Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)

1963-06-17 / nr. 5926

Pag. 2 Peste ape și drumuri Oltul, de felul lui, c­ur­ge repede la vale... Despre acest lucru ne scria deu­năzi colectivistul Gheorghe Stăvaru­. „La marginea peri­metrului comunei Cioroiu, raionul Ca­racal, în partea de est se află Oltul, care de felul lui curge repede la vale. In ultimul timp rîul a început să-şi surpe din maluri, ameninţînd culturile. Organiza­ţia de partid, împreună cu consiliul de conducere al gospodăriei colective, au analizat totul şi au hotărît ce este de făcut“. Cum s-ar zice, colectiviştii n-au fost de acord cu felul cum curge Oltul, mai ales cu năravul lui de a-şi surpa malurile, nu l-au aprobat şi „chiar a doua zi, brigada de construcţii în frunte cu comuniştii Constantin Pîrva şi Dumitru Bucă s-a pus pe muncă , au întărit malul Oltu­lui pe o lungime de jumătate de kilometru, înfigînd pari, iar între pari au introdus copaci mari, ancoraţi de alţi copaci, de pe mal. Acum, se poate spune sigur că pericolul de surpare a culturilor a fost înlăturat“. Pe drumurile ţării se îndreaptă spre redacţia noastră numeroase asemenea scrisori, care vorbesc despre preo­cuparea oamenilor de a gospodări bine terenul, apele, drumurile. Am publicat joi răspunsul către scrisoarea unui corespondent care cerea ca autobuzele să cuprindă în traseul lor şi comuna în care locuieşte el. întreprin­derea regională de transporturi a răspuns că acest lucru se poate face dacă drumul se dovedeşte bine întreţinut. Pentru asigurarea agriculturii cu cele necesare în apro­piata campanie de recoltare pentru a aduce mai des filme, turnee artistice, cărţi, buna gospodărire a dru­murilor îşi vădeşte marea însemnătate şi de aceea multe dintre scrisorile pe care le-am primit săptămîna aceasta, ca şi în alte săptămîni, ne vorbesc despre preocuparea oamenilor pentru a asigura drumuri cît mai bune. Corespondentul Alexandru Hoaţă din Turnu Severin ne înfăţişează un bilanţ bogat de muncă pentru între­ţinerea şi repararea drumurilor şi podurilor în raion. Planul secţiei respective pe luna mai a fost depăşit simţitor. După ce vorbeşte de cantităţile de pietriş înşirate pe drumuri şi numărul de kilometri reparat pe fiecare şosea, corespondentul adaugă în bilanţul său miile de puieţi plantaţi pe margine, meniţi să întreţină terenul pe marginea drumului şi să-l înfrumuseţeze. Un corespondent din Ploieşti, Ionel Mirea, ne tri­mite, bătut cu grijă la maşină, un portret colectiv al oa­menilor care muncesc pentru repararea materialului ru­lant care circulă zi şi noapte pe drumurile ţării. Oprin­­du-se în faţa panoului de onoare al Atelierelor de reparat material rulant din Ploieşti, corespondentul se ocupă pe rînd de cei evidenţiaţi aci — montatorul Marin Răduţă, sudorul Ştefan Ioniţă, arcurarul Chiru Popa şi mulţi alţii — înfăţişind realizările lor, spiritul gospodăresc care o animă. Călătorind pe drumuri, ne vom abate puţin, cu îngă­duinţa cititorilor, şi la o rudă apropiată a lor, drumurile dintre case. O corespondenţă de la Teatrul de stat Valea Jiului, Maria Iordache Dumitrescu, ne scrie : „In noul cartier de blocuri Livezeni — zeci de blocuri înalte care fac de nerecunoscut această parte a Petroşe­­nilor — există şi o stradă denumită „strada cu casele mici“. Locatarii caselor mici au vrut să fie mai la înăl­ţime măcar într-o privinţă. Ei au extins spaţiile verzi, au plantat puieţi, au amenajat un parc etc. La blocurile mari, în momentul de faţă, toate locurile virane sunt plantate cu spaţii verzi. La această acţiune au participat 1 880 de persoane“. Drumurile de ţară sunt străbătute tot mai des