Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)

1963-06-01 / nr. 5910

PaS 2 ME SCRIU ACTIVIŞTII RE PARTIR stadiul lucrărilor la noile obiective. Referatul pre­zentat de inginerul şef al şantierului fi discuţiile purtate eu subliniat faptil că, datorită bunei organizări a lucrărilor fi muncii însufleţite a con­structorilor, pe şantierul 2 graficul de lucrări a fost în întregime respectat. în fruntea întrecerii INFORMAŢII din activitatea evycatizațiilor­ de partid. socialiste s-au situat brigăzile conduse de zidarul Gh. Matei, dulgherul Martin Ciobot şi fierarul beto­nist Gheorghe Solomon, care au reuşit să sporească simţitor productivitatea muncii, să reducă preţul de cost şi să îmbunătăţească calitatea lucrărilor. Mai mulţi participanţi la discuţii printre care Gavrilă Balan, şeful lotului I, Marin Pelian, mai­stru, au făcut propuneri preţioase privind buna a­­provizionare a şantierelor cu materiale şi folosirea lor judicioasă, mai buna coordonare a muncii con­structorilor şi instalatorilor. Pe baza discuţiilor şi a propunerilor făcute, organizaţia de partid a adoptat o hotărîre care prevede, printre altele, măsuri privind îmbunătăţirea muncii politice in rîndurile construc­torilor, sprijinirea conducerii întreprinderii pentru a lua cele mai eficiente măsuri care să ducă la predarea tuturor construcţiilor la termenele stabi­lite. (De la Gh. Năstăsescu, secretarul organizaţiei de partid). ÎNTREŢINEREA CULTURILOR — O PREOCUPARE ACTUALA Comitetul de partid din gospodăria agricolă colectivă Buduslău, raionul Marghita, acordă mare atenţie desfăşurării muncii politice în rîndurile colectiviştilor pentru buna întreţinere a culturilor. In toate organizaţiile de bază au avut loc adunări deschise de partid în care s-au discutat pe larg şi s-au stabilit un şir de măsuri politice şi organizatorice. Agitatorii au fost instruiţi şi repartizaţi pe brigăzi şi echipe; la gazeta de perete au fost scrise articole în legătură cu întreţinerea culturilor. Munca poli­tică este axată pe popularizarea regulilor agro­­tehnice, pe aplicarea lor cu stricteţe de către colectivişti, potrivit recomandărilor date de specialişti. Măsurile luate au început să dea roade. De mult s-a terminat praşila I-a pe cele 703 ha în­­sămânţate cu porumb, iar acum se lucrează din plia la praşila a II-a. Avansate sunt lu­crările de întreţinere a culturilor la plantele tehnice — sfecla de zahăr, tutun, muştar — şi la grădina d© legume. Zilele acestea pes­te 600 de colectivişti a­u participat la lucră­rile de întreţinere a culturilor. Ei sunt hotărâţi ca, prin munca lor neobosită, să obţină anul acesta recolte mari de grîu, porumb şi alte plante. (De la Jemle Gh., instructor teritorial al Comitetului raional de partid Marghita). MUNCA POLITICA PENTRU ÎNFRUMUSEŢAREA COMUNEI Organizaţia de partid din comuna Daneş, raio­nul Sighişoara, desfăşoară in rîndurile cetăţenilor o largă muncă politică pentru înfrumuseţarea co­munei. Această problemă a fost dezbătută intr-o adunare deschisă de partid şi intr-o sesiune recentă a sfatului popular comunal. Agitatorii şi deputaţii, repartizaţi pe circumscripţii electorale, au discutat cu cetăţenii ce trebuie să facă fiecare pentru mai buna gospodărire a comunei. Pe această temă au apărut mai multe articole la gazeta de perete. Rezultatele muncii politice şi organizatorice au început să se vadă. Pe şoseaua principală au fost plantaţi 268 arbori ornamentali. Lingă şcoală s-a amenajat „Parcul pionierilor", care a fost dat în îngrijirea lor. Alte două locuri virane au fost fru­mos amenajate, devenind locuri de odihnă pentru cetăţeni. Pînă zilele trecute au fost reparate şi spoite faţadele a peste 270 de case. In acţiunea ce se duce pentru înfrumuseţarea comunei s-au evidenţiat un mare număr de membri de partid şi