Scînteia, februarie 1963 (Anul 32, nr. 5790-5817)

1963-02-01 / nr. 5790

Nr. 5790 (Urmare din pag. I-a) lui, Direcţia generală a ind­ustriei morăritului şi crupelor. Faţă de o creştere a productivită­ţii muncii in industrie de 8,5 la sută prevăzută în planul de stat, în anul 1962 s-a obţinut o creştere de numai 6,6 la sută, ceea ce impune ca în centrul preocupării conducerilor mi­nisterelor şi întreprinderilor, a spe­cialiştilor şi a tuturor oamenilor muncii să stea, ca o sarcină pri­mordială, îndeplinirea prevederilor planului pe anul 1963 şi o creştere şi mai accentuată în anii următori a productivităţii muncii, factor de ter­Anul 1962 a marcat încheierea co­lectivizării agriculturii. Obiectivul stabilit de Congresul al III-lea al partidului în domeniul transformării socialiste a agriculturii a fost astfel realizat cu aproape 4 ani înainte de termen. A fost consfinţită victoria definitivă a socialismului în patria noastră. S-a întărit baza tehnică-materială a agriculturii prin dotarea ei cu încă 9 200 tractoare, 9 100 semănători me­canice, 5 000 combine pentru recolta­tul cerealelor păioase, precum şi cu un număr important de alte maşini agricole noi şi perfecţionate. S-au înfiinţat 6 noi staţiuni de maşini şi tractoare. La sfîrşitul anului 1962, agricultu­ra era înzestrată cu 56 500 tractoare, 52 600 semănători mecanice, 28 400 combine pentru recoltatul cerealelor păioase şi cu numeroase alte maşini agricole. Suprafaţa arabilă ce revine în me­die pe un tractor a scăzut de la 270 ha în 1959, la 170 ha în 1962. S-a continuat, procesul de consoli­dare economico-organizatorică a gos­podăriilor agricole colective. Suprafața agricolă ce revine în medie pe o gospodărie agricolă co­lectivă a crescut de la 930 ha în 1961, la 1615 ha în 1962, concomi­tent cu o creştere însemnată a fon­dului de bază al gospodăriilor. In felul acesta s-au creat condiţii fa­vorabile de dezvoltare celor 5 626 gospodării agricole colective, ce cu­prind peste 3,2 milioane familii şi o suprafaţă agricolă de peste 9 mili­oane ha. In gospodăriile agricole de stat, lucrările de arat, semănat, precum şi recoltatul cerealelor păioase au fost mecanizate în întregime, iar în gospodăriile agricole colective ace­leaşi lucrări au fost efectuate meca­nizat în proporţie de două treimi, în condiţiile unei extinderi considera­bile a suprafeţei gospodăriilor colec­tive. Staţiunile de maşini şi tractoare au executat un volum de lucrări de peste 27 milioane ha arătură norma­lă, realizîndu-şi planul în proporţie de 114 la sută. Faţă de anul prece­dent, volumul lucrărilor executate a crescut cu 32 la sută, iar faţă de 1959 de aproape 3 ori. Preţul de cost pe hectar arătură normală realizat de staţiunile de maşini şi tractoare a fost redus cu 1,6 la sută faţă de prevederile pla­nului şi cu 4 la sută faţă de reali­zările anului 1961, îndeosebi datori­tă unei mai bune utilizări a par­cului. Cantitatea de îngrăşăminte chimi­ce folosită în agricultură a sporit faţă de 1961 ; a crescut în mod sim­ţitor cantitatea de insecto-fungicide aplicate. Producţia de grîu a fost mai mare, minant al dezvoltării economiei so­cialiste şi al ridicării nivelului de trai. In acest scop, concomitent cu pro­movarea sistematică a progresului tehnic în toate ramurile economiei naţionale, măsurile tehnico-organiza­­torice trebuie îndreptate spre folosi­rea cît mai completă a tehnicii noi cu care se dotează întreprinderile, spre adîncirea profilării lor şi, pe această bază, a specializării, meca­nizării şi automatizării proceselor