Scînteia, iulie 1963 (Anul 32, nr. 5941-5970)
1963-07-02 / nr. 5941
Cursurile de perfecţionare a profesorilor care predau „Agricultura“ Astăzi se deschid cursurile de perfecţionare pentru cele circa 7000 de cadre didactice care predau obiectul „Agricultura“ în şcolile de opt ani de la sate. După cum se ştie, acest nou obiect, introdus în planul de învăţămînt al claselor V-VII în anul şcolar recent încheiat, este menit să prezinte elevilor — colectiviştii de mîine — bazele ştiinţifice ale producţiei agricole, să le formeze deprinderile de muncă necesare viitorului lucrător în agricultură. Cadrelor didactice le revine sarcina importantă de a transmite tineretului şcolar noţiunile necesare unor oameni chemaţi să aplice metodele agrotehnice înaintate, să contribuie cu pricepere la avîntul agriculturii socialiste. Cursurile de perfecţionare fac parte dintr-un complex de măsuri stabilit de Ministerul învăţămîntului pentru a ajuta cadrele didactice să-şi îmbogăţească cunoştinţele de specialitate, să-şi perfecţioneze metodele de predare. Vara trecută acestea au studiat agrofitotehnia, iar în prezent vor aprofunda probleme de zootehnie. Cursurile, organizate pe regiuni între 2—26 iulie, sunt alcătuite din expuneri, lucrări practice şi seminarii menite să înlesnească profesorilor aprofundarea problemelor din programa şcolară. Ele sunt conduse de cadre didactice din învăţămîntul superior agricol, iar expunerile şi lucrările practice vor fi prezentate şi conduse — în cea mai mare parte — de specialişti din agricultură care vor trata teme privind bazele creşterii şi ameliorării animalelor, alimentaţia animalelor domestice, zooigiena, zootehnia specială, în cele mai multe regiuni, sub îndrumarea comitetelor regionale de partid, secţiile de învăţămînt ale sfaturilor populare, institutele de perfecţionare a cadrelor didactice s-au ocupat, din vreme, cu toată grija de buna organizare a acestor cursuri. Bunăoară, în regiunea Argeş pentru desfăşurarea cursurilor a fost ales localul şcolii pedagogice din Cîmpulung Muscel, avîndu-se în vedere faptul că în apropiere sunt gospodării agricole de stat şi gospodării agricole colective cu sectoare zootehnice bine organizate, unde cadrele didactice vor putea efectua lucrări practice. Pentru ca lecţiile, seminariile şi lucrările practice să fie cît mai accesibile şi folositoare participanţilor, a fost pregătit un bogat şi variat material didactic: planşe, mulaje, diafilme şi diapozitive, precum şi filme didactice despre creşterea animalelor şi păsărilor. Asemănător au fost organizate cursurile în regiunea Bucureşti — la Institutul agronomic „N. Bălcescu“, în regiunea Mureş-Autonomă Maghiară — la Centrul şcolar agricol din Tg. Mureş etc. Experienţa organizării şi desfăşurării cursurilor din vara trecută a demonstrat că sunt mai temeinic însuşite şi aprofundate acele teme la care expunerea teoretică este îmbogăţită cu aplicaţii practice, lucrări de laborator sau pe terenuri experimentale. De aceea, conducătorii cursurilor de perfecţionare, specialiştii care vor ţine lecţii sunt chemaţi să dea o atenţie deosebită aspectului practic al problemelor expuse, să-i ajute concret pe profesori să se familiarizeze în tot mai mare măsură cu tehnica organizării lucrărilor agricole. în acest scop, este util să capete o largă extindere, pe lîngă aplicaţiile de laborator, lecţiile demonstrative în unităţile agricole socialiste etc., ca profesorii să primească un sprijin cît mai eficient în organizarea şi îndrumarea practicii agricole a elevilor. Deosebit de importantă este şi partea din programa cursurilor consacrată problemelor de metodica predării obiectului „Agricultura". Sub îndrumarea unor pedagogi cu experienţă, cursanţii au prilejul să studieze în profunzime programa şcolară a cursului „creşterea animalelor domestice“, planificarea materiei la clasa a Vil-a, raportul între lecţiile teoretice şi cele practice. Pentru a se asigura un nivel de predare tot mai ridicat la lecţiile de