Scînteia, ianuarie 1963 (Anul 32, nr. 5760-5789)

1963-01-02 / nr. 5760

Pag. 2 S­ksa­ft JiffiSl 0 In cetatea oţelului HUNEDOARA (coresp. „Scînteii”). De fiecare dată peisajul nocturn a! Hunedoarei, contemplat de pe dea­lul Chizătăului, impresionează pu­ternic. Puzderie de lumini — ci­ vezi cu ochii. Dintre ele se înalţă, ţîşnind spre înălţimi, flăcările cetă­ţii oţelului, în noaptea de revelion totul părea şi mai frumos. Tradiţionalul revelion s-a sărbăto­rit în fiecare casă,­in fiecare fami­­lie. Dar cei mai mulţi siderurgişti şi constructori şi-au dat întîlnire pentru a întîmpina împreună noul an. La clubul „Siderurgistul” şi la grupul şcolar din apropiere au pe­trecut revelionul aproape 2000 de familii de oţelari, jurnalişti, cocsari, laminatori. Printre ei se aflau mai­strul oţelar Aurel Stanciu de la oţe­­lăria nr. 2, cocsarul Solomon Sălă­­jan, maistrul jurnalist Anton Miha­­lache, laminoristul Ion Munteanu, mecanicul de locomotivă Simion Părău şi alţii. La orele 24, cînd ceasornicul a vestit scurgerea ultimelor clipe din vechiul an, sălile străjuite de brazii împodobiţi şi nelipsitele ghirlande multicolore au răsunat de urale. „La mulţi ani !”, „Pentru noi succese în 1963” — rosteau siderurgiştii. Unul după altul, pluguşoarele au adus în sală tumultul muncii din fiecare secţie, de la fiecare loc de muncă din combinat. Constructorii hunedoreni şi-au sărbătorit revelionul la clubul „Fili­­mon Sîrbu”. La una din mese se găseau constructorii Szekely Ştefan şi Roşea Alexandru. Ei lucrează pe şantierele Hunedoarei de 12 ani şi nu au lipsit de la nici un revelion. In 1962 constructorii au dat side­rurgiei patriei furnalul de 1000 m­c cu 25 de zile mai devre­me, linia de sîrmă şi profile fine, o termocentrală în Călan şi alta în Hunedoara etc. Sărbătorind re­velionul, constructorii au toastat pentru realizarea cu succes a sarci­nilor pe anul 1963 trasate de partid și guvern. Programul de revelion al televiziunii a început in acordurile cintecului „Maca­rale", în timp ce pe ecran apăreau ima­gini ale Capitalei noastre în continuă înnoire. In ritmul unor melodii populare romîneşti a urmat tabloul folcloric ,,Obi­ceiuri de Anul nou", în interpretarea for­maţiei de dansuri şi orchestrei Ansamblu­lui „Ciocîrlia". Pe micul ecran a apărut apoi decorul unui complex studenţesc, in care-şi petreceau revelionul studenţi român/ 51 colegi ai lor de peste fiecare veniţi la studii în țara noastră. A urmat momentul satiric „Satelitul Vede-tot", interpretat de actorii Dem. Savu şi Ştefan Tăpălagă, după care or­chestra Enrico Fanciotti şi un grup de solişti au prezentat un program de muzică uşoară dedicat Bucureştiului. O întîlnire plăcută le-a prilejuit tele­spectatorilor filmul primit din partea Stu­dioului central de televiziune din Mos­cova. In cadrul acestui program, tradi­ţionalele urări de Anul nou ne-au fost adresate de cei patru cosmonaufi : Ga­garin, Titov, Nikolaev şi Popovici. In continuarea programului, s-a desfă­şurat o mică întîmplare comică, al cărui erou principal a fost Mircea Crişan. Numărul următor al revelionului tele­viziunii a fost susţinut de Marcel Anghe­­lescu, Victoria Mierlescu, Dorina Drăghici, Gigi Marga, Fiorin Scărlătescu, Dem. Ră­­dulescu, Dem. Savu, Margareta Pîslaru şi alţii iar acompaniamentul de orchestra dirijată de Edmond Deda. După aceea orchestra dirijată de Vic­tor Predescu a interpretat un program de muzică populară romînească. La ora 