de producţie, spre ridicarea continuă a calificării cadrelor — condiţii ale a­­sigurării creşterii productivităţii muncii la nivelul sarcinilor prevă­zute în planul de şase ani, cea de porumb, datorită secetei,­­mai mică decit în 1961 ; cantitatea totală de cereale obţinută depăşeşte cu 1,7 milioane tone producţia me­die a anilor 1934—1938 şi asigură consumul în continuă creştere al populaţiei şi celelalte nevoi ale eco­nomiei naţionale. In toamna anului 1962 s-a însă­­mînţat cu grîu o suprafaţă de 2 850 mii ha, aproape în întregime cu mijloace mecanizate şi în perioada optimă. In anul 1962 s-a continuat îmbu­nătăţirea structurii pe rase şi pe vîrste a animalelor, ale căror efec­tive s-au menţinut aproximativ la nivelul anului 1961 cu toate condi­ţiile dificile de furajare provocate de seceta din unele regiuni ale ţării. In gospodăriile agricole de stat numărul bovinelor a ajuns la 429 mii, cu 87 mii peste efectivul exis­tent la începutul anului 1982; al porcinelor la 1 050 mii, cu 83 mii mai mult; al ovinelor la 1 387 mii, cu 116 mii mai mult. In gospodăriile agricole colective a crescut numărul animalelor pro­prietate obştească, ca urmare în principal a cumpărărilor de anima­le, precum şi a reproducţiei din pră­­silă proprie. Pentru dezvoltarea creşterii ani­malelor în gospodăriile agricole co­lective, statul a acordat credite în valoare de aproape 1 miliard lei. Cantitatea produselor agricole in­trate în fondul de stat a sporit faţă de 1961 la grîu-secară cu 15 la sută, la porumb cu 8 la sută, la legume cu 22 la sută, la struguri cu 59 la sută, la carne cu 10 la sută, la lapte cu 11 la sută, la lină-total cu 15 la sută, din care lînă fină și semifină cu 24 la sută, la ouă cu 11 la sută. Gospodăriile agricole de stat au livrat 38 la sută din cantitatea to­tală de grîu-secară intrată în fon­dul de stat, 14 la sută floarea-soa­­relui, 26 la sută legume, 27 la sută carne, 17 la sută lînă-total, 27 la sută lînă fină şi semifină, 41 la sută lapte de vacă. In urma redistribuirii cadrelor în agricultură, toate gospodăriile agri­cole socialiste dispun de specialişti cu pregătire superioară. Circa 800 mii colectivişti şi lucrători din gos­podăriile agricole de stat şi staţiu­nile de maşini şi tractoare au parti­cipat în 1962 la cursurile primului an al învăţămîntului agro-zootehnic de 3 ani. In silvicultură s-a împădurit o suprafaţă de 75 600 ha, din care în teren degradat 8 200 ha, depăşindu­­se prevederile planului. S-a intensificat acţiunea de valo­rificare a materialului lemnos pro­venit din produse secundare, astfel încît s-a obţinut pe această cale 13 la sută din totalul masei lemnoase exploatate în anul 1962.­dustriei metalurgice şi a construcţii­lor de maşini, 33,8 la sută industriei energetice şi a combustibilului, 15,4 la sută industriei chimice, celulozei şi hîrtiei. Investiţiile realizate din fondurile statului, în primii trei ani ai dese­­natului, însumează peste 82 miliar­de lei, cu 77 la sută mai mult decît în perioada 1957—1959, fiind aproxi­mativ egale cu cele realizate în cei şase ani anteriori anului 1960. Volumul fondurilor fixe puse în funcţiune în anul 1962 a fost de pes­te 27 miliarde lei, cu 14 la sută mai mare decît în anul precedent. Au fost puse în funcţiune nu­meroase obiective industriale impor­tante cum sunt: In industria energiei electrice şi termice, în 1962 s-au pus în func­ţiune noi grupuri electrogene cu o putere totală de 220 MW. Prin darea în funcţiune a 100 MW, Hidrocentra­la „V. I. Lenin“-Bicaz produce ener­gie electrică cu