deputaţi, printre care Ioan Cristea, Ovid Voloşin, Simion Suciu, Viorel Man, învăţătorul Gh. Spîrchez şi alţii. (De la Nicolae Tomuleţiu, instructor al Comitetului raional de partid Sighișoara). IN SPRIJINUL ÎNDEPLINIRII PLANULUI Zilele trecute, a avut loc plenara lărgită a Comitetului regional Maramureş al P.M.R., care a analizat felul cum s-a îndeplinit în primele 4 luni planul de producţie în întreprinderile industriale din regiune. Raportul prezentat şi discuţiile purtate au subliniat faptul că, datorită activităţii organelor şi organizaţiilor de partid, priceperii şi hărniciei muncitori­lor, tehnicienilor şi inginerilor, desfăşurării largi a întrecerii socialiste, planul pe primele 4 luni ale anului la producţia industrială globală a fost realizat în proporţie de 103,1 la suta, la producţia-marfă — de 102,9 la sută, iar la productivitatea muncii — de 101,1 la sută. în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut, valoarea pro­ducţiei industriale globale din regiune a cres­cut cu 80,8 milioane de lei. Bine au muncit organizaţiile de partid din exploatările aparţinînd trustului minier Baia Mare. Ele au desfăşurat o susţinută muncă po­litică în rîndurile minerilor pentru folosirea uti­lajelor din subteran la întreaga lor capacitate, introducerea de metode avansate în abataje etc. Rezultatele se reflectă în faptul că în a­­ceastă perioadă, pe întregul trust, s-au dat peste plan produse în valoare de 6 000 000 de lei. In încheiere, plenara a adoptat un plan de măsuri care cuprinde sarcini concrete pentru organizaţiile de partid, sindicate şi conducerile întreprinderilor privind introducerea tehnicii şi tehnologiei înaintate, ridicarea calificării mun­citorilor, organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a întrecerii socialiste, generalizarea experienţei înaintate în producţie etc. (De la Ion Raţiu, activist al Comitetului regional de partid Maramureş). CONSTRUCŢIILE­­ PREDATE LA TERMEN Recent, organizaţia de bază a şantierului de con­strucţii de la Combinatul chimic Borzeşti a analizat Cititorii ne sesizează Doar cu numele Deşi la Uzinele chi­mice române din Capita­lă există un club bine dotat, totuşi muncitorii se întîlnesc rareori aci. După-amiezele, clubul este de obicei închis ca şi biblioteca. Mulţi mun­citori ar dori să partici­pe la spectacole, seri li­terare, să asculte confe­rinţe, intr-un cuvînt să-şi petreacă în mod plăcut şi util timpul liber. Se cere însă iniţiativă din partea comitetului sin­dicatului şi mai mult sprijin din partea orga­nizaţiei de partid. (De la Eliza Sitaru — magazio­neră). N-a sosit incă... Nu de mult in cartie­rul Floreasca din Capi­tală, pe strada Bach, s-a deschis un magazin „Tehnometal". La raio­nul cu produse chimice nu vinde însă nimeni. Am aflat de la vînzăto­­rii din raioanele înveci­nate că O.C.L. „Tehno­metal" n-a repartizat încă un responsabil. Sun­­tem nevoiţi să mergem pînă la magazinele din centrul oraşului, pentru a ne procura mărfurile necesare. (De la Con­stanţa Mihalache — funcţionară). Datorie uitată Vara trecută, colecti­viştii din comuna Vişina Veche, raionul Corabia, au hotărît să instaleze lumină electrică în sec­torul zootehnic al gos­podăriei. Lucrările au fost executate de între­prinderea regională de electricitate din Craiova. La recepţie s-au obser­vat unele defecţiuni care trebuiau înlăturate. Du­pă numeroase interven­ţii, în luna aprilie a.c. întreprinderea sus-amin­­tită a trimis echipa de instalatori la faţa locu­lui. La puţină vreme, e­­lectricienii au plecat, lă­­sind totul baltă. Consi­deră oare această între­prindere că şi-a făcut datoria ? (De la Marin Vrancea, preşedintele G.A.C. „Republica", co­muna Vişina Veche). Telefoane fără fon In cartierul Fabricii de rulmenţi din Bîrlad s-au construit multe blocuri. Unele au fost date în folosinţă recent. Noile construcţii sunt în­zestrate cu instalaţii te­lefonice. Dar locatarii nu pot folosi telefoanele, deoarece instalaţiile din blocuri nu sunt legate de reţeaua oraşului. Ar fi bine ca Oficiul P.T.T.R.