Scînteia, aprilie 1963 (Anul 32, nr. 5849-5878)

1963-04-01 / nr. 5849

Pag. 4 Lovitură de stat în Oudremala CIUDAD DE GUATEMALA 31 (A­­gerpres). — Agenţiile occidentale de presă transmit că la 31 martie în Guatemala a avut loc o lovitură de stat­ militară. Forţele armate l-au răsturnat pe preşedintele Ydigoras Fuentes. O juntă militară a preluat puterea, suspendînd constituţia şi decretînd starea excepţională. Pa­trule ale poliţiei circulă pe străzile capitalei Guatemalei, iar aeroportu­rile au fost închise, îrn fruntea juntei militare se află ministrul de război Enrique Peralta Azurdia. Agenţia Prensa Latina sub­liniază că Azurdia personal a con­dus în ultimele zile acţiunile repre­sive împotriva forţelor patriotice guatemaleze. Junta reproşează lui Fuentes că nu a fost în stare să o­­prească avîntul luptei de eliberare a poporului guatemalez, exprimîn­­du-şi intenţia de a dezlănţui o te­roare şi mai cruntă împotriva pa­trioţilor. Agenţia U.P.I. subliniază că un purtător de cuvînt al Departamentu­lui de Stat al S.U.A. a declarat că lovitura de stat din Guatemala „nu a constituit o surpriză" pentru S.U.A. încheiem Congresului latino-american de solidaritate cu Cuba Apelul către popoarele Americii RIO DE JANEIRO 31 (Agerpres). — In seara de 30 martie și-a înche­iat lucrările Congresul latino-ameri­­can de solidaritate cu Cuba. Con­gresul a adoptat un „Apel către po­poarele Americii“ și a hotărît insti­tuirea unui comitet continental de solidaritate cu Cuba. Congresul a hotărît, de asemenea, organizarea între 19 şi 26 aprilie şi 15 şi 30 iu­lie 1963 a unor manifestaţii de soli­daritate cu Cuba în ţările din Ame­rica Latină şi în lumea întreagă. Cel de-al doilea congres latino-american de solidaritate cu Cuba se va tine, potrivit hotărîrilor adoptate, la o dată care va fi stabilită ulterior. „APELUL CĂTRE POPOARELE AMERICII“ adoptat în unanimitate cheamă la unirea eforturilor pentru apărarea dreptului Cubei la inde­pendentă, pentru dejucarea planuri­lor imperialiştilor îndreptate împo­triva „Insulei libertăţii“. Noi, reprezentanţii popoarelor de pe continentul latino-american, se spune în apel, ne-am întrunit aici in statul Rio de Janeiro, pentru a discuta măsurile urgente care tre­buie întreprinse în toate tarile în sprijinul Cubei, în apărarea ei, pen­tru a nu admite amestecul străin în treburile interne ale Cubei. Este ne­cesar să se folosească toate formele de acţiune pentru a se împiedica un atac împotriva Cubei, o blocadă îm­potriva ei, şi orice încercări de a o izola. Chemăm la luptă pentru triumful cererilor legitime ale po­porului cuban cuprinse în „cele cinci puncte" prezentate de Fidel Castro. Chemăm la luptă pentru re­stabilirea şi menţinerea relaţiilor di­plomatice cu această republică fră­ţească din Marea Caraibilor. Greva minerilor francezi a intrat în a doua luna PARIS 31 (Agerpres). — Greva minerilor din Franţa intră în cea de-a doua lună. Şi acum, ca şi în prima zi, greva este totală şi nici un gram de cărbune nu iese din mi­nele franceze. Agenţia United Press International anunţă că în cadrul u­­nei conferinţe de presă care a avut loc în centrul minier Metz, repre­zentanţii celor trei uniuni sindicale ale minerilor şi-au exprimat hotărî­­rea de a continua greva pînă la sa­tisfacerea deplină a revendicărilor greviştilor. „Noi nu facem grevă pentru plăcerea de a face grevă, a declarat un reprezentant al mineri­lor. Ne vom întoarce la lucru nu­mai dacă nu se vor satisface reven­dicările1’. Reprezentanţii minerilor, menţionează