Scînteia, decembrie 1962 (Anul 31, nr. 5729-5759)

1962-12-01 / nr. 5729

Pag. 2 di**, fictivitfltgfl cwgcmizaliiCirr­ de partid. INSTRUIREA PETROŞENI (coresp. „Scîn-NOILOR BIROURI teii"). — La Petroşeni a în­­ceput instruirea noilor bi­­ org«u«iiior ss t °ssr £ Ce BAZA partid din întreprinderile şi instituţiile Văii Jiului. Instruirea se face pe baza unui plan elaborat de Comitetul orăşenesc de partid Pe­troşeni. Pentru secretarii organizaţiilor de bază şi ai comitetelor de partid de la exploatările miniere şi celelalte întreprinderi sunt prevăzute 7 teme privind politica partidului nostru în domeniul industrializării socialiste a ţării, rolul muncii politice de masă în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor economice. Alte teme se referă la problema ale vieţii interne de partid. Printre acestea sunt : munca organizaţiilor de bază pentru întărirea rînduiiilor partidului şi edu­carea marxist-feninistă a membrilor şi candidaţilor de partid, conducerea organizaţiilor de masă de către partid, planificarea muncii birourilor organi­­zaţiilor de bază etc. In faţa noilor organe alese se vor face expuneri legate de sarcinile organiza­ţiilor de bază pentru realizarea planului de pro­ducţie pe 1963, despre exercitarea dreptului de control al organizaţiilor de partid asupra condu­cerii tehnico-administrative, întărirea disciplinei în producţie, ridicarea calificării minerilor şi altele. Instruirea se vă face diferenţiat pe ramuri de pro­ducţie. Expunerile vor fi ţinute de secretari şi alţi membri ai comitetului orăşenesc de partid, de spe­cialişti bine pregătiţi. ÎNVATAMÎNTUL GALAŢI (coresp. „Sein- Animi a cate teii”). —­in organizaţiile de DE PARTID LA SA. E ţară din gospodăriile colec­tive, gospodăriile de stat şi S.M.T.-urile din raionul Galaţi au fost deschise 188 de cercuri şi cursuri de învăţămînt de partid, în ele au fost cuprinşi toţi mem­brii şi candidaţii de partid. De asemenea, au fost în­cadraţi 1 470 de tovarăşi din activul fără de partid. Cabinetul de partid a pregătit temeinic şi din timp pe propagandişti. La primele lecţii au fost prezenţi aproape toţi cursanţii. Lecţiile ţinute la cursurile serale din G.A.C, Vameş şi G.A.C. Unirea dinn comuna Piscu au fost strîns legate de sarcinile concrete care stau în faţa acestor urtităţi. Propagandiştii au insistat asu­pra problemelor mai grele din lecții, ajutîndu-i pe cursanți să le înțeleagă cît mai bine. CU SPRIJINUL. SUCEAVA (coresp. „Scîn-GRUPEI teii"). — La punctul Cire­șe PAST’D șuii din sectorul de exploa­tare forestieră Vorbneț al I. F. Frasin lucrează brigadă complexă condusă de comunistul Vasile Ungureanu. In cadrul brigăzii a fost organizată o grupă de partid compusă din 6 membri şi candidaţi de partid. Zilele trecute la propunerea grupei de partid a avut loc o consfătuire cu toţi muncitorii din brigadă, unde s-au purtat discuţii pe tem­a: cum să gos­podărim mai bine masă lemnoasă. Cu acest prilej s-au scos în evidență unele aspecte din primele zile de muncă. S-a constatat că finii muncitori nu acordă suficientă atenție respectării normelor teh­nice de exploatare. Pe bază unui calcul întocmit s-a arătat că numai la un arbore care în loc să fie doborît pe curba de nivel este doborît la vale și capătă o ruptură, se pierd circa 20 —40 dm­c. In urma calculelor făcute şi a discuțiilor purtate, muncitorii din brigada de la Cireşul s-au angajat să îmbunătăţească indicele de utilizare la răşinoase cu 0,8 la sută, iar la făg cu 2 la sută şi să dea în plus, din aceeaşi masă lemnoasă, 120 m­c buşteni de răşinoase şi foioase. CRESC RÎNDURILE SLOBOZIA (trimisul ORGANIZAŢIEI „Scînteii"). — Organizaţia DE BAZĂ de bază din gospodăria co­lectivă „Tu­ppuri Noi” Co­­sîmbeşti, raionul Slobozia, şi-a sporit