­­Bîrlad să facă în aşa fel incit şi aceste telefoane mute să capete ton. (De la Eliade Solomon — tehnician). Invitaţie sau lipsă de respect La Fabrica de sticlă din Azuga, în ziua de plată a salariului, casie­rul a înmînat muncito­rilor, contra cost, şi cîte o invitaţie la reuniune — procedeu cu totul greşit. Dar mai mult: e­­rau invitaţi la o reuniu­ne care avusese loc cu o săptămînă înainte... E bine că tovarăşii din co­mitetul ■ sindicatului vor să se ocupe şi de orga­nizarea timpului liber al salariaţilor. Dar în acest caz este mai curînd vor­ba de lipsă de respect faţă de oameni. (De la un grup de muncitori de la Fabrica de sticlă- Azuga). în zi tul a pensiei GALAŢI (coresp. „Scînteii“). Ofi­ciul poştal din comuna Indepen­denţa, regiunea Galaţi, a cîştigat o bună experienţă în distribuirea pensiilor. Factorii şi agenţii poştali îşi fac conştiincios datoria, înmî­­nînd la timp, potrivit ordinei alfa­betice, pensiile celor 500 de pen­sionari din comună şi satele aparţi­nătoare. Experienţa lucrătorilor ofi­ciului poştal din Independenţa a fost extinsă de oficiul de prevederi sociale al Sfatului popular orăşenesc Galaţi (care deserveşte şi raio­nul Galaţi) şi de oficiul raional P.T.T.R. Galaţi. Ca urmare, acum se lucrează bine şi în comunele Tudor Vladimirescu, Frumuşiţa, Pechea şi Folteşti. Intre 17 şi 25 ale fiecărei luni, pensionarii îşi pri­mesc cu regularitate drepturile. De la tov. Constantin Orzan, şeful biroului de pensii, am aflat că în oraşul şi raionul Galaţi sunt peste 1­000 de pensionari. In ul­tima vreme, oficiul n-a mai primit sesizări cu privire la distribui­rea pensiilor. Faptul se datoreşte îmbunătăţirii muncii în cadrul ofi­ciului, măsurilor luate împreună cu serviciul poştal, care pune la dispoziţie, la timp, fondurile nece­sare şi borderourile cu modificările survenite în listele pensionarilor. In fiecare lună, un lucrător al oficiului de prevederi sociale îi ajută, timp de cîteva zile, pe factorii poştali la trierea C.E.C.-urilor şi completarea mandatelor. Manifestări în cadrul marilor aniversări culturale Vineri seara a avut loc, la Casa universitarilor din Capitală, în ca­drul marilor aniversări culturale re­comandate de Consiliul mondial al păcii, o festivitate consacrată co­memorării a 100 de ani de la moar­tea scriitorului englez W. M. Thackeray, organizată de Comitetul naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînă, Uniunea scriitorilor şi Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea. Au luat parte membri ai Comite­tului naţional pentru apărarea pă­cii, ai Uniunii scriitorilor din R. P. Romînă, ai Institutului român pen­tru relaţiile culturale cu străinăta­tea, funcţionari din Ministerul Afa­cerilor Externe, scriitori, cadre di­dactice, studenţi, un numeros pu­blic bucureştean. Au fost de faţă J. D. Murray, mi­nistrul Marii Britanii la Bucureşti, şi J. I. Mc­Ghie, prim secretar al Le­gaţiei Marii Britanii în R.P. Romînă. Despre viaţa şi opera scriitorului englez a vorbit Kenneth Johnstone, fost director general adjunct la British Council, care se află în ţara noastră la invitaţia I.R.R.C.S., şi conf. univ. Vera Călin, critic literar. La Casa universitarilor din Cluj a avut loc vineri festivitatea aniversă­rii a 150 de ani de la naşterea com­pozitorului german Richard Wagner, organizată de comitetul regional de luptă pentru pace, filiala Cluj şi co­mitetul regional pentru cultură şi artă. Cu acest prilej, a vorbit conf. univ. Liviu Comeş, secretar al filia­lei Uniunii compozitorilor din Cluj. în încheiere a fost