Scînteia, aprilie 1963 (Anul 32, nr. 5849-5878)

1963-04-01 / nr. 5849

PROLETARI DIN TOATE S TARILE, UNTIOTA­­ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXII Nr. 5849 Luni 1 aprilie 1963 4 PAGINI — 20 BANI împletim lupta pentru creşterea­­productivităţii muncii cu...— ...grija pentru buna ...preocuparea de a realiza CALITATE a produselor întreprinderea IPROFIL „23 August” din Tg. Mu­­reş şi-a dezvoltat an de an capacitatea de pro­ducţie, ajungînd ca în momentul de faţă să fie una din unităţile mari ale sectorului de produse finite din lemn. Anul trecut întreprinderea a fost dotată cu utilaje şi agregate moderne — în valoare de peste 4 000 000 lei — care ne-au dat posibili­tate să sporim simţitor productivitatea muncii, să îmbunătăţim, odată cu aceasta, calitatea produ­selor. Paralel cu dotarea tehnică şi, tocmai pentru ca aceasta să-şi arate din plin eficienţa, noi am luat o­ serie de măsuri menite să pună în valoare noi rezerve de creştere a productivităţii muncii. După calculele economiştilor din întreprindere, aplicarea celor 47 de propuneri cuprinse în planul de măsuri tehnice şi organizatorice al întreprinderii pe anul în curs va permite o creştere a producti­vităţii muncii cu 8 la sută faţă de realizările anului trecut. Introducerea benzilor de montaj la secţia de asamblare a mobilei ne-a permis să organizăm mai raţional procesul de producţie în această sec­ţie, să eliberăm un spaţiu de 550 mp, să sporim productivitatea muncii şi să îmbunătăţim calitatea mobilei. Reorganizarea fluxului tehnologic din cadrul uni­tăţii a IlI-a va permite o sporire a capacităţii de producţie a acestei unităţi cu 2 la sută ; în plus se va realiza, pe această bază, o reducere a cheltuielilor de producţie de peste 200 000 lei. Perfecţiona­rea continuă a tehnologiei este una din preo­cupările noastre de bază. Trecerea la finisajul cu nitrolac a mobilierului de mare serie, la propu­nerea unui colectiv din care fac parte tovarăşii Bogdanov Zoltán, maistru, Iosif Vereş, muncitor tîm­­plar, şi alţii — ne dă putinţa să mărim mult produc­tivitatea la această operaţie şi în special să îmbu­nătăţim calitatea finisajului. Tot în scopul asigu­rării unei înalte calităţi a produselor, aplicăm pe scară largă procedee avansate de turnare a lacu­lui, de lustruire a peliculei de lac cu maşini de mare productivitate. Aplicarea lacului pe piese prin imersie ne ajută să scurtăm timpul de executare a acestei operaţii cu 19 minute pe fiecare garnitură. Lupta pentru o tehnologie modernă merge mînă în mînă cu grija de a asigura condiţii cît mai bune pentru ridicarea continuă a nivelului de pregătire al cadrelor de muncitori şi tehnicieni. In acest an, încă din luna ianuarie, au început să funcţioneze 24 de cercuri pentru îmbogăţirea cunoştinţelor pro­fesionale. O problemă care putea fi rezolvată pînă acum este aceea a transportului interior. Deocamdată a­­ceastă operaţie se execută cu cărucioare tractate manual. Fără cheltuieli prea mari, s-ar fi putut in­troduce aici un transportor cu lanţ, acţionat meca­nic. Operaţia de stivuire se execută şi acum ma­nual, deşi se poate foarte lesnicios să utilizăm mij­loace de transport şi stivuit mecanizate, confecţio­nate cu mijloacele proprii ale întreprinderii. Anul trecut s-au realizat două benzi de montaj la operaţiile de asamblare a toaletelor şi dulapu­rilor tip „Căliman“. Aceste benzi au dat bune re­zultate în creşterea capacităţii de producţie şi mă­rirea productivităţii muncii. Asemenea benzi nu au fost extinse însă în continuare şi la celelalte ope­raţii şi produse similare. Ne propunem ca într-un timp scurt să înlăturăm deficienţele de mai sus. Anul trecut noi am reuşit să ne realizăm şi să ne depăşim sarcinile de plan la toţi indicatorii, să îmbunătăţim