Scînteia, martie 1963 (Anul 32, nr. 5818-5848)

1963-03-01 / nr. 5818

Pag. 2 În prag de primăvară Pregătiri temeinice pentru insăminţari Apropierea primăverii se situ­­e din plin şi în satele raionului Aiud. La Rădeşti, colectiviştii însărfi­nţea­­ză în răsadniţe ; la Lopadea, se lu­crează la desfundatul terenului pen­tru plantarea viţei de vie ; la G.A.C. Mirăslău, pe parcelele unde zăpada s-a topit și terenul permite, cinci tractoare au pornit la arat etc. Pentru a vedea cum s-au pregătit gospodăriile colective pentru Cam­pania agricolă de primăvară, ce măsuri a luat consiliul agricol ra­ional în acest scop, am avut o con­vorbire cu membri ai comitetului executiv al consiliului agricol raio­nal, cu preşedinţi şi specialişti din gospodăriile colective. Un lucru esenţial pentru reali­zarea obiectivelor planului de producţie al gospodăriei colective este buna organi­zare a muncii în brigăzi şi echipe, cunoaşterea de că­tre fiecare colectivist a producţiilor ce trebuie ob­ţinute de brigada şi echi­pa în care lucrează, a me­todelor agrotehnice care _____ trebuie aplicate. In le-­­ gătură cu aceasta, tov. ing. Ion Col­­dea, preşedintele consiliului agricol raional, a arătat măsurile luate pen­tru întocmirea planurilor de cultură ale brigăzilor, stabilirea terenurilor care vor fi cultivate cu diferite plan­te, organizarea adunărilor pe bri­găzi în cadrul cărora să se discute măsurile ce trebuie luate pentru realizarea cu succes a lucrărilor în campania agricolă. Preşedintele gospodăriei colective din Rădeşti, tov. Dumitru Coza, a arătat că consiliul de conducere s-a ocupat cu multă atenţie de întărirea brigăzilor de cîmp. La conducerea unor brigăzi şi echipe au fost numiţi oameni care au dovedit în cursul a­­nului trecut pricepere organizatorică şi multă dragoste de muncă. Agita­torii au purtat discuţii cu colecti­viştii despre producţiile ce trebuie realizate şi despre metodele agroteh­nice care vor fi aplicate. Unele gospodării colective cum sunt cele din Asinip, Ciugud, Şpăl­­naca, Hopîrta au nevoie de un a­­jutor mai mare în organizarea mun­cii. In aceste gospodării, consiliul agricol raional a trimis cadre cu experienţă din gospodării fruntaşe, pentru a ajuta la organizarea mun­cii, ţinerea evidenţei. De asemenea a organizat la centrul raional un „ Bună organizare a muncii în brigăzi şi echi­pe • Brigăzi permanente de tractoare în toate gos­podăriile colective • Se face condiţionarea şi în­cercarea puterii de germinaţie a seminţelor • Con­­tinuu lucrările de fertilizare a solului • Se vor altoi 8 700 000 viţe • Acţiuni de îmbunătăţire a păşunilor şi fîneţelor, instructaj cu toţi brigadierii de cîmp, după care s-a vizitat G.A.C. din Mirăslău. Aici brigadierul Ar­­ghir Mărgineanu a vorbit amănun­ţit oaspeţilor despre organizarea şi evidenţa muncii în brigadă, despre felul cum se aplică plata suplimen­tară în raport cu producţia reali­zată de brigadă sau echipe. Consiliul agricol raional a luat mă­suri încă din toamnă pentru repa­ratul maşinilor S.M.T.-ului şi a in­ventarului gospodăriilor colective. In prezent reparaţiile sunt termi­nate. Acum se mai face un control spre a se putea înlătura din timp eventualele neglijenţe în exe­cutarea unor reparaţii, în gospodă­riile colective se amenajează sedii pentru brigăzile de tractoare repar­tizate. Anul acesta este primul an cînd în toate gospodăriile colective vor lucra brigăzi de tractoare per­manente. Consiliul agricol raional s-a o­­cupat îndeaproape de asigurarea seminţelor, încercarea puterii de în­­colţire, curăţirea şi tratarea aces­tora. Cele mai multe gospodării colec­tive şi-au procurat întreaga canti­tate de sămînţă. Consiliul agricol raional a controlat dacă toate pro­bele sunt trimise la laboratorul re­gional. In fiecare gospodărie colec­tivă s-a pus cite o probă de