prezentat un program muzical Wagner. ★ In aceeaşi zi Opera de stat din Cluj a prezentat un spectacol festiv cu opera „Tanhauser“ de Wagner. La spectacol şi-a dat concursul diri­jorul Olaf Koch din R. D. Germană. Spectacolul s-a bucurat de un fru­mos succes. (Agerpres) Un valoros tezaur de monede TÎRGU MUREŞ (coresp. „Scînteii”). — Nu de mult, colectivul muzeului din Cristuru Secuiesc, re­giunea Mureş-Autonomă Maghiară, a identificat un bogat tezaur monetar ro­man. Tezaurul cuprinde circa 3 200 de piese de argint provenind în mare parte din secolele II—I înaintea erei noastre. Această descoperire s-a făcut pe locul fostei aşezări dacice din Să­­laşuri lingă comuna Vejca, în apropiere de oraşul Cristuru Secuiesc. La muzeul de aici sunt ex­puse şi alte obiecte va­loroase printre care vase de ceramică din epoca mijlocie a bronzului, obiecte găsite la Inlăceni de pe vremea castrului roman, monede romane de bronz etc. Numărul vizitatorilor acestui muzeu se ridică anual la 20 000. S­C­Î­N­T­E­I­A Veşti din cooperaţia meşteşugărească • La Botoşani a fost dat recent în folosinţă un complex de deservire apar­­ţinînd cooperativelor meşteşugăreşti din localitate. Clădirea noului complex, com­pusă din parter şi trei etaje, cuprinde unităţi de croitorie, lenjerie, tricotaje, încălţăminte, reparaţii radio, ceasornică­rie, foto etc. • Pentru o mai bună deservire în ra­mura auto-moto, cooperativa „Metalo­­casnica’’ din Bucureşti a organizat, în calea Dorobanţi nr. 85, o nouă unitate de reparaţii auto-moto, unde se efectuează o gamă variată de reparaţii mecanice, electrice şi de vopsitorie. • In vederea pregătirii de cadre cu o bună calificare în specialitatea reparaţii auto-moto, U.C.E.C.O.M. a organizat cursuri de specializare la care au parti­cipat circa 70 de mecanici. Recent au avut loc instructaje speciale privind în­treţinerea şi repararea autoturismelor, la care au participat alţi 163 de coopera­tori. In staţiunea de odihnă Păltiniș Biblioteca comunală din Tescani( raionul Moine­şti, este vizitată zilnic de numeroşi cititori. Din cele aproape 6 000 de volume existente în bibliotecă, colec­tiviştii pot să-şi aleagă cărţile de care au nevoie pen­tru a-şi îmbogăţi cunoştinţele agricole şi de cultura generală. (Foto : Gh. Vintilă) pi ubmeie Mroj mmm Măsuri concrete pentru ridicarea calificării cadrelor In ultimul timp, ziarul nostru a pu­blicat mai multe articole, grupaje şi reportaje pe tema ridicării calificării, ca o condiţie a creşterii în ritm sus­ţinut a productivităţii muncii. După publicare, am primit la redacţie o serie de răspunsuri din partea între­prinderilor vizate. In scrisoarea trimisă ca răspuns la articolul „Rezerve şi posibilităţi la in­demîna fiecărui colectiv“, publicat în ziarul nostru nr. 5­838, conducerea fabricii „Tricotajul roşu“ din Capi­tală se referă la formele organizate pentru ridicarea calificării cadrelor în întreprindere. „In anul 1963 — se arată în scri­soare — cursurile organizate pînă în prezent cuprind un număr de 94 muncitori de la confecţii şi 40 ajutori de maiştri. Lecţiile în cadrul acestor cursuri sunt predate de cei mai buni ingineri şi tehnicieni din cadrul în­treprinderii, în ultima perioadă se acordă o a­­tenţie deosebită creşterii calificării la locul de muncă. Un exemplu în acest sens II constituie calificarea a 15 muncitoare tricotiere la maşinile de tricotat dantele cu care întreprin­derea noastră a fost dotată recent. Desigur, în această privinţă, a ridi­cării calificării, mai avem încă po­sibilităţi. Depunem în continuare străduinţe pentru ridicarea califică­rii cadrelor spre a contribui astfel într-o măsură şi mai mare la creşte­rea productivităţii muncii în fabrica noastră“. ★ In legătură cu articolul „Cînd îţi iubeşti meseria“, apărut în „Scîn­­teia” nr. 5­857, ne-a