Scînteia, februarie 1963 (Anul 32, nr. 5790-5817)
1963-02-01 / nr. 5790
Nr. 5790 (Urmare din pag. I-a) lui, Direcţia generală a industriei morăritului şi crupelor. Faţă de o creştere a productivităţii muncii in industrie de 8,5 la sută prevăzută în planul de stat, în anul 1962 s-a obţinut o creştere de numai 6,6 la sută, ceea ce impune ca în centrul preocupării conducerilor ministerelor şi întreprinderilor, a specialiştilor şi a tuturor oamenilor muncii să stea, ca o sarcină primordială, îndeplinirea prevederilor planului pe anul 1963 şi o creştere şi mai accentuată în anii următori a productivităţii muncii, factor de terAnul 1962 a marcat încheierea colectivizării agriculturii. Obiectivul stabilit de Congresul al III-lea al partidului în domeniul transformării socialiste a agriculturii a fost astfel realizat cu aproape 4 ani înainte de termen. A fost consfinţită victoria definitivă a socialismului în patria noastră. S-a întărit baza tehnică-materială a agriculturii prin dotarea ei cu încă 9 200 tractoare, 9 100 semănători mecanice, 5 000 combine pentru recoltatul cerealelor păioase, precum şi cu un număr important de alte maşini agricole noi şi perfecţionate. S-au înfiinţat 6 noi staţiuni de maşini şi tractoare. La sfîrşitul anului 1962, agricultura era înzestrată cu 56 500 tractoare, 52 600 semănători mecanice, 28 400 combine pentru recoltatul cerealelor păioase şi cu numeroase alte maşini agricole. Suprafaţa arabilă ce revine în medie pe un tractor a scăzut de la 270 ha în 1959, la 170 ha în 1962. S-a continuat, procesul de consolidare economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective. Suprafața agricolă ce revine în medie pe o gospodărie agricolă colectivă a crescut de la 930 ha în 1961, la 1615 ha în 1962, concomitent cu o creştere însemnată a fondului de bază al gospodăriilor. In felul acesta s-au creat condiţii favorabile de dezvoltare celor 5 626 gospodării agricole colective, ce cuprind peste 3,2 milioane familii şi o suprafaţă agricolă de peste 9 milioane ha. In gospodăriile agricole de stat, lucrările de arat, semănat, precum şi recoltatul cerealelor păioase au fost mecanizate în întregime, iar în gospodăriile agricole colective aceleaşi lucrări au fost efectuate mecanizat în proporţie de două treimi, în condiţiile unei extinderi considerabile a suprafeţei gospodăriilor colective. Staţiunile de maşini şi tractoare au executat un volum de lucrări de peste 27 milioane ha arătură normală, realizîndu-şi planul în proporţie de 114 la sută. Faţă de anul precedent, volumul lucrărilor executate a crescut cu 32 la sută, iar faţă de 1959 de aproape 3 ori. Preţul de cost pe hectar arătură normală realizat de staţiunile de maşini şi tractoare a fost redus cu 1,6 la sută faţă de prevederile planului şi cu 4 la sută faţă de realizările anului 1961, îndeosebi datorită unei mai bune utilizări a parcului. Cantitatea de îngrăşăminte chimice folosită în agricultură a sporit faţă de 1961 ; a crescut în mod simţitor cantitatea de insecto-fungicide aplicate. Producţia de grîu a fost mai mare, minant al dezvoltării economiei socialiste şi al ridicării nivelului de trai. In acest scop, concomitent cu promovarea sistematică a progresului tehnic în toate ramurile economiei naţionale, măsurile tehnico-organizatorice trebuie îndreptate spre folosirea cît mai completă a tehnicii noi cu care se dotează întreprinderile, spre adîncirea profilării lor şi, pe această bază, a specializării, mecanizării şi automatizării