rîndurile. Con­stantin Botoşaru, Stan P. Mihail şi Constantin Ste­­rian, din brigăzile de cîmp, Ştefan Cristian, unul din cei mai buni mulgători, Niţa Pareschiv şi Iosif Pa­­raschiv, îngrijitori de viţei, Neli Movilă, conductor de atelaje şi alţi 4 colectivişti fruntaşi au fost pri­miţi, în ultimul timp, în rîndul candidaţilor de partid. întărirea organizaţiei de bază a influenţat în bine activitatea ei în conducerea treburilor din gospodărie. Comuniştii repartizaţi în toate locu­rile de muncă au contribuit la creşterea rolului or­ganizaţiei de bază în antrenarea colectiviştilor la lupta pentru obţinerea de producţii sporite. Co­lectiviştii din Cosîmbeşti au realizat în acest an un venit bănesc de peste 3 400 000 lei S­C­­­II T­E­I­A ­ntr-o secție a fabricii de produse lactate de la Cristurul Secuiesc. De unde să colectăm fier secies ?" 11 In legătură cu nota ,,De unde să colectăm fier vechi?" apăruta în zia­rul „Scînteia” nr. 5706, Direcţia re­gională a navigaţiei civile — Con­stanţa ne răspunde următoarele: „Au fost luate imediat măsuri de verificare în teren a celor semna­late. S-a întocmit un plan de ac­ţiune cu responsabilităţi şi termene precise pentru colectarea fierului vechi găsit şi de predare a lui la I.C.M. Astfel, în perioada 1—20 noiem­brie a.c. s-a predat la I.C.M. — Con­stanţa cantitatea de 103 tone fier vechi provenit din colectări şi ran­fluări de epave. In ceea ce priveşte locotractorul a­­mintit, s-au făcut imediat forme de casare care au fost înaintate forului nostru tutelar, urmînd ca la sosirea aprobării să fie imediat predat. Au fost luate măsuri ca responsa­bilul cu colectarea fierului vechi,­itu Ion, să centralizeze situaţiile pe Di­recţie şi să raporteze zilnic la Di­recţia navigaţiei civile cantităţile de fier vechi ce se predau I.C.M. confecţiei, cît şi al armonizării cu­lorilor între stofă şi garnituri, pre­cum şi al materialelor auxiliare : nasturi, căptuşeli, catarame etc.”. La redacţie s-a primit şi răspun­sul conducerii fabricii de tricotaje din Oradea. Recunoscînd justeţea criticilor aduse cu privire la colo­ritul nepotrivit al Unor costumăşe pentru Copii, fabrica sesizează, în a­­celaşi timp, faptul că întreprinde­rile „Industria lînei‘‘-Timişoara şi filatura „Dorobanţul"-Ploieşti li­vrează fire filate neomogen. Din a­­ceastă cauză, firele nu pot fi întot­deauna vopsite în culori potrivite, mai ales deschise. în concluzie se arată că „se vor lua măsuri că fi­rele de lină în amestec ce pot fi vop­site în asemenea culori să fie între­buinţate pentru articole de copii”. Au mai răspuns redacţiei: Direc­ţia generală industrială pielărie, în­călţăminte şi cauciuc din M.I.U., întreprinderea comerţului Cu ridi­cata pentru textile-încălţăminte- Bucu­reşti I.C.S. ,Romaria". Prin a­­cest din urmă răspuns sîntem infor­maţi, între altele, asupra următoa­relor măsuri ■ a fost trimis un de­legat la fabrica din Craiova pentru a urgenta livrarea mărfurilor res­tante, îndeosebi la paltoane în cu­lorile solicitate. în acelaşi timp, s-a dat sarcină colectivului care con­tractează mărfuri­le pentru 1963 să dea o atenţie deo­sebită articolelor de copii, punîn­­du-se un accent deosebit pe cali­tatea şi coloritul acestora. „Con­siderăm însă — se arată în încheie­re — că este nece­sar ca fabricile de ţesături să acorde o mai mare atenţie producerii unor modele potrivite pentru copii”, întrecerea artiştilor amatori PLOIEŞTI (co­­resp. „Scînteii“).