Scînteia, mai 1963 (Anul 32, nr. 5879-5909)

1963-05-01 / nr. 5879

FROLETAM xmt mg 7ARTLE, USTOPVJLI Organ al Comitetului Central al P.M.R. Amil XXXI! Nr 5879 Miercuri 1 mai 1963 6 PAGINI — 30 BANI mr TRĂIASCĂ 1 MAI ZIUA SOLIDARITĂȚII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC! 1­M­A Brusca şi năvalnica revărsare a primăverii sporeşte bucuria inimilor la marea sărbă­toare a zilei de 1 Mai, Ziua solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc, ziua fraţiei muncitorilor de pretutindeni, uniţi în lupta pentru pace, democraţie şi socialism. Poporul român întîmpină tradiţionala săr­bătoare a lumii muncitoare în plin avint al luptei pentru înfăptuirea măreţului pro­gram al desăvârşirii construcţiei­ socialiste, elaborat de Congresul al III-lea al P.M.R.. De 1 Mai 1963, oamenii muncii raportează partidului despre succesele obţinute in în­trecerea socialistă în industrie, precum şi in efectuarea lucrărilor agricole în ritm susţi­nut şi la un nivel agrotehnic ridicat. Prin lupta sa eroică, sub conducerea par­tidului, poporul nostru a lichidat pentru tot­deauna orice exploatare şi asuprire, a asigu­rat victoria deplină a socialismului la oraşe şi sate. România a fost smulsă din înapoierea economică în care o menţinuse regimul bur­­ghezo-moşieresc, din situaţia de hinterland agrar al puterilor imperialiste, a devenit o ţară înaintată, cu economie socialistă uni­tară, cu o industrie şi agricultură in plină dezvoltare, cu o cultură înfloritoare. Roadele politicii partidului de industrializare a ţarii, de dezvoltare proporţională a economiei na­ţionale, politică înfăptuită cu entuziasm de oamenii muncii, se reflectă în creşterea de aproape 8 ori a producţiei industriale glo­bale în anii puterii populare, în depăşirea an de an a prevederilor planului sesenat. Poporul nostru este conştient de faptul că la temelia tuturor realizărilor sale se află conducerea clarvăzătoare şi fermă a operei de construcţie socialistă de către Partidul Muncitoresc Român. întruchipînd conştiinţa şi inima fierbinte a poporului, exprimind in­teresele lui vitale, partidul nostru se că­lăuzeşte neabătut în întreaga sa activitate după învăţătura marxist-leninistă pe care o aplică în mod creator la condiţiile României, îmbinind grija neobosită pentru înflorirea patriei socialiste cu îndeplinirea consec­ventă a îndatoririlor sale internaţionaliste. Strîns unite în jurul partidului, al Co­mitetului său Central, în frunte cu to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, clasa mun­citoare, ţărănimea, intelectualitatea, înfăp­tuiesc cu avânt politica partidului, a cărei justeţe, confirmată de viaţă, izvorăşte din cunoaşterea şi folosirea legilor obiective ale dezvoltării sociale, din îmbinarea spiritului inovator în abordarea problemelor cu ana­liza temeinică a realităţilor şi stabilirea chibzuită a orientării în funcţie de posibili­tăţile existente şi nevoile ţării. Cu mai bine de şapte decenii în urmă mun­citorii din Chicago, care s-au ridicat de 1 Mai — la lupta pentru o viaţă mai bună, au înroşit cu sîngele lor caldarîmul străzi­lor. De nenumărate ori de atunci a răspuns burghezia cu gloanţe setei de dreptate a proletariatului, voinţei sale de a făuri o orânduire liberă de exploatare şi robie, dar măreţul ideal al muncitorimii nu numai că n-a putut fi nimicit, ci s-a transformat într-o gigantică forţă mate­rială întruchipată în sistemul socialist mon­dial, în mişcarea comunistă internaţională. Minunate succese