proceselor de producţie, spre ridicarea continuă a calificării cadrelor — condiţii ale asigurării creşterii productivităţii muncii la nivelul sarcinilor prevăzute în planul de şase ani, cea de porumb, datorită secetei,mai mică decit în 1961 ; cantitatea totală de cereale obţinută depăşeşte cu 1,7 milioane tone producţia medie a anilor 1934—1938 şi asigură consumul în continuă creştere al populaţiei şi celelalte nevoi ale economiei naţionale. In toamna anului 1962 s-a însămînţat cu grîu o suprafaţă de 2 850 mii ha, aproape în întregime cu mijloace mecanizate şi în perioada optimă. In anul 1962 s-a continuat îmbunătăţirea structurii pe rase şi pe vîrste a animalelor, ale căror efective s-au menţinut aproximativ la nivelul anului 1961 cu toate condiţiile dificile de furajare provocate de seceta din unele regiuni ale ţării. In gospodăriile agricole de stat numărul bovinelor a ajuns la 429 mii, cu 87 mii peste efectivul existent la începutul anului 1982; al porcinelor la 1 050 mii, cu 83 mii mai mult; al ovinelor la 1 387 mii, cu 116 mii mai mult. In gospodăriile agricole colective a crescut numărul animalelor proprietate obştească, ca urmare în principal a cumpărărilor de animale, precum şi a reproducţiei din prăsilă proprie. Pentru dezvoltarea creşterii animalelor în gospodăriile agricole colective, statul a acordat credite în valoare de aproape 1 miliard lei. Cantitatea produselor agricole intrate în fondul de stat a sporit faţă de 1961 la grîu-secară cu 15 la sută, la porumb cu 8 la sută, la legume cu 22 la sută, la struguri cu 59 la sută, la carne cu 10 la sută, la lapte cu 11 la sută, la lină-total cu 15 la sută, din care lînă fină și semifină cu 24 la sută, la ouă cu 11 la sută. Gospodăriile agricole de stat au livrat 38 la sută din cantitatea totală de grîu-secară intrată în fondul de stat, 14 la sută floarea-soarelui, 26 la sută legume, 27 la sută carne, 17 la sută lînă-total, 27 la sută lînă fină şi semifină, 41 la sută lapte de vacă. In urma redistribuirii cadrelor în agricultură, toate gospodăriile agricole socialiste dispun de specialişti cu pregătire superioară. Circa 800 mii colectivişti şi lucrători din gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare au participat în 1962 la cursurile primului an al învăţămîntului agro-zootehnic de 3 ani. In silvicultură s-a împădurit o suprafaţă de 75 600 ha, din care în teren degradat 8 200 ha, depăşinduse prevederile planului. S-a intensificat acţiunea de valorificare a materialului lemnos provenit din produse secundare, astfel încît s-a obţinut pe această cale 13 la sută din totalul masei lemnoase exploatate în anul 1962.dustriei metalurgice şi a construcţiilor de maşini, 33,8 la sută industriei energetice şi a combustibilului, 15,4 la sută industriei chimice, celulozei şi hîrtiei. Investiţiile realizate din fondurile statului, în primii trei ani ai desenatului, însumează peste 82 miliarde lei, cu 77 la sută mai mult decît în perioada 1957—1959, fiind aproximativ egale cu cele realizate în cei şase ani anteriori anului 1960. Volumul fondurilor fixe puse în funcţiune în anul 1962 a fost de peste 27 miliarde lei, cu 14 la sută mai mare decît în anul precedent. Au fost puse în funcţiune numeroase obiective industriale importante cum sunt: In industria energiei electrice şi termice, în 1962 s-au pus în funcţiune noi grupuri electrogene cu o putere totală de 220 MW. Prin darea în funcţiune a 100 MW, Hidrocentrala „V. I. Lenin“-Bicaz produce energie electrică cu întreaga