agricultură, este bine să fie temeinic lămurite şi însuşite de cursanţi problemele referitoare la tipurile de lecţii folosite în predarea acestui curs, structura lor, pregătirea concretă a profesorului pentru fiecare lecţie, specificul şi formele de organizare a practicii în fermele zootehnice, îndrumarea şi controlul activităţii elevilor, îndatoririle comitetelor executive, ale secţiilor de învăţămînt ale sfaturilor populare regionale nu se termină odată cu deschiderea cursurilor şi crearea condiţiilor materiale necesare funcţionării lor. Ele trebuie să asigure parcurgerea integrală a programei cursurilor, să organizeze exemplar lucrările practice, deplasarea cursanţilor la cele mai bune unităţi agricole socialiste pentru cunoaşterea experienţei înaintate în creşterea şi îngrijirea animalelor. Consiliul Superior al Agriculturii, Consiliile agricole regionale sunt chemate să sprijine această activitate importantă de pregătire a cadrelor pentru predarea agriculturii, recomandînd celor mai buni specialişti din agricultură să prezinte expuneri documentate, să evidenţieze rezultatele concrete, experienţa bună a unităţilor socialiste în creşterea animalelor. Comitetele regionale de partid, veghind la buna desfăşurare a acestor cursuri, la folosirea intensă a condiţiilor puse la dispoziţie — laboratoare, staţiuni experimentale, cadre de specialişti—vor sprijini temeinica pregătire a profesorilor de agricultură, a acelora care formează — la rîndul lor — pe colectiviştii de mîine. Era prin 1959. La Combinatul chimico , metalurgic şi la Uzina „1 Mai” din Baia Mare se punea problema sporirii volumului producţiei, îndeosebi pe calea creşterii productivităţii muncii. Cum ambele unităţi — prin natura procesului de producţie — contribuiau la realizarea aceloraşi produse şi chiar îşi furnizau reciproc o serie de semifabricate, era necesară o mai strînsă colaborare între ele. „Dacă ne-am sprijini reciproc în rezolvarea unor probleme ale producţiei, am avea şi unii şi alţii de cîştigat!” — şi-au spus tovarăşii din cele două uzine. Aşa s-au pus bazele unei intense colaborări între cele două colective. De atunci au trecut cîţiva ani. Roadele acestei colaborări, ca între adevăraţi vecini, s-au oglindit în numeroase schimburi de experienţă, în ajutorul reciproc acordat — ceea ce a avut un rol pozitiv în sporirea volumului de producţie în ambele întreprinderi. Redăm cîteva aspecte ale acestei rodnice colaborări care s-a intensificat în ultima vreme. Cuptorul nu s-a blocat Prin luna aprilie din acest an, unul din cuptoarele de la „1 Mai’’ era în pericol de a se bloca. Căutările au rămas fără rezultat. Cuptorul nu se redresa şi asta influenţa asupra producţiei. Comitetul de partid a format atunci un colectiv de ingineri şi tehnicieni din uzină, topitori cu o înaltă calificare. S-a cerut sprijin şi inginerului şef de la combinatul chimicometalurgic, Dumitru Leaua. El a venit în uzină şi, împreună cu membrii colectivului, a studiat defecţiunea timp de cîteva zile. Cînd a găsit „hiba”, a propus măsuri: alimentarea aerului în cuptor să se facă prin intermediul unei conducte comune şi nu prin conducte separate de la două suflante, cum se făcea pînă atunci. Propunerea a fost acceptată, iar probele ulterioare i-au dovedit eficienţa. Pentru redresarea cuptorului, colectivul — în care a fost cooptat şi inginerul Leana — a mai propus şi alte măsuri: cocsul să se şarjeze numai în mărimi corespunzătoare ; să se readucă în stare de funcţionare cele 13 guri de vînt înfundate; materialele ce intră în componenţa şarjei să aibă o granulaţie corespunzătoare, iar apa necesară răcirii să fie de minimum 50—60 grade Celsius. Transpuse în practică, măsurile de mai sus au dus la evitarea blocării. Treptat, cuptorul a început să se redreseze. Printre cei care vin zilnic să observe mersul agregatului se numără și „vecinul”, inginerul Leana, deși treburile lui la combinat îi cer destul timp. Cînd îl zăresc, topitorii îi string mina zîmbind. De