în construirea societăţii comuniste obţine popor­ sovietic dînd viaţă prevederilor Programului P.C.U.S. Creşterea continuă a ponderii ţărilor socialiste în pro­ducţia industrială mondială, ritmul înalt al dezvoltării forţelor de producţie în aceste ţări creează premizele victoriei socialismului în întrecerea dintre cele două sisteme. O imensă înrâurire asupra conştiinţei popoa­relor au succesele ţărilor socialiste în dezvol­tarea economiei, exemplul unei organizări superioare a societăţii şi al înfloririi democra­ţiei socialiste, ca şi al relaţiilor de tip nou dintre statele socialiste, relaţii caracterizate prin deplină egalitate în drepturi, respectarea strictă a independenţei şi suveranităţii na­ţionale, prin colaborare şi întrajutorare fră­ţească. Barajele de calomnii şi diversiuni ale stra­tegilor „războiului psihologic“, finanţat de reacţiunea imperialistă, se dovedesc nepu­tincioase să stăvilească forţa de atracţie a ideilor socialismului. Pînă şi unii dintre cei mai fideli scutieri ideologici ai monopoluri­lor se lamentează că lumea capitalistă nu are la îndemînă un ideal care să „concureze“ influenţa socialismului. „Noi nu am opus ni­mic comunismului­ şi nici nu avem nimic de opus — constată ziarul francez „Le Monde“. Nimic care să reziste... care să constituie o replică eficientă comunismului“. în ţările capitaliste, proletariatul intim­­pină ziua de 1 Mai sub semnul luptei împo­triva politicii reacţionare a monopolurilor, a loviturilor date de acestea nivelului de trai şi libertăţilor democratice ale maselor. Anul ce a trecut a fost anul unor mari bă­tălii de clasă; puternice acţiuni greviste au avut loc în lumea capitalului, din Statele Unite pînă în Japonia, din Spania în Vene­zuela. Marea grevă a minerilor din Franţa, acţiunile revendicative de o largă amploare şi combativitate ale muncitorimii din Belgia, Italia, R.F. Germană spulberă mi­tul „armoniei sociale“ propovăduite de pro­pagandiştii „integrării“ capitaliste, oglindesc ascuţirea contradicţiilor de clasă în ţările Pieţei comune, în zilele noastre se desfăşoară tumultuos procesul de prăbuşire a sistemului colonial, de eliberare a popoarelor de sub jugul co­lonialist. Este in plin avint lupta pentru re­naşterea naţională a popoarelor din Asia, Africa şi America Latină, care se bucură de sprijinul ţărilor socialiste. Sub steagul leninismului, mişcarea comu­nistă internaţională a devenit cea mai influ­­entă forţă politică a contemporaneităţii. Prigoana sălbatecă pe care o înfruntă eroic comuniştii în multe ţări ale „lumii li­bere“ dovedeşte nu forţa, ci slăbiciunea u­­nei orinduiri condamnate de istorie. Comu­nismul este de nebiruit pentru că de nebi­ruit este năzuinţa fierbinte a omenim spre ziua ei de mîine. De la un capăt la altul a lu­mii răsună în această zi de 1 Mai chemarea înflăcărată a imnului proletariatului revolu­ţionar: „Unire, muncitori, unire“. Unitatea de nezdruncinat a lagărului socialist, unitatea şi coeziunea mişcării comuniste mondiale pe baza principiilor Declaraţiilor consfătuirilor de la Moscova din 1957 şi 1960 este condiţia hotărîtoare a victoriilor de azi şi de mime ale cauzei socialismului. Sărbătorim acest 1 Mai in condiţiile unui puternic avint al luptei popoarelor pentru apărarea păcii. Evoluţia evenimentelor din ultimul an a dovedit din nou că, în condiţiile schimbării radicale a raportului de forţe pe arena internaţională, lupta unită a lagărului socialist mondial, a mişcării muncitoreşti