U.P.I., au condamnat încercările autorităţilor de a semă­na discordie în rîndul greviştilor. „Cei care au sperat să rupă mărea­ţa noastră unitate şi înţelegerea de­plină care a domnit şi va domni în sînul Comitetului central al grevei, se înşeală amarnic", au declarat ei. Duminică după-amiază a avut loc la Merlebach o mare adunare în spri­jinul luptei curajoase a minerilor. OLANDA. Demonstrație la Amsterdam împotriva instalării de trupe ale R. F. Germane în localitatea Budel. Sub semnul luptei comune împotriva ofensivei monopolurilor BERLIN 31 (Agerpres). — La Ne­viges (R. F. Germană) s-a desfăşurat la 30 martie o conferinţă a organi­zaţiei din landul Renania de Nord- Westfalia a Uniunii persoanelor per­secutate de nazişti (U.P.P.N.). După cum anunţă agenţia A.D.N., confe­rinţa s-a desfăşurat sub semnul luptei comune a oamenilor muncii vest-germani şi francezi împotriva ofensivei monopolurilor şi guverne­lor ţărilor lor asupra drepturilor sindicatelor. Au participat invitaţi din Franţa, Belgia, Olanda şi Lu­xemburg. K. Bachmann, unul din conducă­torii organizaţiei, a vorbit despre solidaritatea oamenilor muncii vest­­germani cu minerii francezi şi cu ceilalţi oameni ai muncii care luptă pentru apărarea intereselor lor. Declaraţiile primului ministru al Norvegiei HELSINKI 31 (Agerpres). — La Helsinki a sosit primul ministru al Norvegiei, E. Gerhardsen. Pe aero­dromul din Helsinki, Gerhardsen a declarat printre altele : „Noi nu in­tenţionăm să ne schimbăm politica în cadrul alianţei atlantice. Princi­piile fundamentale ale politicii noa­stre — nici un fel de arme atomice, nici un fel de trupe străine pe teri­toriul Norvegiei — continuă să ră­­mînă în vigoare’’. Cronica evenimentelor internaţionale (Urmare din pag. III-a) mai diferite categorii de muncitori şi funcţionari declară greve de scurtă durată atît în semn de soli­daritate cu minerii cît şi pentru sus­ţinerea propriilor lor revendicări, întreaga mişcare se desfăşoară în­­tr-o atmosferă de unitate şi comba­tivitate. Repetatele încercări ale au­torităţilor şi cercurilor patronale de a-i intimida pe grevişti sau de a-i dezorienta prin concesii parţiale nu au dat rezultate. Fenomenul social din Franţa este important , şi semnificativ şi pentru următorul motiv : multă vreme s-a făcut o reclamă intensă aşa-zisei „integrări" capitaliste vest-europene, a cărei cea mai caracteristică ma­nifestare o constituie Piaţa comună. Apologeţii ei au pretins că Piaţa comună va fi o binefacere nu numai pentru marile întreprinderi capitalis­te, dar că va avea efecte pozitive şi pentru cei ce muncesc. Dar ceea ce se întîmplă azi în Franţa şi în alte ţări vest-europene arată că Piaţa comună, această uniune monopolis­tă a oligarhiei financiare din cele şase ţări are consecinţe social-eco­­nomice deosebit de grele pentru oa­menii muncii, pentru interesele na­ţionale ale fiecărei naţiuni. Restrîn­­gerea producţiei, manifestată în ul­tima vreme în cele şase ţări, înteţi­­rea luptei de concurenţă dintre mo­nopoluri, închiderea unor mine, fa­brici, dictată de organele conducă­toare ale Pieţei comune, condamna­rea la vegetare a unor regiuni eco­nomice altădată înfloritoare, creşte­rea inflaţiei, şi a scumpetei —, toate acestea se răsfrîng dureros asupra situaţiei maselor muncitoare. Nemul­ţumirile provocate de aceste stări de lucruri stau la originea actualei mişcări revendicative din Franţa, ca şi a marii mişcări greviste, care a avut loc anul trecut în Belgia. Totodată eforturile financiare ce­rute de înarmări