Scînteia, martie 1963 (Anul 32, nr. 5818-5848)

1963-03-01 / nr. 5818

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! Morgan al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXII Nr. 5818 Vineri 1 martie 1963 4 PAGINI — 20 BANI Mari posibilităţi pentru scăderea consumului specific al lemnului de mină Una din cele mai importante proble­me tehnico-econo­­mice strîns legate de introducerea ----­tehnicii moderne în industria minieră a cărbunelui­­este înlocuirea materialului lemnos,­­folosit la urmarea lucrărilor miniere, cu alte materiale. Decenii de-a rîndul, în minele noastre de cărbuni şi în special în a­­bataje, ca material de susţinere era folosit cu mici excepţii exclusiv lemnul răşinos, iar la susţine­rea celorlalte lucrări miniere (galerii, suitori, puţuri, rampe etc.), se folosea lemn de esen­ţă tare (stejar, gorun) în propor­ţii mari faţă de materialul feros sau beton. Din această cauză, în indus­tria cărbunelui consumurile specifice ale lemnului de mină erau în trecut foarte ridicate. In Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. între sarcinile ce revin unităţilor din ramura carboni­feră se prevede : „Consumul speci­fic de lemn de mină se va reduce de la 53 mc pe mia de tone de căr­bune extras în 1959 la cel mult 35 mc în 1965, prin extinderea abata­jelor frontale cu armare metalică”. In vederea reducerii consumului de materiale lemnoase în industria carboniferă, ţinînd cont de condiţiile locale, de faptul că natura zăcămin­telor noastre e variată nu numai de la un bazin la altul, ci şi de la o mină la alta sau uneori chiar de la un sector la altul, colectivele de muncitori şi ingineri de la exploa­tări şi din institutele de proiectări şi cercetări miniere au studiat şi au încercat diferite metode de susţine­re în toate lucrările miniere. S-a a­­juns astfel ca în 1960 consumurile specifice medii în industria cărbu­nelui să scadă la 47,8 mc lemn de mină la o mie tone cărbune extras, iar în 1962 la 41,71. Pentru anul în curs se prevede scăderea în conti­nuare a consumului de material lemnos. Sarcina noastră în 1963 e de a realiza pe întregul sector carboni­fer un consum specific de lemn de 41 mc pe 1 000 tone de cărbune ex­tras, în Valea Jiului sarcina planifi­cată fiind de 39 mc. Metalul şi betonul îşi fac drum tot mai larg în mină Experienţa de pînă acum a mine­rilor şi cadrelor noastre tehnice în înlocuirea lemnului de mină trebuie să fie larg extinsă şi cît mai bine pusă în valoare. Rezultatele cele mai bune s-au obţinut la lucrările mi­niere de deschidere şi pregătire. La susţinerea galeriilor se folosesc cu mult succes inele din bolţari de be­ton, zidărie continuă din bolţari şi zidărie din beton bătut. Puţurile nou săpate, indiferent de adîncime, profil şi funcţie, se susţin exclusiv cu prefabricate de beton sau beton turnat după diferite me­tode. Rezultate valoroase s-au ob­ţinut la săparea şi susţinerea puţu­lui nr 1 de la mina Dîlja, unde se foloseşte cofrajul mobil meta­lic. Acest sistem elimină complet folosirea lemnului la betonarea sus­ţinerii. Noua metodă de lucru a fost proiectată, executată şi pusă în funcţie în întregime de către spe­cialiştii noştri din cadrul Combina­tului carbonifer din Valea Jiului. In această privin­ţă merită a fi re­levate rezultatele obţinute de briga­da condusă de minerul Dionisie Bartha, care în luna noiembrie 1962 a realizat 51 m de puţ săpat şi be­tonat faţă de 18—25 m pe lună cît reuşea anterior. Susţinerile metalice de diferite ti­puri în galerii au început să devi­nă preponderente faţă de susţinerile din lemn. Cele mai bune rezultate s-au obţinut cu armăturile cu profil clopot, care pe lingă calităţile ex­celente