cred că proiectantul trebuie să fie mai înainte... tehnolog. Recunosc, la început nu am înţeles aici necesitatea. Cină am venit în uzină, în 1954, am fost trimis să lucrez ca tehnolog în secţia mecanică. Asta m-a ajutat mai tîrziu, la planşetă. Cunoşteam bine posibilităţile tehnologice ale uzinei şi puteam să stabilesc soluţia constructivă în raport, cu condiţiile de fabricaţie pe care le aveam. După cum se vede — adăugă el, arătîndu-mi un proiect în care chiar şi un ochi neformat putea deosebi cazane şi un păienjeniş de conducte — lucrăm la proiectarea unor utilaje chimice. Este un sector în care uzina noastră face progrese mari de la an la an In 1950, doar 15 proiectanţi lucrau pentru chimie. Acum sîntem 35 şi tot nu-s de ajuns. Uzina mai are încă nevoie de cadre cu pregătire superioară. Alături, pe colţul mesei, lingă suluri de proiecte, stau felurite reviste tehnice de specialitate, cu semne între file. De bună seamă un proiectant, un om care munceşte intr-un sector de concepţie atît de important ca acesta, trebuie să fie mereu la curent cu realizările tehnicii. Tovarăşul Adi studiază neîncetat. La fabrică şi acasă. Este unul dintre acei ingineri care au susţinut cu pasiune ideea de a se întocmi şi difuza periodic în uzină un buletin de informare tehnică. Acum este un fapt împlinit: pe masă, la îndemîna oricărui proiectant, stă „Buletinul de informare tehnică" nr. 12, cuprinzînd „Dispozitive care se pot aplica in cadrul atelierelor noastre“. Pe uşa biroului de proiectări intră tehnologul cazangeriei. — Sunt unele deficienţe in producţie — spune tehnologul. E cam anevoioasă munca la forjarea flanşelor înalte pentru recipienţi. Oare nu s-ar putea face prin construcţie sudată ? Inginerul Adi îl priveşte lung. — Spune-mi, unde sînteţi voi mai aglomeraţi cu lucrările acum: la sudură sau la strunguri ? — Tocmai asta e, dacă le facem prin construcţie sudată, mai eliberăm strungurile. Sînt şi aşa supraîncărcate. — Bine — spune inginerul. Am să fac chiar astăzi calculul. In cel mult două-trei zile să vii după desenul de execuţie. După ce plecă tehnologul, inginerul Adi adăugă, arătînd cu capul în direcţia uşii: — Sporeşte mereu numărul celor din producţie care vin să colaboreze cu noi. Nu trece o zi să nu avem aici musafiri. E multă bătaie de cap, dar ai şi multe satisfacţii. Cu aceste puţine cuvinte, inginerul Adi a epuizat o problemă pentru care el, poate fără să ştie, este foarte apreciat în uzină. Cu puţin timp mai înainte, secretarul comitetului de partid spusese: „Pe tovarăşul Adi îl cucereşti repede. Vorbeşte-i de tehnica nouă şi este al tău. Preţuieşte mult pe oamenii cu idei Şi-a făcut un adevărat colectiv de colaboratori din rîndurile personalului de la ateliere. El îi ajută bucuros să-şi realizeze propunerile. Despre lucrul ăsta au vorbit mult oamenii cu cîteva luni in urmă, cînd tovarăşul Adi a fost primit în rîndurile partidului". — Cu introducerea noii metode de craiţuire are aer cum a fost ? l-am întrebat. Ştiam că el este „autorul“, omul care a luat iniţiativa de a introduce la uzina „Independenţa" această metodă tehnologică modernă. — De fapt, lucrurile s-au petrecut aşa : împreună cu un alt inginer din uzină, tovarăşul Cornel Romoşan, am citit in revista „Tehnica nouă" o informaţie care aducea la cunoştinţă că în Uniunea Sovietică se aplică o nouă metodă de craiţuire, aşa-zisa metodă are aer. Fireşte, ideea ne-a cucerit. Am scris la Institutul de documentare tehnică să ne trimită material documentar. Ne-a sosit un material de studiu. In baza lui am proiectat un cleşte — noi Si spunem port-electrod. Apoi am comandat electrozi la o uzină din Sibiu şi am început experimentarea pînă