de bri­găzile ştiinţifice venite de la oraş. Ioan Bîrsan, cores­pondent din comuna Rebricea, raionul Negreşti, ne scrie despre efectele bune pe care le-a avut vizita făcută aci de o brigadă sosită de la Iaşi care, începînd cu sfaturi pentru muncile agricole, a răspuns la toate întrebările colectiviştilor. Un om care e mult pe drumuri şi vede multe este Ion Coţoi: „Ne aflam cu librăria­ auto în satul Sintea Mică, finind de comuna Zărand-Criş“ — cu aceste cuvinte începe scrisoarea sa. Corespondentul a poposit în sat tocmai atunci cînd trăznetul a aprins casa colectivistului Lunga. Erau ameninţate să ardă toate clă­dirile din jur. Luptînd din greu, colectiviştii, în frunte cu instructorul de partid Gheorghe Laza, au învins pînă la urmă focul. Felul curajos în care au acţionat comu­niştii şi utemiştii l-a impresionat pe corespondent, care a ţinut să ne împărtăşească impresiile sale. N. SCUTARU Stropitul viţei de vie la gospodăria colectivă Bălcescu" din comuna Şard, raionul Alba. „Nicolae (Foto : Agerpres) Soluţii tehnice operative, practice (Urmare din pag. I-a) • —— ------------------------. In ce priveşte soluţio­narea unor probleme pen­tru oţelării, cercetătorii ar fi putut aduce o contribu­ţie mai mare. S-au turnat cîteva şarje în lingotiere cu „butelie“, s-a studiat posibilitatea reducerii ma­­selorei la oţelul calmat. După ce s-au cheltuit timp şi forţe, cercetările s-au oprit la cîteva concluzii vagi, insuficient elaborate. Pe aceeaşi linie se înscriu şi alte rezolvări care tre­buiau date unor probleme nu mai puţin importante, în schimb se acordă prio­ritate cercetării unor teme de însemnătate mai re­dusă. Direcţia tehnică a com­binatului ar fi putut să acorde un sprijin mai te­meinic serviciului de cer­cetări, încît el să devină o verigă importantă a muncii de concepţie în uzină. Din cauză că unele acţiuni iniţiate de servi­ciul de cercetare nu por­nesc de la cerinţele pro­ducţiei, o parte dintre so­luţii se pierd pe drum, fără să fie finalizate. O recentă şedinţă a bi­roului comitetului de par­tid al combinatului a ana­lizat activitatea serviciilor de concepţie, modul în care se oglindeşte în pro­ducţie munca cercetători­lor. S-a propus conducerii combinatului să ia măsuri pentru mai buna organi­zare a activităţii serviciu­lui ; totodată, ea a fost îndrumată să analizeze trimestrial şi cu exigenţă cum se îndeplinesc pre­vederile planului tehnic. Fără îndoială că măsurile preconizate în cadrul şe­dinţei vor face mai rod­nică munca cercetătorilor de la Hunedoara. Din noul pei­saj al oraşului Baia Mare , blo­cul turn şi hotelul „Bucureşti“. oraşele maramureşene In­ ÎNTRECERE Călătorul care străbate azi me­leagurile maramu­reşene întîlneşte multe privelişti noi, roade ale tran­sformărilor petre­ --­­cute şi în această parte a ţării în anii puterii populare. Maramureşenii se străduiesc să spo­rească necontenit realizările de pînă acum, întrecerea patriotică dintre oraşe şi comune, avînd ca obiective principale înfrumuseţarea şi buna gospodărire a acestora, a devenit la noi o tradiţie, în primăvara anului acesta, cu sprijinul cetăţenilor, în oraşele Baia Mare, Vişeu de Sus, Baia Sprie, Satu Mare, Sighet, Cărei s-au în­făptuit un mare număr de lucrări gospodăreşti: 78 000 mp de străzi şi trotuare reparate, peste 10 000 de pomi plantaţi, mai mult de 20 km de reţele de apă şi canalizare insta­late, parcuri amenajate pe o supra­faţă de peste 100 de hectare etc. Cetăţenii manifestă multă iniţiati­vă, fac propuneri, cer sprijinul co­mitetelor executive ale sfaturilor populare pentru a le traduce în viaţă. Bunăoară, în cartierele „Pro­gresul“ şi „Republicii“ din Baia Mare, cetăţenii au pînă acum o „zestre“ de peste 50 000 de ore de muncă patriotică. Lucrările gospo­dăreşti nu au aici un caracter de campanie, ele se desfăşoară con­tinuu. O contribuţie preţioasă la buna desfăşurare a întrecerii aduc depu­taţii. Alegătorii dintr-o circumscrip­ţie electorală din Baia Sprie au efec­tuat, împreună cu deputatul Mihai Babici, 4 300 ore de muncă cu ca­racter gospodăresc. La Satu Mare, deputaţii Andrei Botaş, Rozalia Hadi, Paul Horvath au participat, alături de cetăţeni, la construirea unei şcoli cu 16 săli de clasă, reali­­zîndu-se în felul acesta economii de 120 000 de lei. Ca şi ei, numeroşi deputaţi din regiune ţin legătură permanentă cu cetăţenii şi, împreu­nă cu aceştia, participă la lucrări de interes obştesc. In antrenarea populaţiei la mun­că patriotică, un ajutor preţios îl dau deputaţilor comitetele de stra­----- dă. In oraşul Baia Mare, de exem­plu, au fost antrenate în întrecere toate cele 151 de comitete de stra­dă. Comitetele executive ale sfatu­rilor populare din regiunea noastră au antrenat în întrecere şi comi­siile permanente, care şi-au îmbu­nătăţit substanţial activitatea. In urma studiilor făcute, unele dintre ele au descoperit noi resurse locale, care au şi fost valorificate. Participarea directă a deputaţilor, a cetăţenilor şi a lucrătorilor sfa­turilor populare din regiune la ac­ţiunile de înfrumuseţare şi bună gospodărire a oraşelor a dus şi la obţinerea unor importante econo­mii. Anul trecut, pe întreaga regiu­ne s-au economisit, prin muncă pa­triotică, 16 milioane de lei. Acestora li s-au mai adăugat încă 3 milioane de lei, realizate în primele 5 luni ale anului curent. Economiile obţinute ne-au permis să executăm supli­mentar lucrări de înfrumuseţare şi gospodărire a oraşelor, în anii trecuţi, unele sfaturi popu­lare erau înclinate să se ocupe de gospodărirea oraşelor în mod uni­lateral, reducînd întrecerea la ame­najarea de spaţii verzi şi pavarea unor străzi. Or, aşa cum bine se ştie, obiectivele întrecerii sunt mult mai largi; ele cuprind aspectele esenţiale şi multiple ale activităţii de gospodărire şi înfrumuseţare. De aceea, comitetul executiv al sfatu­lui popular regional a îndrumat sfaturile populare orăşeneşti să a­­corde, în aceeaşi măsură atenţie tu­turor obiectivelor. Să luăm, de pildă, transportul în comun. In anul 1962 şi în primele 5 luni ale anului în curs, parcul de autobuze al regiunii — în special pentru mediul urban — a crescut cu peste 20 de maşini. Pe de altă parte, s-a acordat o mai mare grijă întreţinerii parcului existent, repa­raţiile capitale şi curente s-au efec­tuat cu mai mult simţ de răspun­dere. Aceasta a înlesnit înfiinţarea unor noi linii în oraşele Baia Mare, Satu Mare, Sighet şi altele, a dus la îmbunătăţirea condiţiilor de transport. Desigur, nu putem spune că am rezolvat definitiv problema transportului în comun , oraşul Baia Mare, de pildă, pe lîngă anumite cauze obiective (ine­xistenţa unui garaj corespunzător) s-au manifestat şi mai persistă încă lipsuri de ordin organizatoric. Neasigurarea la timp şi în mod sis­tematic a reviziilor curente, defi­cienţele în întreţinerea maşinilor, ca şi funcţionarea necorespunzătoa­re a serviciilor de dispeceri au în­greunat buna deservire a călători­lor. Rămîne ca organele ce răspund de acest sector să ia, în toate ora­șele, măsuri eficiente, care să ducă la lichidarea lipsurilor. Un alt obiectiv al întrecerii între orașe, de care depinde mult estetica acestora, îl constituie întreţinerea fondului de locuinţe. Începînd din acest an, executarea lucrărilor pen­tru întreţinerea fondurilor de lo­cuinţe proprietate