Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)
1963-06-01 / nr. 5910
Sarcinile planurilor de cooperare riguros îndeplinite Cooperarea între întreprinderi, bazată pe adîncirea profilării şi specializării producţiei, s-a dezvoltat puternic în ultimii ani. Este un lucru firesc. Numai printr-o largă cooperare între întreprinderi este cu putinţă ca industria noastră socialistă şi îndeosebi industria constructoare de maşini să înregistreze mereu noi succese pe linia realizării de maşini, utilaje şi instalaţii tehnologice complexe, la un nivel tehnic ridicat, necesare înzestrării industriei, transporturilor, construcţiilor şi agriculturii. Cooperarea între întreprinderi s-a dovedit o pîrghie importantă pentru progresul tehnic continuu în industria noastră, pentru folosirea mai eficace a capacităţilor de producţie, îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şi reducerea preţului de cost, în scopul de a se ridica pe o treaptă superioară cooperarea între întreprinderi s-a trecut, pe baza indicaţiilor Congresului al III-lea al P.M.R., la organizarea relaţiilor de cooperare după principiul uzinei coordonatoare, la înfiinţarea consiliilor coordonatoare. In industria constructoare de maşini funcţionează în prezent mai multe consilii coordonatoare — pentru producţia de autocamioane, tractoare, instalaţii de foraj, linii de ciment, utilaj naval şi altele. Consiliile coordonatoare şi-au îmbogăţit necontenit experienţa în perioada care a trecut de la înfiinţarea lor, rezolvînd din ce în ce mai bine problemele mari şi complexe legate de realizarea produselor în cooperare. Consiliul coordonator pentru instalaţii de foraj de la uzina „1 Mai“ Ploieşti a acumulat o experienţă bună în organizarea şi urmărirea, conform graficelor, a fabricaţiei subansamblelor care se realizează de întreprinderile cooperatoare. Pentru întărirea rolului consiliului coordonator, biroul comitetului regional de partid a îndrumat acest consiliu să analizeze temeinic şi sistematic diferite aspecte tehnice şi economice legate de realizarea produselor complexe ale uzinei coordonatoare, să ia măsuri operative pentru înlăturarea anumitor deficienţe semnalate pe parcurs. Consiliul coordonator îşi îmbunătăţeşte continuu . Activitatea, ceea ce se concretizează în faptul că livrările de subansamble şi piese de către întreprinderile care cooperează cu uzina ploieşteană se fac, de regulă, la termenele prevăzute în grafice, asigurîndu-se şi calitatea corespunzătoare. Aceasta constituie pentru muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei „1 Mai“ un sprijin preţios în întrecerea pe care o desfăşoară pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. în primul trimestru din acest an, colectivul uzinei şi-a depăşit prevederile planului la producţia globală, sarcina de creştere a productivităţii muncii şi a realizat economii suplimentare la preţul de cost în valoare de circa 2 milioane lei. Numeroase alte colective de întreprinderi se achită cu cinste de sarcinile ce le revin în cadrul cooperării. Uzina de tractoare din Braşov — ca uzină coordonatoare — primeşte în cadrul planului de cooperare o serie de piese şi subansamble de la zeci de întreprinderi. Constructorii de tractoare au numai cuvinte bune de spus despre felul cum colectivele de la fabrica de radiatoare şi cabluri şi fabrica de cauciuc din Braşov, întreprinderea „Elastic“ Sibiu şi altele, îşi respectă obligaţiile asumate prin contractele de cooperare. Dar, în acelaşi timp, ei ridică pretenţii serioase faţă de colectivul uzinei „Electroprecizie“ din Săcele care — deşi şi-a îmbunătăţit mult activitatea faţă de anul trecut — totuşi şi în acest an nu a livrat întotdeauna la termen aparatajul electric pe care-l