Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)
1963-06-17 / nr. 5926
Pag. 2 Peste ape și drumuri Oltul, de felul lui, curge repede la vale... Despre acest lucru ne scria deunăzi colectivistul Gheorghe Stăvaru. „La marginea perimetrului comunei Cioroiu, raionul Caracal, în partea de est se află Oltul, care de felul lui curge repede la vale. In ultimul timp rîul a început să-şi surpe din maluri, ameninţînd culturile. Organizaţia de partid, împreună cu consiliul de conducere al gospodăriei colective, au analizat totul şi au hotărît ce este de făcut“. Cum s-ar zice, colectiviştii n-au fost de acord cu felul cum curge Oltul, mai ales cu năravul lui de a-şi surpa malurile, nu l-au aprobat şi „chiar a doua zi, brigada de construcţii în frunte cu comuniştii Constantin Pîrva şi Dumitru Bucă s-a pus pe muncă , au întărit malul Oltului pe o lungime de jumătate de kilometru, înfigînd pari, iar între pari au introdus copaci mari, ancoraţi de alţi copaci, de pe mal. Acum, se poate spune sigur că pericolul de surpare a culturilor a fost înlăturat“. Pe drumurile ţării se îndreaptă spre redacţia noastră numeroase asemenea scrisori, care vorbesc despre preocuparea oamenilor de a gospodări bine terenul, apele, drumurile. Am publicat joi răspunsul către scrisoarea unui corespondent care cerea ca autobuzele să cuprindă în traseul lor şi comuna în care locuieşte el. întreprinderea regională de transporturi a răspuns că acest lucru se poate face dacă drumul se dovedeşte bine întreţinut. Pentru asigurarea agriculturii cu cele necesare în apropiata campanie de recoltare pentru a aduce mai des filme, turnee artistice, cărţi, buna gospodărire a drumurilor îşi vădeşte marea însemnătate şi de aceea multe dintre scrisorile pe care le-am primit săptămîna aceasta, ca şi în alte săptămîni, ne vorbesc despre preocuparea oamenilor pentru a asigura drumuri cît mai bune. Corespondentul Alexandru Hoaţă din Turnu Severin ne înfăţişează un bilanţ bogat de muncă pentru întreţinerea şi repararea drumurilor şi podurilor în raion. Planul secţiei respective pe luna mai a fost depăşit simţitor. După ce vorbeşte de cantităţile de pietriş înşirate pe drumuri şi numărul de kilometri reparat pe fiecare şosea, corespondentul adaugă în bilanţul său miile de puieţi plantaţi pe margine, meniţi să întreţină terenul pe marginea drumului şi să-l înfrumuseţeze. Un corespondent din Ploieşti, Ionel Mirea, ne trimite, bătut cu grijă la maşină, un portret colectiv al oamenilor care muncesc pentru repararea materialului rulant care circulă zi şi noapte pe drumurile ţării. Oprindu-se în faţa panoului de onoare al Atelierelor de reparat material rulant din Ploieşti, corespondentul se ocupă pe rînd de cei evidenţiaţi aci — montatorul Marin Răduţă, sudorul Ştefan Ioniţă, arcurarul Chiru Popa şi mulţi alţii — înfăţişind realizările lor, spiritul gospodăresc care o animă. Călătorind pe drumuri, ne vom abate puţin, cu îngăduinţa cititorilor, şi la o rudă apropiată a lor, drumurile dintre case. O corespondenţă de la Teatrul de stat Valea Jiului, Maria Iordache Dumitrescu, ne scrie : „In noul cartier de blocuri Livezeni — zeci de blocuri înalte care fac de nerecunoscut această parte a Petroşenilor — există şi o stradă denumită „strada cu casele mici“. Locatarii caselor mici au vrut să fie mai la înălţime măcar într-o privinţă. Ei au extins spaţiile verzi, au plantat puieţi, au amenajat un parc etc. La blocurile mari, în momentul de faţă, toate locurile virane sunt plantate cu spaţii verzi. La această acţiune au participat 1 880 de persoane“. Drumurile de ţară sunt