23:59, ceasul televiziunii a marcat secundă cu secundă ultimul­ mi­nut al anului 1962, apoi 12 lovituri de gong au vestit sosirea anului 1963. Din nou muzică populară romînească. in continuare, a fost proiectat un scurt film realizat de televiziunea noastră pen­tru a fi trimis cu prilejul Anului nou peste hotare. Apoi, în studio a apărut decorul sti­lizat al unei gări, în care s-a petrecut o întîmplare muzicală interpretată de Con­stantin Drăghici, Luigi Ionescu, Gigi Mar­ga, Puiu Călinescu, Horia Căciulescu, Ir­eadle Donos, dansatorii Doina Androna­­che şi Cornel Patrichi, precum şi orches­tra dirijată de Gelu Solomonescu. După două momente comice, unul pe caricaturi de Gh. Chiriac, cel de-al doilea cu Horia Şerbănescu şi Radu Zaharescu, pe micul ecran a apărut... opereta. Au cîntat şi au interpretat Virginica Roma­­novski, Ion Dacian, Lili Duşescu, Con­stanţa Cîmpeanu, Marica Munteanu şi alţii. Ultima parte a programului a fost sus­ţinută de orchestra de muzică populară dirijată de Ni­cu Stănescu. Pe parcursul programului au fost trans­mise şi scurte filme muzicale primite cu prilejul Anului nou din partea televiziunii din ţările prietene. Întreaga emisiune, a durat 5 ore şi 45 minute. La realizarea ei şi-au dat con­cursul peste 400 persoane. Revelion pe micul ecran Ca de obicei, muncitorii Fabricii de confecţii Bucureşti petrec împreună noaptea Anului Nou (Foto : Gh. Vintilă) Printre studenţii clujeni CLUJ (coresp. „Scînteii“).­ Pen­tru miile de studenţi clujeni s-au construit în ultimii ani 23 de cămi­ne studenţeşti — un adevărat orăşel, cantine, policlinică, laboratoare etc. In cele douăsprezece locuri unde a avut loc revelionul studenţilor din Cluj a domnit o atmosferă de bucu­rie şi voie bună. Emoţionante au fost clipele în care studenţii au ascultat în faţa aparatelor de radio cuvîntarea tova­răşului Gh Gheorghiu-Dej, îndem­nul pe care l-a adresat tineretului studios de a-şi însuşi cunoştinţe bo­gate, pentru a deveni oameni cît mai de folos patriei. Alături de studenţi au sărbătorit revelionul şi numeroase cadre di­dactice, printre care prof. Daniel Popescu, rector al Institutului de arte plastice, prof. Victor Preda, prorector al Institutului de medici­nă şi farmacie. Mult gustate au fost programele artistice, medalioanele cu cele mai iubite cîntece ale anului 1962, epi­gramele, răvaşele, precum şi versu­rile brigăzilor artistice de agitaţie. Peste tot „Periniţa“ anului I şi ultimului an s-a bucurat de succes, ca de altfel Hora balicilor, Strba ve­teranilor. In pragul noului an, studenţii clu­jeni au ridicat paharul pentru pers­pectivele luminoase deschise de partid in faţa tinerei generaţii, pen­tru noi succese la învăţătură. LA START: 1963! ...Acele ceasornicului înaintau vertiginos spre mult aşteptata oră­­, cînd o nouă rachetă trebuia să-şi ia zborul. Nu în spaţiu, ci în timp. Nu spre stele, ci spre viitor. O rachetă pe care scria cu litere imense : 1963. O rachetă plină cu vise, nădejdi, aspiraţii. In preajma plecării, am stat de vorbă pe platforma de lansare a rachetei ■— ultimele zile ale lui 1962 — cu cîţiva bucureşteni. Oameni obişnuiţi ai zilelor noastre. Mi-au vorbit despre munca şi viaţa lor. Despre ce au înfăptuit in 1962. Despre ce au de gînd să realizeze în 1963. E firesc, deoarece pentru oamenii noştri prima zi a lui 1963 nu este un start spre necunoscut. E o călătorie spre ţărimuri precise, con­turate pe hărţile planului pe anul 1963, plan