cînd lucrurile s-au pus la punct. Aşa a fost. Nu, n-a fost numai atît. Probabil, din modestie, inginerul a trecut şi de astă dată peste unele momente. Părea ceva de neînţeles: metoda nouă se dovedise de la început superioară în ce priveşte productivitatea şi calitatea. Uşura şi munca. Cu toate acestea s-au găsit cîţiva craiţuitori care să ţină parte metodei clasice, vechi. Cei doi ingineri n-au dezarmat. Continuăm să demonstreze superioritatea noii tehnologii. S-a ajuns pînă acolo incit comitetul de partid a trebuit să ia hotărîri în privinţa aplicării şi extinderii noii tehnologii de craituire. Și lucrurile au fost duse cu bine la capăt. Zgomotul, asurzitorul zgomot cunoscut din cazangerie, a dispărut. Doar din cînd în cînd se mai aude bătînd cîte un ciocan pneumatic, protestînd ca un om îndărătnic. La scurtă vreme după aceea au sosit la uzină, în schimb de experienţă, reprezentanţi din cîteva întreprinderi metalurgice Acum metoda se aplică la uzinele „23 August" şi la „Progresul” Brăila, la Uzinele de utilaj petrolier din Ploieşti şi în alte întreprinderi. ★ In biroul de proiectări atrage atenţia prezenţa multor tineri. — Sunt vreo zece tineri proiectanţi, numai în biroul nostru — spune inginerul. Au terminat şcoala tehnică de proiectanţi a uzinei. Ne creştem singuri cadrele. Venind parcă întocmai ca un răspuns la o întrebare, unul dintre aceşti tineri proiectanţi se ivi de după o planşetă : — Tovarăşe Adi, sînteţi bun, o clipă... Adi n-a aşteptat să fie chemat a doua oară. S-a ridicat şi s-a dus. L-am auzit întrebind: „Dar voi, tovarăşi, ce părere aveţi ?“ Şi multă vreme a rămas acolo, înconjurat de tinerii lui tovarăşi de muncă. ŞTEFAN ZIDARIŢA Nr. 5729 „Ziua institutului" Un buchet de lumini portocalii, roşii, verzi lunecă pe mătasea înflorată şi ultimele ecouri ale sălii se sting odată cu ridicarea cortinei... Participăm la o nouă formă de activitate a Casei de cultură a studenţilor din Cluj: „Ziua institutului". Cu acest prilej studenţii unui institut oferă colegilor invitaţi spectacole susţinute de formaţiile artistice proprii, organizează întreceri sportive, de şah, tenis de masă, pregătesc un program de audiţii muzicale. Seara are loc o reuniune. O asemenea „zi a institutului“ au pregătit recent studenţii Institutului pedagogic de 3 ani. Pregătesc manifestări asemănătoare studenţii Institutului medico-farmaceutic, Institutului politehnic, Facultăţii de filologie din cadrul Universităţii „Babeş- Bolyai" etc. Casa de cultură a studenţilor din Cluj, prin întregul său program variat şi atractiv, se străduieşte să-şi aducă contribuţia la educarea comunistă a studenţilor, la îmbogăţirea activităţii culturale a tineretului universitar clujean. Studenţii participă cu interes la conferinţele şi simpozioanele consacrate profilului moral al tînărului înaintat al epocii noastre, la conferinţele pe teme de istorie a cinematografiei, la cursurile de cultură muzicală, la spectacolele de teatru susţinute atît de formaţiile profesioniste din Cluj, cît şi de cele studenţeşti. Medalionul literar „I. Agîrbiceanu“, conferinţa „Activitatea ştiinţifică a lui Emi Racoviţă“, audiţiile muzicale din ciclul simfoniilor lui Beethoven, concertul dat de orchestra de cameră a Conservatorului „Gh. Dima", concursul de recenzii cu privire la filmul „9 zile dintr-un an" sau serbările organizate cu prilejul majoratului unor colegi sunt doar cîteva dintre manifestările înscrise în programul ultimelor săptămîni şi care s-au bucurat de succes. Periodic se organizează expoziţii de picturi, sculpturi, fotografii ale artiştilor amatori, în cadrul Casei de cultură a studenţilor din Cluj îşi desfăşoară activitatea un cor mixt de