Scînteia, iulie 1963 (Anul 32, nr. 5941-5970)

1963-07-02 / nr. 5941

Cursurile de perfecţionare a profesorilor care predau „Agricultura“ Astăzi se des­chid cursurile de perfecţionare pen­tru cele circa 7000 de cadre didactice care predau obiec­tul „Agricultura“ în şcolile de opt ani de la sate. După cum se ştie, acest nou obiect, introdus în pla­nul de învăţămînt al claselor V-VII în anul şcolar recent încheiat, este menit să prezinte elevilor — colec­tiviştii de mîine — bazele ştiinţifice ale producţiei agricole, să le for­meze deprinderile de muncă nece­sare viitorului lucrător în agricul­tură. Cadrelor didactice le revine sarcina importantă de a transmite tineretului şcolar noţiunile necesare unor oameni chemaţi să aplice me­todele agrotehnice înaintate, să contribuie cu pricepere la avîntul agriculturii socialiste. Cursurile de perfecţionare fac parte dintr-un complex de măsuri stabilit de Mi­nisterul învăţămîntului pentru a a­­juta cadrele didactice să-şi îmbogă­ţească cunoştinţele de specialitate, să-şi perfecţioneze metodele de pre­dare. Vara trecută acestea au stu­diat agrofitotehnia, iar în prezent vor aprofunda probleme de zooteh­nie. Cursurile, organizate pe regiuni între 2—26 iulie, sunt alcătuite din expuneri, lucrări practice şi semina­­rii menite să înlesnească profesori­lor aprofundarea problemelor din programa şcolară. Ele sunt conduse de cadre didactice din învăţămîn­­tul superior agricol, iar expunerile şi lucrările practice vor fi prezen­tate şi conduse — în cea mai mare parte — de specialişti din agricul­tură care vor trata teme privind bazele creşterii şi ameliorării ani­malelor, alimentaţia animalelor do­mestice, zooigiena, zootehnia spe­cială, în cele mai multe regiuni, sub în­drumarea comitetelor regionale de partid, secţiile de învăţămînt ale sfa­turilor populare, institutele de per­fecţionare a cadrelor didactice s-au ocupat, din vreme, cu toată grija de buna organizare a acestor cursuri. Bunăoară, în regiunea Argeş pentru desfăşurarea cursurilor a fost ales localul şcolii pedagogice din Cîmpulung Muscel, avîndu-se în vedere faptul că în apropiere sunt gospodării agricole de stat şi gospo­dării agricole colective cu sectoare zootehnice bine organizate, unde ca­drele didactice vor putea efectua lucrări practice. Pentru ca lecţiile, seminariile şi lucrările practice să fie cît mai accesibile şi folositoare participanţilor, a fost pregătit un bogat şi variat material didactic: planşe, mulaje, diafilme şi diapozi­tive, precum şi filme didactice des­pre creşterea animalelor şi păsări­lor. Asemănător au fost organizate cursurile în regiunea Bucureşti — la Institutul agronomic „N. Bălces­­cu“, în regiunea Mureş-Autonomă Maghiară — la Centrul şcolar agri­col din Tg. Mureş etc. Experienţa organizării şi desfă­şurării cursurilor din vara trecută a demonstrat că sunt mai temeinic însuşite şi aprofundate acele teme la care expunerea teoretică este îmbogăţită cu aplicaţii practice, lu­crări de laborator sau pe terenuri experimentale. De aceea, conducăto­rii cursurilor de perfecţionare, spe­cialiştii care vor ţine lecţii sunt che­maţi să dea o atenţie deosebită as­pectului practic al problemelor ex­puse, să-i ajute concret pe profesori să se familiarizeze în tot mai mare măsură cu tehnica organizării lu­crărilor agricole. în acest scop, este util să capete o largă extindere, pe lîngă aplicaţiile de laborator, lecţii­le demonstrative în unităţile agri­cole socialiste etc., ca profesorii să primească un sprijin cît mai efi­cient în organizarea şi îndrumarea practicii agricole a elevilor. Deosebit de importantă este şi partea din programa cursurilor con­sacrată problemelor de metodica predării obiectului „Agricultura". Sub îndrumarea unor pedagogi cu experienţă, cursanţii au prilejul să studieze în profunzime programa şcolară a cursului „creşterea ani­malelor domestice“, planificarea materiei la clasa a Vil-a, raportul între lecţiile teoretice şi cele prac­tice. Pentru a se asigura un nivel de predare tot mai ridi­cat la lecţiile de agricultură, este bine să fie temeinic lămu­rite şi însuşite de cursanţi pro­blemele referitoare la tipurile de lecţii folosite în predarea aces­tui curs, structura lor, pregătirea concretă a profesorului pentru fie­care lecţie, specificul şi formele de organizare a practicii în fermele zootehnice, îndrumarea şi contro­lul activităţii elevilor, îndatoririle comitetelor executi­ve, ale secţiilor de învăţămînt ale sfaturilor populare regionale nu se termină odată cu deschiderea