­“ In regiunea Plo­ieşti se desfăşoară cel de al doilea concurs regional al formaţiilor ar­tistice de amatori din întreprinderi, cooperaţia meşte­şugărească şi de la sate. La faza fi­nală care a în­ceput ieri partici­pă cele mai bune formaţii artistice — echipe de dan­suri, brigăzi artis­tice de agitaţie, orchestre, forma­ţii corale — se­lecţionate în eta­pa anterioară. în­trecerile finale se desfăşoară în mai multe centre: Pu­cioasa, Breaza, Tîrgovişte, Rîmni­­cul Sărat, Buzău şi Ploieşti. „Articole pentru copii" In urma publicării în ziarul „Scîn­­teia“ nr. 5 700 a unui articol cu titlul de mai sus, în care erau criticate unele deficienţe din sectorul produ­selor pentru copii, Direcţia generală a industriei tricotajelor şi confecţii­lor din M.I.U. ne răspunde între altele : Producţia articolelor pentru copii constituie pentru Direcţia noas­tră generală o preocupare permanen­tă, care se reflectă în creşterea volu­mului producţiei, lărgirea sortimen­telor şi a numărului de modele puse în fabricaţie, precum şi în îmbună­tăţirea calităţii produselor. Astfel, în anul 1962 întreprinderile au pro­dus peste 1 009 modele noi de con­fecţii şi tricotaje pentru copii, iar colecţiile elaborate numai pentru semestrul 1.1963 cuprind 494 mode­le noi de confecţii şi 753 modele noi de tricotaje“. In răspuns se mai arată : „In ge­neral, comenzile la paltoane pentru copii s-au axat pe ţesături groase, deşi industria a prezentat la con­tractare şi alte ţesături. E adevărat că pentru această grupă de produse ţesăturile nu sunt suficient de va­riate, spre a înlătura această defi­cienţă s-a organizat o consfătuire la care au participat creatori din sectorul de confecţii şi lină, în ca­drul căreia s-a hotărît ca în activi­tatea de creaţie a ţesăturilor tip lînă să se acorde o atenţie deose­bită lărgirii gamei de articole pen­tru copii ; ea se va reflecta în pro­ducţia anului 1963, întocmai cum se arată în articol, şi tehnicienii noştri au constatat în producţie unele de­ficienţe privind folosirea garnituri­lor, ceea ce influenţează negativ as­pectul produselor finite. Pentru eli­minarea acestor deficienţe se vor lua măsuri ca pentru contractările pentru semestrul 1.1963 să se întoc­mească o cartelă cu combinaţiile de culori adecvate între garnituri şi culoarea ţesăturii de fond. Conside­răm că problemele ridicate în arti­col constituie un sprijin şi vor servi la îmbunătăţirea activităţii de viitor a sectorului nostru”. A răspuns ziarului şi conducerea Fabricii de confecţii din Craiova, care arată, între altele : „Socotim cu totul justificată critica privind com­binaţiile de culori la paltoanele de fete. Pentru înlăturarea deficienţe­lor semnalate, conducerea fabricii a luat o serie de măsuri cum sunt: întărirea compartimentului de recepţie, înfiinţarea unui colectiv tehnic care să avizeze asupra defi­nitivării creaţiei atît sub aspectul Un proiectant şi Informaţia, sau mai bine spus aprecierea, a­­vea o sursă sigură şi autorizată. Cei trei oa­meni — un strungar, un maistru şi un tehnician — care se aflau la se­cretarul Comitetului de partid al uzinelor „In­dependenţa” din Sibiu declarată, împreună cu secretarul, că inginerul proiectant Nicolae Ad­i este unul dintre cei­ mai buni şi mai statornici prieteni ai tehnicii noi şi că nu-i altul mai po­trivit pentru un interviu, dintre cei ce lucrează în lumea planşetelor şi a foilor de cale. Nicolae Ad­i... Numele acesta ne reamintea un inginer între două virste, trimis de uzina sibia­rtă, ca reprezentant al său, la o consfătuire a el­ter de proiectanţi, constructori de maşini şi uti­laje, organizată la Braşov în toamnă anului tre­cut. Erau de faţă atunci şi oameni vîrstnici, în­cărunţiţi cu rigla de calcul în mină, care au gă­sit cu cale să ridice capul şi să asculte atent ce spune oaspetele din Sibiu. Vorbind despre rolul şi răspunderea proiectantului azi, în con­diţiile producţiei moderne, ale avîntului tehnicii şi ştiinţei, acest inginer îşi expunea amănunţit părerile în legătură cu modalitatea îmbunătăţi­rii muncii de proiectare în întreprinderile