seminţe pentru încercarea puterii de germi­naţie. Experienţa ne-a convins — a ară­tat tov. ing. Tiberiu Ştefănescu, preşedintele G.A.C. din Cim­brud— că folosirea îngrăşămintelor constituie unul din principalele mijloace de sporire a producţiei la ha. De aceea, în timpul iernii am folosit toate ate­lajele la transportul îngrăşămintelor pe cîmp, în special pe terenurile unde se cultivă sfeclă de zahăr, le­gume şi porumb. In toate gospodăriile colective din raion acţiunea de fertilizare a te­renurilor se desfăşoară din plin. La indicaţia consiliului agricol raional, în fiecare gospodărie colectivă se transportă la cîmp şi gunoiul de grajd din curţile colectiviştilor. Cele mai mari cantităţi au fost transpor­tate la gospodăriile colective din Fărău, Hopîrta, Noşlac, Lopadea şi Gîrbova de Jos. Solul şi expoziţia terenului fac ca vinurile din raionul Aiud să fie de calitate superioară. Multe gospodă­rii au încă mari rezerve pentru mă­rirea suprafeţelor ocupate cu vii. Pe baza planurilor agropedologice,­­două colective formate din specialişti lu­crează la delimitarea terenurilor în pantă şi erodate apte pentru vii şi pomi. Planurile de producţie ale G.A.C. prevăd ca în acest an supra­faţa ocupată cu vii să crească cu 62 ha. Unele gospodării colective — Mi­______ răslău, Asinip şi altele — au desfundat terenul încă din toamnă. Acolo unde nu s-a făcut această lucrare, consiliul agricol raional a luat măsuri să se treacă de îndată la desfundat. La G. A. C. Lopadea, Rădești, Gîrbova se lucrează în pre­zent de zor la desfundat. Fiecare a pregătit 4—5 ha de teren. Tot materialul pentru plantat se p­roduce în gospodăriile colective,­n anul acesta, se vor altoi 8 700 000 viţe. In prezent în gospodăriile co­lective se lucrează la pregătirea ara­cilor. Paralel cu preocuparea pentru sporirea producţiei la hectar la toa­te culturile, în gospodării se dă o mare atenţie asigurării bazei fu­rajere, care are o importanţă hotărî­­toare în sporirea producţiei de lapte, carne, lină, ouă. Ţinînd seama de ex­perienţa dobîndită în anii trecuţi, de propunerile colectiviştilor, gospodă­riile sporesc suprafeţele cultivate cu trifoi, lucernă, borceag de toamnă şi primăvară, sparcetă etc. In acest raion nu numai că există condiţii bune pentru aceste culturi, dar şi o tradiţie. In anul trecut G.A.C. din Hopîrta a valorificat 2 vagoane de sămînţă de trifoi. O mare bogăţie a raionului — a arătat ing. zootehnist Laurian Stoica de la G.A.C. Mirăslău — sunt cele aproape 9 000 de hectare de păşune. Pentru anul acesta s-au prevăzut acţiuni importante pentru îmbunătă­ţirea lor : curăţiri, defrişări de ar­­borete, supraînsămînţări etc. In prezent, în G.A.C. Lunca Mu­reş, Unirea­ Mirăslău şi altele, co­lectiviştii sapă şanţuri pentru scurgerea apei care bălteşte pe păşuni. Pe alte păşuni cu terenuri acide — cum ar fi cele ale G. A. C. Rădeşti — se aplică amendamente calcaroase. S-au luat măsuri pentru îmbună­tăţirea muncii în sectorul zootehnic. In cadrul brigăzilor zootehnice s-au organizat ferme, grupate pe specii şi categorii de animale. S-au tipi­zat imprimate pentru a se introduce în fiecare gospodărie controlul pro­ducţiei pe cap de animal. ★ Discuţiile purtate au arătat că în raionul Aiud colectiviştii se pregă­tesc intens pentru campania agri­colă de primăvară. Fireşte, consiliul agricol raional mai are de făcut multe lucruri. Intrucît se apropie timpul închiderii cursurilor învăţă­­mîntului agrozootehnic de masă, lec­torii trebuie îndrumaţi să expună lecţii de sinteză pe teme strîns le­gate de cele mai importante pro­bleme ale producţiei în gospodă­riile respective. Totodată trebuie să se facă instruirea practică a meca­nizatorilor şi a colectiviştilor care vor mînui diferite maşini pentru a se folosi metodele înaintate la exe­cutarea lucrărilor în campania