întreaga capacitate planificată (210 MW). In industria siderurgică , un furnal cu o capacitate de 485 mii tone/an, un cuptor Martin cu o capacitate de 270 mii tone/an, un laminor de sîr­­mă cu o capacitate de 240 mii tone/ an şi un laminor de profile uşoare cu o capacitate de 300 mii tone/an la Combinatul Siderurgic Hunedoara; furnalul nr. 2 cu o capacitate de 220 mii tone/an şi Fabrica de aglomerare cu o capacitate de 450 mii tone/an la Combinatul Siderurgic Reşiţa, li­nia a II-a la Fabrica de ţevi sudate Bucureşti cu o capacitate de 20 mii tone/an. In industria construcţiilor de ma­şini şi a prelucrării metalelor: Fa­brica de piese de radio şi semicon­­ductori de la Băneasa, Fabrica de maşini-unelte Bucureşti (parţial) şi Fabrica de radiatoare şi băi din fon­tă Bucureşti (parţial). In industria chimiei, celulozei şi hîrtiei: Combinatul de îngrăşămin­te azotoase de la Roznov cu o capa­citate de 210 mii tone/an azotat de amoniu, 73 mii tone/an amoniac şi 10 mii tone/an uree ; dezvoltarea­ capacităţii cu 300 mii tone/an su­­perfosfat granulat la Uzina de su­­perfosfaţi şi acid sulfuric Năvodari; Fabrica de anvelope „Danubiana“ - Popeşti Leordeni cu o capacitate de 1 milion bucăţi anvelope auto-trac­­tor-avion ; Combinatul de celuloză, hirtie şi saci din hîrtie Suceava cu o capacitate de 150 mii. buc./an saci de hîrtie, 50 mii tone/an celuloză şi 60 mii tone/an hîrtie ; Fabrica de negru de fum tambur cu o capaci­tate de 5 mii tone/an la Uzina „Nico­­lae Teclu“-Copşa Mică , o instalaţie de alcooli graşi cu o capacitate de 3 mii tone/an la Combinatul chimic de la Borzeşti. In industria petrolieră: o instala­­ţie centrală de absorbţie şi fracţio­nare a gazelor cu o capacitate de 250 mii tone/an la Rafinăria Brazi; o instalaţie de bitum cu o ca­pacitate de 22 mii tone/an la Rafi­năria Cîmpina. In industria lemnului au fost dată în funcţiune importante secţii la complexele noi pentru industriali­zarea lemnului de la Suceava, Pi­teşti, Comăneşti şi Focşani, fabricile de mobilă de la Arad şi Rădăuţi şi s-a dezvoltat capacitatea de produc­ţie a complexelor de la Gherla, Brăila, Gălăuţaş şi Tîrgu Jiu. In industria materialelor de con­strucţii, noi linii de ciment la fa­bricile de la Fieni şi Bicaz cu o ca­pacitate totală de 640 mii tone/an, dezvoltarea întreprinderilor de pre­fabricate de la Braşov şi Bucureşti cu încă 50 500 m3/an prefabricate. In industria alimentară, noi uni­tăţi moderne ca : Complexul de mo­­rărit, panificaţie şi biscuiţi Con­stanţa, Fabrica de ciocolată Bucu­reşti, fabricile de produse lactate de la Baia Mare, Turda, Braşov, secţia de rafinare la Fabrica de ulei „Uni­rea“ din Iaşi. Un volum însemnat de lucrări s-a executat în 1962 pe şantierele unor importante obiective ale planului de şase ani : Combinatul Siderurgic de la Galaţi, Hidrocentrala „16 Februa­rie“ de pe Argeş, Centrala termo­electrică din Luduş, Centrala elec­trică de termoficare Craiova, Fabri­ca de celofibră Brăila, Complexul industrial pentru chimizarea gazului metan Craiova, Combinatul petro­chimic Brazi, Combinatul de îngră­şăminte chimice Turnu Măgurele, Fabrica de reţele cord viscoză Brăi­la, Fabrica de mase plastice Iaşi, Fa­brica de celuloză şi hîrtie din paie Călăraşi, Fabrica de armături şi feronerie Bucureşti, Complexul pen­tru industrializarea lemnului de la Sighet, Fabrica de mobilă Bacău, Fabrica de ciment Birseşti etc. Volumul investiţiilor în construc­ţii de locuinţe a fost de 3,1 miliarde lei, reprezentind 6,7 la sută din to­talul investiţiilor, cu 13 la sută mai