con­structoare de maşini din regiune. Acum, îl vedeam pentru a doua oară. De data aceasta în uzină, în lumea preocupărilor lui. — încep prin a face 0 observaţie — spune to­varăşul Ad­i. — Cred că proiectantul trebuie să fie mai înainte... tehnolog. Recunosc, la început nu am înţeles aici necesitatea. Cină am venit în uzină, în 1954, am fost trimis să lucrez ca teh­nolog în secţia mecanică. Asta m-a ajutat mai tîrziu, la planşetă. Cunoşteam bine posibilităţile tehnologice ale uzinei şi puteam să stabilesc so­luţia constructivă în raport, cu condiţiile de fa­bricaţie pe care le aveam. După cum se vede — adăugă el, arătîndu-mi un proiect în care chiar şi un ochi neformat pu­tea deosebi cazane şi un păienjeniş de conducte — lucrăm la­ proiectarea unor utilaje chimice. Este un sector în care uzina noastră face pro­grese mari de la an la an In 1­950, doar 15 pro­iectanţi lucrau pentru chimie. Acum sîntem 35 şi tot nu-s de ajuns. Uzina mai are încă nevoie de cadre cu pregătire superioară. Alături, pe colţul mesei, lingă suluri de pro­iecte, stau felurite reviste tehnice de speciali­tate, cu semne între file. De bună seamă un proiectant, un om care munceşte intr-un sector de concepţie atît de important ca acesta, trebuie să fie mereu la curent cu realizările tehnicii. Tovarăşul Ad­i studiază neîncetat. La fabrică şi acasă. Este unul dintre acei ingineri care au susţinut cu pasiune ideea de a se întocmi şi di­fuza periodic în uzină un buletin de informare tehnică. Acum este un fapt împlinit: pe masă, la îndemîna oricărui proiectant, stă „Buletinul de informare tehnică" nr. 12, cuprinzînd „Dis­pozitive care se pot aplica in cadrul atelierelor noastre“. Pe uşa biroului de proiectări intră tehnologul ca­zangeriei. — Sunt unele deficienţe in producţie — spune tehnologul. E cam anevoioasă munca la forja­rea flanşelor înalte pentru recipienţi. Oare nu s-ar putea face prin construcţie sudată ? Inginerul Ad­i îl priveşte lung. — Spune-mi, unde sînteţi voi mai aglomeraţi cu lucrările acum: la sudură sau la strunguri ? — Tocmai asta e, dacă le facem prin con­strucţie sudată, mai eliberăm strungurile. Sînt şi aşa supraîncărcate. — Bine — spune inginerul. Am să fac chiar astăzi calculul. In cel mult două-trei zile să vii după desenul de execuţie. După ce plecă tehnologul, inginerul Ad­i a­­dăugă, arătînd cu capul în direcţia uşii: — Sporeşte mereu numărul celor din produc­ţie care vin să colaboreze cu noi. Nu trece o zi să nu avem aici musafiri. E multă bătaie de cap, dar ai şi multe satisfacţii. Cu aceste puţine cuvinte, inginerul Ad­i a e­­puizat o problemă pentru care el, poate fără să ştie, este foarte apreciat în uzină. Cu puţin timp mai înainte, secretarul comitetului de partid spusese: „Pe tovarăşul Ad­i îl cucereşti repede. Vorbeşte-i de tehnica nouă şi este al tău. Pre­ţuieşte mult pe oamenii cu idei Şi-a făcut un adevărat colectiv de colaboratori din rîndurile personalului de la ateliere. El îi ajută bucuros să-şi realizeze propunerile. Despre lucrul ăsta au vorbit mult oamenii cu cîteva luni in urmă, cînd tovarăşul Ad­i a fost primit în rîndurile partidului". — Cu introducerea noii metode de craiţuire are­ aer cum a fost ? l-am întrebat. Ştiam că el este „autorul“, omul care a luat iniţiativa de a introduce la uzina „Independen­ţa" această metodă tehnologică modernă. — De fapt, lucrurile s-au petrecut aşa : îm­preună cu un alt inginer din uzină, tovarăşul Cornel Romoşan, am citit in revista „Tehnica nouă" o informaţie care aducea la cunoştinţă că în Uniunea Sovietică se aplică o nouă me­todă de craiţuire, aşa-zisa metodă are­ aer. Fi­reşte, ideea ne-a cucerit. Am scris la Institutul de documentare tehnică să ne trimită material documentar. Ne-a sosit un material de studiu. In