produce în cadrul cooperării cu uzina de tractoare. Nerespectarea termenelor de livrare prevăzute în contractele de cooperare duce, nu de puţine ori, la nerealizarea integrală a sarcinilor de plan sau la „asalturi“ în producţie în întreprinderile beneficiare,este concludent cazul uzinei „Unio“ din Satu-Mare. în luna aprilie a acestui an, uzina nu şi-a realizat planul la producţia marfă, în mare măsură din cauză că uzina „23 August“ din Capitală a trimis cu întîrziere o serie de piese de oţel turnate pentru echipamentul de excavator şi screperul agricol de 6 mc. Repetatele sesizări şi intervenţii la uzina furnizoare şi la direcţiile generale din Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, care tutelează cele două întreprinderi, nu au dus încă pînă acum la îndreptarea corespunzătoare a situaţiei, în condiţiile unei cooperări complexe între fabrici şi uzine, interesele tuturor colectivelor de întreprinderi cooperatoare sunt identice cu interesele colectivului care realizează produsul finit. Produsele fabricate în cooperare poartă o „marcă a fabricii" colectivă şi, de aceea, şi răspunderea pentru realizarea lor este colectivă. îndeplinirea întocmai a comenzilor în cooperare este o obligaţie de plan de cea mai mare însemnătate care trebuie realizată de fiecare întreprindere cu aceeaşi rigurozitate ca şi toate celelalte sarcini înscrise în plan. A considera realizarea pieselor sau subansamblelor în cooperare ca o obligaţie secundară, de care te poţi achita cum poţi şi cînd poţi, înseamnă a pune interesele îngust locale deasupra intereselor generale ale întregii economii, a nu privi şi dincolo de poarta întreprinderii. După cum într-o întreprindere realizarea planului depinde de felul cum lucrează fiecare secţie şi sector în parte, tot astfel îndeplinirea planului de către uzina coordonatoare — care realizează produsul finit — depinde de livrarea la termen şi de bună calitate a pieselor şi subansamblelor de către toate întreprinderile cooperatoare. Iată de ce se cere continuu întărit controlul, sporită mereu exigenţa ministerelor şi direcţiilor generale în ce priveşte realizarea de către întreprinderi a planurilor de cooperare. Un sprijin mai sistematic pe parcursul realizării produselor în cooperare, din partea direcţiilor generale din ministere, va ajuta consiliile coordonatoare — care şi-au dovedit pe deplin eficienţa — să-şi ridice la un nivel mai înalt activitatea de mare răspundere ce le-a fost încredinţată, îndeplinirea exemplară, lună de lună, a obligaţiilor în cadrul planului de cooperare trebuie să stea permanent în faţa organelor şi organizaţiilor de partid, să figureze pe ordinea de zi a adunărilor de partid. Bine procedează acele birouri ale comitetelor regionale şi orăşeneşti de partid care periodic analizează cum îşi îndeplinesc întreprinderile sarcinile ce le revin prin planurile de cooperare şi intervin operativ, prin comisiile economice, pentru înlăturarea anumitor deficienţe. Respectarea riguroasă a contractelor de cooperare — atît în ce priveşte termenele de livrare cit şi în ce priveşte calitatea pieselor sau sub-ansamblelor — este un domeniu în care dreptul de control al organizaţiilor de partid asupra activităţii administrative se cere să fie exercitat cu exigenţă sporită şi urmat de măsuri cit mai eficiente. Realizarea la termen şi la un înalt nivel calitativ, de către fiecare întreprindere, a comenzilor în cooperare, creează condiţii pentru obţinerea de noi succese în dezvoltarea economiei naţionale, pentru realizarea întocmai a sarcinilor de plan pe 1963 — cel de-al patrulea an al planului de 6 ani. Piese de schimb pentru maşinile agricole Constructorii de maşini vin în ajutorul efectuării în bune condiţii