de rezistenţă prezintă avan­tajul că au o greutate mică pe me­tru liniar. In 1961, Ministerul Meta­lurgiei şi Construcţiilor de Maşini şi-a însuşit laminarea acestor profi­le. Rezultatele bune obţinute cu acest sistem de susţinere au îndreptăţit or­ganele tehnice ale ministerului nos­tru ca pentru 1963 să prevadă sus­ţinerea unei lungimi de galerii de peste 60 km cu armături din fier clopot. Intr-o exploatare carboniferă a­­batajele sunt locurile de mun­că unde se consumă cantităţile cele mai mari de material lemnos sub două forme principale: lemn ro­tund şi cherestea, ambele de e­­senţă răşinoasă. In aceste con­diţii, înlocuirea lemnului, respectiv micşorarea consumurilor de mate­rial lemnos sub orice formă în aba­taje reprezintă pentru industria căr­bunelui o problemă deosebit de im­portantă. In abatajele frontale ale unor ex­ploatări din Valea Jiului, cît şi în unele exploatări de lignit şi de căr­bune brun se utilizează cu tot mai bune rezultate sistemul de susţinere cu grinzi şi stîlpi metalici de diferi­te tipuri. Metodele de exploatare prin abatare cameră nu permit deo­camdată înlocuirea lemnului de mină cu armături metalice. Totuşi, colec­tivele de muncitori şi ingineri ale unor exploatări din Valea Jiului (Petrila şi Lonea) au experimentat folosirea unor stîlpi metalici spe­cial construiţi pentru abatajele ca­meră, care să înlocuiască un anumit număr de stîlpi de lemn şi care înainte de prăbuşirea sau rambleie­­rea abatajului respectiv sînt extraşi. Dacă în acţiunea de înlocuire a lemnului de mină cu armături me­talice de diferite tipuri şi forme, atît în abataje, cît şi mai ales la lucră­rile de deschidere şi pregătire s-au obţinut rezultate remarcabile, nu a­­celeaşi rezultate s-au putut obţine şi la înlocuirea cherestelei în aceste lucrări subterane. In straturile groa­se şi cu înclinare mare, în special în bazinele din Valea Jiului şi Ba­nat, din cauza condiţiilor geologice şi tehnice, se lucrează după metode care impun crearea unui tavan arti­ficial format din „poditură” de che­restea răşinoasă. La lucrările de des­chidere şi pregătire, în unele unităţi s-au făcut încercări de înlocuire a bandajelor de lemn cu plăci meta­lice şi cu scînduri de beton ar­mat, dar pînă în prezent rezulta­(Continuare în pag. II-a) Ing. EUGEN MÁTYÁS adjunct al ministrului minelor și energiei electrice Consfătuirea miniştrilor apărării ai ţărilor Tratatului de la Varşovia VARŞOVIA 28 (Agerpres).­ La 28 februarie 1963 a luat sfîrşit consfă­tuirea miniştrilor apărării ai ţărilor participante la Tratatul de la Var­şovia. La consfătuire au fost examinate probleme curente privind situaţia armatelor şi planurile de măsuri pentru coordonarea pregătirii de luptă a trupelor pe anul 1963. Discuțiile au decurs într-o atmos­feră de unitate şi înțelegere recipro­că deplină. Un aspect tot mai des intilnic în exploatările miniere: monta­rea susținerii metalice cu stîlpi tubul­ari. Pentru eliminarea pierderilor de ţiţei Pentru folosirea apei sărate pro­venite din zăcămîntul petrolifer în schelele Ţicleni, Ochiuri şi Valea Caselor au fost construite staţii de purificare cu ajutorul cărora sunt eliminate aproape complet pierderi­le de ţiţei. După purificare, apa este injectată înapoi în zăcămînt, în scopul extracţiei a noi cantităţi de ţiţei. Spre deosebire de apa dulce între­buinţată în mod obişnuit în aceste procese de producţie, apa sărată in­jectată în zăcăminte de petrol care conţin marnă prezintă avantajul că evită umflarea acesteia şi menţine capacitatea de recepţie a sondelor. Prin construirea acestor staţii a fost rezolvată problema utilizării apei sărate extrase o dată cu ţiţeiul, înlăturîndu-se astfel în mare parte impurificarea apelor curgătoare. In cursul acestui an, se prevede construirea unor asemenea instalaţii şi în alte schele petrolifere din ţară. (Agerpres) In regiunea Crişana Şantierele intîmpină primăvara ORADEA (coresp. „Scînteii“).