capacitate planificată (210 MW). In industria siderurgică , un furnal cu o capacitate de 485 mii tone/an, un cuptor Martin cu o capacitate de 270 mii tone/an, un laminor de sîrmă cu o capacitate de 240 mii tone/ an şi un laminor de profile uşoare cu o capacitate de 300 mii tone/an la Combinatul Siderurgic Hunedoara; furnalul nr. 2 cu o capacitate de 220 mii tone/an şi Fabrica de aglomerare cu o capacitate de 450 mii tone/an la Combinatul Siderurgic Reşiţa, linia a II-a la Fabrica de ţevi sudate Bucureşti cu o capacitate de 20 mii tone/an. In industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor: Fabrica de piese de radio şi semiconductori de la Băneasa, Fabrica de maşini-unelte Bucureşti (parţial) şi Fabrica de radiatoare şi băi din fontă Bucureşti (parţial). In industria chimiei, celulozei şi hîrtiei: Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Roznov cu o capacitate de 210 mii tone/an azotat de amoniu, 73 mii tone/an amoniac şi 10 mii tone/an uree ; dezvoltarea capacităţii cu 300 mii tone/an superfosfat granulat la Uzina de superfosfaţi şi acid sulfuric Năvodari; Fabrica de anvelope „Danubiana“ - Popeşti Leordeni cu o capacitate de 1 milion bucăţi anvelope auto-tractor-avion ; Combinatul de celuloză, hirtie şi saci din hîrtie Suceava cu o capacitate de 150 mii. buc./an saci de hîrtie, 50 mii tone/an celuloză şi 60 mii tone/an hîrtie ; Fabrica de negru de fum tambur cu o capacitate de 5 mii tone/an la Uzina „Nicolae Teclu“-Copşa Mică , o instalaţie de alcooli graşi cu o capacitate de 3 mii tone/an la Combinatul chimic de la Borzeşti. In industria petrolieră: o instalaţie centrală de absorbţie şi fracţionare a gazelor cu o capacitate de 250 mii tone/an la Rafinăria Brazi; o instalaţie de bitum cu o capacitate de 22 mii tone/an la Rafinăria Cîmpina. In industria lemnului au fost dată în funcţiune importante secţii la complexele noi pentru industrializarea lemnului de la Suceava, Piteşti, Comăneşti şi Focşani, fabricile de mobilă de la Arad şi Rădăuţi şi s-a dezvoltat capacitatea de producţie a complexelor de la Gherla, Brăila, Gălăuţaş şi Tîrgu Jiu. In industria materialelor de construcţii, noi linii de ciment la fabricile de la Fieni şi Bicaz cu o capacitate totală de 640 mii tone/an, dezvoltarea întreprinderilor de prefabricate de la Braşov şi Bucureşti cu încă 50 500 m3/an prefabricate. In industria alimentară, noi unităţi moderne ca : Complexul de morărit, panificaţie şi biscuiţi Constanţa, Fabrica de ciocolată Bucureşti, fabricile de produse lactate de la Baia Mare, Turda, Braşov, secţia de rafinare la Fabrica de ulei „Unirea“ din Iaşi. Un volum însemnat de lucrări s-a executat în 1962 pe şantierele unor importante obiective ale planului de şase ani : Combinatul Siderurgic de la Galaţi, Hidrocentrala „16 Februarie“ de pe Argeş, Centrala termoelectrică din Luduş, Centrala electrică de termoficare Craiova, Fabrica de celofibră Brăila, Complexul industrial pentru chimizarea gazului metan Craiova, Combinatul petrochimic Brazi, Combinatul de îngrăşăminte chimice Turnu Măgurele, Fabrica de reţele cord viscoză Brăila, Fabrica de mase plastice Iaşi, Fabrica de celuloză şi hîrtie din paie Călăraşi, Fabrica de armături şi feronerie Bucureşti, Complexul pentru industrializarea lemnului de la Sighet, Fabrica de mobilă Bacău, Fabrica de ciment Birseşti etc. Volumul investiţiilor în construcţii de locuinţe a fost de 3,1 miliarde lei, reprezentind 6,7 la sută din totalul investiţiilor, cu 13 la sută mai mare