a lucrărilor de pe ogoare trimiţînd tot mai multe piese de schimb pentru maşinile agricole. în primul trimestru din acest an ei şi-au depăşit planul valoric la piesele de schimb pentru maşinile folosite în campania de primăvară cu 1 281 000 lei. Din luna mai, metalurgiştii lucrează piese de schimb pentru maşinile agricole ce se vor folosi în campania de recoltare. Şi in această lună ei au depăşit planul valoric la aceste produse cu 313 000 lei. Colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Uzinele „Semănătoarea“ din Capitală, „7 Noiembrie“ din Craiova, „Magheru-Topleţ şi „Ceahlăul“ din Piatra Neamţ au realizat cele mai mari cantităţi de piese de schimb pentru maşinile agricole. Constructorii de maşini s-au angajat cu pînă la 15 iunie să livreze unităţilor socialiste din agricultură toate piesele de schimb prevăzute în trimestrul II al anului. (Agerpres) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Anul XXXII Nr. 5910 | Sîmbătă 1 iunie 1963 | 4 PAGINI - 20 BANI In interiorul ziarului • Informaţii din activitatea organizaţiilor de partid : Ne scriu activiştii de partid (pag. 2-a). • I. Herţeg : Mai multă atenţie îngrijirii loturilor semincere pentru furaje (pag. 2-a). • Corespondenţă din Paris. T. Vornicu : „Nota de plată" (pag. 4-a). • A. Bumbac: Comentariul zilei : Un pas important spre independența Kényei (pag. 4-a). Din abataje — cantităţi sporite de cărbune Minerii din bazinul carbonifer al Văii Jiului au extras şi expediat anul acesta întreprinderilor industriale din ţară, peste prevederile planului, mei mult de 4 000 vagoane de cărbune energetic şi cocsificabil. Cărbunele extras aici, care înainte era folosit doar pentru ardere, are acum multiple întrebuinţări. Valorificarea lui superioară a început o dată cu construirea şi darea în funcţiune a noilor uzine de prelucrare şi cocsificare de la Hunedoara şi Călan. Bateriile de la Călan transformă zilnic zeci de vagoane de cărbune în semicocs, de unde acesta îşi ia drumul spre cocseria din Hunedoara. Reziduurile rezultate în procesul de fabricare a cocsului metalurgic, supuse din nou prelucrării în noile instalaţii chimice, dau o serie de produse de mare valoare economică. Din astfel de reziduuri s-a produs anul acesta la Hunedoara şi s-a expediat unităţilor agricole socialiste din fără o cantitate de îngrăşăminte chimice cu care se pot fertiliza peste 35 000 ha de teren. De asemenea, se produc însemnate cantitați de sulf, naftalină, smoală, xilen etc. Realizări ale laminoriştilor reşiţeni TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii’). — Laminoriştii de la Combinatul siderurgic Reşiţa, desfăşurînd larg întrecerea socialistă şi aplicînd în producţie o serie de măsuri tehnico-organizatorice, au obţinut lună de lună succese însemnate. Pînă la 25 mai ei au dat peste plan mai bine de 10 000 tone laminate finite, au sporit productivitatea muncii în primele 4 luni cu 2,4 la sută şi au realizat economii la preţul de cost, în luna aprilie, de peste 2 200 000 lei. în acelaşi timp prin laminarea la toleranţe negative s-au economisit mai bine de 400 tone de metal. Printre cei care şi-au adus contribuţia la obţinerea acestor rezultate se numără muncitori, din echipele conduse de laminatorii şefi Aristide Cazmiuc, Andrei Bodrea, Nicolae Lupaşcu şi alţii. Capacităţi noi de Industria conservelor de legume şi fructe cunoaşte şi în acest an o largă dezvoltare. Alături de cele opt linii tehnologice de mazăre, de fasole, paste tomate şi suc de roşii puse în funcţiune în cursul anului trecut la fabricile „Valea Roşie", din regiunea Bucureşti, şi Tecuci, din regiunea Galaţi, care vor lucra încă de la începutul campaniei de fabricaţie din acest an cu vitreaga lor capacitate, la