in­ternaţionale, a mişcării de eliberare naţio­nală,­­ a tuturor forţelor iubitoare de pace, poate asigura preîntîmpinarea unui nou răz­boi mondial. Puternicele acţiuni ce se des­făşoară în Occident pentru lichidarea baze­lor militare străine şi încetarea cursei înar­mărilor nucleare, luările de poziţie în fa­voarea păcii a numeroase personalităţi de diferite convingeri politice, filozofice, religi­oase — reflecta faptul că ideile coexistenţei paşnice a statelor cu sisteme sociale dife­rite cîştigă teren pe zi ce trece, mase tot mai largi se conving că stă în puterea popoa­relor să bareze calea războiului, să salvgarde­ze pacea. Exprimind voinţa şi aspiraţiile în­tregului nostru popor, Partidul Munci­toresc Romín şi guvernul R. P- Romíne promovează o politică externă de consecven­tă apărare a păcii. Alături de celelalte state socialiste, ţara noastră militează cu fermi­tate pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice a statelor cu sisteme sociale dife­rite, pentru zădărnicirea planurilor cercu­rilor agresive imperialiste, pentru înfăptuirea dezarmării generale, pentru o pace trainică, în marile demonstraţii ce se vor desfăşura azi în oraşele ţării noastre, oamenii muncii îşi vor reafirma cu vigoare sprijinul deplin faţă de politica leninistă a Partidului Mun­citoresc Român, a conducerii sale, hotărirea de a o înfăptui neabătut în numele înfloririi patriei socialiste, de a-şi aduce şi pe viitor contribuţia la triumful cauzei păcii şi socia­lismului. De 1 Mai 1963, poporul român îşi exprimă sentimentele de caldă prietenie şi dragoste frăţească faţă de popoarele ţarilor socialiste, solidaritatea internaţionalistă cu oamenii muncii din ţările capitalului, cu po­poarele noilor state inde­pendente, cu toţi cei care luptă împotriva exploatării şi asupririi, pentru liberta­te şi independenţă naţio­nală, pentru democraţie şi socialism. (Fotomontaj de GH. VINTILĂ). Solemnitatea decernării Premiului de Stat al R. P. Romine pe anul 1962 Marți la amiază ,­ a avut loc la Consiliul de Miniştri­­ solemnitatea decernării Premiului de Stat al R.P. Romine pe anul 1962. La solemnitate au luat parte to­varăşii Ion Gheorghe­ Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Alexandru Drăghici, Alexandru Bîrlădeanu, Leonte Răutu, Mihai Dalea, miniştri, con­ducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, academicieni, oameni de ştiinţă, artă şi literatură, într-o atmosferă sărbătorească, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a înmînat laureaţilor Premiului de Stat diplomele, medaliile şi pre­miile, felicitîndu-i în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Con­siliului de Miniştri şi urîndu-le noi succese în activitatea lor. Acad. Horia Hulubei, ing. Alexan­dru Nourescu şi poetul Marcel Breslaşu, din partea laureaţilor, au mulţumit călduros pentru înalta distincţie primită şi au asigurat conducerea partidului şi guvernului că oamenii de ştiinţă, inginerii, tehnicienii, oamenii de artă, alături de întregul popor, vor depune toate eforturile pentru a-şi spori contri­buţia la opera de desăvîrşire a con­strucţiei socialiste în patria noastră. După festivitate, conducătorii de partid şi de stat s-au întreţinut cordial cu laureaţii Premiului de Stat. (Agerpres) IN INTERIORUL ZIARULUI: • Titus Popovici: Cultură şi muncă (pag. 2-a). • Ginduri de 1 Mai (pag. 2-a). • I. Mărgineanu, P. Diaconescu: Ki­lometri de frumuseţe (pag. 2-a). • Angela Grimau: Continuăm lupta (pag. 3-a). • André Wurmser: Dezminţire de 1 Mai (pag. 3-a). • Zaharia Stancu: Inima noastră bate alături de voi (pag. 3-a). 