Scînteia, martie 1963 (Anul 32, nr. 5818-5848)
1963-03-01 / nr. 5818
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! Morgan al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXII Nr. 5818 Vineri 1 martie 1963 4 PAGINI — 20 BANI Mari posibilităţi pentru scăderea consumului specific al lemnului de mină Una din cele mai importante probleme tehnico-economice strîns legate de introducerea ----tehnicii moderne în industria minieră a cărbuneluieste înlocuirea materialului lemnos,folosit la urmarea lucrărilor miniere, cu alte materiale. Decenii de-a rîndul, în minele noastre de cărbuni şi în special în abataje, ca material de susţinere era folosit cu mici excepţii exclusiv lemnul răşinos, iar la susţinerea celorlalte lucrări miniere (galerii, suitori, puţuri, rampe etc.), se folosea lemn de esenţă tare (stejar, gorun) în proporţii mari faţă de materialul feros sau beton. Din această cauză, în industria cărbunelui consumurile specifice ale lemnului de mină erau în trecut foarte ridicate. In Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. între sarcinile ce revin unităţilor din ramura carboniferă se prevede : „Consumul specific de lemn de mină se va reduce de la 53 mc pe mia de tone de cărbune extras în 1959 la cel mult 35 mc în 1965, prin extinderea abatajelor frontale cu armare metalică”. In vederea reducerii consumului de materiale lemnoase în industria carboniferă, ţinînd cont de condiţiile locale, de faptul că natura zăcămintelor noastre e variată nu numai de la un bazin la altul, ci şi de la o mină la alta sau uneori chiar de la un sector la altul, colectivele de muncitori şi ingineri de la exploatări şi din institutele de proiectări şi cercetări miniere au studiat şi au încercat diferite metode de susţinere în toate lucrările miniere. S-a ajuns astfel ca în 1960 consumurile specifice medii în industria cărbunelui să scadă la 47,8 mc lemn de mină la o mie tone cărbune extras, iar în 1962 la 41,71. Pentru anul în curs se prevede scăderea în continuare a consumului de material lemnos. Sarcina noastră în 1963 e de a realiza pe întregul sector carbonifer un consum specific de lemn de 41 mc pe 1 000 tone de cărbune extras, în Valea Jiului sarcina planificată fiind de 39 mc. Metalul şi betonul îşi fac drum tot mai larg în mină Experienţa de pînă acum a minerilor şi cadrelor noastre tehnice în înlocuirea lemnului de mină trebuie să fie larg extinsă şi cît mai bine pusă în valoare. Rezultatele cele mai bune s-au obţinut la lucrările miniere de deschidere şi pregătire. La susţinerea galeriilor se folosesc cu mult succes inele din bolţari de beton, zidărie continuă din bolţari şi zidărie din beton bătut. Puţurile nou săpate, indiferent de adîncime, profil şi funcţie, se susţin exclusiv cu prefabricate de beton sau beton turnat după diferite metode. Rezultate valoroase s-au obţinut la săparea şi susţinerea puţului nr 1 de la mina Dîlja, unde se foloseşte cofrajul mobil metalic. Acest sistem elimină complet folosirea lemnului la betonarea susţinerii. Noua metodă de lucru a fost proiectată, executată şi pusă în funcţie în întregime de către specialiştii noştri din cadrul Combinatului carbonifer din Valea Jiului. In această privinţă merită a fi relevate rezultatele obţinute de brigada condusă de minerul Dionisie Bartha, care în luna noiembrie 1962 a realizat 51 m de puţ săpat şi betonat faţă de 18—25 m pe lună cît reuşea anterior. Susţinerile metalice de diferite tipuri în galerii au început să devină preponderente faţă de susţinerile din lemn. Cele mai bune rezultate s-au obţinut cu armăturile cu profil clopot, care pe lingă calităţile excelente de