de stat se fac în mod organizat, pe străzi şi car­tiere, într-o ordine succesivă, avîn­du-se în vedere în principal cali­tatea lor. Am obţinut realizări şi în ceea ce priveşte alimentarea oraşelor cu apă şi energie electrică. Numai în 1962, în oraşele Satu Mare şi Baia Mare s-au executat lucrări de ali­mentare cu apă, canal şi extinderi de reţele de apă şi canalizare în va­loare de aproape 7 milioane de lei. în aceeaşi perioadă, valoarea lucră­rilor cu caracter energetic în ora­şele Sighet, Vişeu, Cărei, Baia Mare şi Satu Mare a depăşit suma de 3 milioane de lei. Aspectul oraşelor regiunii s-a schimbat şi prin mo­dernizarea iluminatului public. O atenţie deosebită se acordă fon­durilor din buget alocate secţiunilor orăşeneşti de gospodărie pentru salubritate. Buna gospodărire a a­­cestor sume se reflectă în aspectul din ce în ce mai plăcut al oraşelor, îndeosebi în ceea ce priveşte cură­ţenia. La acest capitol putem evi­denţia Comitetele executive ale Sfa­turilor populare Satu Mare, Vişeu şi altele. Nu acelaşi lucru îl putem spune însă despre cel din Sighet. Deşi aici s-au făcut multe lucruri frumoase, unele acţiuni au fost lă­sate la jumătate. Centrul oraşului, bunăoară, e curat, frumos, dar mul­te din străzile laterale nu reflectă aceeaşi preocupare din partea gos­podarilor locali. O altă problemă, strîns legată de ridicarea nivelului de deservire în­­tr-un oraş modern — şi de care ne ocupăm mai mult decît în trecut — este buna organizare a activităţii magazinelor, pieţelor, restaurante­lor, hotelurilor etc. Putem spune că, în această privinţă, munca se desfăşoară în toate oraşele regiunii Maramureş la un nivel tot mai co­respunzător cerinţelor. Volumul desfacerilor de mărfuri — prin co­merţul socialist — realizat în 1962 reprezintă o creştere de aproape 50 la sută faţă de anul 1959, în pri­mele 5 luni ale anului curent valoa­rea mărfurilor desfăcute în regiunea Maramureş a depăşit cu aproxima­tiv 100 milioane de lei valoarea din perioada corespunzătoare a anu­lui 1962. A continuat, cu inten­sitate, ritmul construcţiilor, al ame­najărilor şi modernizărilor de ma­gazine. In afara fondurilor centra­lizate, comitetul executiv regional a aprobat utilizarea unei sume de aproape 2 milioane de lei din be­neficiile peste plan pentru crearea de noi spaţii comerciale. In urma acestor măsuri, la Baia Sprie, Satu Mare şi Baia Mare, în centrele muncitoreşti Nistru şi Cavnic s-au deschis 45 de unităţi noi, în regiu­ne au fost amenajate şi moderniza­te aproape 100 de magazine. Pentru a veni în întîmpinarea ne­voilor cetăţenilor, precum şi pentru a cunoaşte părerile lor despre acti­vitatea comercială, sfaturile popu­lare orăşeneşti din regiune au or­ganizat în ultima vreme 82 de con­sfătuiri cu consumatorii — dintre care multe chiar în marile uzine şi întreprinderi — şi numeroase ex­poziţii cu vînzare. Comitetul executiv al sfatului popular regional urmăreşte, în con­tinuare, desfăşurarea întrecerii, a­­tingerea obiectivelor stabilite pentru anul acesta, în planurile de acţiu­ne — adoptate în sesiunile sfaturi­lor populare orăşeneşti — sunt pre­văzute o serie de noi lucrări menite să ridice continuu nivelul de gos­podărire a oraşelor, să le facă din ce în ce mai frumoase. Oraşul Baia Mare a primit, în 1958, premiul 1 pentru cele mai bune rezultate înregistrate în între­cerea dintre oraşele ţării. Am pri­mit, cu acest prilej, utilaje pentru întreţinerea curăţeniei oraşului, în valoare de 500 000 de lei, ceea ce a constituit un puternic stimulent pentru sfatul popular, ca şi pentru cetăţenii oraşului. Cu toţii ne stră­duim să folosim cît mai bine con­diţiile