6 O primăvară de mari bătălii munci­toreşti (pag. 3-a). 8 Corespondenţe din Moscova, Pekin, Fraga şi Havana (pag. 3-a). 8 Spre ziua însorită — articol scris pen­tru „Scînteia“ de Carlo Levi (pag. 5-a). 8 John Gritten — Scrisoare din Anglia . Sub semnul luptei pentru muncă și pace (pag. 5-a). 8 D. Bratu: O victorie istorică a po­porului indonezian (pag. 6-a). întreprinderi evidenţiate . Laminatorii de la Uzine de tablă subţire din Galaţi au primit ieri într-un cadru festiv Diploma de întreprindere evidenţiată în întrecerea so­cialistă pe ramura industriei siderurgice, acordată de Consiliul Central al Sindica­telor. Este o răsplată meri­tată a muncii şi succeselor obţinute în 1962 Anul tre­cut, pe poarta uzinei au luat drumul spre fabrici şi şan­tiere 6 357 tone de tablă subţire peste plan. La succesele de mai sus se adaugă şi cele obţinute în întîmpinarea zilei de 1 Mai : în 4 luni au fost date peste plan încă 914 tone tablă de bună calitate.­­ Pentru hărnicia cu care a lucrat în anul trecut, co­lectivul gospodăriei de stat Odobeşti a primit ieri, într-o adunare festivă, Diploma de evidenţiat în întrecerea so­cialistă pe ramură acordată de Consiliul Central al Sin­dicatelor. Anul trecut gospodăria a realizat o producţie medie de struguri pe întreaga su­prafaţă de 1 500 ha de 12 920 kg la hectar. TELEGRAME Excelenţei sale dr. SUKARNO Preşedinte şi prim-ministru al Republicii Indonezia Djakarta în numele Consiliului­ de Stat al Republicii Populare Romíne, al guvernului şi poporului român, îmi face o deosebită plăcere să transmit Excelenţei Voastre, guvernului şi poporului indonezian, călduroase feli­citări cu prilejul transferării către Republica Indonezia a suveranităţii asupra străvechiului său teritoriu — Irianul de Vest. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Excelenţei sale Domnului dr. ADOLF SCHÄRF Preşedintele Federal al Republicii Austria Viena Cu prilejul realegerii dv. ca preşedinte federal al Republicii Aus­tria, vă rog să primiţi felicitările mele cordiale şi cele mai bune urări de pace şi prosperitate pentru poporul austriac. îmi exprim cu această ocazie speranţa că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre R. P. Romînă şi Republica Austria vor continua să se dezvolte în interesul ambelor state, al colaborării internaţionale şi al consolidării păcii. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Ora exactă Mă aflam la Chicago pentru câte­va zile şi, cum era firesc, am cău­tat să string ceva material supli­mentar despre drama sîngeroasă petrecută aici, pe care unitatea muncitorească avea s-o prefacă în sărbătoare internaţională. Marţi 1 Mai 1886, după o demon­straţie uriaşă făcută cu două zile înainte, muncitorii din Chicago au declarat grevă, cerînd ziua de mun­că de opt ore. Patronii s-au alar­mat : pînă atunci dispersaţi în sin­dicate rivale, muncitorii se uneau. La 3 mai, poliţia tabără peste gre­viştii uzinelor McCormick, ucigînd 6 oameni, rănind mulţi alţii. A doua zi, muncitorii din Chicago ţin im miting de protest în Haymarket, Piaţa Finului, cînd sunt din nou a­­tacaţi de poliţie. Un agent al pa­tronatului aruncă o bombă în mul­ţime, iar în lupta ce urmează, pe lîngă răniţi fără număr, sunt ucişi alţi 11 oameni. Sunt întemniţaţi nu­meroşi conducători ai grevei, între care Parsons, Spies, Fischer şi En­gel sînt spînzuraţi. Era aci un tîlc. Cerînd limitarea orelor de lucru, fruntaşii sindicali vorbiseră şi despre o altă oră, cînd muncitorii dacă vor şti să se unea­­scă în­­ lupta revoluţionară, nu vor mai lucra deloc pentru profitul capitalist. Greva era ca un emiţă­tor de semnale, un orologiu ale cărui sunete grave mobilizau la luptă,­ prevestind apropierea acestei ore. De aci violența­­turbată a re­presiunii. 