elaborat de înţelepciunea colectivă a partidului. La noi, azi, viitorul nu mai este — ca în trecut sau ca pe alte meridiane ale globului — marea necunoscută într-o ecuaţie încîlcită. A devenit o dimensiune firească a realităţii noastre. P­e Ion Gonţoiu, şeful unei bri­­găzi de dulgheri, l-am găsit la ultimul etaj al unui bloc aflat in stadiul de finioare, la capătul bule­vardului 1 Mai, îşi părâsise pentru cîteva zile „meseria de bază" şi dă­dea zor. Împreună cu ceilalţi m­embri ai brigăzii, la lucrările in­terioare. Ultimul etaj al unui bloc dă poate cea mai mare satisfacţie construc­torului. Privind pe ferestrele sale, vezi lumea într-o lumină vie şi pură. Chiar dacă afară plutesc negurile cenuşii ale iernii. Ion Gonţoiu priveşte pe fereastră. Tot ceea ce vede de jur împrejur este pentru el profund evocator. To­tul e legat prin mii de lire de întreaga luni muncă. Căci în tot acest ansamblu arhitectonic — noua cale a Griviţei — trăieşte, în­corporată, şi munca brigăzii lui de dulgheri. Ca şi în blocurile din Flo­­reasca, în construcţiile noi de la Eforie, în Fabrica de ciment de la Fieni, în termocentrala de la Doi­­ceşti. In zeci de alte construcţii la ridicarea cărora a luat parte. Cu braţele, cu inima, cu mintea. Pentru Ion Gonţoiu, ca şi pentru milioane de tovarăşi ai lui de pe întreg cuprinsul ţării, anul care a trecut a însemnat un an de înfăp­tuiri şi năzuinţe împlinite. Mi-a spus doar câteva, cele mai de seamă. A executat împreună cu brigada toate lucrările de dulgherie la cele patru blocuri-turn dinspre Piaţa Chibrit. Planul l-au depăşit lună de lună cu 20—25 la sută. S-au străduit să dea cît mai multe economii. Au folosit seturi întregi de panouri cofrate, cu care s-au mutat de la un etaj la altul, scurtînd timpul şi economi­sind materialele. în viaţa personală a avut parte, de asemenea, de o mare bucurie : s-a mutat cu familia într-o casă nouă, chiar într-unul din blocurile de pe calea Griviţei. Şi tot de 1962 este legat un foarte impor­tant eveniment în viaţa sa : în iu­nie a fost primit candidat de partid. — Ce-mi doresc pentru 1963 ? Multe. Foarte multe. Aşa e viaţa noastră : nici un an nu seamănă cu ceilalţi şi fiecare an nou ne duce mai sus şi mai departe. La începu­tul anului o să pornim lucrările pen­tru noile blocuri din cartierul Jiului, în spatele „Casei Scînteii". Ca să facem şi mai multe economii, o să folosim, în loc de grinzi ecarisate, grinzi extensibile. Vreau să-i deprind pe toţi membrii brigăzii cu noile ma­teriale şi cu noile metode de muncă. Şi eu îmi propun să învăţ, să citesc cît mai mult, că altfel mi-o ia teh­nica înainte... Ion Gonţoiu vorbeşte cu pasiune despre tehnică, iar în faţa privirilor sale parcă se şi desenează contu­rurile noului cartier, ale altor cartie­re. Căci pentru constructor, viitorul se profilează în formele suple şi în cu­lorile pastelate ale clădirilor ridi­cate de mina lui. Şi mai adăugă ceva tovarăşul Gonţoiu : cea mai mare dorinţă a lui pentru anul care vine­­ să se prezinte cu fruntea sus, cu demnitate şi mîndrie, în faţa tovarăşilor săi cînd se va împlini termenul pentru primirea în rîndu­­rile membrilor de partid. C­onstantin Cernat este student în anul V la facultatea de metalurgie a Politehnicii din Bucu­reşti, iar anul care vine va fi anul examenului de stat, anul cînd va păşi pentru întîia oară pe porţile unei uzine nu ca student venit la practică, ci ca Inginer. Fostul strun­gar de la Uzinele „1 