create şi experienţa dobân­­dită pentru înfăptuirea tuturor o­­biectivelor propuse. GHEORGHE POP preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Maramureș S­C­Î­N­T­E­I­A Pe ecranele cinematografelor Colegii Tema drumului pe care păşeşte în viaţă tînăra generaţie a constructori­lor comunismului, problemele formă­rii ei în spiritul înaltelor principii ale eticii comuniste revin adesea în pre­ocupările cineaştilor sovietici, expri­mată într-o diversitate de modalităţi. Este suficient să ne amintim, de exemplu, filmul „Fetele“ sau, dintre producţiile mai recente, „Şapte dă­dace", care abordau cu mijloacele co­mediei o seamă de aspecte ale educă­rii tineretului. Aceste probleme şi-au găsit şi o altă tratare, într-o tonali­tate lirică, mai gravă, mai intens dra­matică, de pildă, în filmul „Salut viaţă !“ al experimentatului regizor A. Zaihi sau în „Colegii“ realizat de A. Saharov. Eroii acţiunii sunt trei tineri absol­venţi ai facultăţii de medicină din Le­ningrad, colegi nedespărţiţi, pe care îi leagă, în pofida deosebirilor eviden­te de temperament, o caldă şi trainică prietenie. Cu aerul lui timid şi liniş­tit, cu privirile aparent şterse în spa­tele ochelarilor, Saşa Zelenin — în­truchipat cu o mare sinceritate şi pu­tere de dăruire de către Vasili Liva­nov, cunoscut din filmul „Muzicantul orb" — ni se dezvăluie însufleţit de o rară pasiune pentru misiunea sa de medic. In îndepărtatul sat Kruglogo­­rie, unde a fost repartizat, el se con­sacră muncii, modest şi tenace, dove­dind maturitate şi un simţ de răs­pundere exemplar. Aleksei Maximov (ale cărui trăsături de caracter sunt reliefate viguros de interpretarea si­gură şi plină de dezinvoltură a lui Vasili Lanovoi, neuitatul Pavel Kor­­ceaghin) se va comporta ca un om se­rios şi integru, cu toate că iniţial lasă impresia că înclină spre o viaţă uşoară fără bătaie de cap. Mai palid conturat este veselul Vladislav Karpov (rol jucat cu vervă de O. Anofriev, fără a putea depăși însă limitele determinate de scenariu). A­­lături de cei trei, figura luminoasă a infirmierei Daşa (prin care se im­pune, cu farmecul ei calm, actriţa Tamara Siomina, interpreta Katiei Maslova din filmul „învierea”) vine să completeze imaginea pe care fil­mul „Colegii” ne-o dă despre profi­lul spiritual al tinerei generaţii de oameni sovietici. Fizionomia morală a acestor tineri se defineşte în film şi în contactul cu reprezentanţi ai vechii generaţii ca, de pildă, bătrînul medic comunist Dampfer — care îl ajută pe Maximov să-şi depăşească frămîntările — sau ca Egorov, un neobosit activist, invalid din ultimul război mondial. Intr-un fel, regizorul Aleksei Saharov a urmă­rit o dezbatere privind relaţiile dintre aceste două generaţii, care participă umăr la umăr la construcţia desfăşu­rată a comunismului. Filmul are ritm, prospeţime, şi îm­bină armonios umorul cu o tendinţă meditativă, gravă. Nu toate momen­tele sunt însă în egală măsură antre­nante. O mai mare concentrare epică ar fi înlesnit îmbogăţirea atmosferei cu detalii sugestive. Dar pentru re­alele sale calităţi, pentru tinereţea şi optimismul de care e pătruns, filmul „Colegii“ este primit cu căldură de spectatori. Dracul şi cele zece porunci „Dracul şi cele zece porunci“ este un film-scheci. Realizatorul francez Julien Duvivier este socotit un specia­list al acestui gen, care reuneşte o suită de schiţe cinematografice legate între ele de un pretext dramatic : un carnet de bal din tinereţe regăsit, un frac care trece de la un personaj la al­tul sau, cum este cazul de astădată, diavolul care se străduieşte din răs­puteri să saboteze îndeplinirea celor zece