1 . Dar niciodată spargerea unui oro­logiu n-a putut opri mersul înainte al vremii. Trei ani mai tîrziu, la Paris, marxiştii din mai multe ţări hotă­rau că 1 Mai va fi, începînd de anul următor, ziua unei mari de­monstraţii internaţionaliste, încă în viaţă, în vîrstă de 70 de ani, unul din cei doi autori ai nemuritorului Manifest care se încheie cu îndem­nul : „Proletari din toate ţările, uniţi-vă !”, scria într-o nouă prefaţă a manifestului, la 1 Mai 1890, cu tinerească înflăcărare : „Astăzi, cînd scriu aceste, rînduri, proletariatul din Europa şi America îşi trece în revistă forţele... sub un singur steag... De-ar­ fi Marx lîngă mine, să vadă toate acestea cu ochii lui­­“. în acest sens, devenit de mult tradiţie, 1 Mai reprezintă şi o ino­vaţie. Pînă la uriaşa manifestare internaţionalistă pe care o cunoaş­tem azi, n-a existat în viaţa omeni­­rii vreo zi care să poată fi serbată cu adevărat de­ la un capăt la altul al Pământului. Singurele sărbători care­ depăşeau graniţele unei na­ţiuni, ... cele religioase, cuprindeau, din imensitatea populaţiei umane, doar zone mărginite între multe alte credinţe rivale, ba erau adesea prilej de dezbinări. Clasa­ care poartă steagul cu che­marea „uniţi-vă !“ a fost aceea care a putut aduce în viaţa planetei noastre o Zi, una şi aceeaşi, pe care s-o poată cinsti pe toate cele cinci continente toţi fiii muncii, toţi oamenii, oricare le-ar fi culoa­rea pielii, uniţi în năzuinţa lor de progres social, de pace şi prietenie a popoarelor. Congresul care a hotărît, sărbăto­rirea lui 1 Mai cuprindea 391 de delegaţi, din două continente doar; ei veneau din 20 de ţări, dar numai în vreo jumătate dintre ele existau partide constituite. 1 Mai 1963 soseşte într-o lume unde trăiesc şi acţionează în frun­tea unor mase uriaşe peste 42 de milioane de comunişti cuprinşi în aproape 90 de partide. 1 Mai 1963 găseşte pe lume un uriaş torent al omenirii unite în jurul celor mai mari cerinţe ale epocii. Vadul prin­cipal al acestui torent îl alcătuieşte sistemul mondial socialist aflat în plin avint şi devenit forţa motrice precumpănitoare a dezvoltării isto­rice. Steagul pe care gerferaţii de revoluţionari l-au apărat cu trupul lor flutură acum liber deasupra unui şirag de ţări din Europa şi Asia, iar în emisfera de vest a glo­bului pămîntesc, deasupra Cubei, înlăuntrul ţărilor capitaliste, co­loane impozante de oameni ai mun­cii îmbogăţesc torentul irezistibil al vremii, înteţind lupta revendicativă şi acţiunile politice de masă. Ivirea pe lume a sistemului mondial so­cialist şi înclinarea balanţei de par­tea forţelor socialismului au făcut cu putinţă ca imense mulţimi ome­neşti — ţinute de veacuri în bezna temniţelor coloniale — să poată răzbate la lumină, spărgînd cei mai puternici piloni ai împărăţiilor co­loniale şi cucerind in­ peste 50 de ţări independenţa de stat. In ve­chile cetăţi metropolitane ale im­perialismului, pături şi personali­tăţi influente se adaugă de la an la an cererilor şi presiunilor popu­lare pentru coexistenţa paşnică, pentru dezarmare şi înlăturarea pericolului de război. Urmînd mersul soarelui, orele