străbătute tot mai des de brigăzile ştiinţifice venite de la oraş. Ioan Bîrsan, corespondent din comuna Rebricea, raionul Negreşti, ne scrie despre efectele bune pe care le-a avut vizita făcută aci de o brigadă sosită de la Iaşi care, începînd cu sfaturi pentru muncile agricole, a răspuns la toate întrebările colectiviştilor. Un om care e mult pe drumuri şi vede multe este Ion Coţoi: „Ne aflam cu librăria auto în satul Sintea Mică, finind de comuna Zărand-Criş“ — cu aceste cuvinte începe scrisoarea sa. Corespondentul a poposit în sat tocmai atunci cînd trăznetul a aprins casa colectivistului Lunga. Erau ameninţate să ardă toate clădirile din jur. Luptînd din greu, colectiviştii, în frunte cu instructorul de partid Gheorghe Laza, au învins pînă la urmă focul. Felul curajos în care au acţionat comuniştii şi utemiştii l-a impresionat pe corespondent, care a ţinut să ne împărtăşească impresiile sale. N. SCUTARU Stropitul viţei de vie la gospodăria colectivă Bălcescu" din comuna Şard, raionul Alba. „Nicolae (Foto : Agerpres) Soluţii tehnice operative, practice (Urmare din pag. I-a) • —— ------------------------. In ce priveşte soluţionarea unor probleme pentru oţelării, cercetătorii ar fi putut aduce o contribuţie mai mare. S-au turnat cîteva şarje în lingotiere cu „butelie“, s-a studiat posibilitatea reducerii maselorei la oţelul calmat. După ce s-au cheltuit timp şi forţe, cercetările s-au oprit la cîteva concluzii vagi, insuficient elaborate. Pe aceeaşi linie se înscriu şi alte rezolvări care trebuiau date unor probleme nu mai puţin importante, în schimb se acordă prioritate cercetării unor teme de însemnătate mai redusă. Direcţia tehnică a combinatului ar fi putut să acorde un sprijin mai temeinic serviciului de cercetări, încît el să devină o verigă importantă a muncii de concepţie în uzină. Din cauză că unele acţiuni iniţiate de serviciul de cercetare nu pornesc de la cerinţele producţiei, o parte dintre soluţii se pierd pe drum, fără să fie finalizate. O recentă şedinţă a biroului comitetului de partid al combinatului a analizat activitatea serviciilor de concepţie, modul în care se oglindeşte în producţie munca cercetătorilor. S-a propus conducerii combinatului să ia măsuri pentru mai buna organizare a activităţii serviciului ; totodată, ea a fost îndrumată să analizeze trimestrial şi cu exigenţă cum se îndeplinesc prevederile planului tehnic. Fără îndoială că măsurile preconizate în cadrul şedinţei vor face mai rodnică munca cercetătorilor de la Hunedoara. Din noul peisaj al oraşului Baia Mare , blocul turn şi hotelul „Bucureşti“. oraşele maramureşene In ÎNTRECERE Călătorul care străbate azi meleagurile maramureşene întîlneşte multe privelişti noi, roade ale transformărilor petre --cute şi în această parte a ţării în anii puterii populare. Maramureşenii se străduiesc să sporească necontenit realizările de pînă acum, întrecerea patriotică dintre oraşe şi comune, avînd ca obiective principale înfrumuseţarea şi buna gospodărire a acestora, a devenit la noi o tradiţie, în primăvara anului acesta, cu sprijinul cetăţenilor, în oraşele Baia Mare, Vişeu de Sus, Baia Sprie, Satu Mare, Sighet, Cărei s-au înfăptuit un mare număr de lucrări gospodăreşti: 78 000 mp de străzi şi trotuare reparate, peste 10 000 de pomi plantaţi, mai mult de 20 km de reţele de apă şi canalizare instalate, parcuri amenajate pe o suprafaţă de peste 100 de hectare etc. Cetăţenii manifestă multă iniţiativă, fac propuneri, cer sprijinul comitetelor executive ale sfaturilor populare pentru a le traduce în viaţă. Bunăoară, în cartierele „Progresul“ şi „Republicii“ din Baia Mare, cetăţenii au pînă acum o „zestre“ de peste 50 000 de ore de muncă patriotică. Lucrările gospodăreşti nu au aici un caracter de campanie, ele se desfăşoară continuu. O contribuţie preţioasă la buna desfăşurare a întrecerii aduc deputaţii. Alegătorii dintr-o circumscripţie electorală din Baia Sprie au efectuat, împreună cu deputatul Mihai Babici, 4 300 ore de muncă cu caracter gospodăresc. La Satu Mare, deputaţii Andrei Botaş, Rozalia Hadi, Paul Horvath au participat, alături de cetăţeni, la construirea unei şcoli cu 16 săli de clasă, realizîndu-se în felul acesta economii de 120 000 de lei. Ca şi ei, numeroşi deputaţi din regiune ţin legătură permanentă cu cetăţenii şi, împreună cu aceştia, participă la lucrări de interes obştesc. In antrenarea populaţiei la muncă patriotică, un ajutor preţios îl dau deputaţilor comitetele de stra----- dă. In oraşul Baia Mare, de exemplu, au fost antrenate în întrecere toate cele 151 de comitete de stradă. Comitetele executive ale sfaturilor populare din regiunea noastră au antrenat în întrecere şi comisiile permanente, care şi-au îmbunătăţit substanţial activitatea. In urma studiilor făcute, unele dintre ele au descoperit noi resurse locale, care au şi fost valorificate. Participarea directă a deputaţilor, a cetăţenilor şi a lucrătorilor sfaturilor populare din regiune la acţiunile de înfrumuseţare şi bună gospodărire a oraşelor a dus şi la obţinerea unor importante economii. Anul trecut, pe întreaga regiune s-au economisit, prin muncă patriotică, 16 milioane de lei. Acestora li s-au mai adăugat încă 3 milioane de lei, realizate în primele 5 luni ale anului curent. Economiile obţinute ne-au permis să executăm suplimentar lucrări de înfrumuseţare şi gospodărire a oraşelor, în anii trecuţi, unele sfaturi populare erau înclinate să se ocupe de gospodărirea oraşelor în mod unilateral, reducînd întrecerea la amenajarea de spaţii verzi şi pavarea unor străzi. Or, aşa cum bine se ştie, obiectivele întrecerii sunt mult mai largi; ele cuprind aspectele esenţiale şi multiple ale activităţii de gospodărire şi înfrumuseţare. De aceea, comitetul executiv al sfatului popular regional a îndrumat sfaturile populare orăşeneşti să acorde, în aceeaşi măsură atenţie tuturor obiectivelor. Să luăm, de pildă, transportul în comun. In anul 1962 şi în primele 5 luni ale anului în curs, parcul de autobuze al regiunii — în special pentru mediul urban — a crescut cu peste 20 de maşini. Pe de altă parte, s-a acordat o mai mare grijă întreţinerii parcului existent, reparaţiile capitale şi curente s-au efectuat cu mai mult simţ de răspundere. Aceasta a înlesnit înfiinţarea unor noi linii în oraşele Baia Mare, Satu Mare, Sighet şi altele, a dus la îmbunătăţirea condiţiilor de transport. Desigur, nu putem spune că am rezolvat definitiv problema transportului în comun , oraşul Baia Mare, de pildă, pe lîngă anumite cauze obiective (inexistenţa unui garaj corespunzător) s-au manifestat şi mai persistă încă lipsuri de ordin organizatoric. Neasigurarea la timp şi în mod sistematic a reviziilor curente, deficienţele în întreţinerea maşinilor, ca şi funcţionarea necorespunzătoare a serviciilor de dispeceri au îngreunat buna deservire a călătorilor. Rămîne ca organele ce răspund de acest sector să ia, în toate orașele, măsuri eficiente, care să ducă la lichidarea lipsurilor. Un alt obiectiv al întrecerii între orașe, de care depinde mult estetica acestora, îl constituie întreţinerea fondului de locuinţe. Începînd din acest an, executarea lucrărilor pentru întreţinerea