agri­colă de primăvară. Este necesar ca organizaţiile de partid să ajute în continuare con­ducerile unităţilor agricole socialiste spre a organiza temeinic munca, şi a repartiza raţional forţele, încît fie­care oră bună de lucru în cîmp să fie folosită din plin. TEODOR MARIAN Gata de ieşit în cîmp Folosind cu price­pere experienţa anilor trecuţi, consiliul de conducere al gospo­dăriei agricole colec­tive din comuna Făr­­caşele, raionul Ca­racal, a luat din vre­me măsuri pentru des­făşurarea în bune condiţii a campaniei agricole de primăva­ră. In lunile de iarnă, colectiviştii noştri au întreprins diferite ac­ţiuni ca anul acesta să obţină producţii cît mai mari. Cu fiecare an ne-am convins tot mai mult că îngrăşarea păm­în­­tului aduce sporuri mari de recoltă. Iarna aceasta aspră a pus în faţa noastră şi pro­blema asigurării mij­loacelor de transportat îngrăşăminte pe cîmp. Am confecţionat încă 45 de sănii, cu care am cărat în cîmp mai bine de 3 000 tone îngrăşăminte or­ganice. O însemna­tă cantitate de gu­noi de grajd am trans­portat la grădina de legume, care anul a­­cesta se întinde pe 80 ha. In prezent se lu­crează din plin la ră­sadniţe , s-au făcut peste 2 500 m paturi calde. Gospodăria şi-a procurat din timp în­semnate cantităţi de îngrăşăminte chimice: 34 tone azotat de a­­moniu, 10 tone super­­fosfat şi 10 tone sare potasică, care vor fi administrate diferite­lor culturi, după indi­caţiile specialiştilor. In această perioadă s-au făcut lucrări pre­gătitoare pentru iri­garea legumelor: s-au săpat peste 150 m ca­nale, cele vechi au fost refăcute, s-au pro­curat 4 noi motopom­­pe etc. Gospodăria si-a asigurat din vre­me seminţele necesa­re pentru campania a­­gricolă de primăvară. La alegerea soiurilor Postul de corespondenţi voluntari are cuvîntul am ţinut seama de re­zultatele obţinute în anii trecuţi, de reco­mandările specialişti­lor. Pentru lotul de porumb avem asigu­rate 11 600 kg de se­minţe dublu hibrid generaţia I şi o în­semnată cantitate de seminţe dublu hibrid generaţia a II-a. Avem seminţe din soiuri bune şi la roşii, ca şi la celelalte culturi. Se­minţele au fost supu­se probelor de germi­naţie. Au fost revizuite şi reparate întregul parc de atelaje şi uneltele gospodăriei. Am ţinut o strînsă legătură cu brigada de tractoare, care lucrează pe pă­­mîntul gospodăriei. Mecanizatorii s-au străduit să repare la timp şi bine toate tractoarele şi maşi­nile. Pentru ca munca noastră să fie cît mai bin­e organizată, s-a făcut o reîmpărţire a colectiviştilor pe bri­găzi şi echipe. Planul de producţie a fost prelucrat şi defalcat pe brigăzi. începînd cu această campanie, colectiviştii vor lucră în continuare pe ace­leaşi loturi, ceea ce le va da posibilitatea să cunoască mai bine caracteristicile solului şi să execute lucrările agricole corespunză­toare. S-au luat mă­suri de sporire a co­interesării colectivişti­lor, prin retribuirea muncii şi în funcţie de producţia obţinută. Vor fi de mare folos colectiviştilor cunoş­tinţele însuşite în cele patru cercuri ale în­­văţămîntului agrozoo­tehnic. Campania agricolă, care va începe în cu­­rînd, ne găseşte mai bine pregătiţi şi lucră­rile agricole le vom executa la un înalt ni­vel agrotehnic. ION NICOLAE, se­cretarul comitetului de partid, ŞTEFANIA BAROANĂ, inginer horticultor, ION STANCIU, brigadier de cîmp, MARIA PU­RICE, colectivistă, din postul de cores­pondenţi voluntari ai „Scînteii” de la G.A.C. „Ilie Pintilie”, comu­na Fărcaşele, raionul Caracal. După terminarea reparaţiilor, tractoarele şi maşinile S.M.T. „1 Mai” Brăila sînt trimise în gospodăriile colective, în fotografie , înainte ca meca­nizatorii din brigada condusă de Ion Aurel să pornească spre G.A.C. Vădeni, inginerul şef Radu Gheorghe le inminează planul lucrărilor ce le au de efec­tuat în campania agricolă de