decît în anul 1961. Producţia de construcţii-montaj realizată în 1962 a crescut cu 13,2 la sută faţă de anul 1961, datorită în mare măsură îmbunătăţirii activităţii organizaţiilor de construcţiimontaj. Volumul prefabricatelor din beton utilizat în construcţii a crescut cu 49 la sută faţă de anul 1961, reprezentind 12 la sută din volumul total de beton intrat în operă. A continuat să se extindă mecanizarea lucrărilor grele şi de mare volum, s-a îmbunătăţit activitatea de proiectare prin aplicarea de soluţii tehnice şi economice raţionale, s-au înregistrat noi progrese în industrializarea construcţiilor. In anul 1962, venitul naţional a crescut cu circa 7 la sută faţă de 1961, depăşind cu 30 la sută nivelul anului 1959. Numărul salariaţilor din economia naţională a fost de 3 745 000, cu aproape 260 000 mai mare decît în anul 1961 şi cu 690 000 faţă de 1959. In anul 1962 s-a încheiat în toate ramurile economiei naţionale aplicarea Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri din iulie 1961, privind majorarea salariilor muncitorilor şi altor categorii de salariaţi. Pentru obiecte social-culturale s-a investit din fondurile statului peste 1 miliard lei, din care 560 milioane lei pentru învăţămînt şi aproape 400 milioane lei pentru ocrotirea sănătăţii. In primii trei ani ai planului de şase ani, au fost construite din fondurile statului peste 112 000 apartamente, din care aproape 42 000 în 1962. In aceeaşi perioadă populaţia şi-a construit din fonduri proprii circa 300 000 locuinţe, mai ales in mediul rural. A continuat să se dezvolte baza materială a învăţămîntului şi culturii. S-au construit pentru învăţămîntul de cultură generală peste 3 800 săli de clasă. Au fost date în folosinţă pentru studenţi în Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Iaşi, Craiova, Tîrgu Mureş, Bacău, Constanţa cămine cu circa 4 500 locuri şi cantine cu o capacitate de deservire de 2 000 locuri într-o serie. In învăţămîntul de toate gradele au fost cuprinşi in anul şcolar 1962/1963 un număr de 3 360 000 elevi şi studenţi, cu 8 la sută mai mare decît în anul şcolar precedent. Numărul elevilor înscrişi în învăţămîntul profesional a ajuns la 170 000, cu 6 la sută mai mare decit în anul şcolar precedent, iar în învăţămîntul tehnic şi tehnic de maiştri a ajuns la 64 500, în creştere cu 37 la sută faţă de anul şcolar 1961/ 1962. In învăţămîntul superior au fost cuprinşi 98 000 studenţi, cu 17 la sută mai mulţi decît în anul universitar 1961/1962. In cursul anului 1962, au absolvit şcolile profesionale şi tehnice un număr de 69 350 cadre şi institutele de învăţămînt superior 11 000 cadre. în anul 1962 au fost date în folosinţă 14 cinematografe la oraşe cu 9 500 locuri şi au crescut cu 670 instalaţiile cinematografice la sate. Numărul spectatorilor la cinematografe a crescut faţă de anul 1961 cu aproape 17 milioane, adică cu 10 la sută. Numărul spectatorilor la teatre S-au obţinut realizări şi în domeniul îmbunătăţirii calităţii construcţiilor, în special în construcţiile de locuinţe, la calitatea finisajelor şi a lucrărilor de instalaţii. Ca urmare a întîrzierilor ce au existat în livrarea unor utilaje din import şi din ţară, precum şi a lipsurilor în asigurarea la timp a lucrărilor cu documentaţie tehnică, planul producţiei de construcţii-montaj a fost realizat în proporţie de 94 la sută. După date preliminate, preţul de cost efectiv al producţiei de construcţii-montaj a fost redus cu 3,5 la sută faţă de preţul de deviz. Salariul