fondurilor de locuinţe proprietate de stat se fac în mod organizat, pe străzi şi cartiere, într-o ordine succesivă, avîndu-se în vedere în principal calitatea lor. Am obţinut realizări şi în ceea ce priveşte alimentarea oraşelor cu apă şi energie electrică. Numai în 1962, în oraşele Satu Mare şi Baia Mare s-au executat lucrări de alimentare cu apă, canal şi extinderi de reţele de apă şi canalizare în valoare de aproape 7 milioane de lei. în aceeaşi perioadă, valoarea lucrărilor cu caracter energetic în oraşele Sighet, Vişeu, Cărei, Baia Mare şi Satu Mare a depăşit suma de 3 milioane de lei. Aspectul oraşelor regiunii s-a schimbat şi prin modernizarea iluminatului public. O atenţie deosebită se acordă fondurilor din buget alocate secţiunilor orăşeneşti de gospodărie pentru salubritate. Buna gospodărire a acestor sume se reflectă în aspectul din ce în ce mai plăcut al oraşelor, îndeosebi în ceea ce priveşte curăţenia. La acest capitol putem evidenţia Comitetele executive ale Sfaturilor populare Satu Mare, Vişeu şi altele. Nu acelaşi lucru îl putem spune însă despre cel din Sighet. Deşi aici s-au făcut multe lucruri frumoase, unele acţiuni au fost lăsate la jumătate. Centrul oraşului, bunăoară, e curat, frumos, dar multe din străzile laterale nu reflectă aceeaşi preocupare din partea gospodarilor locali. O altă problemă, strîns legată de ridicarea nivelului de deservire într-un oraş modern — şi de care ne ocupăm mai mult decît în trecut — este buna organizare a activităţii magazinelor, pieţelor, restaurantelor, hotelurilor etc. Putem spune că, în această privinţă, munca se desfăşoară în toate oraşele regiunii Maramureş la un nivel tot mai corespunzător cerinţelor. Volumul desfacerilor de mărfuri — prin comerţul socialist — realizat în 1962 reprezintă o creştere de aproape 50 la sută faţă de anul 1959, în primele 5 luni ale anului curent valoarea mărfurilor desfăcute în regiunea Maramureş a depăşit cu aproximativ 100 milioane de lei valoarea din perioada corespunzătoare a anului 1962. A continuat, cu intensitate, ritmul construcţiilor, al amenajărilor şi modernizărilor de magazine. In afara fondurilor centralizate, comitetul executiv regional a aprobat utilizarea unei sume de aproape 2 milioane de lei din beneficiile peste plan pentru crearea de noi spaţii comerciale. In urma acestor măsuri, la Baia Sprie, Satu Mare şi Baia Mare, în centrele muncitoreşti Nistru şi Cavnic s-au deschis 45 de unităţi noi, în regiune au fost amenajate şi modernizate aproape 100 de magazine. Pentru a veni în întîmpinarea nevoilor cetăţenilor, precum şi pentru a cunoaşte părerile lor despre activitatea comercială, sfaturile populare orăşeneşti din regiune au organizat în ultima vreme 82 de consfătuiri cu consumatorii — dintre care multe chiar în marile uzine şi întreprinderi — şi numeroase expoziţii cu vînzare. Comitetul executiv al sfatului popular regional urmăreşte, în continuare, desfăşurarea întrecerii, atingerea obiectivelor stabilite pentru anul acesta, în planurile de acţiune — adoptate în sesiunile sfaturilor populare orăşeneşti — sunt prevăzute o serie de noi lucrări menite să ridice continuu nivelul de gospodărire a oraşelor, să le facă din ce în ce mai frumoase. Oraşul Baia Mare a primit, în 1958, premiul 1 pentru cele mai bune rezultate înregistrate în întrecerea dintre oraşele ţării. Am primit, cu acest prilej, utilaje pentru întreţinerea curăţeniei oraşului, în valoare de 500 000 de lei, ceea ce a constituit un puternic stimulent pentru sfatul popular, ca şi pentru cetăţenii oraşului. Cu toţii ne străduim să folosim cît