rezistenţă prezintă avantajul că au o greutate mică pe metru liniar. In 1961, Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini şi-a însuşit laminarea acestor profile. Rezultatele bune obţinute cu acest sistem de susţinere au îndreptăţit organele tehnice ale ministerului nostru ca pentru 1963 să prevadă susţinerea unei lungimi de galerii de peste 60 km cu armături din fier clopot. Intr-o exploatare carboniferă abatajele sunt locurile de muncă unde se consumă cantităţile cele mai mari de material lemnos sub două forme principale: lemn rotund şi cherestea, ambele de esenţă răşinoasă. In aceste condiţii, înlocuirea lemnului, respectiv micşorarea consumurilor de material lemnos sub orice formă în abataje reprezintă pentru industria cărbunelui o problemă deosebit de importantă. In abatajele frontale ale unor exploatări din Valea Jiului, cît şi în unele exploatări de lignit şi de cărbune brun se utilizează cu tot mai bune rezultate sistemul de susţinere cu grinzi şi stîlpi metalici de diferite tipuri. Metodele de exploatare prin abatare cameră nu permit deocamdată înlocuirea lemnului de mină cu armături metalice. Totuşi, colectivele de muncitori şi ingineri ale unor exploatări din Valea Jiului (Petrila şi Lonea) au experimentat folosirea unor stîlpi metalici special construiţi pentru abatajele cameră, care să înlocuiască un anumit număr de stîlpi de lemn şi care înainte de prăbuşirea sau rambleierea abatajului respectiv sînt extraşi. Dacă în acţiunea de înlocuire a lemnului de mină cu armături metalice de diferite tipuri şi forme, atît în abataje, cît şi mai ales la lucrările de deschidere şi pregătire s-au obţinut rezultate remarcabile, nu aceleaşi rezultate s-au putut obţine şi la înlocuirea cherestelei în aceste lucrări subterane. In straturile groase şi cu înclinare mare, în special în bazinele din Valea Jiului şi Banat, din cauza condiţiilor geologice şi tehnice, se lucrează după metode care impun crearea unui tavan artificial format din „poditură” de cherestea răşinoasă. La lucrările de deschidere şi pregătire, în unele unităţi s-au făcut încercări de înlocuire a bandajelor de lemn cu plăci metalice şi cu scînduri de beton armat, dar pînă în prezent rezulta(Continuare în pag. II-a) Ing. EUGEN MÁTYÁS adjunct al ministrului minelor și energiei electrice Consfătuirea miniştrilor apărării ai ţărilor Tratatului de la Varşovia VARŞOVIA 28 (Agerpres). La 28 februarie 1963 a luat sfîrşit consfătuirea miniştrilor apărării ai ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia. La consfătuire au fost examinate probleme curente privind situaţia armatelor şi planurile de măsuri pentru coordonarea pregătirii de luptă a trupelor pe anul 1963. Discuțiile au decurs într-o atmosferă de unitate şi înțelegere reciprocă deplină. Un aspect tot mai des intilnic în exploatările miniere: montarea susținerii metalice cu stîlpi tubulari. Pentru eliminarea pierderilor de ţiţei Pentru folosirea apei sărate provenite din zăcămîntul petrolifer în schelele Ţicleni, Ochiuri şi Valea Caselor au fost construite staţii de purificare cu ajutorul cărora sunt eliminate aproape complet pierderile de ţiţei. După purificare, apa este injectată înapoi în zăcămînt, în scopul extracţiei a noi cantităţi de ţiţei. Spre deosebire de apa dulce întrebuinţată în mod obişnuit în aceste procese de producţie, apa sărată injectată în zăcăminte de petrol care conţin marnă prezintă avantajul că evită umflarea acesteia şi menţine capacitatea de recepţie a sondelor. Prin construirea acestor staţii a fost rezolvată problema utilizării apei sărate extrase o dată cu ţiţeiul, înlăturîndu-se astfel în mare