real a crescut cu 4 la sută faţă de 1961. Ca urmare a creşterii veniturilor băneşti ale populaţiei, soldul depunerilor la C.E.C. a fost cu 33 la sută mai mare decît în 1961, iar numărul depunătorilor a crescut cu 19 la sută. Pentru acţiuni social-culturale s-a cheltuit din bugetul de stat suma de 17,6 miliarde lei, cu 12,8 la sută mai mult decît in 1961, din care pentru şi instituţii muzicale a ajuns la 13,6 milioane. Abonamentele la radio şi radioficare au ajuns la 2 372 000, în creştere cu 10 la sută, cele la televiziune la 149 000, în creştere cu 69 la sută faţă de 1961. Tirajul anual al ziarelor a fost de peste 1 miliard exemplare, cu 4 la sută mai mare decît cel din 1961, iar al revistelor de 82 milioane exemplare, cu 5 la sută mai mare. A continuat să se îmbunătăţească asistenţa medico-sanitară a populaţiei. Numărul paturilor de asistenţă medicală a ajuns la sfîrşitul anului la 138 700, al circumscripţiilor medico-sanitare la 3 775, din care în mediul rural 2 823, al caselor de naştere la 2 030. S-au dat în folosinţă 12 policlinici raionale şi orăşeneşti. In anul 1962 reveneau circa 700 locuitori la un medic. A continuat să se extindă reţeaua şi activitatea staţiunilor balneo-climaterice. S-a mărit capacitatea staţiunilor de pe litoral cu încă 5 400 locuri. In anul 1962 au fost la odihnă şi tratament în staţiuni balneoclimaterice, tabere şi colonii de copii 700 000 persoane. S-a îmbunătăţit activitatea de gospodărie comunală. Reţeaua de distribuţie a apei s-a mărit cu peste 380 km, iar cea de gaze cu peste 400 km. Rezultate bune au fost obţinute şi în dezvoltarea transportului orăşenesc de călători, prin creşterea parcului de vehicule cu încă 58 troleibuze, 390 autobuze, precum şi prin îmbunătăţirea condiţiilor de transport. La 1 ianuarie 1963 populaţia ţării a ajuns la 18 750 000 locuitori. ★ Adăugîndu-se la înfăptuirile primilor doi ani ai planului de şase ani, succesele importante obţinute de oamenii muncii în îndeplinirea şi depăşirea planului pe anul 1962 constituie o chezăşie a înfăptuirii măreţelor sarcini trasate de cel de-al III- lea Congres al P.M.R. în vederea desăvîrşirii construcţiei socialiste în patria noastră. COMUNICATUL Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Române pe anul 1962 II. Agricultura şi silvicultura VI. Realizări în domeniul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii Direcţia Centrală de Statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al R. P. Romîne — învăţămînt 5,0 miliarde lei, cu 17,6°/o mai mult decît în 1961 — cultură şi ştiinţă 1,3 * * “ 9,l°/o * “ * * — sănătate şi prevederi sociale 4,9 * * “ 11,4°/o * M “ M * — asigurări sociale 4,2 * “ “ 8,l°/o “ * — alocaţii de stat pentru copii 2,2 w s « 16,0°/» 8 III. Transporturi In anul 1962 planul de transport cu mijloace de deservire generală a fost îndeplinit în proporţie de 103 la sută la mărfuri expediate, 103,8 la sută la parcursul mărfurilor şi 101,6 la sută la parcursul călătorilor. Faţă de anul 1961 volumul mărfurilor expediate a crescut cu 9,3 la sută, parcursul mărfurilor cu 13,5 la sută, iar parcursul călătorilor cu 9,3 la sută. In transportul feroviar planul a fost îndeplinit în proporţie de 101,1 la sută la mărfuri expediate, 104,3 la sută la parcursul mărfurilor şi 102,7 la sută la parcursul călătorilor, înregistrîndu-se creşteri faţă de anulprecedent de 7,9 la sută, respectiv 10 la sută şi 7,6 la sută. A fost terminată construcţia noii Staţii de călători Braşov. Capacitatea de transport