primăvară. (Foto Agerpres) S­C­I­N­T­E­I­A Cititorii propun O farmacie în cartier In Piaţa Griviţei din oraşul Constanţa se află o drogherie bine aprovizionată şi cu medica­mente. Cină ai nevoie, însă, de prepararea unei reţete, trebuie să mergi tocmai la farmaciile din centrul oraşului. Pentru mai buna deservire a cetăţenilor din acest cartier ar fi bine ca Sfatul popular orăşenesc şi oficiul regio­nal farmaceutic să deschidă, în locul drogheriei, 0 farmacie. După părerea mea acest lucru este uşor de realizat, mai ales dacă ţinem seama şi de faptul că drogheria respectivă dispune de spaţiul necesar. (De la I. Dragomir, muncitor). Pentru parcarea bicicletelor şi motocicletelor în oraşele şi localităţile care prezintă interes turistic, în sta­ţiunile balneo-climaterice, cred că ar fi bine să se amenajeze locuri speciale sau remize pentru parcarea bicicletelor şi a motoci­cletelor, deservite de personalul cooperativelor de prestări de ser­vicii. Remizele respective s-ar putea confecţiona din material plastic, în aşa fel ca în sezonul rece, cînd n-ar mai fi necesare, să fie uşor demontate (De la D. Radu, funcţionar). Un serviciu despre... prestările de servicii M-am hotărît să-mi renovez apartamentul în care locuiesc. Toate lucrările vor fi executate de cooperativa de construcţii şi reparaţii din oraş. Discutînd cu mai mulţi vecini din bloc, şi ei şi-au exprimat dorinţa de a face unele lucrări de întreţinere în apartamente. Nu ştiau însă unde să se adreseze, în ce condiţii şi pot executa lucrările, în această situaţie sunt şi alţi locuitori din Bacău. Cred că Uniunea regiona­lă a cooperativelor meşteşugă­reşti ar trebui să pună la înde­­mîna cetăţenilor mijloace cores­punzătoare de informare privind organizarea prestărilor de servicii de către cooperativele meşteşugă­reşti (De la N. Dănescu, muncitor). Repararea unui drum De mai mulţi ani, drumul care leagă satul Botorogi de Oraşul Tg. Jiu, din cauza circulaţiei in­tense, a devenit impracticabil. In vederea reparării celor 3 km de drum, cetăţenii s-au adresat Sfa­tului popular raional Tg. Jiu. Consta­tînd că drumul a suferit degradări în urma circulaţiei tractoarelor Trustului de extrac­ţie şi foraj Tg. Jiu, sfatul popular a cerut trustului să ia măsuri pentru a-l reparia. S-au în­cheiat minute, procese ver­bale. Toate însă fără nici un rezultat. Ar fi util ca de la aceste discuţii să se treacă la fapte pentru repararea şi buna întreţinere a drumului. (De la V. Giuverdea, pensionar). Curs pentru bibliotecari La Iaşi s-a desfăşurat un curs de instruire a bibliotecarilor de la cabinetele tehnice ale între­prinderilor din localitate. Cursan­ţii au primit îndrumări în legă­tură cu completarea fondului de cărţi, evidenţa publicaţiilor, în­drumarea lecturii cititorilor, mun­ca de popularizare a cărţii. La sfîrşitul cursului s-au organizat schimburi de experienţă la bi­bliotecile de la Fabrica de anti­biotice, Atelierele de reparat ma­terial rulant „Nicolina”, Fabrica „Ţesătura“ — biblioteci fruntaşe în răspîndirea cărţii tehnice. La repetiţie (Brigada artistică de agitaţie a Uzinelor de fire şi fibre sintetice Săvinfişti). c­rr KkTiifKnzB Lucrări noi apărute in Editura tehnică Chimie fizică Cartea lui V. A. Kireev, tradusă din limba rusă, cuprinde capitolele funda­mentale ale thirt­rei fizice : structura materiei, termodinamica chimică, teoria soluţiilor, electrochimie, teoria cineti­că, teoria stării coloidale etc. Se adre­sează inginerilor, chimiştilor, tehnicie­nilor, cercetătorilor ştiinţifici, precum şi profesorilor de chimie fizică. Cartea muncitorului de la tratamente termice Conținutul de bază al lucrării lui V. I. Popescu şi C. Gh. Neacşu se re­­­feră la principalele noţiuni de metalur­gie necesare înţelegerii fenomenelor legate de tehnologia tratamentelor termice şi