parte impurificarea apelor curgătoare. In cursul acestui an, se prevede construirea unor asemenea instalaţii şi în alte schele petrolifere din ţară. (Agerpres) In regiunea Crişana Şantierele intîmpină primăvara ORADEA (coresp. „Scînteii“). In cadrul Trustului regional de construcţii Crişana au fost organizate 13 şantiere, dintre care 4 In oraşul Oradea şi 9 în centrele de raion. Şantierele de locuinţe, construcţii industriale şi social-culturale din oraşul Oradea sunt aprovizionate pentru lunile martie şi aprilie cu toate materialele necesare: cărămizi, ciment, var stins, fier-beton, cofraje din panouri demontabile etc. De asemenea au fost instalate 3 macarale-turn şi s-a adus o automacara. Pe noul şantier de locuinţe „Rogerus“ din Oradea unde se construiesc în acest an 300 de apartamente, a fost instalată şi verificată staţia centrală de betoane şi mortare cu o capacitate de 100 mc pe zi. Pe şantierul de locuinţe din Ineu, unde se vor construi în acest an 200 de apartamente, ritmul lucrărilor de construcţie a crescut în prezent simţitor. Primele 68 de apartamente, a căror construcţie a început în luna ianuarie, vor fi date în folosinţă la termenul stabilit. In aceste zile la Borsec Casa de cultură din staţiunea Borsec oferă oaspeţilor în aceste zile numeroase posibilităţi de a-şi petrece cît mai plăcut timpul. Zilele trecute a avut loc aici un concurs „Cine ştie, cîştigă", pe tema : ,,De la munte la mare’", la care au participat peste 300 de oameni ai muncii veniţi la odihnă. De asemenea, s-a organizat un concert cu tema : „Să cunoaştem cîntecele noi ale compozitorilor noştri". Cu regularitate au loc audiţii muzicale din operele compozitorilor clasici şi contemporani, conferinţe, jurnale vorbite, simpozioane, seri literare, întîlniri ale oaspeţilor pe profesii etc. Intr-un nou magazin deschis pe magistrala Nord-Sud din Capitală. (Foto : A. Cortojan) Utilaje noi in portul Constanta CONSTANTA (coresp. „Scînteii"). — Portul Constanta a fost zilele acestea dotat cu noi utilaje necesare efectuării volumului sporit al lucrărilor de încărcare-descărcare si transport al mărfurilor. In prezent se montează o macara plutitoare cu o putere de ridicare de 100 tone. Secţia ,,Mecanizate“ a D.R.N.C. a primit în dotare 19 tractoare, 40 de remorci auto cu o capacitate de 3 tone fiecare. La danele 11, 13 şi 14 s-au dat în exploatare 9 tractoare de cheie de cite 3 tone fiecare. De asemenea se fac pregătiri pentru darea în folosinţă a încă 6 macarale de 5 şi 6 tone la celelalte dane. Pentru deservirea numărului sporit de utilaje cu care este înzestrat portul s-a organizat o şcoală cu durata de 3 luni pentru calificarea a 80 de tractorişti. Alegerile de deputaţi in Sfaturile populare ale oraşelor raionale şi ale comunelor ÎNSUFLEŢITE ADUNĂRI CETĂŢENEŞTI Imagini grăitoare ale noului Pentru înflorirea gospodăriei colective, a comunei lor PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“). — Sute de colectivişti din comuna Filipeştii de Tîrg, raionul Cîmpina, au luat parte la adunarea cetăţenească, care a avut loc în cadrul campaniei electorale. Cu acest prilej, ei au trecut în revistă realizările din anii puterii populare care au schimbat faţa comunei, viaţa lor, au dezbătut cu răspundere problemele de interes obştesc. Cetăţenii s-au oprit în faţa unui grafic, aşezat pe un perete al sălii. Aici văd ca într-o limpede oglindă tot ce s-a înfăptuit. Cuvintele tovarăşului Şerban Hogea, secretarul comitetului comunal de partid prezintă în mod sugestiv imaginea de astăzi a comunei. S-a construit o şcoală elementară de 8 ani cu 10 săli de clasă, o casă de naştere cu 20 