a căilorferate a crescut prin înzestrarea reţelei cu 35 locomotive Diesel electrice, 3 088 vagoane de marfă, refacerea liniei cu şine de tip greu pe400 km şi prin lucrări de centralizare şi sistematizare în staţiile : Filiaşi, Ciceu, Petroşeni, Lugoj, Suceava, Paşcani. S-au îmbunătăţit indicatorii deUtilizare a materialului rulant : a crescut viteza medie comercială a trenurilor de marfă, a scăzut timpul de staţionare a vagoanelor în staţiile tehnice. Productivitatea muncii în transporturile feroviare a crescut faţă de anul precedent cu 7,2 la sută, iar preţul de cost a scăzut cu 6,8 la sută (date provizorii). Planul transporturilor de mărfuri cu mijloace auto a fost realizat în proporţie de 103,7 la sută la mărfuri expediate şi 104,6 la sută la parcursul mărfurilor. Faţă de anul 1961 volumul mărfurilor expediate a crescut cu 9 la sută, parcursul mărfurilor cu 10,3 la sută şi parcursul călătorilor cu 20,7 la sută. Parcul auto de deservire generală a fost dotat cu 2 360 autocamioane, 925 basculante, 432 autobuze, 1100 remorci auto. Au fost modernizate 332 km drumuri naţionale, astfel că la sfîrşitul anului 1982 peste jumătate din drumurile naţionale actuale sunt modernizate. Planul transporturilor navale de mărfuri şi călători a fost îndeplinit şi depăşit. Traficul de mărfuri efectuat cu flota maritimă a R. P. Romíno a crescut cu 55,6 la sută faţă de anul 1961, datorită în special înzestrării acesteia cu 3 cargouri cu o capacitate totală de 19 800 Tdw, 2 tancuri petroliere cu o capacitate totală de 38 000 Tdw. Flota fluvială a fost înzestrată cu 7 remorchere cu o putere totală de 6 400 CP, 10 șlepuri cu o capacitate totală de 10 000 tone, 9 ceamuri cu o capacitate totală de 9 000 tone și o navă de pasageri cu 350 locuri. IV. Investiţii-construcţii Volumul total al investiţiilor în economia naţională în 1962 a fost de aproape 32 miliarde lei (fără investiţiile din fondurile proprii ale G.A.C.), cu 3,5 miliarde lei, adică cu 12 la sută mai mare decît în anul 1961. Din fondurile statului s-au investit în industrie peste 17 miliarde lei, în agricultură 4,9 miliarde lei, în transporturi 2,8 miliarde lei. Din totalul investiţiilor alocate industriei, 27,6 la sută au revenit in SCUITEIA V. Circulaţia mărfurilor In anul 1962 s-au vîndut prin comerţul socialist mărfuri în valoare de 53 miliarde lei (în preţuri curente), planul fiind îndeplinit în proporţie de 100,4 la sută. Faţă de anul precedent, volumul total al desfacerilor de mărfuri a sporit cu 5,9 miliarde lei, adică cu 12,5 la sută (în preţuri comparabile); desfacerile de mărfuri alimentare (inclusiv alimentaţia publică) au crescut cu 13,8 la sută, iar a celor nealimentare cu 11,5 la sută. Ritmul mediu anual de creştere în perioada 1960—1962 a fost de 14,4 la sută faţă de 12,2 la sută prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al partidului. Desfacerile principalelor mărfuri au sporit faţă de anul 1961 după cum urmează : la carne şi preparate de carne cu 3 la sută, peşte proaspăt cu 29 la sută, ulei cu 11 la sută, unt cu 15 la sută, brînzeturi cu 18 la sută, lapte cu 19 la sută, zahăr cu 5 la sută, vin cu 13 la sută, fructe proaspete cu 25 la sută, ţesături cu 10 la sută, tricotaje şi confecţii cu 17 la sută, încălţăminte din piele cu 6 la sută, cosmetice cu 10 la sută, articole de sticlărie, porţelan, faianţă cu 8 la sută. Au continuat să sporească într-o măsură însemnată desfacerile mărfurilor de folosinţă îndelungată, în special la : mobilă cu 20 la