răspuns şi con­ducerea întreprinderii mecanice din Roman. Spicuim din scrisoare : „Cursurile de ridicare a calificării din întreprinderea noastră au fost iniţial organizate pentru acei mun­citori care făceau cu greu faţă ce­rinţelor mereu crescînde ale produc­ţiei, avînd în vedere că uzina se afla în raza de reprofilare, de trecere de la producţia de piese de schimb tractor şi auto la o producţie de ma­­şini-unelte pentru industria lemnului. Greşeala comisiei de selecţionare a fost aceea că, gîndindu-se mai mult la ridicarea calificării muncitorilor mai slab pregătiţi, nu a organizat un curs pentru muncitorii cu nivel de calificare mai ridicat, ceea ce a dus la înglobarea ambelor categorii de muncitori într-un singur curs. S-au luat măsuri ca în viitor să se orga­nizeze cursuri pe categorii bine dife­rențiate, ţinîndu-se cont de pregăti­rea teoretică şi practică a munci­torilor­. „Creşterea prolificităţii, condiţie însemnată a dezvoltării şeptelului“ In ziarul „Scînteia“ nr. 5­888, s-a publicat articolul cu titlul de mai sus în care s-au analizat unele pro­bleme de care depinde obţinerea unui număr cît mai mare de pro­duşi de la animalele matcă. In răspunsul primit din partea Consiliului agricol regional Argeş se arată printre altele. Este adevărat că şi în regiunea noastră, datorită mai multor cauze şi în special din lipsa de reproducători, se înregistra un procent ridicat de sterilitate. Pentru remedierea acestei situaţii, organele şi organizaţiile de partid şi de stat au stabilit un plan concret de organizare a procesului de repro­ducţie la animale, un accent deo­sebit punîndu-se pe extinderea re­ţelei de însămînţări artificiale. Este justă critica adusă regiunii Argeş în ceea ce priveşte faptul că la centrele de însămînţări artificiale mai există încă tauri şi berbeci ne­corespunzători. Comisia de bonitare a hotărît ca aceşti reproducători să fie înlocuiţi cu exemplare de mare valoare zootehnică. In răspunsul primit la acelaşi ar­ticol din partea Consiliului agricol regional Bucureşti se arată că pen­tru a se asigura reproducţia tauri­nelor a fost reanalizat necesarul de tauri şi, ţinînd seama de faptul că unii dintre ei trebuie înlocuiţi, se vor procura exemplare corespunzătoare. De asemenea, în răspunsul pri­mit din partea Consiliului agricol re­gional Mureş-Autonomă Maghiară se arată, printre altele, că în viitor se va acorda o atenţie sporită îmbu­nătăţirii permanente a materialului de prăsilă din centrele de însămîn­ţări, cunoscînd că acesta este un mijloc de bază pentru a se obţine cît mai mulţi produşi de la anima­lele matcă. Mai multa atenţie îngrijirii loturilor semincere pentru fumfe In regiunea Braşov sunt suprafeţe întinse cu păşuni şi fineţe naturale. Multe terenuri sunt cultivate cu tri­foi, lucernă, sparcetă şi cu alte plante furajere pentru fin. Toate a­­cestea creează condiţii din cele mai bune pentru dezvoltarea creşterii animalelor şi îndeosebi a vacilor cu lapte. Consiliile agricole din re­giune au întreprins acţiuni largi, susţinute, de îmbunătăţire a păşu­nilor şi a fîneţelor naturale prin defrişarea arboretelor şi arbuştilor, combaterea buruienilor, împrăştie­­rea muşuroaielor, aplicarea de în­grăşăminte. Este un lucru ştiut însă că aceste lucrări au o eficacitate mai mare dacă se îmbunătăţeşte compoziţia floristică a păşunilor şi fîneţelor, prin supraînsămînţarea lor cu spe­cii valoroase de ierburi. în regiune este necesară şi extinderea supra­feţelor cultivate cu lucernă, trifoi, sparcetă , plante deosebit de va­loroase pentru hrana animalelor. Pentru aceasta e nevoie de canti­tăţi mari de seminţe de ierburi şi de leguminoase. Avînd condiţii na­turale favorabile, regiunea Braşov trebuie să producă asemenea se­minţe nu numai pentru cerinţele proprii, ci şi pentru alte regiuni. Ce