paturi, un cămin cultural cu sală de proiecţie şi altele. Numeroşi colectivişti şi-au înălţat case noi, şi-au cumpărat aparate de radio, motociclete, mobilă. Gospodăria colectivă a devenit an de an tot mai bogată. Numai din cultura legiiCLUJ (coresp. „Scînteii“). — Gilăul este una din cele mai mari şi mai frumoase comune din raionul fiuedin. în orice loc ţi-ai purta paşii, te impresionează noul. La înfăptuirile de aici cu caracter social-cultural, gospodăresc, şi-au adus contribuţia şi cetăţenii, care au răspuns tuturor acţiunilor iniţiate de sfatul popular. Luînd cuvîntul la adunarea cetăţenească dedicată alegerilor de la 3 martie, deputatul regional Gh. Bodea a vorbit despre realizările obţinute de oamenii muncii, sub conducerea partidului, despre hotărîrea lor de a îndeplini cu cinste măreţele sarcini stabilite de cel de-al III-lea Congres al partidului. In continuare, el a scos în evidenţă cîteva din înfăptuirile din Gilău: a fost electrificată şi radioficată comuna, s-a amenajat un spital cu 30 de paturi, s-a construit un magazin universal şi s-a amenajat un restaurant. Un ajutor substanţial au dat cetăţenii la construcţia căminelor culturale din satele aparţinătoare — Someşul Rece şi Someşul Cald. Este în plină construcţie în centrul comunei un local cu etaj pentru căminul cultural. La această lucrare, locuitorii au prestat pînă acum un mare număr de ore de muncă patriotică. Tot prin muncă patriotică au fost plantaţi peste 1 000 de pomi fructiferi. Atît la adunarea cetăţenească cît şi cu prilejul întîlnirilor pe circumscripţie cu candidaţii F.D.P. alegătorii din Gilău s-au referit în cuvîntul lor la imaginile însufleţitoare ale noului prezent în viaţa comunei, în propria lor viaţă, subliniind faptul că asemenea realizări se întîlnesc astăzi în satele de pe întregul cuprins al patriei socialiste. Ei au făcut noi şi numeroase propuneri de acţiuni gospodăreşti la înfăptuirea cărora să-şi aducă contribuţia toţi cetăţenii din comună. Acestea se referă la extinderea reţelei electrice la Gilău, la construcţia a două diguri pe rîul Someşul Mic şi Valea Căpuşului pentru a feri de inundaţii circa 50 ha teren agricol, la construirea unui magazin universal în satul Someşul Rece şi altele. Alegătorii au subliniat în cuvîntul lor că la 3 martie îşi vor da cu toată încrederea votul candidaţilor F.D.P., care în activitatea lor viitoare, avînd sprijinul larg al maselor de cetăţeni, îşi vor aduce contribuţia la îmbunătăţirea continuă a muncii sfaturilor populare. Celor s-au obţinut anul trecut venituri in valoare de peste două milioane lei. In cuvîntul lor, numeroşi alegători şi-au exprimat dragostea şi ataşamentul faţă de partid şi guvern şi s-au angajat să muncească cu avînt pentru înflorirea gospodăriei colective, a comuneior. La sfîrșitul adunării echipa de teatru a școlii profesionale de tractoriști din comună a prezentat un program artistic. Sub semnul muncii înfrăţite TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). — Ca în toate satele şi comunele de pe cuprinsul patriei şi colectiviştii din Sîncraiu de Mureş se vor prezenta la alegeri cu frumoase realizări. Numeroşi vorbitori printre care Andrei Butuza, secretar al comitetului orăşenesc de partid, colectivista fruntaşă Florea Orza, învăţătorul A. Bartha şi alţii au arătat cu prilejul adunării cetăţeneşti că oamenii muncii romîni şi maghiari, muncesc cu dragoste, într-o frăţească prietenie, pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de partid. In comună s-a introdus lumina electrică, s-a mărit şcoala existentă la Sîncraiu de Mureş şi s-au amenajat noi săli de clasă în satul Nazna, a fost