sută, aparate de radio cu 30 la sută, televizoare cu 82 la sută, maşini de spălat rufe cu 20 la sută, frigidere cu 75 la sută, maşini de cusut cu 34 la sută, ceasuri de mînă cu 11 la sută, aparate de fotografiat cu 46 la sută. S-a dezvoltat şi s-a modernizat reţeaua de desfacere cu amănuntul. Au fost înfiinţate numeroase magazine de desfacere şi s-au reutilat magazinele existente. In anul 1962, volumul comerţului exterior al R. P. Romíne a crescut cu 9 la sută faţă de anul 1961, ritmul mediu anual de creştere în perioada 1960—1962 fiind de 13,6 la sută, faţă de 12,2 la sută prevăzut în planul de şase ani. Pa?. . Alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare comunale şi ale oraşelor raionale Au luat sfirşit adunările pentru desemnarea candidaţilor F.D.P. In regiunile ţării au luat sfîrşit adunările cetăţeneşti pentru desemnarea candidaţilor F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare comunale şi ale oraşelor raionale. SUCEAVA. La adunările cetăţeneşti care au avut loc cu această ocazie, în regiunea Suceava au participat peste 300 000 de alegători. Au fost propuşi 7 068 de oameni ai muncii candidaţi ai F.D.P. pentru sfaturile populare comunale şi ale oraşelor raionale — muncitori, tehnicieni, colectivişti, mecanizatori, intelectuali, gospodine, pensionari. Sfaturile populare comunale şi ale oraşelor Propunere pentru alegerea unui deputat în Marea Adunare Naţională In comuna Sîmbureşti, regiunea Argeş, a avut loc o adunare la care au participat sute de oameni ai muncii din Sîmbureşti şi din satele şi comunele din împrejurimi, pentru propunerea candidatului Frontului Democraţiei Populare în vederea alegerii unui deputat în Marea Adunare Naţională, în locul rămas vacant în această circumscripţie electorală. Tov. ing. Gheorghe Costache a fost propus drept candidat al Frontului Democraţiei Populare pentru Marea Adunare Naţională. Participanţii la adunare au susţinut cu căldură propunerea făcută. (Agerpres) raionale din regiune au afişat joi limitele de alegători. IAŞI. Cei peste 259 000 de oameni ai muncii din regiunea Iaşi care au participat la adunările cetăţeneşti au propus 6 784 candidaţi pentru sfaturile populare comunale şi 179 pentru sfaturile populare ale oraşelor raionale, dintre cei mai vrednici muncitori, tehnicieni, colectivişti, lucrători din G.A.S. şi S.M.T., ingineri, medici, oameni de cultură şi artă etc. CONSTANŢA. — In listele de alegători pentru alegerile de deputaţi în sfaturile populare comunale şi ale oraşelor raionale din regiunea Dobrogea au fost înscrişi cu peste 11000 de alegători mai mulţi decît în alegerile pentru sfaturile populare din anul 1961. Toţi aceştia sînt tineri care au împlinit sau împlinesc pînă la data de 3 martie vîrsta de 18 ani. (Agerpres)" Primirea de către ministrul afacerilor externe al R. P. Romîne a ambasadorului Elveţiei Joi, 31 ianuarie, ministrul afaceri- lor externe al R. P. Romîne, Corneliu Mănescu, a primit în audienţă pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Elveţiei la Bucureşti, Emile Bisang, în legătură cu apropiata prezentare a scrisorilor de acreditare. Şedinţe ale consiliilor agricole regionale CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). Intre 29 — 31 ianuarie s-au desfăşurat la Constanţa lucrările şedinţei plenare a Consiliului agricol regional Dobrogea. In urma dezbaterilor care au avut loc s-a adoptat un plan de măsuri în vederea realizării sarcinilor privind sporirea producţiei la hectar la toate culturile, creşterea