nu fac decît să sporească şi mai mult aces­te greutăţi. S-a făcut socoteala că numai cu costul ultimei explozii nu­cleare franceze din Sahara ar fi pu­tut fi satisfăcute revendicările mine­rilor grevişti. Este semnificativă şi situaţia din Anglia, principala concurenţă a ţă­rilor din Piaţa comună. Stagnarea manifestată de mai multă vreme în producţia industrială a dus aci la creşterea numărului şomerilor care a ajuns la 900 000 de oameni, cifră care nu a mai fost întîlnită de mulţi ani în Anglia. Marea manifestaţie de protest a şomerilor desfăşurată zilele trecute la Londra s-a transfor­mat intr-un adevărat asediu al par­lamentului şi s-a soldat cu ciocniri între manifestanţi şi poliţie. Marea mişcare grevistă din Occi­dent, demonstraţiile împotriva şoma­jului oglindesc ascuţirea continuă a contradicţiilor de clasă din lumea capitalistă, exprimă nemulţumirea crescîndă a maselor faţă de ofen­siva monopolurilor, faţă de conse­cinţele tot mai grele ale politicii de pregătiri agresive. Intre San José şi Niterol O serie de evenimente petrecute in ultima lună în „emisfera vestică” au ilustrat întărirea continuă a fron­tului de luptă activă antiimperialis­­tă în America Latină, creşterea miş­cării populare pentru apărarea inde­pendenţei naţionale, pentru progres economic şi social. In Venezuela şi Guatemala s-a ajuns la lupte de partizani. Tocmai pentru a înăbuşi aspira­ţiile acestor popoare şi pentru a-şi înăspri controlul economic şi poli­tic asupra ţărilor latino-americane, cercurile monopoliste din S.U.A. re­curg la diverse presiuni sau chiar la acte de imixtiune directă în tre­burile interne. O expresie a acestei atitudini a constituit-o, de pildă, o recentă declaraţie a Departame­tu­­lui de Stat, apreciată în Brazilia ca un amestec în afacerile sale inte­re şi care a dus la întreruperea trata­tivelor economice americano-brazi­­liene de la Washington. Se ştie, de asemenea, că tocmai datorită opoziţiei principalelor ţări latino-americane ca Brazilia, Mexic, Chile, nu au izbutit încercările an­terioare de a folosi O.S.A. (Organi­zaţia Statelor Americane) pentru în­jghebarea unei agresiuni colective împotriva Cubei. Tocmai de aceea eforturile diplomaţiei americane s-au îndreptat şi mai insistent în ul­timul timp asupra celor cinci ţări mici din America Centrală, la cîrma cărora se află slujitori dintre cei mai zeloşi ai intereselor monopolurilor. Cu participarea acestora s-a ţinut la San José, capitala statului Costa Rica, recenta conferinţă a ţărilor Americii Centrale. Declara­ţia adoptată la San José reflectă tendinţa S.U.A. de a asigura, prin faimosul plan „Alianţa pentru pro­gres", consolidarea aservirii aces­tor ţări mici. „Integrarea­ proiectată tinde să menţină mai departe aces­te ţări în rolul de furnizoare de ma­terii prime, in timp ce monopolurile nord-americane şi-ar lărgi domi­naţia. In al doilea rind, Declaraţia este expresia unor noi combinaţii politico-militare îndreptate împotriva Cubei. Este semnificativ că îndată după conferinţa de la San José s-au înmulţit atacurile efectuate de gru­puri de contrarevoluţionari cubani împotriva teritoriului Cubei libere şi a vaselor ce se îndreaptă spre por­turile cubane. Aceste acţiuni ires­ponsabile, pornite de pe teritoriul S.U.A., nu pot decît să sporească încordarea în Marea Caraibilor spre satisfacţia duşmanilor păcii şi colaborării internaţionale. A­­gitarea „pericolului“ influenţei cu­bane în America Latină serveşte tocmai pentru a abate atenţia de la planurile de expansiune ale