renovat căminul cultural, s-au executat reparaţii de drumuri. Prin punerea în circulaţie a unui număr sporit de autobuze, s-a îmbunătăţit transportul în comun. Ca urmare a muncii harnice a colectiviştilor, gospodăria colectivă s-a dezvoltat an de an. In prezent, colectiviştii din Sîncraiu de Mureş dispun de un puternic sector zootehnic, de numeroase noi construcţii, fondul de bază al gospodăriei în ultimii ani a crescut cu aproape 2 000 000 lei. Veniturile sporite ale gospodăriei colective asigură un trai mai îmbelşugat colectiviştilor. In ultimii ani s-au construit 630 case noi, în prezent în comună există 504 aparate de radio, 35 motociclete şi aproape 1 000 biciclete. Toate acestea constituie un punct de plecare spre noi realizări. Cetăţenii din comună şi-au propus să construiască un nou cămin cultural în satul Nazna , s-a prevăzut înfiinţarea unui punct farmaceutic şi totodată desecarea a 50 ha teren, în prezent inundabil. Participanţii la adunarea cetățenească au vizionat un program artistic prezentat de artiștii amatori ai căminului cultural. Noi produse de marochinărie în Capitală s-au încheiat lucrările de contractare între sectorul industriei de pielărie şi organizaţiile comerciale, pentru cel de-al II-lea trimestru al anului. Au fost contractate circa 100 modele noi de articole de marochinărie : poşete, sacoşe etc. Un accent deosebit s-a pus pe contractarea unor articole speciale pentru litoral : sacoșe tip litoral, sandale, articole din cauciuc și altele. Sărbătorirea colectivistelor fruntaşe SATU-MARE (coresp. „Scînteii“). — La gospodăria colectivă din comuna Cărăşeu, raionul Satu-Mare, a avut loc sărbătorirea colectivistelor fruntaşe, organizată de comitetul raional al femeilor şi comitetul pentru cultură şi artă. La sărbătorire eru luat parte şi reprezentante ale colectivistelor din comunele vecine Culciu-Mic, Ambud, Homorodu de Jos, felicitîndu-le pe tovarăşele lor pentru succesele obţinute în dezvoltarea gospodăriei colective. Artişti amatori ai căminului cultural şi de la fabrica de confecţii „Mondiala“ din Satu-Mare au prezentat un program artistic în cinstea sărbătoritelor. Conferinţe tehnice pentru proiectanţi GALAŢI (coresp. „Scînteii”). — Pentru a populariza în rîndurile proiectanţilor metodele avansate de lucru în construcţie şi metalurgie, filiala IPROMET-Galaţi a organizat un ciclu de conferinţe tehnice. Temele conferinţelor sînt variate şi dezbat probleme ca : „Metodele moderne de prelucrare a metalelor şi procesele de automatizare”, „O nouă metodă de montaj a macaralelor portale şi podurilor transbordoare grele”, „Executarea turnurilor de răcire cu cofraje industriale” Ciclul de conferinţe va contribui la ridicarea nivelului de cunoştinţe profesionale al proiectanţilor, îi va pune în curent cu cele mai noi realizări în domeniul construcţiilor siderurgice. Premieră la Teatrul regional Bucureşti Ieri seară, pe scena Teatrului regional Bucureşti, a avut loc premiera pe ţară a piesei „Războiul”, comedie în 3 acte de Carto Goldoni. Regia artistică aparţine lui Horea Popescu. CÂRMEI ELECTORAL • Aproape 1200 de formaţii artistice de amatori din regiunea Suceava au pregătit spectacole închinate alegerilor de la 3 martie. Echipele de teatru ale căminelor culturale din Dolheşti, Liteni şi din alte comune au prezentat spectacole la punctele de agitaţie cu sceneta „Votăm pentru pace”. Brigada artistică de agitaţie de la I.C.I.L. Vatra Dornei prezintă la punctele de agitaţie din oraş şi în satele apropiate spectacolul intitulat „Azi votează şi brigada". La punctele de agitaţie din regiune au loc, de asemenea, întilniri intre tinerii care