­­ In cadrul Trustului regional de construcţii Crişana au fost organizate 13 şantiere, dintre care 4 In oraşul Oradea şi 9 în cen­trele de raion. Şantierele de locuinţe, construcţii in­dustriale şi social-culturale din oraşul Oradea sunt aprovizionate pentru lunile martie şi aprilie cu toate materialele necesare: cărămizi, ciment, var stins, fier-beton, cofraje din panouri demontabile etc. De ase­­menea au fost instalate 3 macarale-turn şi s-a adus o automacara. Pe noul şantier de locuinţe „Rogerus“ din Oradea unde se construiesc în acest an 300 de apar­tamente, a fost instalată şi verificată staţia centrală de betoane şi mortare cu o capacitate de 100 mc pe zi. Pe şantierul de locuinţe din Ineu, unde se vor construi în acest an 200 de apartamente, ritmul lucrărilor de construcţie a crescut în prezent sim­ţitor. Primele 68 de apartamente, a căror construcţie a început în luna ianuarie, vor fi date în folosinţă la termenul stabilit. In aceste zile la Borsec Casa de cultură din staţiunea Borsec oferă oaspeţilor în aceste zile numeroase posibilităţi de a-şi petrece cît mai plăcut timpul. Zilele trecute a avut loc aici un concurs „Cine ştie, cîştigă", pe tema : ,,De la munte la mare’", la care au parti­cipat peste 300 de oameni ai muncii ve­niţi la odihnă. De asemenea, s-a organi­zat un concert cu tema : „Să cunoaştem cîntecele noi ale compozitorilor noştri". Cu regularitate au loc audiţii muzicale din operele compozitorilor clasici şi con­temporani, conferinţe, jurnale vorbite, simpozioane, seri literare, întîlniri ale oaspeţilor pe profesii etc. Intr-un nou magazin deschis pe magistrala Nord-Sud din Capitală. (Foto : A. Cortojan) Utilaje noi in portul Constanta CONSTANTA (coresp. „Scînteii"). — Portul Constanta a fost zilele a­­cestea dotat cu noi utilaje necesare efectuării volumului sporit al lucră­rilor de încărcare-descărcare si transport al mărfurilor. In prezent se montează o macara plutitoare cu o putere de ridicare de 100 tone. Secţia ,,Mecanizate“ a D.R.N.C. a pri­mit în dotare 19 tractoare, 40 de re­morci auto cu o capacitate de 3 tone fiecare. La danele 11, 13 şi 14 s-au dat în exploatare 9 tractoare de cheie de cite 3 tone fiecare. De ase­menea se fac pregătiri pentru darea în folosinţă a încă 6 macarale de 5 şi 6 tone la celelalte dane. Pentru deservirea numărului spo­rit de utilaje cu care este înzestrat portul s-a organizat o şcoală cu du­rata de 3 luni pentru calificarea a 80 de tractorişti. Alegerile de deputaţi in Sfaturile populare ale oraşelor raionale şi ale comunelor ÎNSUFLEŢITE ADUNĂRI CETĂŢENEŞTI Imagini grăitoare ale noului Pentru înflorirea gospodăriei colective, a comunei lor PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“). — Sute de colectivişti din comu­na Filipeştii de Tîrg, raionul Cîmpina, au luat parte la adunarea cetăţenească, care a avut loc în cadrul campaniei electorale. Cu acest prilej, ei au trecut în revistă reali­zările din anii pu­terii populare care au schimbat faţa comu­nei, viaţa lor, au dezbătut cu răspunde­re problemele de inte­res obştesc. Cetăţenii s-au oprit în faţa unui grafic, a­­şezat pe un perete al sălii. Aici văd ca în­tr-o limpede oglindă tot ce s-a înfăptuit. Cuvintele tovarăşului Şerban Hogea, secre­tarul comitetului co­munal de partid pre­zintă în mod su­gestiv imaginea de astăzi a comunei. S-a construit o şcoală ele­mentară de 8 ani cu 10 săli de clasă, o casă de naştere cu 20 paturi, un