di­feră de la o regiune la alta a Pă­­mîntului, ca şi tradiţiile popoarelor, limba, obiceiurile, nivelul de dez­voltare. Nimeni nu-şi poate închipui că în adîncul minelor din Franţa torentul revoluţionar al vremilor ar putea progresa în aceleaşi forme ca pe orezăriile indochineze, în pam­pasurile argentiniene aidoma ca pe nisipurile yemenite ori ca în jun­glele angoleze, sau că lumea veche n-ar încerca oră de oră să destrame SERGIU FARCASAN (Continuare în pag. IV-a) . — panoul —­IgJRKERip Cu planul de 4 luni realizat înainte de termen — --------­————— Potrivit datelor centralizate la întreprinderile Direcţia regională de statisti­industriale că, industria regiunii Ploieşti din­ regiunea a îndeplinit înainte de termen Ploieşti planul la producţia globală şi marfă pe primele patru luni din acest an. De la începutul anului, întreprinde­rile din această regiune au livrat în plus produse în valoare de aproape 50 milioane de lei. --------——.---------- In întrecerea socialistă în cin-20^ de intre­ stea zilei de 1 Mai, 20 de îni­prinderi din taţi industriale din regiunea regiunea Braşov şi-au îndeplinit cu 5 Braşov zile înainte de termen sarci­nile de plan pe primele 4 luni ale anului. Printre colectivele care au realizat înainte de termen prevederile planului se numără cele de la fabricile „Vitrometan“, „8 Mai“, „Salvconserv“ din Mediaş, de la întreprinderea de prefabricate şi elemente de construcţii şi fabrica „Răsăritul“ din Braşov, „Victoria“ din Sibiu şi altele. — ---------——--------- In ziua de 27 aprilie şi-a în-Intreprinderea deplinit planul pe 4 luni şi co­de prefabricate lectivul întreprinderii de pre­,,Progresul''- fabricate „Progresul“ din Ca-Bucureşti pitală, respectîndu-şi astfel angajamentul luat în cinstea zilei de 1 Mai. Muncitorii şi tehnicienii fabricii au realizat economii la preţul de cost în valoare de 1 815 000 lei. Prin reducerea consumurilor specifice s-au economisit 150 de tone ciment, 300 metri cubi de agregate şi 11 tone oţel beton. (De la Ion Fie­­raru şi Nicolae Negoiţă, din postul de corespon­denţi voluntari ai „Scînteii“). ------­---------------— Muncitorii, tehnicienii şi ingi-Combinatul nervi de la combinatul „1 ,,1 Mai" din Mai" din Satu Mare şi-au în­ Satu Mare deplinit planul de producţie pe primele 4 luni ale anului cu 6 zile mai devreme. Economiile la preţul de cost realizate peste plan de colectivul combinatului se ridică la aproape 2 000 000 lei. Au terminat semănatul porumbului Regiunea Galaţi GALAŢI (cotesp. „Scînteii“) Mecaniza­torii, lucrătorii gospo­dăriilor de stat şi co­lectiviştii din regiunea Galaţi au muncit cu entuziasm în aceste zile de primăvară pentru a termina la vreme şi în condiţii cît mai bune semăna­tul porumbului. Folo­sind din plin capaci­tatea de lucru a trac­toarelor şi maşinilor, organizînd în mod judicios munca, ei au reuşit să termine se­mănatul porumbului (cu excepţia unor porţiuni de teren aflate încă sub apă). Au fost semănate peste 250 000 de hec­tare cu porumb. Regiunea Dobrogea CONSTANŢA (co­­resp. „Scînteii“) In cinstea zilei de 1 Mai lucrătorii de pe ogoa­rele dobrogene au in­tensificat ritmul însă­­mînţării porumbului. Ieri au fost însămîn­­ţate ultimele supra­feţe din cele 245 000 ha cultivate cu porumb. Printre primele unităţi care au efectuat a­­ceastă lucrare sunt gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile colective din raioane­le Negru Vodă, Adam­clisi, Medgidia şi cele aparţinînd ora­şului Constanţa.

Next