Ovidiu, regiunea Dobrogea, va începe in curînd să producă o nouă unitate de prelucrare a roşiilor. Totodată, fabricile Zagna Vădeni, din regiunea Galaţi, „Fructus“ Timişoara şi altele au fost reutilate. Mărirea producţie capacităţilor de producţie în acest sector a creat posibilitatea ca fabricile de conserve să prelucreze în actuala campanie cu 15 la sută mai multe legume, cu 37 la sută mai multe paste tomate şi cu 13 la sută mai multe conserve de fructe decit în anul trecut. (Agerpres) Nicolae Voicu conduce o brigadă de oţetari care lucrează la cuptorul Martin nr. 1 de la Combinatul siderurgic din Reşiţa. Om cu iniţiativă, bun organizator al muncii, tînărul şef de brigadă se îngrijeşte permanent de întreţinerea şi funcţionarea în condiţii optime a cuptorului. Pe baza folosirii mai depline a capacităţii de producţie a agregatului, prin elaborarea unui număr sporit de şarje rapide topitorii din brigadă au produs în 25 de zile din luna mai 831 tone oţel de bună calitate. (Foto : M. Andreescu) Vizitele delegaţiei de activişti ai P. C. U. S. Vineri dimineaţa, delegaţia de activişti ai P.C.U.S. în frunte cu tovarăşul N. V. Podgornîi, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au făcut o vizită la Comitetul regional de partid Bucureşti. Oaspeţii au fost întîmpinaţi de tovarăşii Gheorghe Necula, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid Bucureşti, Vasile Mateescu, membru supleant al C.C. al P.M.R., preşedintele Sfatului popular regional Bucureşti, şi de alţi membri ai biroului comitetului regional de partid. Tovarăşul Gheorghe Necula a înfăţişat oaspeţilor tabloul dezvoltării regiunii în anii construcţiei socialiste şi aspecte din experienţa organizaţiilor de partid din regiune. Apoi, membrii delegaţiei au vizitat G.A.C. „Ştefan Gheorghiu“ din comuna Grindu, raionul Urziceni. După ce le-au fost prezentate realizările colectiviştilor şi munca desfăşurată de organizaţia de partid din G.A.C., oaspeţii au vizitat diferite sectoare ale gospodăriei. (Continuare în pag. IlI-a) într una din secţiile Fabrica de ulei „Unirea" din Iaşi (Foto Agerpres) de ziu a Lui De un timp încoace s-a statornicit o nouă sărbătoare în calendar : Ziua internaţională a copilului. La noi, întîia zi de iunie se plăsnuieşte odată cu începutul verii, cu încheierea anului de şcoală, cu intrarea în vacanţă. în felul lor, pionierii şi şcolarii raportează partidului succesele la învăţătură şi îi mulţumesc pentru grija părintească , cu care sunt înconjuraţi : anul lor se socoteşte aşa, din toamnă pînă-n toamnă. „La anul“ — după voioasa vreme a vacanţelor — se vor întoarce din sutele de tabere de la munte şi de la mare, vor descifra alte minunate taine în cărţile noi — dăruite şi ele de aceleaşi mîini grijulii — vor întreprinde alte descoperiri în drumeţia cu gîndul şi cu inima, se vor îmbogăţi cu noi privelişti din marea carte a ştiinţei. Cei de şapte ani aşteaptă cu nerăbdare să facă întrii paşi în această lume fermecată, pe care doar o bănuiesc ; cei şi mai mărunţi sunt nerăbdători să treacă din „grădiniţă“ în curtea şcolii , să se aşeze gravi şi plini de răspundere în faţa abecedarelor. Şi prîslea „numără“ anii sau lunile care-i mai despart de mersul la grădiniţă... Dar portretul acestui cel mai tînăr „tineret studios“ se înscrie în chenarele înflorate ale copilăriei, cu joaca ei din totdeauna, cu impetuoasa cheltuire de energie, cu inepuizabila risipă MARCEL BRESLAȘU a fanteziei, cu inevitabilele năzdrăvănii ale vîrstei. • Nu, nu am nevoie să mă deplasez de la masa de scris, nici să plec „în documentare“ ca să vorbesc despre copiii ţării. Am, pe străduţa în care locuiesc... eşantioane de toate mărimile ! Un sortiment complet, de la cei care se soresc în