Mai" din Plo­ieşti a pregătit şi el din vreme star­tul lui 1963 , ca şi în anii prece­denţi, a obţinut la toate ma­teriile note bune şi foarte bune: din zece examene şi patru pro­iecte, la trei a luat nota 8, iar la celelalte 9 şi 10. In fiecare dintre aceste calificative este înglobată multă perseverenţă şi pasiune. După cum o imensă doză de energie şi pasiune este înglobată în presa hi­draulică pentru încercări în meta­lurgia pulberilor pe care au reali­zat-o în 1962 Constantin Cernat și un grup de colegi de-ai săi. L-am găsit pe Constantin Cernat in febra pregătirilor. Pentru intîmpi­­narea noului an si pentru proiectul de diplomă. Proiectul are o temă din unul dintre domeniile pline de pers­pectivă ale metalurgiei moderne : sporirea rezistenței metalelor. — Proiectul meu principal pentru 1963 este, de fapt, însuși... proiectul de diplomă — mi-a spus. După ce-mi voi lua examenul de stat, sînt gata să-mi fac datoria în oricare uzină unde voi fi trimis. Visurile spele sunt, cum s-ar spune, ingine­reşti şi de aceea îşi au o prefigu­rare precisă in planurile de stat. In paragrafele care vorbesc despre dezvoltarea industriei noastre meta­lurgice, despre tehnica nouă. Vreau să precizez însă că, oriunde voi lu­cra, îmi voi continua cercetările în domeniul tratamentelor termice. Mă pasionează. Ce-mi doresc în fami­­lie ? Ca soţia mea să termine cu succes anul II la institutul Maxim Gorki, unde e studentă. Şi mai am o dorinţă, de astă dată strict per­sonală , mai mult timp pentru lec­tură. Uitasem să vă spun : printre pasiunile mele se numără şi litera­tura. ini ic* s-ar spune, un aerodrom aduce cel mai mult o rampă de lansare. Aici eşti cel mai aproa­pe de tăria înălţimilor care, chiar dacă nu se măsoară în cifre ameţi­toare, sunt totuşi înălţimi. Cu Octa­­vian Culum­ am stat de vorbă, pe aeroportul Băneasa. Şi tot despre racheta anului 1963. De data acea­sta, în termeni mai apropiaţi de sensul concret al simbolului. Căci tovarăşul Culuri este unul dintre cei mai buni şi mai experimentaţi avia­tori ai TAROM-ului. Un adevărat fruntaş al aviaţiei civile. A petrecut în văzduh peste 8 000 de ore, stră­­bătînd uriaşa distanţă de 2 000 000 de km. Dacă ar fi numai atît, şi ar exista suficiente temeiuri pentru ca să se bucure de preţuirea celor din jurul său. Mai sînt însă şi altele. Prin­tre cele mai grăitoare se cuvine menţionat următorul: comunistul Oc­­tavian Culum­ este un adevărat pi­lot... al piloţilor. El a călăuzit şi călăuzeşte — în calitate de pilot­­instructor — drumul tinerilor avia­tori ai TAROM-ului spre stăpânirea perfectă a maşinilor moderne de zbor cu care este dotată aviaţia noa­stră de transport. In 1962, datorită creşterii numărului de călători care au preferat navele aeriene mijloa­celor de deplasare terestră, s-a sim­ţit o nevoie sporită de noi cadre de aviatori. Octavian Culum­ s-a dăruit cu entuziasm acestei sarcini de răs­pundere. Mulţi dintre elevii lui con­duc astăzi avioanele care brăzdea­ză vastele itinerarii ale văzduhului. — Anul 1963 — mi-a spus Octa­­vian Culum­ — are și pentru noi, cei de la TAROM, un profil foarte pre­cis, însemnat în coordonatele pla­nului. Trebuie să sporim volumul transporturilor cu 15 la sută față de 1962. Asta înseamnă că e necesar să pregătim noi cadre. Ce-mi doresc eu pe anul 1963 ? Fiecare elev al meu să devină un aviator destoinic. Şi nu numai ca pilot, ci şi ca om. Căci unui comandant de navă ae­riană i se cere să fie