mai bine condiţiile create şi experienţa dobândită pentru înfăptuirea tuturor obiectivelor propuse. GHEORGHE POP preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Maramureș SCÎNTEIA Pe ecranele cinematografelor Colegii Tema drumului pe care păşeşte în viaţă tînăra generaţie a constructorilor comunismului, problemele formării ei în spiritul înaltelor principii ale eticii comuniste revin adesea în preocupările cineaştilor sovietici, exprimată într-o diversitate de modalităţi. Este suficient să ne amintim, de exemplu, filmul „Fetele“ sau, dintre producţiile mai recente, „Şapte dădace", care abordau cu mijloacele comediei o seamă de aspecte ale educării tineretului. Aceste probleme şi-au găsit şi o altă tratare, într-o tonalitate lirică, mai gravă, mai intens dramatică, de pildă, în filmul „Salut viaţă !“ al experimentatului regizor A. Zaihi sau în „Colegii“ realizat de A. Saharov. Eroii acţiunii sunt trei tineri absolvenţi ai facultăţii de medicină din Leningrad, colegi nedespărţiţi, pe care îi leagă, în pofida deosebirilor evidente de temperament, o caldă şi trainică prietenie. Cu aerul lui timid şi liniştit, cu privirile aparent şterse în spatele ochelarilor, Saşa Zelenin — întruchipat cu o mare sinceritate şi putere de dăruire de către Vasili Livanov, cunoscut din filmul „Muzicantul orb" — ni se dezvăluie însufleţit de o rară pasiune pentru misiunea sa de medic. In îndepărtatul sat Kruglogorie, unde a fost repartizat, el se consacră muncii, modest şi tenace, dovedind maturitate şi un simţ de răspundere exemplar. Aleksei Maximov (ale cărui trăsături de caracter sunt reliefate viguros de interpretarea sigură şi plină de dezinvoltură a lui Vasili Lanovoi, neuitatul Pavel Korceaghin) se va comporta ca un om serios şi integru, cu toate că iniţial lasă impresia că înclină spre o viaţă uşoară fără bătaie de cap. Mai palid conturat este veselul Vladislav Karpov (rol jucat cu vervă de O. Anofriev, fără a putea depăși însă limitele determinate de scenariu). Alături de cei trei, figura luminoasă a infirmierei Daşa (prin care se impune, cu farmecul ei calm, actriţa Tamara Siomina, interpreta Katiei Maslova din filmul „învierea”) vine să completeze imaginea pe care filmul „Colegii” ne-o dă despre profilul spiritual al tinerei generaţii de oameni sovietici. Fizionomia morală a acestor tineri se defineşte în film şi în contactul cu reprezentanţi ai vechii generaţii ca, de pildă, bătrînul medic comunist Dampfer — care îl ajută pe Maximov să-şi depăşească frămîntările — sau ca Egorov, un neobosit activist, invalid din ultimul război mondial. Intr-un fel, regizorul Aleksei Saharov a urmărit o dezbatere privind relaţiile dintre aceste două generaţii, care participă umăr la umăr la construcţia desfăşurată a comunismului. Filmul are ritm, prospeţime, şi îmbină armonios umorul cu o tendinţă meditativă, gravă. Nu toate momentele sunt însă în egală măsură antrenante. O mai mare concentrare epică ar fi înlesnit îmbogăţirea atmosferei cu detalii sugestive. Dar pentru realele sale calităţi, pentru tinereţea şi optimismul de care e pătruns, filmul „Colegii“ este primit cu căldură de spectatori. Dracul şi cele zece porunci „Dracul şi cele zece porunci“ este un film-scheci. Realizatorul francez Julien Duvivier este socotit un specialist al acestui gen, care reuneşte o suită de schiţe cinematografice legate între ele de un pretext dramatic : un carnet de bal din tinereţe regăsit, un frac care trece de la un personaj la altul sau, cum este cazul de astădată, diavolul care se străduieşte din răsputeri să saboteze îndeplinirea celor