porunci. Istorisite cu spirit, po­vestirile cinematografice devin — mai mult poate decît în intenţie, uneori — satire ale unor racile sociale. Vizita „bunului dumne­zeu“ în casa în care doi bătrîni îşi duc traiul greu, prilejuieşte rostirea unor gînduri amare : bătrîna refuză „minunea“ pe care dumnezeu se oferă să o facă readucînd-o la ti­nereţe, deoarece o singură viaţă mize­ră i se pare de-ajuns. încurcă­tura nostimă a preţioasei biju­terii—pentru care o femeie frumoasă îşi înşeală soţul, fără ca totuşi s-o poată obţine — este totodată plină de iro­nie la adresa moravurilor societăţii burgheze. O povestire tragică, inter­pretată admirabil de Charles Azna­­vour, aruncă o lumină asupra unei lumi în care bogaţi traficanţi de stu­pefiante se joacă cu viaţa oamenilor, trimiţînd fetele la prostituţie, răspîn­­dind viciu şi moarte... Schiţele sînt inegale. Adeseori rîsul în cascadă este oprit de secvenţe lun­gite. In unele povestiri nu este exploa­tat filonul umoristic (aşa e cazul în­­tîmplării cu dumnezeu — Ferandel), în altele întîmplarea e amplificată ar­tificial şi completată cu explicaţii de prisos (povestea fiului care-şi caută mama). O distribuţie strălucită este însă chemată să mascheze insuficien­ţele scenariului şi ne permite să asis­tăm la o adevărată paradă a vedetelor: Franţoise Arnoul, Charles Aznavour, Jean Claude Brialy, Danielle Darrieux, Alain Delon, Claude Dauphin, Mel Ferrer, Fernandel, Louis de Funés, Micheline Presle, Michel Simon, Lino Ventura, George Wilson... Deşi tribu­tar cerinţelor comerciale, filmul lui Duvivier este amuzant. Iar diavolul care pune la cale mişelii te face să te gîndeşti nu la vechea legendă biblică, ci la tarele organice ale societăţii în care trăiesc personajele filmului. C. POENARU Din activitatea brigăzilor ştiinţifice Brigăzile ştiinţifice din raionul Călăraşi, alcătuite din medici, pro­fesori, ingineri, jurişti şi alţi inte­lectuali, desfăşoară o bogată ac­tivitate. De curînd, două brigăzi ştiinţifice, una condusă de dr. Eca­­terina Stamate şi alta condusă de prof. Victor Panait, au vizitat comu­nele Ştefan Vodă şi Cacameanca. Membrii brigăzilor au răspuns la o serie de întrebări pe teme actuale din agricultură despre ultimele descoperiri făcute de savanţii so­vietici în Antarctica, despre Piaţa comună etc. (De la Mihai Paul, co­­resp. voluntar). Seară literar—artistică TIRGU MUREŞ.—Filiala din Tîrgu Mureş a Uniunii Scriitorilor, în co­laborare cu cenaclul literar local „Liviu Rebreanu“, a organizat în noua sală studio a Institutului de teatru o seară literar-artistică. în cadrul acestei manifestări tinerii membri ai cenaclului au citit din lucrările lor. De asemenea, au citit din lucrările lor prozatorii Al. I. Ghik­a, Kovács György, Pop Simion, D. R. Popescu şi poeţii Létay La­­jos şi N. Stoianu. Nr. SSÎ& Filme noi în Capitala Lumină de iulie — producţie a studioului cinematografic „Bucureşti“. Scenariul: Fănuş Neagu, Vintilă Om­­­aru. Regia : Gheorghe Nagy. In ro­lurile principale : George Ca­boreanu, Gr. Vasiliu Birlic, Marcel Anghelescu, Colea Răutu, Titus Lapteş, Emilia Costa, George Mottoi, Mircea Cosma, Aurel Cioranu, Margareta Pogonat. Acţiunea se petrece într-o gospodă­rie colectivă dintr-un sat de cîmpie. Cei doi care au furat luna — pro­ducţie a studiourilor din R. P. Polonă. Scenariul: Jan Brzechwa, după ro­manul lui Kornél Makuszynski. Regia : Jan Batory. Filmul, în care elementele reale se îmbină cu cele fantastice, redă aventurile a doi fraţi gemeni care, crezînd că luna e de aur, au ho­tărît s-o fure şi să o vîndă... Pe urmele bandei — producţie a studiourilor „Defa'l-Berlin Regia: Richard