şi un model de comportare în toate împrejură­rile vieţii. Un om de voinţă, înzestrat cu energie şi luciditate. In ce pri­veşte dorinţele mele personale, ce-aş putea să spun ? Să-mi crească mare fetiţa, care e bucuria familiei, să devină o bună cetâţeană... Trei oameni obişnuiţi ai zilelor noastre. Trei din milioanele de con­structori ai socialismului. ...Racheta care poartă imensa in­scripţie „1963“ şi-a luat zborul, în­cărcată cu planuri, nădejdi, aspira­ţii. Plină de certitudini. Pe un tra­seu limpede, precis. Marea magis­trală a vieţii noastre. Magistrala so­cialismului. VICTOR BÎRLADEANU SCllfTEIA Carnavalul pionierilor 3 000 de pionieri şi şcolari din Bucureşti, fruntaşi la învăţătură şi in activitatea pionierească, se îndreptau in după-amiaza zilei de ieri spre lumea feerică a carnava­lului, găzduit în saloanele scălda­te in lumină ale Palatului Repu­blicii. Ghirlandele de brad par brăţări uriaşe. Costumele multi­colore înfăţişind cele mai gingaşe flori şi personaje de basm reunesc o lume de dimensiuni liliputane. La 16 ore după sosirea Anului Nou, de pe podiumul sălii de la intrare 30 de trîmbiţaşi anunţă solemn deschiderea carnavalului. Şi în tăcerea care s-a aşternut pentru cîteva clipe răsună urarea „La mulţi ani, 1963”, urmată apoi de o explozie a veseliei. Parcurgem drumul care trece prin atîtea încăperi. Iată aici spectacolul dat de Ţăndărică prie­tenul de totdeauna al celor mici. Aduce cu sine în noul an, alături de eroii povestirilor triste despre copilăria de odinioară, visul avîn­­tat spre viitor al copiilor din zile­le noastre. Concursul „Cunoaşteţi eroii Cosmosului" la care iau parte numeroşi pionieri pri­lejuieşte o disputată întrecere pentru titlul de „Cosmonau­tul anului 1963". Şi în timp ce cîştigătorilor li se înmî­­nează premiile, apare însoţit de marşul fanfarei „Cortegiul cuceri­rii Cosmosului" — pionieri pur­­tînd portretele cosmonauţilor so­vietici şi machetele rachetelor ce s-au avîntat spre constelaţii. Parada costumelor aduce în faţa celor prezenţi culorile curcubeului, iar tradiţionalul Plu­­guşor urează pionierilor şi şcola­rilor un an rodnic în note mari, asemenea celor purtate de garda de onoare a lui Moş Gerilă apă­rut în mijlocul copiilor. Montajul de versuri şi progra­mul cîntecelor pioniereşti pe tema „Cînt­ăm Republica", spec­tacolele formaţiilor de muzică u­­şoară şi populară romînească, jocurile distractive pioniereşti au constituit pentru cei mici o seară de neuitat. GH. CERCELESCU In locuinţe noi BAIA MARE (coresp. „Scînteii"). — La sfîrşitul anului 1962 încă 92 fa­milii de mineri, metalurgişti şi alţi oameni ai muncii din oraşul Baia Mare s-au mutat în locuinţe noi. Recent, au mai fost date în folo­sinţă noi blocuri de locuinţe şi în centrele muncitoreşti din Cavnic, Baia Borşa şi Nistru. Bilanţul încheia de constructori anul trecut a fost bogat, în total ei au dat în folosinţă in oraşele şi cen­trele muncitoreşti din regiunea Ma­ramureş 1 182 apartamente şi cămi­ne cu peste 600 locuri. După cum ne informează direcţia reţelei cinematogra­fice şi difuzării filmelor, în luna ianuarie vor fi prezen­tate în premieră, între alte­le, următoarele filme : Patru inimi — o come­die realizată de studioul „Mosfilm“ în regia lui K.