cămin cul­tural cu sală de pro­iecţie şi altele. Nu­meroşi colectivişti şi-au înălţat case noi, şi-au cumpărat apara­te de radio, motoci­clete, mobilă. Gospodăria colecti­vă a devenit an de an tot mai bogată. Nu­mai din cultura legii­CLUJ (coresp. „Scînteii“). — Gilăul este una din cele mai mari şi mai frumoase comune din ra­ionul fiuedin. în orice loc ţi-ai purta paşii, te impresionează noul. La înfăptuirile de aici cu caracter social-cultural, gospodă­resc, şi-au adus contribuţia şi ce­tăţenii, care au răspuns tuturor acţiunilor iniţiate de sfatul popu­lar. Luînd cuvîntul la adunarea ce­tăţenească dedicată alegerilor de la 3 martie, deputatul regional Gh. Bodea a vorbit despre reali­zările obţinute de oamenii mun­cii, sub conducerea partidului, despre hotărîrea lor de a înde­plini cu cinste măreţele sarcini stabilite de cel de-al III-lea Con­gres al partidului. In continuare, el a scos în evidenţă cîteva din în­făptuirile din Gilău: a fost electrificată şi radioficată comu­na, s-a amenajat un spital cu 30 de paturi, s-a construit un ma­gazin universal şi s-a amenajat un restaurant. Un ajutor substan­ţial au dat cetăţenii la construc­ţia căminelor culturale din satele aparţinătoare — Someşul Rece şi Someşul Cald. Este în plină con­strucţie în centrul comunei un local cu etaj pentru căminul cul­tural. La această lucrare, locui­torii au prestat pînă acum un mare număr de ore de muncă patriotică. Tot prin muncă patrio­tică au fost plantaţi peste 1 000 de pomi fructiferi. Atît la adunarea cetăţenească cît şi cu prilejul întîlnirilor pe circumscripţie cu candidaţii F.D.P. alegătorii din Gilău s-au referit în cuvîntul lor la imaginile însufle­­ţitoare ale noului prezent în viaţa comunei, în propria lor viaţă, su­bliniind faptul că asemenea rea­lizări se întîlnesc astăzi în satele de pe întregul cuprins al patriei socialiste. Ei au făcut noi şi nu­meroase propuneri de acţiuni gospodăreşti la înfăptuirea căro­ra să-şi aducă contribuţia toţi cetăţenii din comună. Acestea se referă la extinderea reţe­lei electrice la Gilău, la cons­trucţia a două diguri pe rîul So­meşul Mic şi Valea Căpuşului pentru a feri de inundaţii circa 50 ha teren agricol, la construirea unui magazin universal în satul Someşul Rece şi altele. Alegătorii au subliniat în cuvîntul lor că la 3 martie îşi vor da cu toată încrederea votul candidaţilor F.D.P., care în acti­vitatea lor viitoare, avînd spri­jinul larg al maselor de cetăţeni, îşi vor aduce contribuţia la îm­bunătăţirea continuă a muncii sfaturilor populare. Celor s-au obţinut a­­nul trecut venituri in valoare de peste două milioane lei. In cuvîntul lor, nu­meroşi alegători şi-au exprimat dragostea şi ataşamentul faţă de partid şi guvern şi s-au angajat să mun­cească cu avînt pen­tru înflorirea gospodă­riei colective, a comu­­nei­­or. La sfîrșitul adunării echipa de teatru a școlii profesionale de tractoriști din comună a prezentat un pro­gram artistic. Sub semnul muncii înfrăţite TG. MUREŞ (coresp. „Scîn­teii“). — Ca în toate satele şi co­munele de pe cuprinsul patriei şi colectiviştii din Sîncraiu de Mureş se vor prezenta la alegeri cu fru­moase realizări. Numeroşi vorbitori printre care Andrei Butuza, secretar al comi­tetului orăşenesc de partid, co­lectivista fruntaşă Florea Orza, învăţătorul A. Bartha şi alţii au arătat cu prilejul adunării cetă­ţeneşti că oamenii muncii romîni şi maghiari, muncesc cu dragoste, într-o frăţească prietenie, pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de partid. In comună s-a introdus lumina electrică, s-a mă­rit şcoala existentă la Sîncraiu de Mureş şi s-au amenajat noi săli de clasă în satul Nazna, a fost renovat căminul