calitatea mobilei. Rezultatele din pri­mul trimestru nu sînt nici ele mai prejos. Dezvoltînd experienţa obţinută, sîntem hotărîţi să depunem o muncă stăruitoare pentru îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor ce ne revin prin plan. Vom împleti permanent în activitatea noastră preocuparea de a spori productivitatea muncii cu grija de a îmbună­tăţi continuu calitatea produselor, incit marca fa­bricii noastre să-şi sporească în continuare presti­giul în rîndurile cumpărătorilor de mobilă. ION FLOREA Inginer-şef IPROFIL 23 August-Tîrgu Mureş ECONOMII cit mai mari Colectivul fabricii noastre acordă o atenţie deo­sebită punerii în valoare a noi rezerve interne me­nite să sporească productivitatea muncii. Odată cu aceasta căutăm să folosim mai raţional materia primă, să reducem continuu cheltuielile de produc­ţie şi să realizăm astfel economii cit mai însemnate. O sursă însemnată de creştere a productivităţii muncii şi, în acelaşi timp, de realizare de economii, s-a dovedit a fi, în condiţiile fabricii noastre, utili­zarea largă în producţie a maselor plastice. In cele ce urmează îmi propun să redau unele realizări şi preocupări ale colectivului nostru pe această linie. In planurile noastre tehnice am trecut diferite studii şi cercetări, deoarece la reperele aparatelor de cîntărit se impun condiţii riguroase, ca toleranţe de execuţie şi higroscopicitate. Nu totul ne-a reuşit perfect de la început. In pe­rioada experimentărilor mnele repere n-au dat re­zultatele aşteptate. Am conlucrat însă cu colective de cercetători şi cu specialişti de la Combinatul chimic din Făgăraş — furnizorul nostru principal de mase plastice şi pînă la urmă am găsit soluţii corespunzătoare. Cu fiecare an am făcut noi paşi înainte. Acum, în 1963, în fabrica noastră masele plastice se găsesc aproape pe picior de egalitate cu metalul. Este in­teresant, socotesc, să arăt aici dinamica folosirii ma­selor plastice în execuția aparatelor de cîntărit. In 1959 ele s-au folosit la 7 re­pere mici, în 1960 s-au exe­cutat 26 de re­pere, economi­­sindu-se 18 to­ne metal, iar în 1962 s-a ajuns la 35 repere, printre care se numă­ră unele de mare importanţă. Realizăm de pildă din material plastic carcasa balanţei semiautomate de un kilogram. In urma documentărilor, a probelor şi a numeroaselor materiale experimentate, realiza­rea carcasei cit şi a talerului acestei balanţe se face fără dificultăţi. Am urmărit produsul în funcţiune. Aprecierile beneficiarilor sunt pozitive. Comportarea cît şi estetica fabricatului sînt superioare celui vechi. Aceste constatări ne-au îndemnat ca şi alte 8 repere, tot la acest produs, să le realizăm din materiale plastice. Ne-a reuşit acest lucru. In afara unui însemnat spor de productivitate, obţinem, pe această bază, economii de metal a căror valoare se ridică la suma de 120 000 lei. Din reperele funcţionale ale aparatelor de cîntărit care se execută din bachelită, fac parte şi amorti­­zoarele balanţelor semiautomate. Vechea construc­ţie necesită manoperă multă — deci productivitate comparativ scăzută — şi anumite sortimente de metal mai greu de procurat. Prin schimbarea solu­ţiei au crescut simţitor productivitatea muncii şi, bineînţeles, şi economiile. Productivitatea a crescut cu 20 la sută şi da­torită înlocuirii unor repere din metal cu altele din mase plastice la balanţele tehnice de 1,2 kg pen­tru unităţile medicale, farmacii, laboratoare. Dacă facem o socoteală simplă asupra economiilor reali­zate prin creşterea productivităţii muncii şi a eco­nomisirii metalului în primele luni ale anului 1963 ajungem la circa 220 000 lei. Serviciile noastre de concepţie au în centrul a­­tenţiei extinderea şi de mai departe a folosirii ma­selor plastice la fabricaţia diferitelor