­ludin. Balada husarilor — o co­medie lirică produsă de stu­dioul „Mosfilm“ în regia lui E. Riazanov. Vaporul lui Emil — o pro­ducţie a studiourilor fran­ceze. Regia : Denys de la Patellière. Filmul demască ipocrizia şi rapacitatea bur­gheziei, capabilă să sacrifi­ce totul pentru păstrarea şi sporirea capitalului. Meşter la toate — o co­medie satirică realizată de studiourile bulgare în regia lui P. Vasiliev. Omul cu obiectivul — pro­ducţie a studiourilor „Defa“­­Berlin. Regia : Frank Vogel. O fantezie cinematografică al cărui erou principal este un locuitor al planetei noastre din anul 2222. Transportul — producţie a studiourilor din R.F.G. (Re­gia: Jürgen Rolan). Acţiunea se petrece în Germania, în ultimele zile ale celui de-al doilea război mondial. Dă-i înainte fără grijă — producţie a studiourilor en­gleze în regia lui Gerald Thomas. Căzută din lună — come­die realizată în studiourile cehoslovace. Regia: Zde­nek Podskalsky. Acţiunea se petrece într-o cooperativă agricolă. Soţul sofiei sale — pro­ducţie a studiourilor polo­neze, în regia lui Stanislaw Bareja. Pentru un zîmbet senin — producţie a studioului „Ar­­men-film“. Regia: L. Vagar­­sian. O pledoarie pentru pace, împotriva urmărilor tragice ale războiului în viaţa tuturor şi mai ales a copiilor. Mirajul — producţie a stu­dioului „Azerbaidjan-film“. Regia : Liamil Safarov. Acest film în culori, transpune o legendă orientală. Filme noi AM ULM CU ORA 0! (Urmare din pag. I-a) dragi. Pluguşorul tinerelului de pe navă ne urează ani mulţi, fericiţi şi rea­lizarea felurilor, în timp ce Moţ Gerilă se pregăteşte să împartă darurile din pomul de iarnă. Cînd Iov. Bolea leronim, ajutor mecanic, veteranul navei, ridică paharul pentru cei dragi, de acasă, pentru fericire şi pace, întregul echipaj se feli­cită şi îşi urează noi succese. Comandantul navei „Prietenie“, ŞTEFANESCU NICOLAE, se­cretarul organizaţiei de partid, RACIANU DUMITRU CALE LIBERA La ora cînd in ora­şele şi satele patriei se toastează pentru noul an, mecanicul Petre Vişoiu, de pe locomotiva 231068 strînge călduros mi­na fochistului Ion Bucur, adresindu-i „la mulţi ani" şi, cu ochii aţintiţi la sema­for, se pregăteşte pentru intrarea in staţia Urziceni. ...Este ora 0,08. Primul tren pe 1963, acceleratul 605 de Iaşi, a sosit la timp in gara Urziceni. Impiegatul de mişcare Ion Gheorghiu, care şi-a „petrecut" de multe ori revelionul la post, veghind la buna circulaţie a trenurilor, este pe peron. La oprirea trenului, se îndreaptă spre loco­motivă. Mecanicul Vişoiu Petre, de la depoul Bucureşti-călători, este o cunoştin­ţă mai veche. După tradiţionalul „la mulţi ani", cei trei ceferişti işi string miinile şi se felicita. O rapidă verificare a locomotivei, şi din nou gata de drum. Paleta impiegatu­lui este ridicată. Cale liberă pină la staţia următoare. Cale liberă succeselor pe care cei trei ceferişti şi le doresc şi in noul an. PRIMA „BARZA” A APUS UN BAIAT I N-a fost o noapte de odihnă nici pen­tru bine cunoscuta... barză. Este ora 0,30. In faţa maternităţii Polizu opreşte o ma­şină şi... Dar mai bine să deschidem regis­trul noilor născuţi, la ultima pagină : Bo­dişteanu Paulina, 26 de ani, muncitoare. Internare : ora 0,30. Naşterea : ora 3,30. Sexul : masculin. Numele : Vasile. Aşadar, Anul 1963 a venit pe lume in aceleaşi ceasuri cu acest băiat, care în noaptea anului 2­000 va fi un bărbat in floarea vîrstei şi va trăi, desigur, intr-o lume a păcii şi a unor măreţe cuceriri ale geniului uman. Ei dorim viaţă lungă şi ti­nereţea veşnică a comunismului, la a cărui construire va contribui cu propriile-i forţe. CER SENIN De sus, de la 2­5­3 m altitudine, a