mare decît în anul 1961. Producţia de construcţii-montaj realizată în 1962 a crescut cu 13,2 la sută faţă de anul 1961, datorită în mare măsură îmbunătăţirii activită­ţii organizaţiilor de construcţii­­montaj. Volumul prefabricatelor din be­ton utilizat în construcţii a crescut cu 49 la sută faţă de anul 1961, re­prezentind 12 la sută din volumul total de beton intrat în operă. A continuat să se extindă meca­nizarea lucrărilor grele şi de mare volum, s-a îmbunătăţit activitatea de proiectare prin aplicarea de soluţii tehnice şi economice raţionale, s-au înregistrat noi progrese în indus­trializarea construcţiilor. In anul 1962, venitul naţional a crescut cu circa 7 la sută faţă de 1961, depăşind cu 30 la sută nivelul anului 1959. Numărul salariaţilor din economia naţională a fost de 3 745 000, cu a­­proape 260 000 mai mare decît în anul 1961 şi cu 690 000 faţă de 1959. In anul 1962 s-a încheiat în toate ramurile economiei naţionale aplica­rea Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi a Con­siliului de Miniştri din iulie 1961, privind majorarea salariilor munci­torilor şi altor categorii de salariaţi. Pentru obiecte social-culturale s-a investit din fondurile statului peste 1 miliard lei, din care 560 milioane lei pentru învăţămînt şi aproape 400 milioane lei pentru ocrotirea sănă­tăţii. In primii trei ani ai planului de şase ani, au fost construite din fon­durile statului peste 112 000 aparta­mente, din care aproape 42 000 în 1962. In aceeaşi perioadă populaţia şi-a construit din fonduri proprii circa 300 000 locuinţe, mai ales in mediul rural. A continuat să se dezvolte baza materială a învăţămîntului şi cultu­rii. S-au construit pentru învăţă­­mîntul de cultură generală peste 3 800 săli de clasă. Au fost date în folosinţă pentru studenţi în Bucu­reşti, Timişoara, Galaţi, Iaşi, Craio­va, Tîrgu Mureş, Bacău, Constanţa cămine cu circa 4 500 locuri şi canti­ne cu o capacitate de deservire de 2 000 locuri într-o serie. In învăţămîntul de toate gradele au fost cuprinşi in anul şcolar 1962/1963 un număr de 3 360 000 elevi şi studenţi, cu 8 la sută mai mare decît în anul şcolar precedent. Numărul elevilor înscrişi în învă­ţămîntul profesional a ajuns la 170 000, cu 6 la sută mai mare decit în anul şcolar precedent, iar în în­­văţămîntul tehnic şi tehnic de mai­ştri a ajuns la 64 500, în creştere cu 37 la sută faţă de anul şcolar 1961/ 1962. In învăţămîntul superior au fost cuprinşi 98 000 studenţi, cu 17 la sută mai mulţi decît în anul univer­sitar 1961/1962. In cursul anului 1962, au absolvit şcolile profesionale şi tehnice un număr de 69 350 cadre şi institutele de învăţămînt superior 11 000 cadre. în anul 1962 au fost date în folo­sinţă 14 cinematografe la oraşe cu 9 500 locuri şi au crescut cu 670 in­stalaţiile cinematografice la sate. Nu­mărul spectatorilor la cinematografe a crescut faţă de anul 1961 cu a­­proape 17 milioane, adică cu 10 la sută. Numărul spectatorilor la teatre S-au obţinut realizări şi în dome­niul îmbunătăţirii calităţii construc­ţiilor, în special în construcţiile de locuinţe, la calitatea finisajelor şi a lucrărilor de instalaţii. Ca urmare a întîrzierilor ce au existat în livrarea unor utilaje din import şi din ţară, precum şi a lip­surilor în asigurarea la timp a lu­crărilor cu documentaţie tehnică, planul producţiei de construcţii-mon­taj a fost realizat în proporţie de 94 la sută. După date preliminate, preţul de cost efectiv al producţiei de con­strucţii-montaj a fost redus cu 3,5 la sută faţă de preţul de deviz. Salariul