Groschopp. Construit în gen poliţist, filmul ridică probleme privind educaţia tineretului. Tu eşti minunată o producţie a studiourilor din R. F. Germană. Re­gia : Paul Martin. Este un film mu­zical avînd în rolul principal pe cu­noscuta cîntăreaţă de muzică uşoară Caterina Valente. Scenă din filmul „Cei doi care au furat luna“. Agendă imiginala Miercuri, 19 iunie, ora 20, în sala mică a Pala­tului R. P. Romíno va avea loc un recital de violoncel susţinut de Pe­ter Sopov. La pian : Ale­xandru Hrisanide. In pro­gram : Sonata în sol mi­nor de I. S. Bach ; Două piese de concert de Lu­dovic Feldmann (primă audiţie) ; Sonata nr. 1 în do minor op. 32 de Saint Saëns. In continuare, re­cital de arii şi lieduri de Provenzale, Ceşti, Stef­­fani, Cesarini, Rameau, Lulli, Liviu Glodeanu, Dan Constantinescu, Ana­­tol Vieru, în interpreta­rea sopranei Maria Pa­­rota. La pian : Suzana Szörény. La flaut : Victo­ria Roman. Joi, 20 iunie, ora 20, orchestra de studio a Radioteleviziunii dirijată de Ion Dracea va pre­zenta în studioul din str. Al. Popov nr. 62—64 un concert simfonic popular, în program : Simfonia în re major de Luigi Boc­cherini ; Concertul în mi minor pentru vioară și orchestră de Felix Men­delssohn Bartholdy (Solis­tă : Cornelia Bronzetti) ; Suita I-a de Cornel Trăi­­lescu ; Muzică din ope­rele ,,Rusalka“ de­ Dar­­gomîrski, „Oberon’’ de Weber, ,,Trubadurul“ de Verdi, „Tannhäuser“ de Wagner (Solişti Ioana Nicola-Ştirbei şi Petre Ştefănescu-Goangă) ; U­­vertura „Carnavalul ro­man“ de Berlioz. Vineri, 21 iunie, ora 20, în sala mică a Pala­tului R. P. Romíno va avea loc un concert de muzică de cameră. Vor interpreta : Valentin Gheorghiu, Ștefan Gheor­­ghiu, Radu Aldulescu, în program : Trio nr. 4 în si bemol major de Beethoven ; Trio în re minor de Arenski , Trio în la major de Valentin Gheorghiu. Sîmbătă, 22 iunie, ora 20 şi duminică 23 iunie, ora 11 la Ateneul R. P. Române vor avea loc doua concerte ale orches­trei simfonice a Filarmo­nicii de Stat „George Enescu“, în program : Rapsodia Il-a de Paul Constantinescu . Concer­tul pentru vioară şi or­chestră nr. 1 în re maior de Paganini (solist Ion Voicu) , Simfonia a IV-a de Brahms. Concerte în centre muncitoreşti între 18 şi 24 iunie orchestra ,,Barbu Lăuta­ru“ dirijată de Ionel Bu­dişteanu va prezenta mai multe concerte de muzică populară la Calan, Hune­doara, Cugir, Blaj, Tîrnă­­veni şi Copşa Mică. So­liştii concertelor vor fi Angela Moldovan, Ana Ispas, Ion Cristoreanu şi Vlad Dionisie. cSmkv,ci­nematog­rafe) TEATRE : Teatrul de Operă și Balet al R. P. Române : Recital de canto și balet — (orele 19,30). Teatrul „C. I. Nottara“ (Parcul Herăstrău) : Pygmalion — (orele 20). Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (bd. Schitu Măgureanu nr. 1 — Spectacolul Teatrului de stat Brăila): Oceanul — (orele 19,30). CINEMATOGRAFE : Tu eşti minuna­tă : Sala Palatului R. P. Romane (orele 17 — seria de bilete 792), Patria (bd. Magheru 12—14) Bucureşti (bd. 6 Martie 6), 1 Mai (bd. 1 Mai 322), Gh. Doja (cal. Griviţei 80), Ştefan cel­­Mare (şos. Ştefan cel Mare­­— colţ cu strada Lizeanu), G. Coşbuc (piaţa G. Coşbuc 1), Grădina Progresul (str. Ion Vidu nr. 5), Stadio­nul Giuleşti (şos. Cotuleşti), Grădina 13 Septembrie (str. Doamnei 9), Arenele Libertăţii (str. 11 Iunie). Lumină de iu­lie : Republica (spectacol de gală la o­­rele 21,15), Lumina (bd. 6 Martie 12), Li­bertăţii (str. 11 Iunie 75), Giuleşti (şos. Giuleşti). Plaja : Luceafărul (Cal. Raho­­vei 118). Dracul şi cele 10 porunci — cinemascop : Sala Palatului R.P. Române (orele 21 — seria de bi­lete 769), Republica (bd. Magheru 2), Elena Pavel (bd. 6 Martie 