la 36 la 10 ore Există în industria chimico-metalurgică o operaţie pe care specialiştii au denumit-o rafinare. Ea nu are nimic comun cu rafinarea din ramura petrolieră dar, într-un fel, lucrurile se aseamănă. Este vorba de eliminarea impurităţilor din baia de metal în prima etapă a prelucrării minereului. Pînă nu de mult, cantităţile de minereu se introduceau în baia metalică — la faza denumită simbolic „dezargintare” — în trei etape. Un proces anevoios în care, pentru culegerea scoarţelor formate în timpul topirii, erau necesare nu mai puţin de 36 de ore. Fireşte, rafinorii nu s-au împăcat cu acest proces tehnologic, dar pînă au găsit unul nou a trecut timp. Şi cei care l-au descoperit au fost tovarăşii de la „1 Mai”. Modificînd procesul de topire, rafinorii din această uzină au reuşit să scurteze ciclul de producţie la 12—14 ore. Succesul a fost viu comentat. Mai ales la combinat, unde se făcuseră zeci de încercări în acest scop. Cînd au văzut însă că cei de la „1 Mai” le-o iau înainte, nu au mai stat pe gînduri. Au trimis acolo toţi şefii de echipă care lucrau la rafinare. Timp de cîteva zile, Ion Foriş, Francisc Vaszila, Samoilă Szabó şi alţii au „asistat” la efectuarea mai multor operaţii de rafinare după noua metodă denumită acum „dezargintare rapidă“. Au întrebat, şi-au notat totul. Gazdele au fost primitoare, au pus la dispoziţie documentaţia, le-au dat toate explicaţiile. întorşi în combinat, ei au pus imediat în aplicare cele văzute. Nu s-au oprit însă numai la aut. Printr-o reglare mai corectă a temperaturilor optime, au „obligat” scoarţa să se formeze într-un timp şi mai scurt. Astăzi, procesul de rafinare la combinatul chimico-metalurgic durează numai 10 ore. Ca urmare, volumul producţiei în această secţie a crescut faţă de anii 1960—1961 cu peste 100 la sută, băile de metal au fost mult mai puţin solicitate termic. Ce va fi mai tîrziu ? Greu de spus! De pe acum la Uzina „1 Mai” se „coace” ceva. Intervin comuniştii Ne aflăm în secţia de acid sulfuric a Uzinelor „1 Mai”. La comitetul de partid ni s-a spus că pînă nu de mult, în uzină, s-au întîmpinat greutăţi în legătură cu operaţia denumită recirculaţia acidului. Din cauza deselor defecţiuni la pompele care asigurau această operaţie, procesul de recirculare a acidului suferea aproape zilnic întreruperi, în ultimul timp defecţiunile sporeau. Cauzele lor nu le găsea nimeni. Meseriaşi buni care să le înlăture existau. Lipsea însă un om priceput, un specialist care să cunoască „pulsul” acestor pompe, a căror turaţie pe minut depăşea cifra de 3 000. Comuniştii din secţie au mers într-o zi la comitetul de partid şi au propus să fie ajutaţi de cei de la combinat, care au specialişti. Propunerea a fost binevenită. La scurt timp, cele două organizaţii de partid au ajuns la o înţelegere. De la combinat a fost trimis la Uzina „1 Mai” comunistul Anton Cosma. El a studiat aici sistemul de funcţionare a pompelor şi, văzînd despre ce este vorba, a spus: „Rămîn să vă ajut”. Oamenii l-au primit cu bucurie. Anton Cosma şi-a pus toată priceperea în sprijinul noului colectiv, al secţiei în care lucra. Defecţiunile sînt astăzi tot mai rare, recirculaţia acidului nu mai suferă întreruperi. Dacă-l întrebi vreodată de vrea să se întoarcă dincolo, la vecini, îţi răspunde: „Mă simt tot atit de bine şi aici...”. Hi Am citat doar cîteva exemple dintre multele existente. între cele două colective de întreprinderi s-au statornicit relaţii de colaborare şi ajutor reciproc tot mai strînse. Ceea ce se rezolvă într-o uzină nu constituie un „secret” pentru cealaltă. Şi e firesc să fie aşa! în industria noastră socialistă schimbul de experienţă şi întrajutorarea tovărăşească între întreprinderi se practică pe scară tot mai largă în folosul tuturor. IOAN VLANGA coresp. „Scînteii“ INTREVECINI Cum colaborează două uzine din Baia Mare in rezolvarea problemelor de producţie PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA Anul XXXII Nr. 5941 Mărfi 2 iulie 1963 4 