în continuare a numărului de animale şi a producţiei lor Prin lucrări de îndiguire, desecare şi defrişare, printr-o mai bună organizare a teritoriului suprafaţa arabilă a regiunii va creşte în acest an cu 15 000 hectare. Pentru generalizarea experienţei gospodăriilor fruntaşe se vor organiza pe scară largă consfătuiri, schimburi de experienţă şi demonstraţii practice. Prin intermediul celor peste 100 de cîmpuri de experienţă şi loturi demonstrative, cadrele din gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile colective vor extinde metodele agrotehnice avansate, punîndu-se astfel în valoare marile posibilităţi de sporire a producţiei agricole existente în regiune. ★ PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“). — In ultimele două zile s-au desfăşurat lucrările şedinţei plenare a Consiliului agricol regional Ploieşti, care a stabilit măsurile pentru îndeplinirea sarcinilor privind sporirea producţiei agricole în anul 1963. In acest an gospodăriile colective vor fertiliza cu îngrăşăminte naturale o suprafaţă de 37 000 hectare şi cu îngrăşăminte chimice 20 000 hectare. De asemenea, se vor aplica pe suprafeţe mai mari amendamente calcaroase. In scopul sporirii producţiei la hectar la toate plantele cultivate se vor aplica în mod diferenţiat metodele agrotehnice înaintate şi experienţa gospodăriilor fruntaşe. Suprafaţa arabilă va creşte anul acesta cu 6 000 hectare. In acest scop unităţile agricole vor trebui să termine în scurt timp lucrările de defrişare pe suprafeţele stabilite. Se vor continua lucrările de organizare inter-gospodărească a teritoriului şi se vor executa proiecte şi documentaţii pentru amenajarea terenurilor erozate în vederea înfiinţării de plantaţii de vii şi pomi fructiferi. Numai anul acesta se vor planta în masiv 4 075 hectare cu pomi fructiferi şi 1 059 hectare cu viţă de vie. Spre pîrtia de schi Rapid Bucureşti-Galata Saray 3-0 Aseară la Istanbul, în cadrul „Cupei campionilor europeni" la volei masculin, Rapid Bucureşti a învins cu 3—0 (15—9 16—14, 15—13) echipa Galata Saray, campioana Turciei. Returul se va disputa la 10 februarie la Bucureşti. box Turneul de selecţie Sîmbătă şi duminică va avea loc în sala Floreasca din Capitală un turneu de selecţie al boxerilor care ne vor reprezenta în „Cupa Europei“. (După cum se ştie, în prima întîlnire reprezentativa noastră va întîlni R. P. Polonă). La acest turneu participă 50 de sportivi. Federaţia de specialitate a convocat la această competiţie un număr însemnat de boxeri tineri care s-au afirmat în ultimul timp. Pe lîngă cunoscuţii pugilişti V. Mariufan, N. Puiu, I. Mihalic, I. Monea, vor apărea în ring şi o serie de „speranţe“ în rîndurile cărora remarcăm pe C. Buzuliuc (Reşiţa), N. Iuga (Braşov), I. Mitrea (Galaţi) şi alţii. hochei Noi intilniri internaţionale Sîmbătă, cu începere de la ora 19, pe patinoarul artificial din Capitală, amatorii de hochei pe gheaţă vor putea vedea selecţionata de tineret a R. S. Cehoslovace care a invins în decembrie cu 5—4 puternica echipă canadiană „Saskatoon Quakers" şi cu 5—3 reprezentativa Finlandei. Oaspeţii vor juca în compania echipei de tineret a R. P. Romîne. Duminică echipa cehoslovacă va întîlni tot în Capitală reprezentativa ţării noastre care se pregăteşte în vederea „Cupei oraşului Bucureşti“ şi a campionatelor mondiale din Suedia. Jocul începe la ora 18. In deschidere la meciul de duminică, echipa Ştiinţa Bucureşti va primi replica formaţiei iugoslave Steaua Roşie Belgrad