mono­polurilor, pentru a justifica noi mă­suri poliţieneşti de îngrădire a li­bertăţilor, de înăbuşire a revendi­cărilor politice şi sociale şi, de în­tărire a poziţiei tot mai şubrede a dictatorilor pro-americani din ţările acestui continent. Popoarele latino-americane înţe­leg tot mai bine aceste lucruri. Ca­racteristic este în această privinţă Congresul de solidaritate cu Cuba, care s-a încheiat sîmbătă la Niteroi, în Brazilia, congres la care spre deosebire de întîlnirea de la San José, s-a făcut auzit adevăratul glas al popoarelor latino-americane. In ciuda dificultăţilor ridicate în calea ţinerii Congresului, la deschiderea acestuia au participat 5 000 de oa­meni, printre care delegaţi din a­­proape toate ţările latino-americane, precum şi sute de oaspeţi din alte ţări. Exprimînd solidaritatea cu po­porul cuban, reprezentanţii po­poarelor latino-americane au con­vingerea că apărînd cauza Cubei, apără propriile lor interese naţiona­le, cauza propriei lor independenţe şi suveranităţi împotriva ameninţării care vine din partea cercurilor mo­nopoliste nord-americane, apără drepturile la libertate și pacea. A. CERNEA L. RODESCU S­C­Î­N­T­E­I­A Succesul atleţilor români la „Crosul balcanic“ ISTANBUL 31 (Ager­pres).­­ Duminică la Is­tanbul s-a desfăşurat cea de-a S-a ediţie a „Crosu­lui balcanic“. Un frumos succes a obţinut repre­zentanta ţării noastre, Viorica Grecescu, care a redevenit campioană bal­canică după o întrerupe­re de un an, întrecerea s-a desfăşurat pe distanţa de 2 000 m. Cu 30 m îna­inte de sosire, în frunte se afla concurenta bul­gară Danailova. Florica Grecescu a avut însă un finiş mai puternic, reu­şind să-şi depăşească principala adversară şi să treacă prima linia de sosire, fiind cronometra­tă în 5’19”6/10. Clasamentul pe echi­pe : 1) R. P. Romînă, 2) Iugoslavia, 3) Bulgaria, 4) Turcia, 5) Grecia. La masculin a fost în­registrată o surpriză. Preţuind conducerea de la plecare, atletul turc Dalkilici n-a mai putut fi ajuns, cu toate eforturile depuse de Grecescu, Ba­­rabaş, Lupu şi Vámos, clasați pe locurile urmă­toare. Învingătorul a parcurs distanța de 10 000 m în 29'54'4/10, fiind urmat de concuren­ții români. Pe echipe, în această probă, victoria a revenit, detaşat, R. P. Romíno. La juniori (4 000 m) primul s-a clasat Savei Florov (R. P. Bulgaria) în 19'­4-9110. Mehmed Ay (Turcia) și Blațiu (R. P. Română) au ocupat locu­rile următoare. MASAIIN Francezul Renée Collet, echipat cu schiuri speciale (mai lungi şi mai grele decît cele obişnuite), a realizat pe pîr­­tia de la Alpe d’Huez, viteza de 159 km pe oră. După moartea tragică a lui Davey Moore, patru boxeri profesionişti ameri­cani (Morgan, Davis, Tolliver, Kerth) au anunţat că se retrag din activitatea competiţională. L. C. Morgan, care era prieten cu Moore, a declarat că nu vrea să-i lase orfani pe cei trei copii ai săi. (Davey Moore avea 5 copii, in virstă de 2 la 11 ani). Intre 15 aprilie şi 19 mai echipa de fotbal a Braziliei, de două ori campioa­nă mondială, va susţine in Europa 10 meciuri. Brazilienii vor deplasa un lot de 24 de jucători, dintre care nu vor lipsi Pele, Gilmar, Vava, Garrincha, A­­marindo. Federaţia braziliană a cerut ca în timpul meciurilor să fie permisă În­locuirea a trei jucători de cîmp, plus portarul. Primul meci al selecţionatei braziliene va avea loc la 15 aprilie la Glasgow, cu Scoţia. Atletul negru Henry Carr, in virstă de 20 de ani, este noul fenomen al atle­tismului american. Carr — Înalt de 1,90 m şi avînd greutatea de 82 kg — a alergat 