peste 100 persoane, o echipă de dansuri populare, orchestre de muzică populară şi uşoară, o formaţie de teatru. Aceste formaţii au susţinut de la începutul anului universitar numeroase spectacole, pe care le-au aplaudat tineretul clujean, muncitorii fabricii de ciment din Turda, ca şi colectiviştii din Românaşi, Panticeu şi Feleac — regiunea Cluj — unde Casa de cultură a studenţilor a prezentat spectacole. Şi pentru că arta cinematografiei e mult îndrăgită, iată prezentată pe ecran activitatea studenţilor clujeni în laboratoare şi sali de lectură, în cadrul formaţiilor artistice, la muncă patriotică, în vacanţă la munte sau la mare. Sunt jurnalele de „actualitate studenţească” realizate de cineclubul casei de cultură. M. IORDANESCU Consfătuire cu lucrători din comerţ BRĂILA (coresp. „Scînteii”). — Pentru continuă îmbunătăţire a deservirii populaţiei, Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc Brăila a organizat o consfătuire cu lucrători din comerţ, membre ale comisiilor de femei şi membri ai echipelor de control obștesc din oraș. In urmă cu un an, biblioteca regională din Piteşti a primit o maşină electrică de multiplicat materiale metodice de îndrumare, conferinţe, afişe etc. Dar maşina nu este folosită. De ce ? Pentru că biblioteca nu s-a îngrijit, iar sfatul popular regional nu a sprijinit-o să găsească un tehnician care să pună maşina in funcţiune şi s-o minuiască- Construim cu cofraje glisante (Urmare din pag. I-a) cherestea, deoarece înainte planşeele se turnau monolit. In prezent, la construcţiile din noua etapă, din cartierul gării, unde executăm blocuri cu 8 nivele tot cu ajutorul cofrajelor glisante, în locul dulapilor de beton armat precomprimat s-a experimentat folosirea planşeelor preturnate şi montate prin liftare, metodă care a dat bune rezultate. La finisajul acestor blocuri s-au folosit de asemenea o serie de materiale noi : plăci de granulit pentru izolarea termică şi fonică a pereţilor exteriori (acestea se montează în cofrajul glisant odată cu turnarea betonului), vinacet la vopsit, praf hidrofob pentru izolarea teraselor, rombeton, tuburi din material plastic pentru instalaţii electrice şi altele. Folosirea elementelor prefabricate şi a materialelor noi a dus la reducerea timpului destinat finisajelor. La primul bloc glisat, cu 65 de apartamente, finisajul a fost scurtat cu circa o lună, şi chiar mai mult, faţă de cît dura, înainte. Dezvoltînd experienţa de la acest bloc, luînd noi măsuri la următoarele blocuri turn (B 2, B 3, B 4), durata de execuţie totală a fiecăruia s-a scurtat cu încă 15 zile. Pentru a micşora durata de execuţie la finisaje — în această privinţă mai există încă largi posibilităţi — s-au luat o serie de măsuri. Tencuiala de terasit se aplică direct în cofrajul glisant, iar cea exterioară driscuită se execută odată cu glisarea, de pe schele suspendate. Iniţial, la golurile uşilor şi ferestrelor se montau nişte rame de lemn care erau scoase după glisare şi în locul lor se monta tîmplăria. Pentru economisirea materialului lemnos s-au eliminat ramele, tîmplăria montîndu-se odată cu glisarea (la exterior). De asemenea, s-a trecut la turnarea balcoanelor în cofraje confecţionate pe loc după glisare, înlăturîndu-se astfel o serie de refaceri. Unele îmbunătăţiri au fost aduse şi la lucrările de instalaţii. Coloanele verticale şi orizontale ale instalaţiilor electrice au fost montate odată cu glisarea, cîştigîndu-se astfel un timp preţios. Celelalte operaţii necesare la montajul instalaţiilor s-au executat în timpul finisării, conform unui grafic întocmit de constructori şi instalatori. Pînă în prezent au fost glisate 5 blocuri cu 11 etaje şi 3 blocuri