produse. Vin, de asemenea, din sectoarele de producţie numeroase propuneri care sunt studiate cu atenţie şi, în multe cazuri, introduse în practică. De pildă, ajustorul Sebe Florea a propus înlocuirea camelor din oţel la balanţa semiautomată de un kilogram cu unele din bachelită. Propunerea, găsită bună, a fost accep­tată. La fel şi tovarăşul Nicolae Paştiu. El a propus — şi s-a acceptat — executarea scalei de la balanţa tehnică de 5 kg din aminoplast prin presare, re­­nunţîndu-se la gravarea pe pantograf. Ţinînd seama de necesitatea de a pune în valoa­re noi rezerve, vom continua aplicarea în fabricaţie la noi şi noi repere a maselor plastice. Experienţa de pînă acum ne arată că acţionînd în această di­recţie vom avea rezultate tot mai bune în creşterea productivităţii muncii, în realizarea de economii. Ing. EUGEN ARMIE Tehnolog şef al uzinei „Balanţa”-Sibiu TfffAFIfffA experienţei UUmUUmUMwi% înaintate în ridicarea plenoudimvitatii muncii Noul complex alimentar din staţiunea balneo-climaterică Olă­­neşti. (Foto : Agerpres) ­ntr-o secţie a Complexului pentru industrializarea lemnului Bucureşti-Pipera. (Foto : M. Andreescu) LUCRĂRI AGRICOLE Cu sprijinul mecanizatorilor Colectiviştii din cele 29 de gospo­dării colective din raionul Balş, cu sprijinul mecanizatorilor, muncesc de zor pentru executarea însămîn­­ţărilor de primăvară. Gospodăriile au şi insăminţat su­prafeţe însemnate cu ovăz, mazăre, floarea-soarelui şi au mai pregătit pentru semănat cca 1 200 ha. In raion se desfăşoară o muncă in­tensă pentru plantarea suprafeţei de 450 ha cu pomi fructiferi şi 34 ha cu vie. Pînă acum, au fost executate 150 000 de gropi şi s-au plantat 100 ha cu pomi. G.A.C. din comuna Bal­­dovineşti a plantat 12 ha şi G.A.C. Morunglav 14 ha. (De la N. Rîpeanu, coresp. voluntar). Atenţie deosebită îmbunătăţirii păşunilor CLUJ (coresp. „Scinteii"). — Gos­podăria colectivă din Someş-Odor­­hei, raionul Zălau, dispune în pre­zent de aproape 600 capete bovine, peste 1 400 de oi etc. La sfîrşitul acestui an, numărul bovinelor va creşte în această gospodărie pînă la 900 de capete. Pe colectivişti îi preocupă foarte mult asigurarea bazei furajere. Prin­tre altele ei şi-au propus ca în acest an să execute defrişări de arborete şi mărăciniş pe 500 de hectare de păşune. Pînă în prezent, prin munca harnică a colectiviştilor şi în special a tineretului, s-au curăţit 120 hectare de păşune. Peste 50 de ha au fost îngrăşate cu îngrăşăminte naturale.­­ Pentru desecarea unei suprafeţe de­­ 20 de ha fineţe şi păşune Pe care­­ bălteşte ape un început, săparea unor­­ şanţuri de scurgere. Vor fi reînsă­­mînţate cu ierburi valoroase impor­tante suprafeţe de păşuni şi fineţe degradate. Pînă la începerea păşu­­natului s-a prevăzut repararea a 18 podeţe pentru accesul animalelor la păşuni şi a 7 fîntîni. De asemenea, vor fi construite 5 jgheaburi. Sporesc rodnicia ogoarelor HUŞI (coresp. „Scânteii“).­­ Co­lectiviştii din raionul Huşi transpor­tă zilnic la cîmp cantităţi tot mai mari de gunoi de grajd şi îngră­şăminte chimice pe care le împrăş­tie pe culturile de toamnă ieşite mai slab din iarnă. Astfel din luna ia­nuarie şi pînă în prezent colectiviştii din Berezeni au transportat pe cîmp aproape 3 000 tone gunoi , cei din Vetrişoaia 2 800 tone, din Vutcani 2 000 tone, din Schiopeni 1 600 tone etc. In întreg raionul Huşi s-au transportat pînă acum aproape 45 000 tone gunoi pe ogoare. Pînă la înce­perea semănatului colectiviștii con­tinuă să fertilizeze solul. Oaspeţi ai colectiviştilor Colectiviştii din comunele Adinca­­ia, Măneuţi, Ilişeşti şi Dolhasca, din regiunea Suceava, au avut ieri ca oaspeţi specialişti de la Institutul de cercetări zootehnice din Bucureşti. Oaspeţii au dat colectiviştilor con­sultaţii ştiinţifice pe teme privind baza furajeră şi alimentarea raţio­nală a animalelor. In numeroase alte comune s-au deplasat conferen­ţiari şi brigăzi ştiinţifice care au fă­cut expuneri pe diferite teme şi au răspuns la întrebările colectiviştilor. In campaniil de împădurire BAIA MARE (coresp. „Scinteii“).