zece porunci. Istorisite cu spirit, povestirile cinematografice devin — mai mult poate decît în intenţie, uneori — satire ale unor racile sociale. Vizita „bunului dumnezeu“ în casa în care doi bătrîni îşi duc traiul greu, prilejuieşte rostirea unor gînduri amare : bătrîna refuză „minunea“ pe care dumnezeu se oferă să o facă readucînd-o la tinereţe, deoarece o singură viaţă mizeră i se pare de-ajuns. încurcătura nostimă a preţioasei bijuterii—pentru care o femeie frumoasă îşi înşeală soţul, fără ca totuşi s-o poată obţine — este totodată plină de ironie la adresa moravurilor societăţii burgheze. O povestire tragică, interpretată admirabil de Charles Aznavour, aruncă o lumină asupra unei lumi în care bogaţi traficanţi de stupefiante se joacă cu viaţa oamenilor, trimiţînd fetele la prostituţie, răspîndind viciu şi moarte... Schiţele sînt inegale. Adeseori rîsul în cascadă este oprit de secvenţe lungite. In unele povestiri nu este exploatat filonul umoristic (aşa e cazul întîmplării cu dumnezeu — Ferandel), în altele întîmplarea e amplificată artificial şi completată cu explicaţii de prisos (povestea fiului care-şi caută mama). O distribuţie strălucită este însă chemată să mascheze insuficienţele scenariului şi ne permite să asistăm la o adevărată paradă a vedetelor: Franţoise Arnoul, Charles Aznavour, Jean Claude Brialy, Danielle Darrieux, Alain Delon, Claude Dauphin, Mel Ferrer, Fernandel, Louis de Funés, Micheline Presle, Michel Simon, Lino Ventura, George Wilson... Deşi tributar cerinţelor comerciale, filmul lui Duvivier este amuzant. Iar diavolul care pune la cale mişelii te face să te gîndeşti nu la vechea legendă biblică, ci la tarele organice ale societăţii în care trăiesc personajele filmului. C. POENARU Din activitatea brigăzilor ştiinţifice Brigăzile ştiinţifice din raionul Călăraşi, alcătuite din medici, profesori, ingineri, jurişti şi alţi intelectuali, desfăşoară o bogată activitate. De curînd, două brigăzi ştiinţifice, una condusă de dr. Ecaterina Stamate şi alta condusă de prof. Victor Panait, au vizitat comunele Ştefan Vodă şi Cacameanca. Membrii brigăzilor au răspuns la o serie de întrebări pe teme actuale din agricultură despre ultimele descoperiri făcute de savanţii sovietici în Antarctica, despre Piaţa comună etc. (De la Mihai Paul, coresp. voluntar). Seară literar—artistică TIRGU MUREŞ.—Filiala din Tîrgu Mureş a Uniunii Scriitorilor, în colaborare cu cenaclul literar local „Liviu Rebreanu“, a organizat în noua sală studio a Institutului de teatru o seară literar-artistică. în cadrul acestei manifestări tinerii membri ai cenaclului au citit din lucrările lor. De asemenea, au citit din lucrările lor prozatorii Al. I. Ghika, Kovács György, Pop Simion, D. R. Popescu şi poeţii Létay Lajos şi N. Stoianu. Nr. SSÎ& Filme noi în Capitala Lumină de iulie — producţie a studioului cinematografic „Bucureşti“. Scenariul: Fănuş Neagu, Vintilă Omaru. Regia : Gheorghe Nagy. In rolurile principale : George Caboreanu, Gr. Vasiliu Birlic, Marcel Anghelescu, Colea Răutu, Titus Lapteş, Emilia Costa, George Mottoi, Mircea Cosma, Aurel Cioranu, Margareta Pogonat. Acţiunea se petrece într-o gospodărie colectivă dintr-un sat de cîmpie. Cei doi care au furat luna — producţie a studiourilor din R. P. Polonă. Scenariul: Jan Brzechwa, după romanul lui Kornél Makuszynski. Regia : Jan Batory. Filmul, în care elementele reale se îmbină cu cele fantastice, redă aventurile a doi fraţi gemeni care, crezînd că luna e de aur, au hotărît s-o fure şi să o vîndă... Pe urmele bandei — producţie a studiourilor „Defa'l-Berlin