cu 8 etaje. Dintre acestea au fost date în folosinţă 4 blocuri, iar pînă la sfîrşitul anului vom mai da blocul B 1 şi o scară la A 1. în continuare glisăm alte 5 blocuri cu 8 nivele. In tot timpul lucrului proiectanţii au fost prezenţi în mijlocul constructorilor colaborînd cu ei la definitivarea şi completarea detaliilor de execuţie. Pe parcurs ei au venit cu sugestii preţioase. Totuşi uneori am avut şi dificultăţi. Parte din documentaţia tehnică prezenta omisiuni, uneori destul de importante, care au influenţat negativ nu numai ritmul de execuţie ci şi preţul de cost pe apartament. In prezent Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc Constanţa a luat măsuri în vederea unei mai bune coordonări a activităţii proiectanţilor cu a constructorilor. Propria noastră experienţă ne-a dovedit că prin folosirea cofrajelor glisante la construcţiile de locuinţe, se scurtează cu mult timpul de execuţie, se obţin economii însemnate de material lemnos. Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul întreprinderii noastre se străduieşte în continuare să perfecţioneze această metodă, să ia noi măsuri care să ducă în anul viitor la scurtarea timpului de execuţie, mai ales la finisaje, să îmbunătăţească calitatea lucrărilor şi să reducă costul pe apartament. TTEATR1E • (SnoacBrDS) • ■ TEATRE. Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Romme : Cio Cio-San — (orele 10.30) ; Teatrul de stat de operetă : Lăsați-mă să cint — (orele 10,30); Filarmonica de stat „George Enescu“ (Ateneul R. P. Române) : Concert simfonic. Dirijor : George Georgescu — (orele 20); Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : Macbeth — (orele 10,30). (Sala Studio): Maşina de scris — (orele 10,30); Teatrul „C. I. Nottara" (Sala Magheru): Steaua polară — (orele 19,30). (Sala Studio): Bucătăreasa — (orele 20); Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (bd. Schitu Măgureanu 1); Sfînta Ioana — (orele 19.30) ; (Sala Studio — str. Alex. Sahia nr. 76); Tache, Ianke şi Cadir — (orele 19.30) ; Teatrul muncitoresc C.F.R.-Giuleşti ; Băiat bun, dar... cu lipsuri — (orele 19.30); Teatrul pentru tineret şi copii (Sala C. Miile): De n-ar fi Iubirile — (orele 20); (Sala Dobrogeanu Gherea) ; Emil şi detectivii — (orele 17); Institutul de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale (bd. Schitu Măgureanu nr. 1); Costache şi viaţa Interioară — (orele 20); Teatrul Evreiesc de stat: Selecţiuni... Selecţiuni... — (orele 20); Teatrul satiric muzical „C. Tănase“ (Sala Savoy): Vorba revistei — (orele 20). (Sala Victoriei): Ocolul pămîntului in 30 de melodii — (orele 20); Teatrul Ţăndărică (Sala Orfeu) : Doi la zero pentru noi — (orele 20.30) . (Sala Academiei) : Cactus întîiul și ultimul — (orele 16). Umor pe sfori — (orele 19); Circul de stat : Ansamblul — „Deutsche Zirkusarena" — din R. D. Germană — (orele 20). CINEMATOGRAFE • Chermesa : Republica (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) București (9,15; 11,30; 13,45; 16,45; 19, 21), V. Roaită (10, 12; 14,15; 16,30; 18,45, 21), Alex. Sahia (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45, 21). Vară romantică — rulează la cinematografele : Magheru (10;15; 12; 15; 17; 19; 21) și Tineretului (14,30; 16,30; 18;30; 20,30) Călătoriile lui Gulliver : Tineretului (10; 12). Moartea în insula de zahăr : Elena Pavel (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Cartouchi — cinemascop : V. Alecsandri (12; 14,15; 16,30) , înfrăţirea între popoare (10; 16; 18,30; 21), Arta (11; 13,15; 15,30; 17,45; 20), 23 August (10; 12,30; 14,45; 17; 19 30; 2145), 16 Februarie (11; 14; 16; 18,15; 20,30), Drumul Serii (13,15; 15; 17,30; 19,45; 