se întreprinde în această di­recţie ? De organizarea producţiei semin­ţelor de ierburi şi de plante le­guminoase se ocupă Agrosem-ul, care încheie contracte cu gospodă­riile colective. Cantităţi însemnate se produc pe loturile semincere ale sfaturilor populare raionale. In regiunea Braşov există o bună experienţă în obţinerea de recolte mari de seminţe de plante fura­jere. Anul trecut, Agrosem-ul a asi­gurat prin contractele încheiate cu gospodăriile colective 50 tone se­minţe de ierburi, 578 tone de trifoi şi 38 tone de lucernă. Pe loturile semincere ale sfaturilor populare s-au produs 600 tone diferite se­minţe de plante furajere. Agrosem­ul a contractat produc­e­ ln regiunea Braşov ţia de seminţe care se obţine anul acesta de pe 21 500 ha trifoi, 1 000 ha lucernă, 50 ha ghizdei, 300 ha ierburi. In aceste zile se desfăşoară lucrările de îngrijire a culturilor semincere şi îndeosebi prăşitul. Cele mai multe gospodării colec­tive — Nocrich, Agnita, Racoviţa, Săcădate şi altele — se preocupă de buna îngrijire a culturilor de plan­te semincere pentru furaje. Pro­blema principală care se pune în aceste zile este stabilirea unor mă­suri care să asigure păstrarea pen­tru producţia de seminţe a tuturor suprafeţelor prevăzute. Anul trecut, din cauză că unele unităţi n-au fost temeinic îndrumate, suprafeţe de trifoi şi lucernă destinate produc­ţiei de sămînţă au fost recoltate pentru furaje. Se impun măsuri de prevenire a unor asemenea greşeli, cu atît mai mult cu cit, după se­ceta din anul trecut, unele supra­feţe cu trifoi sunt slăbite sau chiar calamitate. Pentru a se acoperi ne­cesarul de seminţe este bine să se identifice din suprafeţele cultivate cu trifoi şi lucernă acele porţiuni care sunt potrivite pentru a fi lă­sate de sămînţă. Consiliile agricole din regiunea Braşov se preocupă de asigurarea pe plan raional a seminţelor nece­sare supraînsămînţării păşunilor şi fîneţelor naturale. Pe terenurile sfa­turilor populare au fost organizate numeroase loturi semincere. Bune rezultate au fost obţinute în această privinţă în raioanele Agnita, Sibiu, Tîrgu Secuiesc. Gospodăriile colec­tive din raionul Mediaş cultivă a­­semenea plante pe 43 ha, iar cele din raionul Sibiu pe 21 ha. Iată cum s-a lucrat în raionul Si­biu. Loturile semincere organizate pe terenurile sfaturilor populare se întind pe o suprafaţă de 109 ha. Aci se cultivă diferite ierburi pen­tru sămînţă, ca Phleum, Festuca, Lolium şi diferite leguminoase. Lo­turi semincere bine organizate sunt la Şelimbăr şi Ocna Sibiului, unde culturile sunt îngrijite bine şi pră­şite. Consiliul agricol raional are un tehnician care se ocupă numai de această problemă. Dar în extin­derea culturilor semincere de plante furajere şi în raionul Sibiu sunt deficienţe. In primăvară, G.A.C. Racoviţa, Vurpăr, Alămar nu au ri­dicat sămînţă repartizată pentru supraînsămînţarea fîneţelor şi nici nu şi-au creat loturi semincere pro­prii. Cum vor putea oare consiliile de conducere ale acestor gospodă­rii să îmbunătăţească compoziţia floristică a păşunilor şi a fîneţelor dacă nu-şi asigură seminţele ne­cesare ? în ce priveşte organizarea de lo­turi semincere, lucrurile stau prost îndeosebi în raionul Sf. Gheorghe. Aci S-a făcut multă vîlvă în urma faptului că serviciul O.T.A. de la consiliul agricol raional a predat gospodăriei de stat Prejmer un lot semincer în suprafaţă de circa 50 ha. pe care să fie cultivate alte plante. In urma intervenţiei consiliului agri­col regional, terenul respectiv a ră­mas în continuare lot semincer. Tov. Nicolae Moscoiu, de la con­siliul agricol regional, ne-a relatat că numai 14 ha din această supra­faţă care în 1962 fusese semănată cu trifoi alb, trifoi hibrid şi cu diferite ierburi, a putut fi salvată, restul fiind desţelenită de gospodă­ria