Regia: Richard Groschopp. Construit în gen poliţist, filmul ridică probleme privind educaţia tineretului. Tu eşti minunată o producţie a studiourilor din R. F. Germană. Regia : Paul Martin. Este un film muzical avînd în rolul principal pe cunoscuta cîntăreaţă de muzică uşoară Caterina Valente. Scenă din filmul „Cei doi care au furat luna“. Agendă imiginala Miercuri, 19 iunie, ora 20, în sala mică a Palatului R. P. Romíno va avea loc un recital de violoncel susţinut de Peter Sopov. La pian : Alexandru Hrisanide. In program : Sonata în sol minor de I. S. Bach ; Două piese de concert de Ludovic Feldmann (primă audiţie) ; Sonata nr. 1 în do minor op. 32 de Saint Saëns. In continuare, recital de arii şi lieduri de Provenzale, Ceşti, Steffani, Cesarini, Rameau, Lulli, Liviu Glodeanu, Dan Constantinescu, Anatol Vieru, în interpretarea sopranei Maria Parota. La pian : Suzana Szörény. La flaut : Victoria Roman. Joi, 20 iunie, ora 20, orchestra de studio a Radioteleviziunii dirijată de Ion Dracea va prezenta în studioul din str. Al. Popov nr. 62—64 un concert simfonic popular, în program : Simfonia în re major de Luigi Boccherini ; Concertul în mi minor pentru vioară și orchestră de Felix Mendelssohn Bartholdy (Solistă : Cornelia Bronzetti) ; Suita I-a de Cornel Trăilescu ; Muzică din operele ,,Rusalka“ de Dargomîrski, „Oberon’’ de Weber, ,,Trubadurul“ de Verdi, „Tannhäuser“ de Wagner (Solişti Ioana Nicola-Ştirbei şi Petre Ştefănescu-Goangă) ; Uvertura „Carnavalul roman“ de Berlioz. Vineri, 21 iunie, ora 20, în sala mică a Palatului R. P. Romíno va avea loc un concert de muzică de cameră. Vor interpreta : Valentin Gheorghiu, Ștefan Gheorghiu, Radu Aldulescu, în program : Trio nr. 4 în si bemol major de Beethoven ; Trio în re minor de Arenski , Trio în la major de Valentin Gheorghiu. Sîmbătă, 22 iunie, ora 20 şi duminică 23 iunie, ora 11 la Ateneul R. P. Române vor avea loc doua concerte ale orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, în program : Rapsodia Il-a de Paul Constantinescu . Concertul pentru vioară şi orchestră nr. 1 în re maior de Paganini (solist Ion Voicu) , Simfonia a IV-a de Brahms. Concerte în centre muncitoreşti între 18 şi 24 iunie orchestra ,,Barbu Lăutaru“ dirijată de Ionel Budişteanu va prezenta mai multe concerte de muzică populară la Calan, Hunedoara, Cugir, Blaj, Tîrnăveni şi Copşa Mică. Soliştii concertelor vor fi Angela Moldovan, Ana Ispas, Ion Cristoreanu şi Vlad Dionisie. cSmkv,cinematografe) TEATRE : Teatrul de Operă și Balet al R. P. Române : Recital de canto și balet — (orele 19,30). Teatrul „C. I. Nottara“ (Parcul Herăstrău) : Pygmalion — (orele 20). Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (bd. Schitu Măgureanu nr. 1 — Spectacolul Teatrului de stat Brăila): Oceanul — (orele 19,30). CINEMATOGRAFE : Tu eşti minunată : Sala Palatului R. P. Romane (orele 17 — seria de bilete 792), Patria (bd. Magheru 12—14) Bucureşti (bd. 6 Martie 6), 1 Mai (bd. 1 Mai 322), Gh. Doja (cal. Griviţei 80), Ştefan celMare (şos. Ştefan cel Mare— colţ cu strada Lizeanu), G. Coşbuc (piaţa G. Coşbuc 1), Grădina Progresul (str. Ion Vidu nr. 5), Stadionul Giuleşti (şos. Cotuleşti), Grădina 13 Septembrie (str. Doamnei 9), Arenele Libertăţii (str. 11 Iunie). Lumină de iulie : Republica (spectacol de gală la orele 21,15), Lumina (bd. 6 Martie 12), Libertăţii (str. 11 Iunie 75), Giuleşti (şos. Giuleşti). Plaja : Luceafărul (Cal. Rahovei 118). Dracul şi cele 10 porunci — cinemascop : Sala Palatului R.P. Române (orele 21 — seria de bilete 769), Republica (bd. Magheru 2), Elena Pavel (bd. 6 Martie 