baza lui am proiectat un cleşte — noi Si spu­nem port-electrod. Apoi am comandat electrozi la o uzină din Sibiu şi am început experimenta­rea pînă cînd lucrurile s-au pus la punct. Aşa a fost. Nu, n-a­ fost numai atît. Probabil, din modes­tie, inginerul a trecut şi de astă dată peste u­­nele momente. Părea ceva de neînţeles: metoda nouă se dovedise de la început superioară în ce priveşte productivitatea şi calitatea. Uşura şi munca. Cu toate acestea s-au găsit cîţiva crai­­ţuitori care să ţină parte m­etodei clasice, vechi. Cei doi ingineri n-au dezarmat. Continuăm­ să demonstreze superioritatea noii tehnologii. S-a ajuns pînă acolo incit comitetul de partid a tre­buit să ia hotărîri în privinţa aplicării şi extin­derii noii tehnologii de craituire. Și lucrurile au fost duse cu bine la capăt. Zgomotul, asurzito­rul zgomot cunoscut din cazangerie, a dispărut. Doar din cînd în cînd se mai aude bătînd cîte un ciocan pneumatic, protestînd ca un om îndă­rătnic. La scurtă vreme după aceea au sosit la uzină, în schimb de experienţă, reprezentanţi din cî­teva întreprinderi metalurgice Acum metoda se aplică la uzinele „23 August" şi la „Progresul” Brăila, la Uzinele de utilaj petrolier din Ploieşti şi în alte întreprinderi. ★ In biroul de proiectări atrage atenţia pre­zenţa multor tineri. — Sunt vreo zece tineri proiectanţi, numai în biroul nostru — spune inginerul. Au terminat şcoala tehnică de proiectanţi a uzinei. Ne creş­tem singuri cadrele. Venind parcă întocmai ca un răspuns la o în­trebare, unul dintre aceşti tineri proiectanţi se ivi de după o planşetă : — Tovarăşe Ad­i, sînteţi bun, o clipă... Ad­i n-a aşteptat să fie chemat a doua oară. S-a ridicat şi s-a dus. L-am auzit întrebind: „Dar voi, tovarăşi, ce părere aveţi ?“ Şi multă vreme a rămas acolo, înconjurat de tinerii lui tovarăşi de muncă. ŞTEFAN ZIDARIŢA Nr. 5729 „Ziua institutului" Un buchet de lumini portocalii, roşii, verzi lunecă pe mătasea înflo­rată şi ultimele ecouri ale sălii se sting odată cu ridicarea cortinei... Participăm la o nouă formă de activitate a Casei de cultură a stu­denţilor din Cluj: „Ziua institutu­lui". Cu acest prilej studenţii unui institut oferă colegilor invitaţi spec­tacole susţinute de formaţiile artis­tice proprii, organizează întreceri sportive, de şah, tenis de masă, pre­gătesc un program de audiţii muzi­cale. Seara are loc o reuniune. O a­­semenea „zi a institutului“ au pre­gătit recent studenţii Institutului pe­dagogic de 3 ani. Pregătesc manifes­tări asemănătoare studenţii Institu­tului medico-farmaceutic, Institu­tului politehnic, Facultăţii de filolo­gie din cadrul Universităţii „Babeş- Bolyai" etc. Casa de cultură a studenţilor din Cluj, prin întregul său program va­riat şi atractiv, se străduieşte să-şi aducă contribuţia la educarea co­munistă a studenţilor, la îmbogăţi­rea activităţii culturale a tineretului universitar clujean. Studenţii parti­cipă cu interes la conferinţele şi simpozioanele consacrate profilului moral al tînărului înaintat al epocii noastre, la conferinţele pe teme de istorie a cinematografiei, la cursu­rile de cultură muzicală, la specta­colele de teatru susţinute atît de for­maţiile profesioniste din Cluj, cît şi de cele studenţeşti. Medalionul lite­rar „I. Agîrbiceanu“, conferinţa „Activitatea ştiinţifică a lui Emi Racoviţă“, audiţiile muzicale din ciclul simfoniilor lui Beethoven, concertul dat de orchestra de ca­meră a Conservatorului „Gh. Dima", concursul de recenzii cu privire la filmul „9 zile dintr-un an" sau ser­bările organizate cu prilejul majo­ratului unor colegi sunt doar cîteva dintre manifestările înscrise în pro­gramul ultimelor săptămîni şi care s-au bucurat de succes. Periodic se organizează expoziţii de picturi, sculpturi, fotografii