­­ La ocoale­le silvice din raioanele Satu Mare, Cărei, Şomcuta Mare şi altele din regiunea Maramureş a în­ceput în aceste zile campania de îm­pădurire. Au fost împădurite pînă a­­cum peste 150 ha. Anul acesta în re­giunea Maramureş noile păduri se vor întinde pe o suprafaţă de peste­­ 100 ha. La lucrările de împădurire aduc o mare contribuție colectiviştii, îndeosebi tineretul. Conferinţe regionale ale U. R. C. C. SUCEAVA (coresp. „Scinteii").­­ In sala „Ciprian Porumbescu“ din localitate s-au desfăşurat ieri lucră­rile conferinţei Uniunii regionale a cooperativelor de consum Sucea­va. Delegaţii au analizat activita­tea desfăşurată de consiliul uniu­nii regionale Pe anul 1962, sarcinile pe anul 1963, măsurile luate pentru îndeplinirea lor, în anul 1962, unităţile cooperaţiei de consum din regiune au vîndut populaţiei produse în valoare de peste 1 miliard lei, cu aproape 100 000 000 lei mai mult decit în anul precedent. Pentru îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei, în anul care a trecut, atît prin construcţia de noi localuri, cit şi prin amenaja­rea sau reprofilarea spaţiilor exis­tente, au fost date în folosinţă 75 unităţi noi de desfacere cu amănun­tul. A crescut mult volumul produ­selor agricole valorificate de către colectivişti pe bază de contract şi achiziţii. In hotărîrile adoptate la confe­rinţă s-a prevăzut ca pe anul în curs volumul total al mărfurilor desfăcute de către unităţile coope­raţiei de consum să crească faţă de realizările obţinute în anul 1962. ★ BRĂILA (coresp. „Scinteii“). — La Brăila s-au desfăşurat ieri lucrările conferinţei Uniunii cooperativelor de consum din regiunea Galaţi. Din darea de seamă prezentată a reieşit că valoarea mărfurilor vîndute în anul trecut este mai mare cu 110 000 000 lei faţă de 1961. Au fost construite 67 magazine universale, magazine mixte şi bufete. Beneficiul net realizat în anul trecut este de peste 37 000 000 lei. A crescut şi nu­mărul membrilor cooperatori cu cir­ca 170 000, faţă de anul 1958. „Pagini mureşene77 TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii“). — Sub îngrijirea Casei regionale a crea­ţiei populare, la Tg. Mureş a apărut o culegere cu lucrări ale membrilor cercurilor literare din regiune, intitu­lată : „Pagini mureşene”. Publicaţia cuprinde numeroase lucrări în proză şi versuri înfăţişînd momente din via­ţa nouă a muncitorilor forestieri, a colectiviştilor. Mai cuprinde versuri din nioul folclor al regiunii, traduceri etc. escoperii arheologice ALBA IULIA (coresp. „Scinteii”).­­ Colectivul de cercetători al mu­zeului regional din Alba Iulia a fă­cut recent două noi şi însemnate descoperiri arheologice. In satul Bu­­cerdea, cu prilejul plantării unei su­prafeţe cu pomi pe terenurile gos­podăriei colective, a fost identificată o veche aşezare omenească datînd din epoca de bronz. Au fost găsite fragmente de ceramică, pămînt ars, cenuşă, cărbuni şi oase. Cea de-a doua descoperire, făcută în oraşul Alba Iulia în timpul unor lucrări e­­dilitare, se referă la un tezaur de monede imperiale romane. El este considerat unul din cele mai mari tezaure de acest fel, fiind format din 1195 de piese de argint, datînd din anii 230—270 ai erei noastre, adică din perioada de părăsire a Daciei de către romani. In prezent, specialiştii muzeului valorifică prin studii amănunţite cele două descoperiri. Complexe noi pentru deservirea populaţiei Pentru o mai bună de­servire a populaţiei, în ul­timii