termochimice. Cartea este destinată muncitorilor calificaţi, şefilor de echipe, maiştrilor din atelierele de tratamente termice şi poate fi utilizată de elevii şcolilor profesionale şi de maiştri. Teoria şi calculul sistemelor de reglare automată Autorii J. G. Gate, P. Decaulne, M. Pelegrin expun în această carte, tra­dusă din limba franceză, teoria siste­melor de reglare automată. Sunt date numeroase curbe şi abace practice şi se interpretează valorile concrete ale parametrilor. Lucrarea se adresează in­ginerilor din domeniul construcţiei, proiectării, cercetării, utilizării siste­melor de reglare automată. Ea poate fi utilă şi studenţilor care se speciali­zează în electrotehnică, energetică şi în automatica industrială. Metalurgie fizică Lucrarea lui H. Schumann, tradusă din limba germană, tratează despre structura metalelor şi aliajelor, despre influenţa proceselor de solidificare, deformare plastică şi de tratament ter­mic asupra structurii şi despre corelaţia dintre structuri şi proprietăţi mecanice, fizice şi chimice ale materialelor meta­lice. Sînt descrise metodele de cerce­tare metalografică şi analizate cele mai importante diagrame de echilibru. Cartea este destinată inginerilor meta­­lurgi şi mecanici, putînd servi ca ma­nual auxiliar studenţilor facultăţilor teh­nice. Pentru constructorii de maşini în lucrarea elaborată de Z. Duca sunt tratate pe larg problemele puse de tehnologia prelucrării găurilor la organele de maşini. Ea se adresează muncitorilor şi tehnicienilor din indus­tria constructoare de maşini care exe­cută operaţii de prelucrare, precum şi sculerilor care execută sculele pentru găurire. 4 Mari posibilităţi pentru scăderea consumului specific al lemnului de mină (Urmare din pag. I-a­­tele nu sunt pe deplin satisfăcătoare mai ales din punct de vedere eco­nomic. Atenţia principală spre abatajele frontale In 1963, în exploatările din Valea Jiului ponderea cărbunelui extras din abatajele frontale armate meta­lic va depăşi 55 la sută din totalul cărbunilor extraşi din abataje fron­tale. Fiecare trust şi întreprindere şi-a construit ateliere de fabricat bolţari. In 1962 ele au avut o capacitate to­tală de 106 500 mc , urmînd ca după necesităţi, în viitor, aceste capacităţi să se majoreze mai ales în Oltenia şi Valea Jiului. Atelierele amintite fo­losesc în general ca materie primă, în afară de ciment, resursele locale (pietriş, nisip). In cercetarea posibilităţilor de în­locuire a lemnului de mină cu sus­ţineri metalice, atît la exploatări cît şi la Institutul de cercetări miniere (ICEMIN) au existat şi o serie de lipsuri, mai ales la experimentarea acestor metode. Nu s-a acordat în­totdeauna atenţia cuvenită acestor acţiuni. Aşa a fost cazul cu încerca­rea scuturilor păşitoare hidraulice de la Trustul minier „Ardealul” sau cu unele cercetări făcute de ICEMIN cu diferite sisteme de cadre păşitoa­re proiectate şi confecţionate chiar de ICEMIN. Pentru 1963 sunt prevăzute în toa­te bazinele noastre carbonifere ex­perimentări cu diferiţi stîlpi şi grinzi metalice. Pe baza rezultatelor obţi­nute în diferitele condiţii de lucru, se va extinde din ce în ce mai mult armarea metalică în abatajele fron­tale. Pentru a răspunde cu cinste sar­cinii importante de reducere a con­sumului specific de lemn de mină, pe lingă extinderea folosirii armătu­rilor metalice în abataje frontale, trebuie să se acorde o atenţie deo­sebită gospodăririi lemnului la depo­zitare, în transport şi folosirii lui la locurile de muncă. Folosirea raţională a lemnului de mină depinde în mare măsură de calitatea şi dimensiunile lemnului primit de la furnizori. Uneori dife­riţi furnizori aparţinînd direcţiilor regionale ale economiei forestiere Hunedoara, Oltenia, Suceava şi Plo­ieşti au trimis la exploatări miniere lemn „verde”, de lungimi şi grosimi