ale artiştilor amatori, în cadrul Casei de cultură a studenţilor din Cluj îşi desfăşoară activitatea un cor mixt de peste 100 persoane, o echipă de dansuri populare, orchestre de mu­zică populară şi uşoară, o formaţie de teatru. Aceste formaţii au­ susţi­nut de la începutul anului univer­sitar numeroase spectacole, pe care le-au aplaudat tineretul clujean, muncitorii fabricii de ciment din Turda, ca şi colectiviştii din Româ­­naşi, Panticeu şi Feleac — regiunea Cluj — unde Casa de cultură a stu­denţilor a prezentat spectacole. Şi pentru că arta cinematografiei e mult îndrăgită, iată prezentată pe ecran activitatea studenţilor clujeni în laboratoare şi sali de lectură, în cadrul formaţiilor artistice, la mun­că patriotică, în vacanţă la munte sau la mare. Sunt jurnalele de „ac­tualitate studenţească” realizate de cineclubul casei de cultură. M. IORDANESCU Consfătuire cu lucrători din comerţ BRĂILA (coresp. „Scînteii”). — Pentru continuă îmbunătăţire a deservirii populaţiei, Comitetul e­­xecutiv al Sfatului popular orăşe­nesc Brăila a organizat o consfă­tuire cu lucrători din comerţ, membre ale comisiilor de femei şi membri ai echipelor de control obștesc din oraș. In urmă cu un an, bibliote­ca regională din Piteşti a primit o maşi­nă electrică de multiplicat ma­teriale metodi­ce de îndru­mare, conferin­ţe, afişe etc. Dar maşina nu este folosită. De ce ? Pen­tru că bibliote­ca nu s-a în­grijit, iar sfatul popular regio­nal nu a spri­jinit-o să gă­sească un teh­nician care să pună maşina in funcţiune şi s-o minuiască- Construim cu cofraje glisante (Urmare din pag. I-a) cherestea, deoarece înainte planşeele se turnau monolit. In prezent, la construcţiile din noua etapă, din car­tierul gării, unde executăm blocuri cu 8 nivele tot cu ajutorul cofraje­­lor glisante, în locul dulapilor de beton armat precomprimat s-a ex­perimentat folosirea planşeelor pre­­turnate şi montate prin liftare, me­todă care a dat bune rezultate. La finisajul acestor blocuri s-au folosit de asemenea o serie de ma­teriale noi : plăci de granulit pen­tru izolarea termică şi fonică a pe­reţilor exteriori (acestea se montea­ză în cofrajul glisant odată cu turna­rea betonului), vinacet la vopsit, praf hidrofob pentru izolarea tera­selor, rombeton, tuburi din material plastic pentru instalaţii electrice şi altele. Folosirea elementelor prefabricate şi a materialelor noi a dus la redu­cerea timpului destinat finisajelor. La primul bloc glisat, cu 65 de apar­tamente, finisajul a fost scurtat cu circa o lună, şi chiar mai mult, faţă de cît dura, înainte. Dezvoltînd ex­perienţa de la acest bloc, luînd noi măsuri la următoarele blocuri turn (B 2, B 3, B 4), durata de execuţie totală a fiecăruia s-a scurtat cu încă 15 zile. Pentru a micşora durata de execu­ţie la finisaje — în această privinţă mai există încă largi posibilităţi — s-au luat o serie de măsuri. Tencuia­la de terasit se aplică direct în cofra­jul glisant, iar cea exterioară dris­­cuită se execută odată cu glisarea, de pe schele suspendate. Iniţial, la golurile uşilor şi ferestrelor se mon­tau nişte rame de lemn care erau scoase după glisare şi în locul lor se monta tîmplăria. Pentru economisi­rea materialului lemnos s-au elimi­nat ramele, tîmplăria montîndu-se odată cu glisarea (la exterior). De asemenea, s-a trecut la turnarea bal­coanelor în cofraje confecţionate pe loc după glisare, înlăturîndu-se ast­fel o serie de refaceri. Unele îmbunătăţiri au fost aduse şi la lucrările de instalaţii. Coloane­le verticale şi orizontale ale insta­laţiilor electrice au fost montate o­­dată cu glisarea, cîştigîndu-se ast­fel un timp preţios. Celelalte ope­raţii necesare la montajul instalaţii­lor s-au executat în timpul finisării, conform unui grafic