14), 23 August (bd. Dimitrov 118), Alex. Sahia (cal. Văcăreşti 21), Griviţa (cal. Griviţei — podul Basarab), Patinoarul 23 August, Stadionul Dinamo (şos. Ştefan cel Mare). Noua prietenă a tatii: rulează la cinematografele Magheru (bd. Magheru 29), Victoria (bd. 6 Martie 7), 8 Martie (str Buzeşti 9—11), Flacăra (cal. Dudeşti 22). Pe urmele bandei : rulează la cinematografele V. Alecsandri (str. Grigorescu 24), I. C. Frimu (bd. 6 Martie 16), Mioriţa (cal. Moşilor 127). Raidul vărgat: rulează la cinematografele Tineretului (cal. Victoriei 48), T. Vladimirescu (cal. Dudeşti 97). Colegii : Central (bd. 6 Martie 2), Arta (cal. Călăraşi 153). Cere omuşki : Moşilor (cal. Moşilor 222), Volga (şos. Ilie Pintilie 61). Program special pentru copii — dimineaţa la cinematograful 13 Septembrie (str. Doamnei 9). Magistratul — după amiază : 13 Septembrie (str Doamnei 9). Aşa a fost Moscova — Antarctica — Primăvara obişnuită Timpuri Noi (bd. 6 Martie 18). Divorţ italian : rulează la cinematograful Maxim Gorki (str. 13 Decembrie 5—7), Căpitanul Fraccisse — cinemascop , înfrăţirea între popoare (bd. Bucureştii- Noi), V Roaită (bd. 1 Mai 57), Floreaca (str. I. S. B.eh 2), Haiducii din Rio Friol Unirea (bd. 1 Mai 143). Mda regească rulează la cinematografele Cultural (piaţa Ilie Pintilie 2), B. Delavrancea (bd. Libertăţii 70—72). Noaptea pe autostradă. rulează la cinematografele Alex. Popov (cal. Griviţei 137), G. Bacovia (şos. Giurgiului 3). Tinereţea lui Maiakovski : rulează la cinematograful C-tin David (şos. Crîngaşi 42). Lanterna cu amintiri: Munca (şos. Mihai Bravu 221). Tinerii — cinemascop : Popular (str. Mătăsari 31), Grădina T. Vladimirescu (calea Dudeşti). Pînă mîine : 16 Februarie (bd. 30 Decembrie 89), 30 Decembrie (cal. Ferentari 86). Cerul n-are gratii ! M. Eminescu (str. M. Eminescu 127), Drumul Serii (str. Drumul Serii SQ) Dă-i înainte fără grijă : rulează la cinematograful Ilie Pintilie (şos. Colentina 84), o viaţă : rulează la cinematograful Olga Bancic (cal. 13 Septembrie 198). Bunica Srbella , rulează la cinematograful Aurel Vlaicu (şos. Cotroceni 9). Fata cu ulciorul : Grădina 23 August (bd. Dimitrov 118). TELEVIZIUNE : Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii 1915 — Ştiinţă şi tehnică pentru tineretul şcolar. 19,45 — Filmul „Moartea în insula de zahăr“. 21,20 — Concert susţinut de „Orchestra de cameră a medicilor“. 21,15 — Telesport. In încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic , CUM VA FI VREMEA? Ieri în ţară . In cursul zilei vremea s-a menţinut în general călduroasă şi instabilă, cu cerul mai mult noros. Ploi sub formă de averse, însoţite de descărcări electrice au căzut în toate regiunile ţării, vîntul a suflat slab, pînă la potrivit din vest şi nord-vest. Temperatura aerului la ora 14 era cuprinsă între 14 grade la Bistriţa şi10 de grade la Medgidia Iţîrşova şi Adamclisi. In Bucureşti ■ Vremea s-a menţinut călduroasă şi instabilă. Cerul a fost mai mult noros şi au căzut averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul a suflat slab, pînă la potrivit din vest. Temperatura maximă a atins 28 de grade. Timpul probabil pentru zilele de 18, 11 şi 20 iunie. In ţară . Vreme uşor instabilă, cu cerul schimbător. Vor cădea ploi sub formă de averse, mai ales dupăamiaza. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura uşor variabilă Minimele vor fi cuprinse intre 8 şi 18 grade, iar maximele între 19 şi 29 grade. In Bucureşti. Vreme uşor instabilă, cu cerul schimbător. După-amiaza vor cădea averse de ploaie. Vint slab pină la potrivit. Tempenratura uşor variabilă.