necorespunzătoare, din care cauză se folosesc cantităţi mai mari decit dacă s-ar fi primit lemn uscat şi de dimensiuni corespunzătoare. Din par­tea acestor furnizori aşteptăm mai multă atenţie şi sprijin. In acţiunea de înlocuire a lem­nului de mină au fost, de ase­menea, cazuri cînd exploatările noastre au întîmpinat greutăţi din cauza nelivrării la timp a laminate­lor necesare confecţionării armătu­rilor metalice respective ; unităţile miniere au fost astfel obligate să folosească în loc de metal, material lemnos pentru susţineri. Un fapt pozitiv este că, deşi sîntem de-abia în a doua lună a anului, combinatele MMCM şi-au respectat întocmai o­­bligaţiile contractuale, fiind „la zi” cu livrările profilelor clopot. Uni­tăţile miniere aşteaptă ca şi în vii­tor livrarea să se facă ritmic, cu respectarea graficelor. In 1963 — realizări cit mai însemnate In industria cărbunelui, pon­derea „materialelor" în preţul de cost al cărbunilor extraşi variază între 11 şi 13 la sută. Costul mate­rialului lemnos, raportat la costul tuturor materialelor, a fost in 1961 de 46,69 la sută pe totalul ramurii cărbune, iar în 1962 de 45,55 la sută. In 1963 proporţia prevăzută e de 44,69 la sută. Aceste cifre ne arată cu prisosinţă importanţa deosebită pentru industria carboniferă a ac­ţiunii de înlocuire a „lemnului de mină" la toate lucrările miniere. Pentru a se realiza sarcina de re­ducere a consumului specific de lemn de mină, în 1963 trebuie con­tinuată cu perseverenţă experimen­tarea materialelor de înlocuire ; se cer extinse cu curaj sistemele de susţinere noi care au dat rezultate bune. Conducerea Combinatului carboni­fer din Valea Jiului poate urgenta confecţionarea şi omologarea noilor stîlpi metalici pentru abatajele fron­tale din straturile groase. Pentru abatajele-cameră este necesară con­fecţionarea unui număr cît mai mare de stîlpi experimentaţi la Pe­­trila şi Lonea. Trebuie de aseme­nea, să se studieze şi să se pregă­tească noi panouri de zăcămînt, mai ales la Lonea, Petrila şi Ani­­noasa, în care exploatarea să se facă prin abataje frontale armate metalic, să se confecţioneze noi gar­nituri de cofraj metalic mobil pen­tru săparea puţurilor noi de la Ani­­noasa şi Dîlja, să se studieze şi ex­perimenteze formarea „tavanului artificial" în abatajele straturilor groase, din alte materiale inlocuitoa­­re ale lemnului. Conducerea combi­natului poate lua noi măsuri pentru încurajarea introducerii și extinderii metodelor de lucru ce vor fi propuse de inovatori. Unităţile miniere producătoare de lignit şi cărbune brun pot să extin­dă mai mult metodele de exploatare cu abataje frontale armate metalic. In acest scop Direcţia generală căr­bune trebuie să le înzestreze cu stîlpi şi grinzi metalice la timp şi în număr corespunzător. Trustul minier „Ardealul”, împreună cu Di­recţia generală cărbune, au datoria să repare şi să studieze posibilita­tea folosirii garniturii de scuturi hi­draulice în exploatările de lignit, iar trustul minier „Oltenia”, ajutat de ICEMIN, va trebui să intensifice activitatea de încercare a noilor me­tode de lucru în minele-pilot, în aşa fel ca la punerea în funcţie a noilor mine să se folosească exclusiv me­tode de abataj cu susţineri metalice. In cursul anului 1963 se vor intensifica schimburile de expe­rienţă între muncitorii, tehnicienii şi inginerii tuturor exploatărilor din ţară, acţiune care s-a dovedit foar­te eficace în introducerea tehnicii noi, respectiv a înlocuirii lemnului de mină. Va trebui, de asemenea, ca forul tutelar, împreună cu insti­tutele de proiectări şi cercetări mi­niere, să organizeze conferinţe teh­­nico-ştiinţifice, cu teme speciale de înlocuirea lemnului de mină. Putem afirma cu toată convinge­rea că, lucrătorii din industria car­boniferă, animaţi de dorinţa de a îndeplini şi de a contribui