220 yarzi (201,17 m) in 2013/10 — nou record mondial. Pe aceeași dis­tanță, dar fără viraj, sprinterul negru a realizat timpul de 20­11/10. Agenţiile de presă transmit: • Atleţi şi atlete din 10 ţări europe­ne s-au aliniat duminică la startul celei de-a 26-a ediţii a tradiţionalei compe­tiţii de primăvară : crosul „l’Humanité”. Excelenta atletă sovietică Babinţeva şi-a reînnoit victoria în proba feminină, parcurgînd 2 000 m în 6’06”. După 3” a sosit poloneza Nowakowska. La mas­culin, polonezul Zimny a repurtat o surprinzătoare victorie. El l-a în­vins pe recordmanul mondial Bolotnikov (U.R.S.S.), realizind pe cei 8 000 m re­zultatul de 22’57”. Bolotnikov a fost cronometrat cu 22’58”. • Echipa olimpică de haltere a Ja­poniei a evoluat la Debreczen în com­pania echipei secunde a R. P. Ungare. Halterofilii japonezi au cîștigat cu 5—2. La cat. mijlocie, Eguchi (Japonia) a sta­bilit două noi recorduri mondiale de juniori : triatlon 405 kg și la stilul îm­pins 130 kg. • „Cupa Europei” inter-ţări la fotbal a programat ieri trei meciuri retur. O mare surpriză a produs selecţionata R.D. Germane, care a făcut un joc egal (1—1) cu R. S. Cehoslovacă la Praga, eliminînd din competiţie echipa „vice­­campioană” a lumii. (Primul meci fu­sese cîştigat de fotbaliştii germani cu 2—1). Alte meciuri : Elveţia—Olanda 1—1­­ Iugoslavia—Belgia 1—0. • Boxerul maghiar László Papp și-a păstrat titlul de campion european la categoria mijlocie, învingîndu-1 prin K.O. tehnic în repriza a 4-a pe Peter Müller (R. F. Germană). In urma acestei victorii, László Papp a primit dreptul de a-l întîlni pe cam­pionul lumii la „mijlocie” — nigerianul Dick Tiger. REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA I Bucureşti, Piste „Scînteii” Tel. 17.60.10. 17.60.20. Abonamentele se fac le oficiile Corespondenţă din Moscova Săptămîna egalităţii Numai aşa poate fi numită săptă­mîna care a trecut la meciul dintre Botvinnik şi Petrosian. Toate cele trei partide jucate s-au terminat remiză. Spunînd aceasta, s-ar putea pune punct. Dar eu cred că, în acest caz, cititorii ar fi decepţionaţi, căci pe cei care iubesc şahul îi interesează nu numai rezultatul. în partida a doua, Botvinnik a ju­cat cu albele. Susţinătorii lui Petrosian mizau pe temperamentul sudic, cau­cazian al preferatului lor, crezînd că, după prima înfrîngere, acesta va da o contralovitură. Presupunerile acestea nu s-au adeverit. Mie mi se pare că pretendentul la titlul mondial a proce­dat foarte înţelept prin faptul că nu s-a aventurat într-o luptă riscantă. La drept vorbind, despre aşa ceva nu putea fi vorba. Iniţiativa o avea Botviniik. Figurile albe, pătrunse în poziţiile negrelor, au fost strunite de Petrosian. Remiza a devenit inevita­bilă. E drept, după cum arată acum analiza, dacă Botvinnik n-ar fi schim­bat reginele, el ar fi avut încă posi­bilitatea să pună în faţa adversarului probleme destul de grele. În partida a treia cel care a trebuit să se apere a fost Botvinnik. S-a ju­cat apărarea indiană nouă — oaspete rar în partidele turneelor din ultima vreme. Se ştie de mult că în această variantă, negrele realizează egalita­tea. Petrosian a schimbat dintr-odată două figuri uşoare şi a ales o con­tinuare bazată pe aruncarea forţelor pe flancul reginei. Numai sîngele rece şi apărarea precisă a campionu­lui lumii i-au permis acestuia între­ruperea partidei cu speranţa la remi­ză, în ziua continuării partidei, din nou cinci ore de joc. Dar, cum ştiţi, iarăşi remiză. Sîmbătă, adversarii s-au întîlnit pentru a patra