22), B. Delavrancea (11, 14; 16,15; 18,30; 20,45). Seară „Prietenii filmului'' : V. Alecsandri (19). Oameni și fiare — ambele serii : Victoria (orele 19), 8 Martie (15,30; 19,30) . Jucătorul : Victoria (10,15; 12,30; 14,30; 16,30). Culisele varieteului : Lumina (10, 12; 14; 16; 18,15; 20,30). Lupii la stină: Central (9,45; 12; 14,15 , 16,30; 18,45; 21), Griviţa (10,30; 12,30; 15, 17; 19, 21), M. Eminescu (15, 17; 19, 21), Olga Banele (15, 17; 19; 20,45). Program special pentru copii : 13 Septembrie (orele 10). Tintin şi misterul „Lunei de aur" : 13 Septembrie (11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). Program de filme documentare — rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21 la cinematograful Timpuri Noi. De la Apenini la Anzi : Maxim Gorki (10; 18,15; 20,30) . Mongolii — cinemascop ; 1 Mai (10; 12,15; 18,30; 18; 20,30). Omul amfibie : Cultural (16; 18;15; 20,30), Misterul celor doi domni „N“ — rulează la cinematografele : Gh. Doja (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Mioriţa (10; 12; 14; 16; 18;15; 20,30) , Flacăra (16; 18,16; 20,30). Prietenul nostru comun — rulează la cinematograful Alex. Popov In continuare de la orele 10 pînă la orele 21 Vîrsta dragostei — rulează la cinematograful C-tin David (15; 17; 19; 21). Umbre albe : Popular (16; 18;15; 20,30). Celebrul 702: Unirea (18; 18;15; 20,30). O viaţă rulează la cinematograful Vladimirescu (15; 17; 19; 20,45). Flăcări şi flori : Munca (16; 18;15; 20,30), Ilie Pintilie (10; 18: 20). Moartea are o faţă — cinemascop : 30 Decembrie (18; 18;15; 20.30). Alibiul nu ajunge — rulează la cinematografele I. C. Frimu (10; 12; 14 30; 16.45; 19; 21.15), Floreasca (15;15; 18,30: 20 30), O. Coşbuc (10; 12; 15; 17; 19: 21). Petre cel isteţ : Donca Simo (16; 18;15; 20;30). Libertăţii 6O; 12; 14), Volga (10; 12). Haiducii din bio-Filo Volga (15; 17; 19; 21). Raze pe gheaţă- Moşilor (15; 18; 20). Permisie pe ţărm : 8 Mai (15; 17; 19; 21). învierea - ambele serii : Luceafărul (15;30; 19;30). Casa de la răscruce : G. Bacovia (15,30; 18, 20,15) Aurel Vleicu (15, 17; 19, 21). Carmen de la Ronda : Libertăţii (16,30; 18,30; 20,30). TELEVIZIUNE. Orele 19,00 - Jurnalul televiziunii. 19,15 — Pentru copil : „Trenul accelerat» — adaptare după Zoltán Veress. 19,30 — Transmisiune din studioul de concerte al Radioteleviziunii. „Concertul orchestrelor de muzică de estradă şi populară ale Radioteleviziunii. Dirijori : Constantin Bîrsan şi Radu voinescu. In pauză : In faţa hărţii In jurul orei 21,30 — Actualitatea cinematografică. In încheiere : Buletin de ştiri. CUM E VREMEA Ieri în ţară . Vremea s-a menţinut umedă, cu cerul variabil în Moldova şi acoperit în celelalte regiuni. Burniţă şi ploi Intermitente au căzut local în Transilvania şi sudul ţării, iar un Banat a nins. In regiunea de munte şi în Moldova s-a produs ceaţă locală. Temperatura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse între minus 1 grad la Oraviţa şi 12 grade la Mangalia. In Bucureşti : Vremea a fost umedă şi închisă. Temporar a căzut burniţă şi ploaie. Temperatura maximă a fost de 6 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 decembrie . Vreme umedă şi în răcire uşoară. Cerul va fi mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii sub formă de lapoviţa şi ninsoare in nordul ţării şi sub formă de ploaie şi lapoviţă în sud. Vini potrivit din sectorul nordic. Temperatura în scădere. Minimele vor fi cuprinse între minus 6 şi plus 4 grade, iar maximele între minus 2 şi plus 8 grade. In Bucureşti : Vreme umedă şi în răcire uşoară. Cerul va fi mai mult acoperit. Temporar ploaie şi lapoviţă. Vînt potrivit din sectorul nordic. Tem-peratura In scădere.