cărucioarele lor pînă la cei ridicaţi copăcel, de la fetiţele care sar coarda, la cele care bat mingea în jocul „de-a regina“ (singura care mai există în republică) , de la băieţii care tîrşesc talpa în clasicul şotron, pînă la, vai, echipa constituită de fotbal, care se antrenează pentru meciul de baraj cu cei de pe strada vecină. Fiecare gol marcat — datorit mai mult întîmplării decit tehnicii — esalutat cu strigăte de mohicani. Poarta (mai e nevoie să o spun ?) e poarta de la grădina mea. Şi cum nu e făcută din reţea de sfoară ci din fier forjat, la toate punctele înregistrate se bălăngăne din balamale şi scîrţîie din încheieturi şi din ţîţîni, în aşa fel incit e cu neputinţă ca golul să fie contestat ! La aceasta se adaugă intensa circulaţie a trotinetelor, a bicicletelor şi a patinelor cu rotile, traversînd „terenul“ echipei, nu fără incidente şi vociferări, la care adesea sînt antrenaţi şi părinţii, de pe prispele caselor sau din balcoane. Carmen — care n-are încă patru ani — dar e capul răutăţilor (are atîta iniţiativă şi atîta energie incit s-ar putea să ajungă prima cosmonaută a lumii) şi-a montat pe trotinetă o sonerie stridentă şi o foloseşte chiar atunci cînd nu îi stă nimica în cale... Desigur, îi cunosc pe toţi, au crescut şi cresc sub ochii şi urechile mele ! Pe aleea aceasta cu numai cîteva case maşinile intră rar şi fără viteză, aşa că începînd cu cei de-a buşilea şi terrcimînd cu posesorii cravatei roşii, viaţa se desfăşoară în voie şi în aer liber, ca în forul cetăţii antice. Cînd mingea „reginei“ e zvîrlită fără îndemânare, poposeşte în răsadul meu de trandafiri. Cînd balonul rotund trece peste bară, de asemenea ! Şi formaţiile sportive îmi năvălesc, evident în corpore, şi cu alte strigăte de mohicani, în grădină. Dar iată că, din cer senin, cum se întimplă mai in fiecare zi a acestei primăveri întîrziate şi plină de hachiţe, se stîrneşte ploaia. Durează o bucată de vreme pînă cînd ritmul jocurilor poate fi frînat, încetinit, pînă cînd echipele se destramă. în sfîrşit, s-a făcut linişte... Nu se mai aud decit bubuiturile tunetelor rostogolite prin hău şi, la intervale, răpăiala pe caldarîm a aversei. O să spele tibişirul şi căr (Continuare în pag. IlI-a) In 5 luni CLUJ (coresp. „Scînteii“). Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la uzinele „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii au produs în primele 5 luni din acest an, peste prevederile planului, 3 840 tone laminate, 1 300 tone sîrmă şi bare de oţel trefilate, 132 tone cabluri, importante cantităţi de oţel, electrozi şi alte produse. De asemenea, în 4 luni ei au realizat economii şi beneficii peste plan în valoare de peste 2 190 000 lei. Filme pentru ceferişti CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). Alături de conferinţe, simpozioane şi alte forme ale propagandei tehnice, în cadrul Direcţiei regionale C.F.R.-Craiova se acordă o atenţie deosebită prezentării filmelor documentare privind noutăţi din transportul feroviar şi folosirea celor mai bune metode de lucru. De la începutul acestui an au fost prezentate ceferiştilor peste 30 de filme documentare. Printre acestea sunt : „Exploatarea locomotivei Diesel electrice“, „întreţinerea instalaţiilor de centralizare electrodinamică“ şi multe altele. Filmele documentare prezentate pînă acum au fost vizionate de aproape 6 000 de ceferiști. încheierea cursurilor şcolare la clasele I-IV Ieri, elevii din clasele I—IV ale şcolilor de opt ani au încheiat cursurile acestui an de invăţămînt. In zilele următoare, intre 1 şi 5 iunie, şcolarii din aceste clase vor participa, sub îndrumarea învăţătorilor, la diferite activităţi cultural-educative şi sportive. Ei vor face plimbări şi excursii in