PAGINI — 20 BANI ACTOAUTATIA O NOUA GURA DE MINA La 1 iulie, în bazinul carbonifer Schitu Goleşti a fost dată în exploatare o nouă gură de mină, din care au şi fost extrase primele cantităţi de cărbune energetic. Este a doua exploatare deschisă în bazinul carbonifer Schitu Goleşti în cursul acestui an. (Agerpres) FESTIVALUL FILMULUI PE LITORAL CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). Ieri seară, la cinematograful cu ecran panoramic din Constanţa a fost prezentat în avanpremieră filmul „Codin“, coproducţie româno-franceză, premiat la Festivalul filmului de la Cannes. In aceeaşi seară filmul a fost prezentat şi la grădina de vară „Albatros“ de la Mamaia. Cu aceasta se inaugurează festivalul filmului pe litoral. In cadrul festivalului se vor prezenta filme romîneşti în toate staţiunile. PRIMA PROMOŢIE Zilele trecute, 50 de studenţi au absolvit Facultatea de educaţie fizică de la Institutul Pedagogic de 3 ani din Iaşi. Aceasta este prima promoţie de absolvenţi ai acestei facultăţi. în curînd, noii absolvenţi vor fi repartizaţi în şcolile de 8 ani din regiunile ţării. CLACSONATUL INTERZIS ! Incepînd de la 1 iulie, la Constanţa şi în staţiunile de pe litoral a intrat în vigoare decizia Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Constanţa, prin care se interzice clacsonatul autovehiculelor atit ziua cît şi noaptea. Semnalizarea prin clacson a fost interzisă şi la Sinaia. Organele de miliţie şi sfatul popular orăşenesc au luat măsuri pentru ca această hotărîre să fie cunoscută prin afişarea deciziei de interdicţie a clacsonatului, montarea de plăci avertizoare etc. EXPOZIŢIE COMEMORATIVA IAŞI (red. ziarului „Flacăra Iaşului“). Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la moartea lui Ştefan Dumitrescu, la Muzeul de artă din cadrul Palatului Culturii din Iaşi a fost amenajată o expoziţie comemorativă cuprinzînd lucrări reprezentative ale creaţiei pictorului. Deschiderea expoziţiei comemorative a avut loc duminică dimineaţă, în prezenţa unui numeros public. SCHIMB DE EXPERIENTA INTRE TINERELE CONDEIE CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). — La casa regională a creaţiei populare Oltenia a avut loc de curînd un schimb de experienţă între cercurile literare din cuprinsul regiunii, la care au luat parte secretari şi membri ai birourilor de conducere a cercurilor, tineri poeţi şi prozatori. Au fost prezentate numeroase lucrări, creaţii recente ale membrilor cercurilor literare, s-au purtat discuţii pe marginea acestor lucrări, precum şi despre metodele de îndrumare a muncii de creaţie a tinerilor condeieri. ÎN EDITURA POLITICA a apărut: V. I. LENIN — Opere complete vol. 17 Volumul cuprinde lucrările scrise de V. I. Lenin în perioada martie 1908 — iunie 1909. E VREMEA SECATO S UU |! Sa recoltăm la ----- şi fără pierderi! ----~ De trei zile mecanizatorii gospodăriei de stat din comuna Mircea Vodă, raionul Făurei, regiunea Galaţi, au intrat cu combinele în cele 2 364 hectare cu grîu. In fotografia de sus : Combina condusă de Vasile Panţîru. În fotografia de jos : Inginerul agronom Ilie Neagu împreună cu brigadierul Constantin Sima, verificînd calitatea arăturilor de vară. foto : N. Scarlet În lanurile pîrguite ORADEA (coresp. „Scînteii“). — Și în raionul Criș a început una din cele mai importante lucrări agricole: strîngerea recoltei de cereale. Pe preşedinţii gospodăriilor colective şi inginerii agronomi din aceste unităţi îi găseşti în aceste zile în lanuri, dînd îndrumări practice colectiviştilor şi mecanizatorilor asupra ceea ce au de făcut. Indicaţia consiliului agricol raional a fost de a nu aştepta coacerea tuturor lanurilor, ci să se treacă la recoltat pe acele parcele în care grinele s-au pîrguit. Procedînd astfel, colectiviştii din Grăniceri au şi recoltat 75 hectare cu grîu, cei din Olari 30 hectare cu grîu, din Zerind 35 hectare, din Satul Nou 18 hectare. La gospodăria agricolă colectivă „Viaţă Nouă“ din Sîntana, cele 6 brigăzi de cîmp sînt pe terminate