la atin­gerea cifrei de 35 mc lemn de mină consumat pe mia de tone extrase, sub conducerea organizaţiilor de partid, vor depune toată priceperea şi eforturile lor pentru a realiza a­­ceastă sarcină importantă care stă în fața industriei cărbunelui. i Cărţi pentru constructori „Betonul armat” de prof. ing. V. Nicolau Lucrarea cu titlul de mai sus cu­prinde principiile de alcătuire şi teo­ria calculului elementelor de beton şi beton armat, monolite şi prefa­bricate, prin metoda stărilor limită, , corespunzător normativului condi­ţionat pentru calculul construcţiilor de stări lignită, aprobat de C.S.C.A.S. In anexă sunt prezentate exemple privind modul de aplicare a acestei metode. „Îndrumătorul parchetarului finolist” de F. Gheorghiu, I Roşu şi I. Duncan Lucrarea constituie un îndreptar teoretic şi practic pentru activitatea celor care montează pardoseli (din lemn şi din material pe bază de po­limeri sintetici). In cadrul lucrării sunt descrise materialele şi principa­lele operaţii care alcătuiesc procesul tehnologic de execuţie a pardoselilor. Este indicat şi modul cum se folo­sesc diferite scule şi dispozitive spe­cifice fiecărui tip de pardoseală. La îndemîna constructorilor se mai află : „îndrumătorul montatorului de panouri mari prefabricate”, de R. Martac, C. Tsicura şi P. Gomoescu, „îndrumător de tehnica securităţii muncii la montarea elementelor pre­fabricate“ de O. Teociuc şi P. Go­moescu. S. Cerkinski : „Betonul de ciment cu polimeri” (colecţia „Tehnica nouă“). Nr. $818 în Editura politică * apăraţi 1962, urt an de noi şi importante realizări 48 pag. 0,75 lei Broşura cuprinde Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică, cu privire la îndeplinirea planu­lui de stat al Republicii Populare Române pe anul 1962. Lucrarea er­ţieic numeroase grafice__ care prezintă principalele realizări din anul trecut. [TEATRE TEATRE : Teatrul de Operă și Balet al R. P. Romíné : trubadurul — (orele 19.30) . Teatrul de stat de operetă : Pa­ganini — (orele 19.30). Filarmonica de stat „George Enescu“ (Ateneul R. P. Ro­míné) . Recital fie vioară. Sbrist : Ion Voicu, Artist emerit, Laureat al Premiu­lui de Stat — (orele 20). Teatrul Națio­nal „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) : Vizita bătrânei doamne — (orele 19,30). (Sala Studio) : Bolnavul închipuit — (o­rele 19,30). Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Magheru) : Ciocirlia — (orele 19,30). (Sala Studio) : Scandaloasa legătură dintre domnul Kettle și doamna Mooh — (orele 20) . Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (bd. Schitu Magureanu nr. 1) : Sfânta Ioana — (orele 19,30). (Sala Studio — Str. Alex. Sahia nr. 70) . Cred în tine — (o­rele 19,30). Teatrul pentru tineret și co­pii (Sala C. Miile) : De Pretore Vincenzo — (orele 20). (Sala Libertatea) : Micuţa Dorii­ — (Orele 20). Teatrul municitoresc C.F.R.­Giuleşti : Hoţii şi vardiştii — (o­­rele 19,30). Teatrul evreiesc de Stat: CU cântec spre Stele — (Orele 20). Ansam­blul de cântece şi dansuri al C.C.S. : Vi­suri îndrăzneţe — (orele 20). Teatrul sa­tiric muzical „C.­tanase“ (Sala Victo­riei) : Ocolul­­pă­­întului în 30 de me­lodii — (brele 20). Teatrul Țăndărică (Sala Academiei) : Harap Alb — (ore­le 18). ---- , ----------- -(gâmoituasa) CINEMATOGRAFE : LUpeni 29 — ci­nemascop (ambele Sirii) : Patria (8,30; 14; 17, 20), București (8,30; 11,30; 18,15; 19), G. Coşbuc (10, 13; 17, 20), Camelia, Republica (9,45; 11,45; 14; 16,30; 18,43; 21), Elena Pavel (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21) . Cinci oameni la drum : rulează la cinematografele I. C. Frimu (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18 30; 20 45), Griviţa (10; 11,45; 13,30; 15,15; 17; 18,45; 20,30). Absenţă în­delungată : rulează la cinematograful Magheru (10; 12; 15; 17; 19, 21). Povestiri