14), 23 August (bd. Dimitrov 118), Alex. Sahia (cal. Vă­căreşti 21), Griviţa (cal. Griviţei — po­dul Basarab), Patinoarul 23 August, Sta­dionul Dinamo (şos. Ştefan cel Mare). Noua prietenă a tatii: rulează la cinema­tografele Magheru (bd. Magheru 29), Vic­toria (bd. 6 Martie 7), 8 Martie (str Bu­­zeşti 9—11), Flacăra (cal. Dudeşti 22). Pe urmele bandei : rulează la cinema­tografele V. Alecsandri (str. Grigorescu 24), I. C. Frimu (bd. 6 Martie 16), Mio­riţa (cal. Moşilor 127). Raidul vărgat: ru­lează la cinematografele Tineretului (cal. Victoriei 48), T. Vladimirescu (cal. Du­deşti 97). Colegii : Central (bd. 6 Mar­tie 2), Arta (cal. Călăraşi 153). Cere o­­muşki : Moşilor (cal. Moşilor 222), Volga (şos. Ilie Pintilie 61). Program spe­cial pentru copii — dimineaţa la cinema­tograful 13 Septembrie (str. Doamnei 9). Magistratul — după amiază : 13 Septem­brie (str Doamnei 9). Aşa a fost Mos­cova — Antarctica — Primăvara obişnui­tă Timpuri Noi (bd. 6 Martie 18). Divorţ italian : rulează la cinematograful Maxim Gorki (str. 13 Decembrie 5—7), Căpitanul Fraccisse — cinemascop , în­frăţirea între popoare (bd. Bucureştii- Noi), V Roaită (bd. 1 Mai 57), Florea­ca (str. I. S. B­.eh 2), Haiducii din Rio Friol Unirea (bd. 1 Mai 143). Mda regească­­ rulează la cinematografele Cul­tural (piaţa Ilie Pintilie 2), B. Dela­­vrancea (bd. Libertăţii 70—72). Noaptea pe autostradă­­. rulează la cinematogra­fele Alex. Popov (cal. Griviţei 137), G. Bacovia (şos. Giurgiului 3). Tinereţea lui Maiakovski : rulează la cinematograful C-tin David (şos. C­rîngaşi 42). Lanterna cu amintiri: Munca (şos. Mihai Bravu 221). Tinerii — cinemascop : Popular (str. Mătăsari 31), Grădina T. Vladimirescu (calea Dudeşti). Pînă mîine : 16 Februa­rie (bd. 30 Decembrie 89), 30 Decembrie (cal. Ferentari 86). Cerul n-are gratii ! M. Eminescu (str. M. Eminescu 127), Drumul Serii (str. Drumul Serii SQ) Dă-i înainte fără grijă : rulează la cine­matograful Ilie Pintilie (şos. Colentina 84), o viaţă : rulează la cinematograful Olga Bancic (cal. 13 Septembrie 198). Bunica Sr­bella , rulează la cinematogra­ful Aurel Vlaicu (şos. Cotroceni 9). Fata cu ulciorul : Grădina 23 August (bd. Dimitrov 118). TELEVIZIUNE : Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii 19­15 — Ştiinţă şi tehnică pentru tineretul şcolar. 19,45 — Filmul „Moartea în insula de zahăr“. 21,20 — Concert susţinut de „Orchestra de ca­meră a medicilor“. 21,15 — Telesport. In încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic­ , CUM VA FI VREMEA? Ieri în ţară . In cursul zilei vremea s-a menţinut în general călduroasă şi insta­bilă, cu cerul mai mult noros. Ploi sub formă de averse, însoţite de descărcări electrice au căzut în toate regiunile ţă­rii, vîntul a suflat slab, pînă la potrivit din vest şi nord-vest. Temperatura ae­rului la ora 14 era cuprinsă între 14 gra­de la Bistriţa şi­­10 de grade la Med­gidia Iţîrşova şi Adamclisi. In Bucu­reşti ■ Vremea s-a menţinut călduroasă şi instabilă. Cerul a fost mai mult noros şi au căzut averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul a suflat slab, pînă la potrivit din vest. Tempera­tura maximă a atins 28 de grade. Tim­­pul probabil pentru zilele de 18, 11 şi 20 iunie. In ţară . Vreme uşor insta­bilă, cu cerul schimbător. Vor cădea ploi sub formă de averse, mai ales după­­amiaza. Vint slab pînă la potrivit. Tem­peratura uşor variabilă Minimele vor fi cuprinse intre 8 şi 18 grade, iar maxi­mele între 19 şi 29 grade. In Bucureşti. Vreme uşor instabilă, cu cerul schimbă­tor. După-amiaza vor cădea averse de ploaie. Vint slab pină la potrivit. Tempen­ratura uşor variabilă.

Next