cultural, s-au executat reparaţii de drumuri. Prin punerea în circulaţie a unui număr sporit de autobuze, s-a îm­bunătăţit transportul în comun. Ca urmare a muncii harnice a co­lectiviştilor, gospodăria colectivă s-a dezvoltat an de an. In prezent, colectiviştii din Sîncraiu de Mureş dispun de un puternic sector zoo­tehnic, de numeroase noi cons­trucţii, fondul de bază al gospo­dăriei în ultimii ani a crescut cu aproape 2 000 000 lei. Veniturile sporite ale gospodăriei colective asigură un trai mai îmbelşugat colectiviştilor. In ultimii ani s-au construit 630 case noi, în prezent în comună există 504 aparate de radio, 35 motociclete şi aproape 1 000 biciclete. Toate acestea constituie un punct de plecare spre noi realizări. Cetăţenii din comună şi-au propus să construiască un nou cămin cul­tural în satul Nazna , s-a prevă­zut înfiinţarea unui punct farma­ceutic şi totodată desecarea a 50 ha teren, în prezent inundabil. Participanţii la adunarea cetă­țenească au vizionat un program artistic prezentat de artiștii ama­tori ai căminului cultural. Noi produse de marochi­­nărie în Capitală s-au încheiat lucrările de contractare între sectorul industriei de pielărie şi organi­zaţiile comerciale, pentru cel de-al II-lea trimestru al anului. Au fost con­tractate circa 100 modele noi de arti­cole de marochină­­rie : poşete, sacoşe etc. Un accent deose­bit s-a pus pe con­tractarea unor ar­ticole speciale pen­tru litoral : sacoșe tip litoral, sandale, articole din cauciuc și altele. Sărbătorirea colectivistelor fruntaşe SATU-MARE (coresp. „Scînteii“). — La gospodăria colectivă din comuna Cărăşeu, raionul Satu-Mare, a avut loc sărbătorirea colectivistelor frun­taşe, organizată de comitetul raional al femeilor şi comitetul pentru cul­tură şi artă. La sărbătorire eru luat parte şi reprezentante ale colectivistelor din comunele vecine Culciu-Mic, Am­­bud, Homorodu de Jos, felici­­tîndu-le pe tovarăşele lor pen­tru succesele obţinute în dezvol­tarea gospodăriei colective. Artişti amatori ai căminului cultural şi de la fabrica de confecţii „Mondiala“ din Satu-Mare au prezentat un pro­gram artistic în cinstea sărbătorite­lor. Conferinţe tehnice pentru proiectanţi GALAŢI (coresp. „Scînteii”). — Pentru a populariza în rîndurile proiectanţilor metodele avansate de lucru în construcţie şi metalurgie, filiala IPROMET-Galaţi a organizat un ciclu de conferinţe tehnice. Te­mele conferinţelor sînt variate şi dezbat probleme ca : „Metodele moderne de prelucrare a metalelor şi procesele de automatizare”, „O nouă metodă de montaj a macara­lelor portale şi podurilor transbor­­doare grele”, „E­­xecutarea turnuri­lor de răcire cu co­fraje industriale” Ciclul de confe­rinţe va contribui la ridicarea nive­lului de cunoştinţe profesionale al pro­iectanţilor, îi va pune în curent cu cele mai noi rea­lizări în domeniul construcţiilor side­rurgice. Premieră la Teatrul regional Bucureşti Ieri seară, pe sce­na Teatrului regio­nal Bucureşti, a a­­vut loc premiera pe ţară a piesei „Răz­boiul”, comedie în 3 acte de Carto Gol­doni. Regia artistică aparţine lui Horea Popescu. CÂRMEI ELECTORAL • Aproape 1200 de formaţii artistice de amatori din regiunea Suceava au pregătit spectacole închinate alegerilor de la 3 martie. Echipele de teatru ale că­minelor culturale din Dolheşti, Liteni şi din alte co­mune au prezentat spectacole la punctele de agitaţie cu sceneta „Votăm pentru pace”. Brigada artistică de agitaţie de la I.C.I.L. Vatra Dornei prezintă la punc­tele de agitaţie din oraş şi în satele apropiate spec­tacolul intitulat „Azi votează şi brigada". La punctele de agitaţie din regiune au loc, de ase­menea, întilniri intre tinerii care votează