întocmit de constructori şi instalatori. Pînă în prezent au fost glisate 5 blocuri cu 11 etaje şi 3 blocuri cu 8 etaje. Dintre acestea au fost date în folosinţă 4 blocuri, iar pînă la sfîrşitul anului vom mai da blo­cul B 1 şi o scară la A 1. în con­tinuare glisăm alte 5 blocuri cu 8 nivele. In tot timpul lucrului proiectanţii au fost prezenţi în mijlocul con­structorilor colaborînd cu ei la de­finitivarea şi completarea detaliilor de execuţie. Pe parcurs ei au venit cu sugestii preţioase. Totuşi uneori am avut şi dificultăţi. Parte din do­cumentaţia tehnică prezenta omi­siuni, uneori destul de importante, care au influenţat negativ nu numai ritmul de execuţie ci şi preţul de cost pe apartament. In prezent Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc Con­stanţa a luat măsuri în vederea unei mai bune coordonări a activităţii proiectanţilor cu a constructorilor. Propria noastră experienţă ne-a dovedit că prin folosirea cofrajelor glisante la construcţiile de locuinţe, se scurtează cu mult timpul de exe­cuţie, se obţin economii însemnate de material lemnos. Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul întreprinderii noastre se stră­duieşte în continuare să perfecţio­neze această metodă, să ia noi mă­suri care să ducă în anul viitor la scurtarea timpului de execuţie, mai ales la finisaje, să îmbunătăţească calitatea lucrărilor şi să reducă co­stul pe apartament. TTEAT­R1E • (SnoacBr­DS) • ■ TEATRE. Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Romme : Cio Cio-San — (orele 10.30) ; Teatrul de stat de operetă : Lăsați-mă să cint — (orele 10,30); Filar­monica de stat „George Enescu“ (Ate­neul R. P. Române) : Concert simfonic. Dirijor : George Georgescu — (orele 20); Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : Macbeth — (orele 10,30). (Sala Studio): Maşina de scris — (orele 10,30); Teatrul „C. I. Nottara" (Sala Magheru): Steaua polară — (orele 19,30). (Sala Stu­dio): Bucătăreasa — (orele 20); Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (bd. Schitu Măgureanu 1); Sfînta Ioana — (orele 19.30) ; (Sala Studio — str. Alex. Sahia nr. 76); Tache, Ianke şi Cadir — (orele 19.30) ; Teatrul muncitoresc C.F.R.-Giu­­leşti ; Băiat bun, dar... cu lipsuri — (orele 19.30); Teatrul pentru tineret şi copii (Sala C. Miile): De n-ar fi Iubirile — (orele 20); (Sala Dobrogeanu Gherea) ; Emil şi detectivii — (orele 17); Institutul de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale (bd. Schitu Măgureanu nr. 1); Costache şi viaţa Interioară — (orele 20); Teatrul Evreiesc de stat: Selecţiuni... Selecţiuni... — (orele 20); Teatrul satiric muzical „C. Tănase“ (Sala Savoy): Vorba revistei — (orele 20). (Sala Victo­riei): Ocolul pămîntului in 30 de melodii — (orele 20); Teatrul Ţăndărică (Sala Orfeu) : Doi la zero pentru noi — (orele 20.30) . (Sala Academiei) : Cactus întîiul și ultimul — (orele 16). Umor pe sfori — (orele 19); Circul de stat : Ansamblul — „Deutsche Zirkusarena" — din R. D. Germană — (orele 20). CINEMATOGRAFE • Chermesa : Repu­blica (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) București (9,15; 11,30; 13,45; 16,45; 19, 21), V. Roaită (10, 12; 14,15; 16,30; 18,45, 21), Alex. Sahia (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45, 21). Vară romantică — rulează la cinema­tografele : Magheru (10;15; 12; 15; 17; 19; 21) și Tineretului (14,30; 16,30; 18;30; 20,30) Călătoriile lui Gulliver : Tineretului (10; 12). Moartea în insula de zahăr : Elena Pavel (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Cartouchi — cinemascop : V. Alecsandri (12; 14,15; 16,30) , înfrăţirea între popoare (10; 16; 18,30; 21), Arta (11; 13,15; 15,30; 17,45; 20), 23 August (10; 12,30; 14,45; 17; 19 30; 2145), 16 Februarie (11; 14; 16; 18,15; 