aer liber, vizite la muzee şi expoziţii, vor participa la spectacole de teatru şi cinematograf organizate special pentru ei. Totodată, ei vor pregăti recitări, dansuri, cîntece şi scenete pentru serbarea de sfîrșit de an școlar, care va avea loc pînă la data de 9 iunie. Schimb de experienţă Timp de două zile, 30 de ingineri agronomi şi preşedinţi de gospodării colective, specialişti de la consiliile agricole din regiunea Galaţi au făcut o vizită în unităţile agricole cultivatoare de legume din jurul Capitalei. Ei au mers în gospodăriile colective din Creţeşti, Vărăşti şi Dudeşti-Cioplea unde s-au interesat de metodele folosite pentru obţinerea de legume timpurii. De asemenea, a fost vizitat Institutul de cercetări hortiviticole şi staţiunea de preparate microbiologice de la Băneasa spre a se documenta în problema cultivării ciupercilor. Această vizită a fost deosebit de instructivă și va contribui la popularizarea metodelor înaintate de cultivare a legumelor timpurii și a ciupercilor. Sesiune ştiinţifică la zilele de 29—31 mai a.c. a avut loc la Şcoala superioară de partid „Ştefan Gheorghiu“ de pe lingă C.C. al P.M.R. sesiunea Ştiinţifică ordinară în care au fost prezentate 50 referate pe teme privind desăvirşirea construcţiei socialismului ln R. P. Romină, Istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră, evoluţia vieţii sociale contemporane pe plan Internaţional. La sesiune au participat cadre didactice din învăţămîntul de partid şi de stat, cercetători, aspiranţi şi alte cadre din domeniul ştiinţelor sociale. Staţii de îmbuteliere a apelor minerale VATRA DORNEI (coresp. „Scînteiii’). In cadrul întreprinderii „Cheile Dornei” din Vatra Dornei a intrat în funcţiune noua staţie de îmbuteliere a apelor carbogazoase şi bicarbonate de la Poiana Negrii. Noua staţie este înzestrată cu utilaj modern şi are o capacitate de îmbuteliere de 15 000 sticle pe zi. In curînd vor fi date în folosinţă încă două staţii de îmbuteliere la Coşna şi Coşniţa, care vor avea o capacitate zilnică de 25 000—30 000 de sticle. Cui calm și hotărîre Pescarului i s-a părut că mogîldeața aceea neagră nu seamănă a geamandură. Parcă ar fi fost... — încă înainte de a vedea destul de clar prin valurile îndepărtate, Ivlov Chirilă a prins a vîsli din răsputeri spre pichetul de grăniceri. Căpitanul Prohor Petrichei, anunțat în grabă, s-a aruncat împreună cu pontonierul Marcu Mendel în lotca barcazului pescăresc aflat in radă şi au pornit în întîmpinarea „geamandurii negre“. — Atenţie ! O mină ! Ceea ce văzuse pescarul nu era altceva decit o mină marină în perfectă stare. După ce zăcuse împotmolită peste 20 de ani pe fundul Dunării, această rămăşiţă ucigătoare a celui de-al doilea război mondial îşi făcuse pe neaşteptate apariţia la suprafaţă. Mina avea 12 focoase, un diametru de 1,5 metri şi o greutate de 600 kg. Lucrul se petrecea pe braţul Chilia, aproape de Periprava. Mina se îndrepta spre un grup de vase. Remorcherul „Someş“, printr-o manevră, ar fi putut evita ciocnirea, dar şlepurile — erau alături două şlepuri — şi pontonul erau fixate şi legate de mal; nu puteau fi mînuite cu atîta repeziciune. Cei din lotcă s-au hotărît să îndepărteze catastrofa cu orice risc. Au apropiat rapid lotca de mina plutitoare. Stîrnite de vînt, valurile erau mari. O mişcare mai violentă şi... dar cei trei nu au vrut să se gîndească la asta. Cu o atenţie maximă, au petrecut o saulă printre coarnele „minei“. Încet, prudent, i-au schimbat direcţia de plutire, spre mal. A fost ademenită sub trunchiul unei sălciiri, încetul cu încetul, legată. La puţină vreme a sosit din Constanţa o vedetă rapidă. Specialiştii veniţi au îndepărtat pericolul, distrugînd mina. V. DELEANU coresp. „Scînteii“