pentru prima oară şi alegători mai virstnici, seri de întrebări şi răspunsuri pe diferite teme, recenzii, lecturi, vizionări de filme etc. La manifestările politice şi cultural-edu­cative care au avut loc în această campanie au parti­cipat pînă acum aproape 600 000 oameni ai muncii din regiunea Suceava. • Comitetele executive ale sfaturilor populare din Dobrogea au luat din timp măsuri pentru amenajarea secţiilor de votare şi dotarea lor cu cabine şi urne. Au fost confecţionate toate urnele necesare celor 270 secţii de votare şi peste 350 de urne mobile pentru colectarea voturilor cetăţenilor de la locurile de muncă mai îndepărtate, din unităţile spitaliceşti etc. De asemenea, au fost amenajate cabinele de vot pentru secţiile de votare din regiune. • Satele regiunii Oltenia s-au îmbogăţit în ultimii ani cu numeroase obiective social-culturale şi edili­­tar-gospodăreşti, într-un deceniu au fost ridicate aici 407 şcoli elementare şi medii, 305 cămine culturale, s-au electrificat 320 localităţi, s-au construit nume­roase teatre de vară, dispensare, case de naştere etc. Sprijinind acţiunile gospodăreşti iniţiate de sfaturile populare, sătenii au executat diferite lucrări de înfru­museţare a localităţilor lor. După cum reiese dintr-o situaţie existentă la Sfatul popular al regiunii, în anul acesta se vor realiza 673 noi obiective social-culturale şi edilitar-gospodăreşti, multe din a­­cestea propuse de cetăţeni în ca­drul întîlnirilor cu candidaţii în alegerile de la 3 martie. Printre acestea se află 3 şcoli medii, 170 şcoli de 4 şi 8 ani, 48 cămine cul­turale etc. In fotografia de joc : Aspect de la adunarea populară din co­muna Filipeştii de Tîrg. In dreapta , tov. Şerban Hogea presentînd adunării graficul realizărilor din comună In anii puterii populare. (Foto : R. Costin) în­t­e­r­v­e­n­ţ­i­e promptă Prin părţile Salontei a căzut în iarna aceasta multă zăpadă. Odată cu dezgheţul, peste colinele care străjuiesc calea ferată Ciu­­meghiu-Holod au început să se reverse apele. Acum cîteva zile, din cauza viiturilor de apă, fîşii de teren cu trunchiuri de copaci au alunecat acoperind o porţiune de cale ferată. Mi­hai Iancu, mun­citor din Mociar, care tocmai tre­cea spre casă, a văzut cum pă­­mîntul alunecă, acoperind calea ferată in dreptul kilometrului 6. Nu era timp de aşteptat. In cîteva clipe Mihai Iancu l-a anunţat despre cele întîmplate pe muncitorul de cale Mihai Biro. Ca să evite un accident, Mihai Biro a alergat cam un kilometru în intimpinarea trenului. La sem­nalul lui, mecanicul de locomoti­vă a oprit. Intre timp Mihai Iancu a che­mat la faţa locului echipa de în­treţinere a căii, condusă de Vasile Dobre. Cei 8 oameni din echipă aveau în faţă o avalanşă de pă­­mînt care bloca linia ferată pe o distanţă de aproape 15 metri. Dar n-a trecut mult timp şi în urma muncii pline de abnegaţie a celor 8 muncitori, trenul a putut să-şi continue drumul spre Holod. Pentru fapta sa, muncitorul Mihai Iancu a fost felicitat cu căldură de muncitorii și tehnicie­nii districtului­­ Rogoz, precum și de locuitorii din împrejurimi. H. GROSU coresp. „Scînteii” Schimb de experienţă La gospodăria colectivă din co­muna Ardusat, regiunea Maramureş, a avut loc un schimb de experienţă pe tema sporirii producţiei de legu­me şi creşterea animalelor, la care au participat peste 100 de colecti­viste din raionul Şomcuta. După ce au ascultat referatele privind organizarea muncii în gos­podăria din Ardusat, contribu­ţia femeilor şi metodele folosite de acestea pentru sporirea produc­ţiei legumicole şi animaliere, parti­cipantele la schimbul de experienţă au vizitat sera şi sectorul zootehnic al gospodăriei. (Agerpres)

Next