oară. încă de la pri­mele mutări, cunoscătorii în şah au fost derutaţi. Marii maeştri au pregă­tit la masa de joc un original „cocteil de şah“. La început se părea că se va juca partida engleză. Apoi au apărut contururile apărării Karo-Kan, iar ceva amintea şi de apărarea Grünfeld. O asemenea metamorfoză a diferitelor idei se întîlneşte adesea. La mutarea a 9-a, campionul lumii a jertfit pe neaşteptate o figură. Pe­trosian a evitat această jertfă. In con­tinuare au mai existat momente as­cuţite, dar Botvinnik, prin mutarea a 22-a, a simplificat poziţiile, iar după încă două mutări s-a ajuns la remiză, la propunerea lui Botvinnik. S-a consumat 1/6 din acest meci. Ce va fi în viitor? Din nou remize? Vom vedea. ANDREI LILIENTHAL mare maestru internaţional de şah B Ieri, activitatea fotbalistică nu s-a rezumat doar la meciurile echipelor din categoria A. Pe terenurile de joc au apărut şi forma­ţiile participante în categoria B, care şi-au reluat întrecerile. Din totalul celor 28 de meciuri (7 de A şi 21 de B), numai unul nu s-a disputat. E vorba de meciul Crişana Oradea—Petrolul Ploieşti. Petroliştii au solicitat — şi federaţia a aprobat — amînarea acestui joc, deoarece miercuri, 3 aprilie, la Ploieşti, ei vor susţine revanşa din „Cupa oraşelor tîrguri“ cu Ferencváros Budapesta. Timpul cu totul neprielnic (ploaie, în unele locuri chiar ninsoare) a influenţat starea terenurilor şi de aci calitatea jocurilor. Pe marele stadion al Capitalei s-au înregistrat meciuri egale între echipele bucureştene : Progresul—Steaua 2—2, Dinamo—Rapid 1—1. In cele patru partide, care au avut loc în provincie, victoria a revenit gaz­delor. Iată mai jos relatări de la meciurile campionatului categoriei A, precum și rezultatele partidelor din categoria B. ^atiLa^uL ititwkiLdiLwittaii Tntr-un veritabil decor de... toamnă, sub rafalele unei pro­­dese și reci, pe un teren îmbibat ca un burete, timp de trei ore jucătorii celor patru echipe bucureştene au făcut tot ce le-a stat în putinţă să mulţumească pe cai a­­proape 50 000 de spectatori, care au ocupat ieri tribunele stadionului „23 August". Au reuşit într-o oarecare mă­sură, căci pu­blicul, indife­rent ele simpa­tiile care le nu­treşte, a fost martorul unui gol marcat de Oaidă de la a­­proximativ 30 de metri (amintind zilele lui de glorie), a admi­rat calmul echi­pei militare, care condusă de două ori a refă­cut handicapul, i-a aplaudat pe rapi­­dişti pentru voinţa şi puterea lor de luptă în faţa echipei Dinamo — prea devreme mulţumită cu o victorie ce îi surîdea la limită... Prima întîlnire a fost mai avantajată, deoarece fotbaliştii de la Steaua şi Progresul au jucat pe un teren mai puţin răscolit, mingea şi execuţiile teh­nice făcîndu-se ceva mai în voie. Poate de aceea şi acţiunile au fost mai închegate în faţa porţilor. în prima repriză au marcat Oaidă, prin­­tr-un şut de la distanţă, pentru Pro­gresul şi a egalat Voinea de la Steaua, care a reluat din apropiere o minge respinsă de portarul Mîndru. în primul minut al reprizei a doua, Progresul ia din nou conducerea prin Stoicescu, care profită de o degajare a lui Crișan. Egalează Constantin dintr-o lovitură de la 11 metri în minutul 66. Acestea au fost momentele în care s-au înscris cele 4 goluri ale primului meci, terminat la egali­tate. După aspec­tul general al partidei, rezulta­tul este echitabil. Jucătorii de la Steaua nu şi-au putut desfăşura acţiunile obişnu­ite (e de mirare că au insistat asu­pra paselor scur­te pe un aseme­nea teren), au şu­tat rar