despre revoluţie : Tineretului (10; 12; 16; 18,15; 20,30), Alex. Popov (rulează în con­tinuare de la orele 10 pînă la orele 21), lile Pintilie (16; 18, 20). Medicul si vraciul — cinemascop : Victoria (10,15; 12,15; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Profesiunea doam­nei Warren : Lumina rulează in conti­nuare de la orele 10 prria la orele 14, după-amiază (18; 18,30; 20,30). Seara prie­tenilor filmului : V. Alecsandri (orele 19). Baronul de Münchhausen : Central (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Arta (11; 18,30; 13,30; 20,30), Barbu Delavrancea (11, 16; 18, 20). Program special pentru copii — orele 10 la cinematograful 13 Septembrie. Divorţ italian : 13 Septem­brie (11,30; 13,30; 16; 18,15; 20,30), 8 Mat­tie (11; 14,30; 16,45; 19; 21,15), înfrățirea intre popoare (10,50; 15,45; 13; 20,15), V. Alecsandri (10; 14,30; 16,45), M. Eminescu (10) Program de filme documentare de la orele 19 până la orele 21 in continuare la cinematograful Timpuri Noi. Frumoa­sa americană­­ rulează la cinematograful Maxim Gorki (16; 18,15; 20,30). Idelele gloriei : 1 Mai (10; 12; 15; 17; 19, 21), Flo­­reasca (16; 18,15; 20,30), Alex. Sahia (10; 12; 16; 18,15; 20,30). Strada mezinului : Cultural (15; 17; 19; 21). Fecioara rulează la cinematograful Gh. Doja (10; 12; 15; 17; 19; 21). Marile speranţe rulează la cinematografele C-tin David (15,30; 18; 20,30) , G. Bacovia (15,30; 18; 20,13), Mio­riţa (10; 12,15). Agentul X 25 — cinema­scop : V. Roai­ă (16; 12; 16; 16,15; 20,30). Omul cu obiectivul : Unirea (16; 18; 29). Patru inimi : Flacăra (16; 13;15; 20,30). Partea ta de vină : rulează la cinema­tograful T. Vladimirescu (15; 17; 19; 20,45). Moartea în insula de zahăr : Mio­riţa (16; 18,15; 26,30). Drum de încercare : Muncă (16; 18;15; 20,30). Marile familii : Popular (15; 17; 19; 21). Lizzie Mac Kay : Moșilor (16; 18; 20). Stolul captiv : 23 August (19; 21). Haiducul de pe Cere­­muș : 23 August (10; 12; 15; 17). La­birintul inimii — cinemascop : M. Emi­­nescu (16; 18,15; 20,30). Mongolii — ci­nemascop : Ștefan cel Mare (3,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,46). O viaţă: Volga (10; 12, 15; 17; 19, 21), Maria Candelaria : Li­bertăţii (10; 12, 14; 16,15; 18,30; 20,30). Dă-i înainte fără grijă : Luceafărul (16; 18,15; 20,30) . Cursa de 100 kilometri : rulează la cinematograful Olga Barifcic (15,30; 18; 20.30) . carmela : Drumul serii (15. 17; 19. 21). Balada husarilor : 30 Decem­brie (n­.SO: 16; 18.15; 20.30). A fost che­mată și clasa a V-a : Aurel vlaicu (15. 17; 19. 21). CUM E VREMEA Ieri în ţară . In cursul zilei de ieri vremea s-a menţinut friguroasă cu cel variabil mai mult senin In Transilvania şi schimbător în celelalte regiuni. A nin: I temporar în Oltenia şi Banat unde loca' ' ninsoarea a avut cari eter de averse. vtfi­a­tul a suflat slab pînă la potrivit cu In­tensificări pînă la tare şi rafale predo­­­mbnind în sectorul nordic, în Bărăgan I Moldova şi Dobrogea, unde izolat a spulberat zăpada. Temperatura aerulu­i la orele 14 oscila între minus 4 grade 1­. Gurahonţ, Răut şi Sulina şi minus 1- 3 grade la Iaşi şi Avrămeni. In Bucureşti ! Vremea a fost friguroasă, cu cer schim­­­bător mai mult senin în cursul dimine I­a­ Vîntul a suflat slab pînă la potrivi'­j d­in nord şi nord-est Temperatura maxi­mă a înregistrat valori de minus 5 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 martie. In ţară . Vremea se va menţine rece, cu cer variabil. Ninsori locale in sud şi răsăritul ţârii, vint po­trivit din sectorul nordic. Temperatura în general staţionară. Minimele vor fi cuprinse între minus 8 grade şi minus 1s grade, local mai coborîte, iar maxi­­mele între plus 2 şi minus 8 grade. In Bucureşti : Vreme rece, cu cer variabil Temporar ninsoare, vînt potrivit Tem­­­peratura staționară.

Next