20,30), Dru­mul Serii (13,15; 15; 17,30; 19,45; 22), B. Delavrancea (11, 14; 16,15; 18,30; 20,45). Seară „Prietenii filmului'' : V. Alec­­sandri (19). Oameni și fiare — ambele serii : Victoria (orele 19), 8 Martie (15,30; 19,30) . Jucătorul : Victoria (10,15; 12,30; 14,30; 16,30). Culisele varieteului : Lumina (10, 12; 14; 16; 18,15; 20,30). Lupii la stină: Central (9,45; 12; 14,15­ , 16,30; 18,45; 21), Griviţa (10,30; 12,30; 15, 17; 19, 21), M. Eminescu (15, 17; 19, 21), Olga Banele (15, 17; 19; 20,45). Program special pentru copii : 13 Septembrie (orele 10). Tintin şi misterul „Lunei de aur" : 13 Septembrie (11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). Program de filme documentare — rulează în conti­nuare de la orele 10 pînă la orele 21 la cinematograful Timpuri Noi. De la Ape­­nini la Anzi : Maxim Gorki (10; 18,15; 20,30) . Mongolii — cinemascop ; 1 Mai (10; 12,15; 18,30; 18; 20,30). Omul amfibie : Cultural (16; 18;15; 20,30), Misterul celor doi domni „N“ — rulează la cinemato­grafele : Gh. Doja (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Mioriţa (10; 12; 14; 16; 18;15; 20,30) , Flacăra (16; 18,16; 20,30). Prietenul nostru comun — rulează la cinemato­graful Alex. Popov In continuare de la orele 10 pînă la orele 21 Vîrsta dragos­tei — rulează la cinematograful C-tin David (15; 17; 19; 21). Umbre albe : Popu­lar (16; 18;15; 20,30). Celebrul 702: Unirea (18; 18;15; 20,30). O viaţă­­ rulează la cinematograful­­ Vladimirescu (15; 17; 19; 20,45). Flăcări şi flori : Munca (16; 18;15; 20,30), Ilie Pintilie (10; 18: 20). Moartea are o faţă — cinemascop : 30 Decembrie (18; 18;15; 20.30). Alibiul nu ajunge — rulează la cinematografele I. C. Frim­u (10; 12; 14 30; 16.45; 19; 21.15), Floreasca (15;15; 18,30: 20 30), O. Coşbuc (10; 12; 15; 17; 19: 21). Petre cel isteţ : Donca Sim­o (16; 18;15; 20;30). Libertăţii 6O; 12; 14), Volga (10; 12). Haiducii din bio-Filo­ Volga (15; 17; 19; 21). Raze pe gheaţă- Moşilor (15; 18; 20). Permisie pe ţărm : 8 Mai (15; 17; 19; 21). învierea - ambele serii : Luceafărul (15;30; 19;30). Casa de la răscruce : G. Bacovia (15,30; 18, 20,15) Aurel Vleicu (15, 17; 19, 21). Carmen de la Ronda : Libertăţii (16,30; 18,30; 20,30). TELEVIZIUNE. Orele 19,00 - Jurnalul televiziunii. 19,15 — Pentru copil : „Tre­nul accelerat» — adaptare d­upă Zoltán Veress. 19,30 — Transmisiune din stu­dioul de concerte al Radioteleviziunii. „Concertul orchestrelor de muzică de estradă şi populară ale Radioteleviziunii. Dirijori : Constantin Bîrsan şi Radu voinescu. In pauză : In faţa hărţii In jurul orei 21,30 — Actualitatea cinema­tografică. In încheiere : Buletin de ştiri. CUM E VREMEA Ieri în ţară . Vremea s-a menţinut umedă, cu cerul variabil în Moldova şi acoperit în celelalte regiuni. Burniţă şi ploi Intermitente au căzut local în Tran­silvania şi sudul ţării, iar un Banat a nins. In regiunea de munte şi în Mol­dova s-a produs ceaţă locală. Tempe­ratura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse între minus 1 grad la Oraviţa şi 12 grade la Mangalia. In Bucureşti : Vremea a fost umedă şi închisă. Tem­porar a căzut burniţă şi ploaie. Tempe­ratura maximă a fost de 6 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 decembrie . Vreme umedă şi în ră­cire uşoară. Cerul va fi mai mult aco­perit. Vor cădea precipitaţii sub formă de lapoviţa şi ninsoare in nordul ţării şi sub formă de ploaie şi lapoviţă în sud. Vini potrivit din sectorul nordic. Temperatura în scădere. Minimele vor fi cuprinse între minus 6 şi plus 4 gra­de, iar maximele între minus 2 şi plus 8 grade. In Bucureşti : Vreme umedă şi în răcire uşoară. Cerul va fi mai mult acoperit. Temporar ploaie şi lapoviţă. Vînt potrivit din sectorul nordic. Tem-­­peratura In scădere.

Next