real a crescut cu 4 la sută faţă de 1961. Ca urmare a creşterii veniturilor băneşti ale populaţiei, soldul depu­nerilor la C.E.C. a fost cu 33 la sută mai mare decît în 1961, iar numă­rul depunătorilor a crescut cu 19 la sută. Pentru acţiuni social-culturale s-a cheltuit din bugetul de stat suma de 17,6 miliarde lei, cu 12,8 la sută mai mult decît in 1961, din care pentru­­ şi instituţii muzicale a ajuns la 13,6 milioane. Abonamentele la radio şi radiofi­­care au ajuns la 2 372 000, în creştere cu 10 la sută, cele la televiziune la 149 000, în creştere cu 69 la sută faţă de 1961. Tirajul anual al ziarelor a fost de peste 1 miliard exemplare, cu 4 la sută­ mai mare decît cel din 1961, iar al revistelor de 82 milioane exem­plare, cu 5 la sută mai mare. A continuat să se îmbunătăţească asistenţa medico-sanitară a popu­laţiei. Numărul paturilor de asistenţă medicală a ajuns la sfîrşitul anului la 138 700, al circumscripţiilor medi­­co-sanitare la 3 775, din care în me­diul rural 2 823, al caselor de naştere la 2 030. S-au dat în folosinţă 12 po­liclinici raionale şi orăşeneşti. In a­­nul 1962 reveneau circa 700 locuitori la un medic. A continuat să se extindă reţeaua şi activitatea staţiunilor balneo-cli­­materice. S-a mărit capacitatea sta­ţiunilor de pe litoral cu încă 5 400 locuri. In anul 1962 au fost la odih­nă şi tratament în staţiuni balneo­climaterice, tabere şi colonii de co­pii 700 000 persoane. S-a îmbunătăţit activitatea de gos­podărie comunală. Reţeaua de distri­buţie a apei s-a mărit cu peste 380 km, iar cea de gaze cu peste 400 km. Rezultate bune au fost obţinute şi în dezvoltarea transportului orăşenesc de călători, prin creşterea parcului de vehicule cu încă 58 troleibuze, 390 autobuze, precum şi prin îmbu­nătăţirea condiţiilor de transport. La 1 ianuarie 1963 populaţia ţării a ajuns la 18 750 000 locuitori. ★ Adăugîndu-se la înfăptuirile pri­milor doi ani ai planului de şase ani, succesele importante obţinute de oa­menii muncii în îndeplinirea şi de­păşirea planului pe anul 1962 con­stituie o chezăşie a înfăptuirii măre­ţelor sarcini trasate de cel de-al III- lea Congres al P.M.R. în vederea de­­săvîrşirii construcţiei socialiste în patria noastră. COMUNICATUL Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Române pe anul 1962 II. Agricultura şi silvicultura VI. Realizări în domeniul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii Direcţia Centrală de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al R. P. Romîne — învăţămînt 5,0 miliarde lei, cu 17,6°/o mai mult decît în 1961 — cultură şi ştiinţă 1,3 * * “ 9,l°/o * “ * * — sănătate şi preve­deri sociale 4,9 * * “ 11,4°/o * M “ M * — asigurări sociale 4,2 * “ “ 8,l°/o “ * — alocaţii de stat pentru copii 2,2 w s « 16,0°/» 8 III. Transporturi In anul 1962 planul de transport cu mijloace de deservire generală a fost îndeplinit în proporţie de 103 la sută la mărfuri expediate, 103,8 la sută la parcursul mărfurilor şi 101,6 la sută la parcursul călătorilor. Faţă de anul 1961 volumul mărfurilor ex­pediate a crescut cu 9,3 la sută, par­cursul mărfurilor cu 13,5 la sută, iar parcursul călătorilor cu 9,3 la sută. In transportul feroviar planul a fost îndeplinit în proporţie de 101,1 la sută la mărfuri expediate, 104,3 la sută la parcursul mărfurilor şi 102,7 la sută la parcursul călătorilor, înregistrîndu-se creşteri faţă de anul­­precedent de 7,9 la sută, respectiv 10 la sută şi 7,6 la sută. A fost terminată construcţia noii Staţii de călători Braşov. Capacitatea de transport a