şi numai din apropiere. Acţio­­nînd pe contraatac, cu pase în adîncime, de multe ori numai cu cîte 2—3 înaintaşi, fotbaliştii de la Pro­gresul au reuşit prin Stoicescu să producă panică în careul apărat cu străşnicie de Jenei, Zavoda şi Hălmă­­geanu. ...După două ore de ploaie, au apărut pe terenul de joc (dacă se mai putea numi aşa) echipele Dinamo şi Rapid. Esențial pentru jucători a fost păstrarea echilibrului pe acest patinoar... de noroi, pentru că despre altceva nu mai putea fi vorba. Primul gol l-a marcat impecabil Varga în minutul 20, dintr-o lovitură liberă de la 18 metri. Rapi­­diștii au egalat în repriza a doua (minutul 62) prin Balint. Acesta a introdus cu capul în poartă o min­ge, în timp ce Datcu, portarul dinamovist, aştep­ta să o vadă de­gajată de un a­­părător al său. Poate că me­ciul nu s-ar fi terminat cu acest rezultat dacă barele, în minu­tele 19 şi 86, nu ar fi împiedicat pe rapidişti să mai marcheze şi dacă a­­părarea dinamoviştilor nu ar fi luptat eroic pentru stăvilirea atacurilor ad­versarilor. De altfel, in repriza a doua, jocul s-a caracterizat printr-o luptă continuă între înaintaşii Rapidului şi apărarea echipei Dinamo, căci de prea puţine ori au mai reuşit Ene II, Varga sau prcovnncii să pericliteze poarta celor din Giuleşti. Punctul ob­ţinut de Dinamo în clasament este meritul apărătorilor. Rapid a jucat ieri mai bine, echipa în totalitatea ei, în ciuda condiţiilor grele impuse de teren, a manifestat o superioritate asupra adversarului prin puterea de luptă şi voința de a­­ nu părăsi fereii învinsă. Greavu, Năsturescu, Bai şi Ştefănescu au fost cei mai bun ■ A arbitrat o competenţă A. Fa­­tusos (Grecia). C. MANTU CLASAMENT F O T A L 1. Dinamo Buc. 17 8 7 2 28:13 23 2. Steaua 17 8 6 3 41:29 22 3. Ştiinţa Cluj 17 8 4 5 27:21 20 4. Rapid 17 7 5 5 32:26 19 5. Ştiinţa Tim. 17 8 3 6 27:23 19 6. Steagul Roşu 17 9 1­0 28:31 19 7. C.S.M.S. 17 5 8 4 30:34 18 8. Petrolul 16 7 3 6 35:21 17 9. Farul 17 7 3 7 35:30­ 17 10. Progresul 17 5 5 7 23:29 15 11. U.T.A. 17 6 2 9 31:33 14 12. Minerul 17 4 4 9 17:37 12 13. Crişana 16 4 3 9 15:33 11 14. Dinamo Bacău 17 2 5 10 15:31 9 La poarta echipei Dinamo. Concurs internaţional de ciclism Ieri a avut loc la Oradea un in­teresant concurs ciclist pe circuit, la care au luat parte alergători din loturile naţionale ale R. P. Romíne şi R. S. Cehoslovace, care se pre­gătesc pentru cea de-a 16-a ediţie a „Cursei Păcii". Deşi cu un tur înainte de fi­nal cehoslovacul Hasman conducea în clasament, reprezentantul nostru Gh. Rădulescu a reuşit să-l depă­şească la ultimul sprint şi să obţi­nă o frumoasă victorie. Marţi va avea loc la Oradea ul­tima întrecere dintre cicliştii ro­mâni şi cehoslovaci , o cursă con­­tracronometru pe echipe. Beziors-Griviţa Roşie 19-3 Echipa bucureşteană de rugbi „Griviţa Roşie” şi-a început tur­neul în Franţa, jucînd cu formaţia Beziers, cîştigătoarea „Cupei cam­pionilor europeni”. După un meci cu multe durităţi din partea gaz­delor, rugbiştii francezi au obţinut victoria cu scorul de 19—3 (5—3) Scorul a fost deschis în minutul 11 de Penciu, care a realizat o lovitu­ră de picior căzută. întâlnirile din m­o­nd­e U.T. A.