de stat din Prejmer. S-ar părea că s-a comis o greşeală gravă. Nu­mai că la faţa locului lucrurile se prezintă cu totul altfel. Lotul se­mincer există, dar nu produce se­minţe de trifoliene ori ierburi, ci de pălămidă, pir şi alte buruieni. Pălămida şi pirul s-au întins pe în­treaga suprafaţă, iar trifoiul nici nu se mai vede. Ierburile pentru se­minţe nu au fost prăşite şi din a­­ceastă cauză au fost năpădite şi ele de buruieni. Se poate numi acesta lot semincer ? întrucît şi în alte raioane pot fi întîlnite loturi semincere în aceeaşi situaţie este necesar ca în aceste zile consiliile agricole să ia măsuri corespunzătoare pentru grăbirea lu­crărilor de îngrijire. Obţinerea de cantităţi mari de seminţe de pe toate loturile semincere va contri­bui la sporirea producţiei de furaje în anii viitori. I. HERTEG Nr. 5910 TEATRE TEATRE : Teatrul de Operă și Balet al R.P. Romíné : Spărgătorul de nuci — (orele 19,30). (Sala Palatului R. P. Ro­míné) : Lucia din Lammermoor — (orele 19,30) . Filarmonica de stat „George Ene­scu" (Sala mică a Palatului R. P. Ro­míné) : Recital popular — (orele 19,30). Teatrul Național „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : Vizita bătrînei doamne — (orele 15,30) ; Cercul de cretă caucazian — (orele 20). (Sala Studio) : Maşina de scris — (orele 20). Teatrul „C. I. Nottara“ (Sala Magheru) : Fraţii Karamazov — (orele 19,30). (Grădina 9 Mai) : Casa cu două intrări —­ (orele 20); Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (bd. Schitu Măgu­­reanu nr. 1) ; Cezar şi Cleopatra — (orele 19,30). (Sala Studio — str. Alex. Sahia nr. 76) ; Mirele furat — spectacol prezentat de Teatrul Naţional Craiova — (orele 19,30). Teatrul pentru tineret şi copii (Sala C. Miile) : Chiriţa In pro­vincie — (orele 20). (Sala Libertatea) : Emil şi detectivii — (orele 16). Teatrul Evreiesc de Stat : Tevie lăptarul — (orele 20). Teatrul satiric muzical ,,C. Tănase" (Sala Savoy) : Ca la revistă — (o­rele 20). (Sala din calea Victoriei 174) . Expoziţia de muzică uşoară (orele 20). O.S.T.A. (Teatrul de vară „23 Au­gust“) . Spectacolul muzical — Telegra­me — Melodii — (orele 20) Teatrul Ţăn­dărică (Sala Academiei : A fugit un tren — (orele 16). Circul de stat : Pe aripile prieteniei — (orele 20). CIME­MA Săptămînă filmului pentru copii, şcolari şi tineret : Intilnire la ora 8 : 13 Septembrie (11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Călătoriile lui Gulliver : Uni­rea (11, 15; 17, 19). CINEMATOGRAFE : Căpitanul Fra­casse — cinemascop . Patria (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15) 1 Mai (10; 12,30; 15,30; 18; 20,45) Griviţa (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), Stadionul Dinamo (orele 20), Arenele Li­bertăţii (orele 20), G. C­oşbuc (9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Alex. Sahia (10; 12,15; 14,30), Stadionul Republicii (orele 20), Stadionul Giulești (orele 20). Plaja : Republica (9,30; 11,45; 14; 16,30; 19, 21,15), Grădina Progresul (orele 20,15). Nici­odată , rulează la cinematografele Ma­gheru (10; 12; 15; 17; 19, 21), Elena Pavel (10,15; 12; 14,15; 16,45; 18,45; 20,45 - gră­dină 20,15). Cerul n-are gratii — rulează la cinematografe București (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19, 21), Gh. Doja (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30), Ștefan cel Mare (10; 12, 15; 17; 19, 21). Noaptea pe autostradă : rulează la cinematografele Flacăra (16; 18,15; 20,30), Moşilor (15,30; 18 — grădină 20,30) , Luceafărul (16; 18,15; 20,30 — gră­dină 20). Tinereţea lui Maiakovski : Ti­neretului (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) , Alex. Sahia (16,30; 18,30; 20,30). Seara prietenilor filmului : V. Alecsandri (orele 19). Ţarcul : rulează la cinemato­grafele V. Alecsandri (16), Central (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Vîrsta dra­gostei : rulează la cinematograful I. C. Frimu (9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21). Floarea de fier : Victoria (10; 12,15; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), înfrăţirea între po­poare (15,45; 18, 20;15), Mioriţa (10, 12; 14; 16,30; 18,45; 21). Apartamentul — cine­mascop : Lumina (rulează în continuare de la orele 9,30 pînă la orele 14, după­­amiază 16,15; 18,45; 21). Program de filme documentare • rulează în continuare de la orele 10 pînă la orele 21 la cinemato­graful Timpuri Noi. Intrigă și iubire : rulează la cinematograful Maxim Gorki (15,45; 18,15; 20,45). Mamelucul : Giulești (10,15; 12,15; 14,15; 16,15; 18,30; 20,30), V. Roaită (10, 12- 16 18,15; 20,30 — grădină 20). Raidul vărgat : Cultural (10,30; 15, 17; 19, 21). Toată lumea e nevinovată : rulează la cinematografele Alex. Popov (în continuare de la orele 9 pînă la orele 21), 16 Februarie (16; 18; 20). Con­tele de Monte Cristo — cinemascop (am­bele serii) : 8 Martie (11; 15; 18:45 — gră­dină orele 20). Camelia : rulează la ci­nematograful C-tin David (15; 17; 19, 21). Divorţ italian : rulează la cinematogra­ful T. Vladimirescu (16; 18, 20) şi Gră­dina Arta (orele 20,45). Haiducii din Rio Fino : Munca (15; 17; 19, 21). Fraţii — ci­nemascop : Popular (15; 17; 19, 21). Idiotul : Arta (16; 18,15; 20,30), Volga (10; 12, 16; 18,15; 20,30). Rocco şi fraţii săi — ambele serii : 23 August (10; 13,30; 17» 20,45 — grădină 21), Floreasca (16,30; 20), Libertăţii (10; 13,30; 17» 20,30 — grădină 20), Olga Bancic (15, 18 — grădină 20,30). Cabotinul : rulează la cinematograful M. Eminescu (16; 18,15; 20,30). Rîul şi moartea : rulează la cinematograful Ilie Pintilie (15; 17; 19 — grădină orele 20). Fata cu ulciorul : Grădina Unirea (orele 20.30) . A fost prietenul meu ; rulează la cinematograful G­ Bacovia (15,30; 18; 20.30) . Drumul spre chei : Drumul Serii (16; 18,15; 20,30). Cumpără-ţi un balon : 30 Decembrie (10; 15; 17; 19: 21), B. De­­lavrancea (11: 16; 18­, 20). Marile spe­ranţe : rulează la cinematograful Aurel Vlaicu (15:30; 18; 20,30). TELEVIZIUNE : Orele 18,15 — Pentru copii : „Căpitanul Val-Vîrtej în parcul copiilor“ — emisiune distractivă. Trans­misiune din parcul de cultură şi odihnă Herăstrău. 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,15 — Drumeţind prin Bucureşti. 19,40 — Muzică populară românească inter­pretată de o formaţie instrumentală condusă de Radu Voinescu. 20,20 — In faţa hărţii. 20,40 —Actualitatea cinema­tografică. 21,25 — Seară de operetă. In încheiere : Buletin de ştiri sport, bu­letin meteorologic. CUM VA FI VREMEA Ieri în ţară . In cursul zilei vremea a fost instabilă cu cerul variabil, mai mult noros. Au căzut averse locale de ploaie însoţite izolat de descărcări elec­trice, mai ales în cursul după amiezii. Vîntul slab pînă la potrivit, predominînd din nord-est. Temperatura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse între 26 grade la Răuţi Moldova Veche şi Craiova şi 14 grade la Odorhei şi Botoşani. In Bucureşti : Vreme uşor instabilă cu ce­rul variabil, mai mult noros. Au căzut averse slabe de ploaie. Vîntul a suflat slab din nord-est Temperatura maximă a fost de 23 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 iunie. In ţară . Vremea se va menţine schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi locale sub formă de averse însoţite de descărcări electrice. Vînt potrivit din sectorul nordic. Tem­peratura în general staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade, iar maximele între 17 şi 20 grade. In Bucu­reşti : Vreme schimbătoare cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi de scurtă durată însoţite de descărcări electrice. Vînt moderat. Temperatura staționară.

Next