ani au fost amenaja­te numeroase complexe meşteşugăreşti. Deschise în clădiri noi, aceste complexe cuprind ateliere şi centre de comandă cu mai multe ramuri de acti­vitate : croitorie, cizmărie, tricotaje, frizerie-coafură, ceasornicărie, loto, repa­raţii şi întreţinere a apa­ratelor de radio şi televi­zoarelor etc. Anul a­­cesta vor fi date în func­ţiune noi complexe ale cooperaţiei meşteşugă­reşti. Iată cîteva la care în prezent se execută lu­crări de finisaj. Ploieştiul va fi dotat cu un complex de deser­vire amplasat în cartierul Halelor. Pentru o mai bună folosire a spaţiului, cen­trele de comandă vor fi amplasate la parter, iar atelierele de lucru la eta­jele I, II şi III. Noua con­strucţie, prin linia sa mo­dernă, se va încadra ar­monios în peisajul oferit de blocurile care se vor înălţa în apropiere. Şi în centrul Slatinei se va deschide un complex al cooperaţiei meşteşugă­reşti. Aici va funcţiona, pe lîngă centrele de coman­dă cu activităţi obişnuite, şi un magazin cu produse de artizanat. Unităţi noi vor fi deschi­se şi în centrul Bîrladului. Ele vor cuprinde în plus un centru de tricotaje-len­­jerie-remaiat ciorapi şi un atelier de bijuterie. La Baia Mare îşi va în­cepe activitatea un com­plex desfăşurat pe aproa­pe 1 000 m­p. Aici se vor deschide unităţi de : frize­­rie-coafură, cosmetică, în­călţăminte, marochinărie, croitorie pentru femei, băr­baţi şi copii ş.a. Clădirea noului complex de pe B-dul Republicii va avea o linie arhitectonică ase­mănătoare cu cea a blocu­rilor ce o înconjoară. Tot de acest an vor fi termi­nate lucrările de con­strucţie a complexelor din Galaţi, Buzău, Timişoara, Găeşti, Şimleul Silvaniei, Simeria, Drăgăşani ş.a. Paralel cu lucrările de finisare la construcţiile în­cepute în 1962, în acest an va începe construcţia a încă 40 complexe de de­servire a populaţiei. Ma­joritatea vor fi înălţate în centrele mari ale ţării, în cartierele muncitoreşti, în staţiuni balneo-climaterice şi în centrele raionale. La Haţeg, Breaza, Ro­man, Sibiu şi Bicaz, de e­­xemplu, vor fi înălţate complexe de deservire cu ramuri de activitate obiş­nuite. Pentru o deservire multilaterală a cetăţeni­lor, se vor crea centre mari de primire în care se vor găsi mai multe ac­tivităţi înrudite (croitorie, lenjerie, tricotaje, sau în­călţăminte de comandă etc.). Pentru îmbunătăţi­rea lucrărilor de repara-*­ţii şi întreţinere, atelierele de radioteleviziune din ca­drul acestor complexe vor avea un spaţiu mai mare, cu cabine pentru încerca­rea şi controlul aparate­lor. Turnu Măgurele va cu­noaşte, în viitorul apro­piat, o mare dezvoltare. Pentru o mai bună deser­vire a cetăţenilor, coope­raţia meşteşugărească va construi pe B-dul Indepen­denţei un complex cu par­­navalului ter şi două etaje. Noua unitate va cuprinde ate­liere şi centre de coman­dă pentru diferite activi­tăţi. Printre noile complexe ce vor îmbogăţi reţeaua cooperaţiei meşteşugăreşti mai pot fi amintite cele din Reşiţa, Govora, Con­stanţa, Mangalia, Piteşti, Caransebeş, Cluj, Foc­şani, Suceava, Huşi, Slo­bozia etc. G­L PETRESCU Sesiune de comunicări ştiinţifice studenţeşti Duminică s-au încheiat la Iaşi lu­crările celei de-a 10-a sesiuni de co­municări a cercurilor ştiinţifice stu­denţeşti de la Universitatea „Al. I. Cuza". In cele două zile, cît a durat sesiunea, au fost prezentate în ca­drul celor 10 cercuri ştiinţifice un număr de 90 de comunicări, rod al muncii de cercetare ştiinţifică a stu­denţilor îndrumaţi îndeaproape de cadrele didactice ale Universităţii. Majoritatea comunicărilor reflectă preocupările studenţilor pentru pro­blemele actuale ale economiei noas­tre naţionale, ale culturii şi artei. (Agerpres) Pe scena artiştilor amatori La Teatrul „C. I. Nottara” are loc astă seară spectacolul „Partea leu­lui” de C. Teodoru în interpretarea formaţiei de teatru a sindicatului Uzinelor „Griviţa Roşie“. Regia ar­tistică este semnată de Stelian Mi­­hăilescu. La Teatrul pentru tineret şi copii, artiştii amatori ai Casei de cutiură din raionul 1 Mai prezintă piesa „Liturghia de la miezul nopţii” de Peter Karvas. Regia spectacolu­lui aparţine lui Constantin Dinescu. * BRAŞOV (coresp. „Scinteii“). — Ieri, în satele raioanelor Sibiu, Fă­găraş, Rupea şi în comunele apar­ţinătoare oraşului Braşov s-a des­făşurat faza intercomunală a celui de-al Vll-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori. Zecile de echipe de artişti amatori , brigăzi artistice de agitaţie, formaţii corale, orchestre de muzică uşoară, echipe de dansuri etc au prezentat un concurs spectacole inedite, apre­ciate de miile de spectatori aflați în sălile căminelor culturale. Ieri după-amiază, sute de purtători ai cravatelor roşii, frun­taşi la învăţătură şi in­activitatea pio­nierească, s-au în­­tilnit în sala mare de sport a Palatului Pionierilor din Capi­tală la „Carnavalul primăverii”. Progra­mul a fost bogat, distractiv şi instruc­tiv. Semnalul de des­chidere a Carnava­lului l-au dat trom­­petiştii. Dansul flo­rilor, al puilor de barză au sugerat co­piilor sosirea primă­verii. Au urmat dan­suri populare. So­lişti ai ansamblu­lui Sfatului popular al Capitalei au pre­zentat un program de cintece populare romineşti. Pionierii au participat apoi la un concurs de poezii şi cintece despre pa­trie, despre partid. Ciştigătorii concursu­lui au fost premiaţi, la fel ca şi purtăto­rii celor mai frumoa­se costume ale Car- Aspect din m­eritor, timpul carnavalului de la Palatul Plo­iPnin : A. Cartojan) Biblioteci fruntaşe PLOIEŞTI (coresp. „Scinteii"). — în regiunea Ploieşti s-a încheiat concursul bienal „Biblioteca în slujba construc­ţiei socialiste" la care au participat peste 600 biblioteci orăşeneşti, raio­nale şi săteşti din regiunea Ploieşti. In ultimul an aceste biblioteci au înregis­trat 325 000 cititori, care au împrumu­tat peste 2 500 000 cărţi. Pentru activi­tatea bogată desfăşurată în sprijinul întăririi economico-organizatorice a G.A.C. au fost premiate biblioteca ra­ională din Rm. Sărat, biblioteca săteas­că din Izvoarele, raionul Teleajen, şi bibliotecile comunale din Dărmăneşti, raionul Ploieşti, şi Dumitreşti, raionul Rm. Sărat. La odihna In ultimul timp aproape 40 de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari de la întreprinderea „E­­lectroaparataj” din Capitală şi-au pe­trecut concediul de odihnă, pe acest an, în staţiunile balneo-climaterice din ţară : Govora, Olăneşti, băile Vic­toria ş.a. In curînd alţi 105 salariaţi ai întreprinderii vor pleca în conce­diu la băile Sîngeorz, la Sovata, la Govora etc. (De la Pop Gh. Ion, a­­justor la întreprinderea „Electro­­aparataj” Bucureşti). Metode înaintate de lucru în subteran BAIA SPRIE (coresp. „Scinteii“). — In subteran, la mina din Baia Sprie, metodele avansate de lucru se extind tot mai mult. Studiind bine condiţiile de zăcămînt, numeroase brigăzi de mineri lucrează acum în abataje cu înmagazinare. In felul a­­cesta au fost înlăturate o serie de lu­crări de susţinere, de ridicare a ros­togolurilor etc. Lucrînd după aceas­tă metodă, brigăzile conduse de mi­nerii Dumitru Ceapă, Nicolae Şopal­ca şi altele extrag lunar însemnate cantităţi de minereu mai mult de­cit atunci cînd lucrau în abataje cu fîşii orizontale sau înclinate. La susţinerea unor lucrări minie­re, puţuri, planuri înclinate şi altele, lemnul de stejar a fost înlocuit cu plase de sîrmă. Productivitatea muncii la astfel de lucrări a crescut de la începutul anului cu aproape 5­1 la sută, iar preţul de cost pe metri liniar de puț a fost redus cu 1 000 lei

Next