căilor­­ferate a crescut prin înzestrarea re­ţelei cu 35 locomotive Diesel elec­trice, 3 088 vagoane de marfă, refa­cerea liniei cu şine de tip greu pe­­400 km şi prin lucrări de centrali­zare şi sistematizare în staţiile : Fi­­liaşi, Ciceu, Petroşeni, Lugoj, Su­ceava, Paşcani. S-au îmbunătăţit indicatorii de­­Utilizare a materialului rulant : a crescut viteza medie comercială a trenurilor d­e marfă, a scăzut timpul de staţionare a vagoanelor în staţiile tehnice. Productivitatea muncii în trans­porturile feroviare a crescut faţă de anul precedent cu 7,2 la sută, iar preţul de cost a scăzut cu 6,8 la sută (date provizorii). Planul transporturilor de mărfuri cu mijloace auto a fost realizat în proporţie de 103,7 la sută la mărfuri expediate şi 104,6 la sută la par­cursul mărfurilor. Faţă de anul 1961 volumul mărfurilor expediate a crescut cu 9 la sută, parcursul mărfurilor cu 10,3 la sută şi par­cursul călătorilor cu 20,7 la sută. Parcul auto de deservire generală a fost dotat cu 2 360 autocamioane, 925 basculante, 432 autobuze, 1100 remorci auto. Au fost modernizate 332 km dru­muri naţionale, astfel că la sfîrşitul anului 1982 peste jumătate din dru­murile naţionale actuale sunt moder­nizate. Planul transporturilor navale de mărfuri şi călători a fost îndeplinit şi depăşit. Traficul de mărfuri efec­tuat cu flota maritimă a R. P. Ro­míno a crescut cu 55,6 la sută faţă de anul 1961, datorită în special în­zestrării acesteia cu 3 cargouri cu o capacitate totală de 19 800 Tdw, 2 tancuri petroliere cu o capacitate totală de 38 000 Tdw. Flota fluvială a fost înzestrată cu 7 remorchere cu o putere totală de 6 400 CP, 10 șlepuri cu o capaci­tate totală de 10 000 tone, 9 ceamuri cu o capacitate totală de 9 000 tone și o navă de pasageri cu 350 locuri. IV. I­n­v­e­s­t­i­ţ­i­i-c­o­n­s­t­r­u­c­ţ­i­i Volumul total al investiţiilor în economia naţională în 1962 a fost de aproape 32 miliarde lei (fără investi­ţiile din fondurile proprii ale G.A.C.), cu 3,5 miliarde lei, adică cu 12 la sută mai mare decît în anul 1961. Din fondurile statului s-au inves­tit în industrie peste 17 miliarde lei, în agricultură 4,9 miliarde lei, în transporturi 2,8 miliarde lei. Din totalul investiţiilor alocate in­dustriei, 27,6 la sută au revenit in­ S­C­U­­I­T­E­I­A V. Circulaţia mărfurilor In anul 1962 s-au vîndut prin co­merţul socialist mărfuri în valoare de 53 miliarde lei (în preţuri cu­rente), planul fiind îndeplinit în proporţie de 100,4 la sută. Faţă de anul precedent, volumul total al desfacerilor de mărfuri a sporit cu 5,9 miliarde lei, adică cu 12,5 la sută (în preţuri comparabile); desfacerile de mărfuri alimentare (inclusiv alimentaţia publică) au crescut cu 13,8 la sută, iar a celor nealimentare cu 11,5 la sută. Ritmul mediu anual de creştere în perioada 1960—1962 a fost de 14,4 la sută faţă de 12,2 la sută prevăzut în Directi­vele Congresului al III-lea al parti­dului. Desfacerile principalelor mărfuri au sporit faţă de anul 1961 după cum urmează : la carne şi preparate de carne cu 3 la sută, peşte proas­păt cu 29 la sută, ulei cu 11 la sută, unt cu 15 la sută, brînzeturi cu 18 la sută, lapte cu 19 la sută, zahăr cu 5 la sută, vin cu 13 la sută, fructe proaspete cu 25 la sută, ţesături cu 10 la sută, tricotaje şi confecţii cu 17 la sută, încălţăminte din piele cu 6 la sută, cosmetice cu 10 la sută, articole de sticlărie, porţelan, faianţă cu 8 la sută. Au continuat să sporească într-o măsură însemnată desfacerile măr­furilor de folosinţă îndelungată, în special la : mobilă cu 20 la