cu strînsul celor 100 hectare cu orz şi au trecut la recoltatul griului. în fruntea întrecerii se află brigada a 5-a, condusă de comunistul Marţian Negrea, care a recoltat cele mai mari suprafeţe de cereale. Şi în raioanele Salonta, Marghita şi Oradea, recoltatul cerealelor se află în plină desfăşurare. Cu toate forţele disponibile TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). In regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, timpul fiind mai răcoros, cerealele se coc mai tîrziu. In multe locuri însă ele au şi dat în pîrg iar colectiviştii şi lucrătorii din G.A.S. au ieşit la seceriş. Zilele trecute, colectiviştii din Nazna au început primii din regiune secerişul orzului de toamnă. Pentru ca recoltatul cerealelor să se facă la timp, consiliul de conducere al gospodăriei s-a străduit ca lucrările de întreţinere a culturilor să fie organizate în aşa fel încît, de îndată ce va sosi vremea secerişului, toate forţele disponibile să fie concentrate la această muncă. Cu ajutorul celor 3 combine ale S.M.T. Tg. Mureş, recoltatul păioaselor va putea fi terminat într-un timp scurt. ★ PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii"). — în toate unităţile agricole din regiunea Ploieşti se lucrează intens la recoltat. Pînă acum s-au şi recoltat peste 2 000 ha din cele 6 270 ha cultivate cu orz. în unităţile trustului regional Gostat această lucrare s-a făcut pe mai bine de 50 la sută din suprafeţe, fruntaşe fiind gospodăriile de stat Tirgşoru Vechi, Movila Vulpii, Băicoi. în ultimele două zile, în numeroase gospodării agricole colective din regiune a început şi secerişul griului. Numai într-o singură zi colectiviştii din Ştiubeiu, raionul Rm. Sărat, au secerat 40 hectare cu grîu. Suprafeţe însemnate cu grîu au reeditat şi colectiviştii din Costeşti, raionul Buzău. .. -X-.. „ - . Planul îndeplinit la toţi indicatorii Printre întreprinderile din regiunea Braşov care îşi realizează planul de producţie în mod ritmic şi la toţi indicatorii se află şi uzinele „Rulmentul“, înzestrată cu maşini şi utilaje moderne, de mare randament, această întreprindere şi-a organizat producţia în flux tehnologic raţional, a aplicat metode tehnologice înaintate la forjarea şi prelucrarea rulmenţilor. Colectivul uzinelor acordă o mare atenţie realizării planului de măsuri tehnico-organizatorice. Colectivul întreprinderii a realizat, pe primul semestru, 10 000 rulmenţi peste plan, şi-a depăşit sarcina de creştere a productivităţii muncii şi a obţinut economii, prin reducerea consumurilor specifice, în valoare de 720 000 lei. Pentru împodobirea oraşele, în ultimii ani, numeroşi artişti plastici, maeştri consacraţi sau tineri creatori îşi aduc contribuţia la înfrumuseţarea oraşelor cu lucrări de artă monumentală. Comisii alcătuite din arhitecţi, artişti plastici, activişti culturali au studiat în staţiunile de odihnă de pe litoral, în Bucureşti, la Oneşti, Galaţi, Hunedoara şi în alte oraşe posibilităţile de împodobire a acestor localităţi cu lucrări de artă monumentală. Redăm cîteva noutăţi din acest domeniu. Frumuseţea litoralului nostru, cu numeroasele lui construcţii moderne, parcuri şi faleze sporeşte prin realizarea unor noi lucrări de artă monumentală: sculpturi, picturi şi mozaicuri. De curînd a fost terminat un mare mozaic (200 mp ) care a fost aşezat pe faţada Casei de cultură din Mangalia. Autori : Jules Perahim şi Ştefan Constantinescu. Sculptorii aduc şi ei litoralului noi lucrări monumentale. C. Baraschi a terminat sculptura „In soare". „Rod bogat“ se intitulează o lucrare a lui Boris Caragea care va împodobi faleza staţiunii Eforie-Nord. Lelia Zuaf şi-a numit lucrarea sa „Cutezanţa“ şi este legată de ideea zborului omului în Cosmos. Zoie Băicoianu va da litoralului o friză din sticlă de aproximativ 200 m care va decora digul noului port „Tomis“ din Constanţa. Tot pe litoral — la Mamaia, Eforie Sud şi Nord — vor fi amplasate lucrări de sculptură monumentală realizate de Cornel Medien, Vasiliu