votează pentru prima oară şi alegători mai virstnici, seri de întrebări şi răspunsuri pe diferite teme, recenzii, lecturi, vizionări de filme etc. La manifestările politice şi cultural-educative care au avut loc în această campanie au participat pînă acum aproape 600 000 oameni ai muncii din regiunea Suceava. • Comitetele executive ale sfaturilor populare din Dobrogea au luat din timp măsuri pentru amenajarea secţiilor de votare şi dotarea lor cu cabine şi urne. Au fost confecţionate toate urnele necesare celor 270 secţii de votare şi peste 350 de urne mobile pentru colectarea voturilor cetăţenilor de la locurile de muncă mai îndepărtate, din unităţile spitaliceşti etc. De asemenea, au fost amenajate cabinele de vot pentru secţiile de votare din regiune. • Satele regiunii Oltenia s-au îmbogăţit în ultimii ani cu numeroase obiective social-culturale şi edilitar-gospodăreşti, într-un deceniu au fost ridicate aici 407 şcoli elementare şi medii, 305 cămine culturale, s-au electrificat 320 localităţi, s-au construit numeroase teatre de vară, dispensare, case de naştere etc. Sprijinind acţiunile gospodăreşti iniţiate de sfaturile populare, sătenii au executat diferite lucrări de înfrumuseţare a localităţilor lor. După cum reiese dintr-o situaţie existentă la Sfatul popular al regiunii, în anul acesta se vor realiza 673 noi obiective social-culturale şi edilitar-gospodăreşti, multe din acestea propuse de cetăţeni în cadrul întîlnirilor cu candidaţii în alegerile de la 3 martie. Printre acestea se află 3 şcoli medii, 170 şcoli de 4 şi 8 ani, 48 cămine culturale etc. In fotografia de joc : Aspect de la adunarea populară din comuna Filipeştii de Tîrg. In dreapta , tov. Şerban Hogea presentînd adunării graficul realizărilor din comună In anii puterii populare. (Foto : R. Costin) întervenţie promptă Prin părţile Salontei a căzut în iarna aceasta multă zăpadă. Odată cu dezgheţul, peste colinele care străjuiesc calea ferată Ciumeghiu-Holod au început să se reverse apele. Acum cîteva zile, din cauza viiturilor de apă, fîşii de teren cu trunchiuri de copaci au alunecat acoperind o porţiune de cale ferată. Mihai Iancu, muncitor din Mociar, care tocmai trecea spre casă, a văzut cum pămîntul alunecă, acoperind calea ferată in dreptul kilometrului 6. Nu era timp de aşteptat. In cîteva clipe Mihai Iancu l-a anunţat despre cele întîmplate pe muncitorul de cale Mihai Biro. Ca să evite un accident, Mihai Biro a alergat cam un kilometru în intimpinarea trenului. La semnalul lui, mecanicul de locomotivă a oprit. Intre timp Mihai Iancu a chemat la faţa locului echipa de întreţinere a căii, condusă de Vasile Dobre. Cei 8 oameni din echipă aveau în faţă o avalanşă de pămînt care bloca linia ferată pe o distanţă de aproape 15 metri. Dar n-a trecut mult timp şi în urma muncii pline de abnegaţie a celor 8 muncitori, trenul a putut să-şi continue drumul spre Holod. Pentru fapta sa, muncitorul Mihai Iancu a fost felicitat cu căldură de muncitorii și tehnicienii districtului Rogoz, precum și de locuitorii din împrejurimi. H. GROSU coresp. „Scînteii” Schimb de experienţă La gospodăria colectivă din comuna Ardusat, regiunea Maramureş, a avut loc un schimb de experienţă pe tema sporirii producţiei de legume şi creşterea animalelor, la care au participat peste 100 de colectiviste din raionul Şomcuta. După ce au ascultat referatele privind organizarea muncii în gospodăria din Ardusat, contribuţia femeilor şi metodele folosite de acestea pentru sporirea producţiei legumicole şi animaliere, participantele la schimbul de experienţă au vizitat sera şi sectorul zootehnic al gospodăriei. (Agerpres)