sută, aparate de radio cu 30 la sută, tele­vizoare cu 82 la sută, maşini de spă­lat rufe cu 20 la sută, frigidere cu 75 la sută, maşini de cusut cu 34 la sută, ceasuri de mînă cu 11 la sută, aparate de fotografiat cu 46 la sută. S-a dezvoltat şi s-a modernizat re­ţeaua de desfacere cu amănuntul. Au fost înfiinţate numeroase maga­zine de desfacere şi s-au reutilat magazinele existente. In anul 1962, volumul comerţului exterior al R. P. Romíne a crescut cu 9 la sută faţă d­e anul 1961, rit­mul mediu anual de creştere în pe­rioada 1960—1962 fiind de 13,6 la sută, faţă de 12,2 la sută prevăzut în planul de şase ani. Pa?. . Alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare comunale şi ale oraşelor raionale Au luat sfirşit adunările pentru desemnarea candidaţilor F.D.P. In regiunile ţării au luat sfîrşit adunările cetăţeneşti pentru desem­narea candidaţilor F.D.P. în alege­rile de deputaţi pentru sfaturile populare comunale şi ale oraşelor raionale. SUCEAVA.­­ La adunările cetă­ţeneşti care au avut loc cu această ocazie, în regiunea Suceava au parti­cipat peste 300 000 de alegători. Au fost propuşi 7 068 de oameni ai muncii candidaţi ai F.D.P. pentru sfaturile populare comunale şi ale oraşelor raionale — muncitori, tehnicieni, co­lectivişti, mecanizatori, intelectuali, gospodine, pensionari. Sfaturile populare comunale şi ale oraşelor Propunere pentru alegerea unui deputat în Marea Adunare Naţională In comuna Sîmbureşti, regiunea Argeş, a avut loc o adunare la care au participat sute de oameni ai muncii din Sîmbureşti şi din satele şi comunele din împrejurimi, pen­tru propunerea candidatului Frontu­lui Democraţiei Populare în vederea alegerii unui deputat în Marea Adu­nare Naţională, în locul rămas va­cant în această circumscripţie elec­torală. Tov. ing. Gheorghe Costache a fost propus drept candidat al Frontului Democraţiei Populare pentru Marea Adunare Naţională. Participanţii la adunare au susţinut cu căldură pro­punerea făcută. (Agerpres) raionale din regiune au afişat joi limi­tele de alegători. IAŞI.­­ Cei peste 259 000 de oa­meni ai muncii din regiunea Iaşi care au participat la adunările cetă­ţeneşti au propus 6 784 candidaţi pentru sfaturile populare comunale şi 179 pentru sfaturile populare ale oraşelor raionale, dintre cei mai vrednici muncitori, tehnicieni, co­lectivişti, lucrători din G.A.S. şi S.M.T., ingineri, medici, oameni de cultură şi artă etc. CONSTANŢA. — In listele de ale­gători pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare comunale şi ale oraşelor raionale din regiunea Dobro­­gea au fost înscrişi cu peste 11000 de alegători mai mulţi decît în ale­gerile pentru sfaturile populare din anul 1961. Toţi aceştia sînt tineri care au împlinit sau împlinesc pînă la data de 3 martie vîrsta de 18 ani. (Agerpres)" Primirea de către ministrul afacerilor externe al R. P. Romîne a ambasadorului Elveţiei Joi, 31 ianuarie, ministrul afaceri-­ lor externe al R. P. Romîne, Corne­­liu Mănescu, a primit în audienţă pe ambasadorul extraordinar şi pleni­potenţiar al Elveţiei la Bucureşti, Emile Bisang, în legătură cu apro­piata prezentare a scrisorilor de acreditare. Şedinţe ale consiliilor agricole regionale CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). Intre 29 — 31 ianuarie s-au desfăşu­rat la Constanţa lucrările şedinţei plenare a Consiliului agricol regio­nal Dobrogea. In urma dezbaterilor care au avut loc s-a adoptat un plan de măsuri în vederea realizării sarcinilor pri­vind sporirea producţiei la hectar la toate