fost trimis pe calea un­delor la ora 0, pe adresa Institutului Meteorologic din Bucureşti, următorul mesaj: „Cerul este senin, vintul bate din vest cu 68 km pe oră, vizibilitate excepţională, presiunea atmosferică 554,5 mm, tempe­ratura aerului — 6 grade. Sub cota 2 513 m se aşterne o mare de nori. La această oră clădirea observatorului este îmbră­cata in gheaţă, noi ascultăm muzica trans­misă de radio Bucureşti şi ne simţim ală­turi de toţi oamenii muncii din patria noastră. Vă felicităm cu prilejul Anului Nou şi vă dorim noi succese". Anul 1963 a început. Primele minute, primele ceasuri au adus cu ele primele şarje de oţel, trenurile străbat mai de­parte drumurile de fier ale ţării, zeci de copii au văzut lumina vieţii, iar sus, la virful Omul, anul 1963 a venit pe un cer senin. A început astfel un nou an de muncă paşnică sub cerul senin al socia­­lismului. PAUL DIACONESCU GH. PETRESCU (Desene de EM. MIHAlLESCUj Un cîntec în cinstea noului an însoţeşte clinchetul paharelor ciocnite de colectivişti. Instantaneu din casa brigadierului zootehnist Iacob Hriţcan de la gospodăria colectivă din Kărman, regiunea Braşov. Nr. 5760 TECTRE TEATRE : Teatrul de Operă și Balet al R.P. Romíne : Lakmé — (orele 19,30). Teatrul de stat de operetă : Paganini — (orele 10,30); Lysistrata — (orele 19,30). Teatrul Național „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : Apus de soare — (orele 15) ; Febre — (orele 19,30). (Sala Studio): Si­ciliana — (orele 15) ; Bolnavul închipuit — (orele 19,30); Teatrul „C. I. Nottara” (Sala Magheru) : Antoniu şi Cleopatra — (orele 10,00); Ciocîrlia — (orele 15,30) . Am fost fiul lui — (orele 19,30). (Sala Studio) : Patru sub un acoperiş — (orele 10,30); Băieţii veseli — (orele 16); Bu­cătăreasa — (orele 20); Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (bd. Schitu Măgu­­reanu 1); Mamouret — (orele 10,00); Ta­­che, Ianke și Cadîr — (orele 19,30). (Sala Studio — str. Alex. Sahia nr. 76); Me­najeria de sticlă — (orele 10,00); Fotbal — (orele 15,00); Prostii sub clar de lună — (orele 19,30). Teatrul muncitoresc C.F.R.­­Giulești : Băiat bun, dar... cu lipsuri — (orele 10,00); Corabia cu un singur pasa­ger — (orele 19,30). Teatrul pentru tine­ret şi copii (Sala C. Miile) : Oceanul — (orele 20). (Sala Libertatea) ; Salut voios — (orele 17); O felie de lună — (orele 20). Teatrul evreiesc de stat : Opera de trei parale — (orele 20). Teatrul regio­nal București : Mielul turbat — (orele 20). Teatrul satiric muzical ,,C. Tănase” (Sala Savoy) : Vorba revistei — (orele 20). (Sala victoriei) : Ocolul pămîntului în 30 de melodii — (orele 20). (Sala Dal­les) : Muzica bat-o vina — (orele 20); Teatrul Țăndărică (Sala Academiei); Car­tea cu Apolodor — (orele 16); Micul prinț — (orele 19). CINEMATOGRAFE : Povestea anilor înflăcăraţi — film pentru ecran pano­ramic : Patria (11; 15; 13, 21). Omul de lingă tine : Republica (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Bucureşti (9,15; 11,30; 13,45; 16,30; 18,45; 21), Gh. Doja (0,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Alex. Sahia (10 ; 12; 14, 16; 18 15; 20,30), G. Coșbuc (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15). Dă-i înainte fără grijă: rulează la cinematografele Magheru (10; 12; 15; 17; 19; 21), I. C. Fri­­mu (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), V. Roaită (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Volga (8,30; 10,20; 12,10; 14; 15,50; 17,40; 