Falti, Ada Geo-Medrea, Naum Cocescu, Lie Doina, Doru Popovici, Vetro Artur, Ovidiu Maitec şi alţii. Mai multe colective de artişti plastici lucrează la o serie de fresce, încrustări în mozaic, zgrafitouri etc., pentru nouă dintre şcolile construite recent în Capitală. Plastica monumentală va înfrumuseţa şi construcţii industriale. Este în studiu realizarea unui mare mozaic care va fi montat pe faţada fabricii de băi şi radiatoare din cartierul Militari. Tot pentru ornamentarea unei mari întreprinderi — uzina de anvelope „Danubiana“ — Gheorghe Labin şi M. H. Maxy lucrează un alt mozaic de mari dimensiuni. La complexele studenţeşti de pe Splaiul Independenţei au poposit de curînd cîţiva artişti plastici. Ei vor realiza ornamente interioare în holuri, cantine şi cluburi. După cum se ştie, pe fosta groapă Floreasca se amenajează în prezent un parc. împreună cu arhitecţii, artiştii plastici colaborează la definitivarea aspectului acestui colţ al oraşului. Parcul va fi împodobit cu sculpturi fîntîni arteziene artistice, mozaicuri. Şi în alte oraşe ale ţării artiştii plastici realizează în acest an opere de artă monumentală. La Iaşi, un colectiv condus de Iftimie Bîrleanu a terminat două reliefuri cioplite în piatră, care vor înfrumuseţa faţada Casei de cultură a tineretului, redînd aspecte din viaţa de azi a tinerei generaţii. Un panou de zgrafite va împodobi interiorul aceleiaşi instituţii culturale. Ornamentaţii pe faţadă şi în interior se vor face şi la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi. Mai mulţi artişti plastici clujeni contribuie la înfrumuseţarea cîtorva clădiri din oraşul lor. Petre Abrudan, Petre Feyer şi Abodi Nagy Bella au terminat la Casa de cultură a studenţilor o frescă în care sunt oglindite aspecte din activitatea studenţească. Trei colective de artişti lucrează în prezent la ornamentaţiile cantinei şi căminelor din cadrul noului complex studenţesc construit la Cluj. La clubul Uzinelor „Carbochim“, Kovács Zoltán execută o serie de fresce în interiorul holului, care redau aspecte ale dezvoltării economice şi sociale a ţării. La Arad, un colectiv local de artişti a terminat un fronton de piatră artificială destinat clădirii teatrului de stat. Se pregătesc pentru viitor numeroase alte lucrări. La Galaţi, în cartierul Ţiglina şi la Oneşti, artiştii plastici vor crea mai multe lucrări de sculptură şi pictură monumentală. Ei vor executa lucrări şi pentru universitatea din Timişoara, Casa de cultură din Bacău, de curînd dată în folosinţă, şi pentru alte construcţii care dau o nouă tinereţe şi frumuseţe oraşelor ţării. ION PLEAVĂ Lucrări de artă monumentală In semestrul 1 al acestui an, colectivul ţesătoriei de telon „Tudor Vladimirescu“ din Capitală a realizat un număr de circa 70 modele noi de imprimeuri In fotografie: Ţesătoarele evidenţiate in producţie Teodora Sincelescu şi Atena Niţă. Ele dau o atenţie deosebită calităţii produselor. (Foto : Agerpres) Plecarea unei delegaţii militare române la Moscova Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Moscova, o delegaţie militară română, în frunte cu general de armată Leontin Sălăjan, ministrul forţelor armate ale R. P. Române, care, la invitaţia ministrului apărării al U.R.S.S., mareşal R. I. Malinovski, va face o vizită în Uniunea Sovietică. în aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Moscova. Pe aeroportul Şeremetievo, în întîmpinarea oaspeţilor au fost prezenţi ministrul apărării al U.R.S.S., mareşal al Uniunii Sovietice R. 1. Malinovski, mareşal al Uniunii Sovietice A. A. Grediko, mareşali şi generali ai armatei sovietice. A fost prezent, de asemenea, Nicolae Guină, ambasadorul R. P. Româno la Moscova. Generalul de armată Leontin Sălăjan, împreună cu mareşalul R. I. Malinovski au trecut în revistă compania de onoare. După sosire, delegaţia militară romînă a făcut o vizită ministrului apărării al U.R.S.S. Mareşalul Malinovski a oferit o masă în cinstea oaspeţilor militari romîni. (Agerpres)