culturile, creşterea în conti­nuare a numărului de animale şi a producţiei lor Prin lucrări de îndiguire, desecare şi defrişare, printr-o mai bună orga­nizare a teritoriului suprafaţa arabi­lă a regiunii va creşte în acest an cu 15 000 hectare. Pentru generalizarea experienţei gospodăriilor fruntaşe se vor organiza pe scară largă consfă­tuiri, schimburi de experienţă şi de­monstraţii practice. Prin intermediul celor peste 100 de cîmpuri de expe­rienţă şi loturi demonstrative, cadre­le din gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile colective vor extinde metodele agrotehnice avansate, pu­­nîndu-se astfel în valoare marile posibilităţi de sporire a producţiei agricole existente în regiune. ★ PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“). — In ultimele două zile s-au desfăşu­rat lucrările şedinţei plenare a Con­­siliului agricol regional Ploieşti, care a stabilit măsurile pentru îndeplini­rea sarcinilor privind sporirea pro­ducţiei agricole în anul 1963. In acest an gospodăriile colective vor fertiliza cu îngrăşăminte natu­rale o suprafaţă de 37 000 hectare şi cu îngrăşăminte chimice 20 000 hec­tare. De asemenea, se vor aplica pe suprafeţe mai mari amendamente calcaroase. In scopul sporirii pro­ducţiei la hectar la toate plantele cultivate se vor aplica în mod di­ferenţiat metodele agrotehnice îna­intate şi experienţa gospodăriilor fruntaşe. Suprafaţa arabilă va creşte anul acesta cu 6 000 hectare. In acest scop unităţile agricole vor trebui să ter­mine în scurt timp lucrările de de­frişare pe suprafeţele stabilite. Se vor continua lucrările de organizare inter-gospodărească a teritoriului şi se vor executa proiecte şi documen­taţii pentru amenajarea terenurilor erozate în vederea înfiinţării de plantaţii de vii şi pomi fructiferi. Numai anul acesta se vor planta în masiv 4 075 hectare cu pomi fructi­feri şi 1 059 hectare cu viţă de vie. Spre pîrtia de schi Rapid Bucureşti-Galata Saray 3-0 Aseară la Istanbul, în cadrul „Cupei campionilor europeni" la volei masculin, Rapid Bucureşti a învins cu 3—0 (15—9­­ 16—14, 15—13) echipa Galata Saray, cam­pioana Turciei. Returul se va disputa la 10 februarie la Bucureşti. box Turneul de selecţie Sîmbătă şi duminică va avea loc în sala Floreasca din Capitală un turneu de selecţie al boxerilor care ne vor reprezenta în „Cupa Europei“. (După cum se ştie, în prima întîlnire repre­zentativa noastră va întîlni R. P. Polo­nă). La acest turneu participă 50 de sportivi. Federaţia de specialitate a convocat la această competiţie un nu­măr însemnat de boxeri tineri care s-au afirmat în ultimul timp. Pe lîngă cunoscuţii pugilişti V. Mariufan, N. Puiu, I. Mihalic, I. Monea, vor apărea în ring şi o serie de „speranţe“ în rîndurile cărora remarcăm pe C. Buzuliuc (Reşi­ţa), N. Iuga (Braşov), I. Mitrea (Galaţi) şi alţii. hochei Noi intilniri internaţionale Sîmbătă, cu începere de la ora 19, pe patinoarul artificial din Capita­lă, amatorii de hochei pe gheaţă vor putea vedea selecţionata de tineret a R. S. Cehoslovace care a invins în decembrie cu 5—4 puternica echipă canadiană „Saskatoon Quakers" şi cu 5—3 reprezentativa Finlandei. Oaspeţii vor juca în compania echi­pei de tineret a R. P. Romîne. Du­minică echipa cehoslovacă va în­tîlni tot în Capitală reprezentativa ţării noastre care se pregăteşte în vederea „Cupei oraşului Bucureşti“ şi a campionatelor mondiale din Suedia. Jocul începe la ora 18. In deschidere la meciul de dumi­nică, echipa Ştiinţa Bucureşti va primi replica formaţiei iugoslave Steaua Roşie Belgrad

Next