—DINAMO BAC­AU 3-1 ARAD (prin telefon). Cu toate că echipa textiliştilor arădeni a avut multe ocazii, prima repriză s-a ter­minat la egalitate (0—0). După pauză, echipa gazdă trece la atac şi presează continuu, dar apărarea oaspeţilor respinge cu succes toa­te acţiunile pînă în minutul 51, cînd Ţîrlea înscrie primul gol pen­tru U.T.A. Acelaşi Ţîrlea urcă sco­rul la 2—0, dintr-o pasă splendidă primită de la Sasu. Apărarea dina­­moviştilor din Bacău practică jocul la ofsaid, dînd astfel ocazie din nou lui Ţîrlea să se strecoare prin­tre apărătorii din Bacău şi să în­scrie al 3-lea gol în minutul 73. „Golul de onoare“ al oaspeţilor este marcat în minutul 86 de către Harşani, care „saltă“ mingea peste Coman, ieşit din poartă. ŞTIINŢA TIMIŞOARA— ŞTIINŢA CLUJ 1-0 TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). A­leii la Timişoara a avut loc meciul de fotbal dintre echipa Ştiinţa din localitate şi cea a stu­denţilor din Cluj. Aşteptat cu mult interes, meciul dintre cele două e­­chipe studenţeşti a plăcut prin di­namismul fazelor de joc. A cîştigat echipa timişoreană prin golul în­scris de Miţaru în minutul 37, din­tr-o lovitură de pedeapsă de la circa 18 metri. De menţionat că lo­calnicii au mai avut şi alte ocazii de a înscrie, însă forma bună a apărării clujene şi imprecizia în şuturi a muritor timişoreni au făcut ca meti să se termine doar cu scorul 9-0. In minutul 67, Miţaru a ditit întreaga apărare, inclusiv portarul care îi ieşise în întîmplae, dar a tras alături de poartă-C.S.M.ST­EAGUL ROŞU 2-0 IAŞI (op­. „Scînteii“).­­ Mii de spectatru asistat ieri pe sta­dionul „23 Just“ din dealul Co­­poului la­nirea dintre forma­ţiile C.S.Maşi şi Steagul roşu- Braşov. Jocul a fit prin execuţiile ra­pide şi pozele palpitante la ambele pcLa pauză scorul a fost alb, este că ambele echi­pe , în cil terenului aproape desfundat, depus eforturi pen­tru obţinerictoriei în repriz doua. oaspeţii au cîteva odi clare de a în­scrie. Ei nimesc însă, datorită atît impreasuturilor cît şi for­­mei bune carului ieşean Ojoc. C.S.M.S.-ul stă şi reuşeşte să fructifice dacţiuni frumoase, înscriind pop şi Constanti­­nescu, ming-farul t­o LUPENI telefon). — Jude­cind dupăctul general al în­­tîlnirii, scaunea fi mai mare. Dar aceasts-a întîmplat mai ales din a terenului complet desfundat, a împiedicat des­făşurarea pe în viteză, spec­taculos. Unicul gest marcat in mi­nutul 41 dsoi. De la învingă­tori s-au ret în mod deosebit Costin, Ion, şi Drăgoi, iar de la oaspeţi bu, Ghibănescu şi Gref. Rezultate, categoria B SERIA I — Progresul Brăila — Siderurgistul Galaţi 2—3 ; Metalul Tîrgovişte — Flacăra Moreni 7—1 ; Carpaţi Sinaia — Poiana Cîmpina 2—1 ; C.F.R. Paşcani — I. M. U. Medgidia 3—1 ; Ceahlăul Piatra Neamţ — Foresta Fălticeni 3—1 ; Rapid Focşani — Prahova Ploieşti 1—2 ; Ştiinţa Galaţi — Flamura Roşie Tecuci 3—2; SERIA II-A — C.S.M. Reşiţa — Metalul Bucureşti 2—0 ; Chimia Făgăraş — Tractorul Braşov 4—2 ; Ştiinţa Craiova — Unirea Rm. Vâl­­cea 5—0 ; Dinamo Piteşti — C.S.M. Sibiu 2—1 ; Ştiinţa Bucureşti — Progresul Alexandria 1—1 ; Dina­mo Obor — Gaz Metan Mediaş 3—1 ; Metalul Tr. Severin — C.F.R. Roşiori 0—1; SERIA III-A — Minerul Baia Mare — Crişul Oradea 1—0; Jiul Petrila — Arieşul Turda 3—0 ; Re­colta Cărei — Vagonul Arad 2—0 ; C.F.R. Timişoara — Unirea Dej 7—1 ; C.FR. I.R.T.A. Arad - A.S. Cugir 0—2 ; Industria Sirmei C. Turzii — Mureşul Tg .Mureş 3—2 ; C.S.M. Cluj — A.S.M.D. Satu Mare 1—0. PROSPORT Concursul din 31 martie a.c. Dinamo Buck Rapid x Progresul — x U.T.A. — Dilacău 1 C.S.M. S. — SRoşu 1 Crişana - Pi­anulat Minerul — F.­­ Progresul Brijderurgistul 2 Dinamo Pitess.M. Sibiu 1 Chimia Fărătractorul 1 Minerul Baia Crişul Oradea 1 Industria SîrHureşti­ I Rapid Focşanhova Ploieşti 2 poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi Instituţii. Tiparul­­ Combinatul Polgrafie Casa Scinte Nr. 5849

Next