19,30; 21,20). Mira­jul : V. Alecsandri (10; 12; 15; 17; 19, 21), Floreasca (15,30; 18; 20,30). Soţul soţiei sale rulează la cinematograful Elena Pa­vel (10; 12; 15; 17; 19, 21). Pedro pleacă în Sierra : Tineretului (10; 12; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), 8 Martie (11; 15; 17; 19; 21), Libertăţii (10; 12; 16; 18, 20). Teroare în munţi — cinemascop : Victoria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15). Moara diavolului : Lumina (rulează în continuare de la o­­rele 9,30 — pină la orele 13,45, după-amia­­ză 16; 18,30; 20,45), Mioriţa (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Donca Simo (16; 18,15; 20,20). Lacrimi tîrzii : Central (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 10,30; 20 30). Povestiri vesele: 13 Septembrie (10; 11,45). Omul cu două feţe: 13 Septembrie (14,30; 16,30; 18,30; 20,30) . Petre cel isteţ: Timpuri noi (ru­lează în continuare de la orele 10 pină la orele 21). Clinele din mlaştină rulea­ză la cinematograful Maxim Gorki (10 ; 18; 20,15). Tinerii — cinemascop : înfrăţi­rea intre popoare (10,30; 14; 16,10; 18,30; 20,45), 23 August (9,30; 11,45; 14; 16,30; 19; 21,15). Cînd copacii erau mari : 1 Mai (10; 12; 15,30; 18; 20,45), Moşilor (16; 18; 20). Oa­meni şi fiare ambele serii : Cultural (15;15; 19). Acord final rulează la cine­matograful Alex. Popov în continuare de la orele 9,30 pină la orele 21. La noapte va muri oraşul: Griviţa (15; 17; 10; 21).­­O viaţă rulează la cinematograful C-tin David (10; 15;30; 18; 20,30). Vîrsta dra­gostei : Unirea (15; 17; 19; 21). Hamlet : Flacăra (15; 18- 21). Crimă fără pedeap­să rulează la cinematografele T. Vladimi­­rescu (15; 17; 19; 20,45), c. Bacovia ((5.:10; 10; 20,15). Regăsirea : Munca (16; 18;15; 20.30) , Arta (16; 18; 20). Preşedintele — centru înaintaş: Popular (10.30; 10; 18.12; 20.30) . .Chermesa : 16 Februarie (16; 13; 20). Vals pentru un milion rulează la ci­nematograful M. Eminescu (16; 18.15; 20.30) . Misterul celor doi domni „N" ru­lează la cinematograful Ilie Pintilie (16; 18,15; 20.30). Bandiţii din Orgosolo : 8 Mai (16.30; 18; 20,15). Scrisoare de la o necu­noscută : Luceafărul (15; 17; 19, 21). Ul­tima bătălie: Olga Bancic (16,30; 13; 20,30). Magistratul : Drumul Serii (16; 18, 20), Aurel Vlaicu (15; 17; 10, 21). Omul amfi­­bie : 30 Decembrie (12; 15; 17,45; 20,30). Miracolul lupilor — cinemascop: B. De­­lavrancea (11, 14; 16; 18,15; 20,30). TELEVIZIUNE : Orele 11,00 — Teatru pentru copii şi tineretul şcolar : „Doi la aritmetică”. Comedie de Natalia Klikova. Interpretează colectivul Teatrului pentru copii şi tineret. 19,00 — Anul sportiv 1953 în imagini. 10,35 — Transmisiune­ de la Tea­trul de Stat de Operetă : „Lysistrata", de Gherase Dendrino. In încheiere . Bu­letin de ştiri. CUM E VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 3, 4 şi 5 ianuarie. In ţară , vreme rece cu cerul variabil, mai mult acoperit. Pre­cipitaţii sub formă de ninsoare vor că­dea în toate regiunile ţării, mai frecven­te în sud. Vîntul va sufla potrivit, tem­porar pină la tare, din sectorul estic. Temperatura în scădere la început, apdi staţionară. Minimele vor fi cuprinse în­tre minus 6 şi minus 16 grade (mai coborîte în nordul şi răsăritul ţării), iar maximele între 0 şi minus 10 grade. In București : vreme rece, cu cerul mai mult acoperit. Temporar ninsoare. Vînt potri­vit, cu intensificări pînă la tare, din sectorul estic. Temperatura în scădere.

Next