cursurilor şi crearea condiţiilor ma­teriale necesare funcţionării lor. Ele trebuie să asigure parcurgerea integrală a programei cursurilor, să organizeze exemplar lucrările prac­tice, deplasarea cursanţilor la cele mai bune unităţi agricole socialiste pentru cunoaşterea experienţei îna­intate în creşterea şi îngrijirea ani­malelor. Consiliul Superior al Agri­culturii, Consiliile agricole regionale sunt chemate să sprijine această ac­tivitate importantă de pregătire a cadrelor pentru predarea agricultu­rii, recomandînd celor mai buni spe­cialişti din agricultură să prezinte expuneri documentate, să eviden­ţieze rezultatele concrete, experienţa bună a unităţilor socialiste în creşte­rea animalelor. Comitetele regionale de partid, veghind la buna desfăşurare a aces­tor cursuri, la folosirea intensă a condiţiilor puse la dispoziţie — la­boratoare, staţiuni experimentale, cadre de specialişti—vor sprijini te­meinica pregătire a profesorilor de agricultură, a acelora care formează — la rîndul lor — pe colectiviştii de mîine. Era prin 1959. La Combinatul chimico , metalur­gic şi la Uzina „1 Mai” din Baia Mare se punea pro­blema sporirii volumului produc­ţiei, îndeosebi pe calea creşterii productivităţii muncii. Cum am­bele unităţi — prin natura proce­sului de producţie — contribuiau la realizarea aceloraşi produse şi chiar îşi furnizau reciproc o serie de semifabricate, era necesară o mai strînsă colaborare între ele. „Dacă ne-am sprijini reciproc în rezolvarea unor probleme ale pro­ducţiei, am avea şi unii şi alţii de cîştigat!” — şi-au spus tovarăşii din cele două uzine. Aşa s-au pus bazele unei intense colaborări în­tre cele două colective. De atunci au trecut cîţiva ani. Roadele acestei colaborări, ca în­tre adevăraţi vecini, s-au oglindit în numeroase schimburi de expe­rienţă, în ajutorul reciproc acor­dat — ceea ce a avut un rol pozi­tiv în sporirea volumului de pro­ducţie în ambele întreprinderi. Redăm cîteva aspecte ale acestei rodnice colaborări care s-a inten­sificat în ultima vreme. Cuptorul nu s-a blocat Prin luna aprilie din acest an, unul din cuptoarele de la „1 Mai’’ era în pericol de a se bloca. Cău­tările au rămas fără rezultat. Cup­torul nu se redresa şi asta influ­enţa asupra producţiei. Comitetul de partid a format atunci un co­lectiv de ingineri şi tehnicieni din uzină, topitori cu o înaltă califi­care. S-a cerut sprijin şi ingineru­lui şef de la combinatul chimico­­metalurgic, Dumitru Leaua. El a venit în uzină şi, împreună cu membrii colectivului, a studiat de­fecţiunea timp de cîteva zile. Cînd a găsit „hiba”, a propus măsuri: alimentarea aerului în cuptor să se facă prin intermediul unei con­ducte comune şi nu prin conducte separate de la două suflante, cum se făcea pînă atunci. Propunerea a fost acceptată, iar probele ulteri­oare i-au dovedit eficienţa. Pentru redresarea cuptorului, colectivul — în care a fost coop­tat şi inginerul Leana — a mai propus şi alte măsuri: cocsul să se şarjeze numai în mărimi co­respunzătoare ; să se readucă în stare de funcţionare cele 13 guri de vînt înfundate; materialele ce intră în componenţa şarjei să aibă o granulaţie corespunzătoare, iar apa necesară răcirii să fie de minimum 50—60 grade Celsius. Transpuse în practică, măsurile de mai sus au dus la evitarea blo­cării. Treptat, cuptorul a început să se redreseze. Printre cei care vin zilnic să observe mersul agre­gatului se numără și „vecinul”, in­ginerul Leana, deși treburile lui la combinat îi cer destul timp. Cînd îl zăresc, topitorii îi string mina zîmbind. De la 36 la 10 ore Există în industria chimico-me­­talurgică o operaţie pe care spe­cialiştii au denumit-o rafinare. Ea nu are nimic comun cu rafinarea din ramura petrolieră dar, într-un fel, lucrurile se aseamănă. Este vorba de eliminarea impurităţilor din baia de metal în prima etapă a prelucrării minereului. Pînă nu de mult, cantităţile de minereu se introduceau în baia metalică — la faza denumită simbolic „dezargin­­tare” — în trei etape. Un proces anevoios în care, pentru culege­rea scoarţelor formate în timpul topirii, erau necesare nu mai pu­ţin de 36 de ore. Fireşte, rafinorii nu s-au împă­cat cu acest proces tehnologic, dar pînă au găsit unul nou a tre­cut timp. Şi cei care l-au desco­perit au fost tovarăşii de la „1 Mai”. Modificînd procesul de to­pire, rafinorii din această uzină au reuşit să scurteze ciclul de producţie la 12—14 ore. Succesul a fost viu comentat. Mai ales la combinat, unde se făcuseră zeci de încercări în acest scop. Cînd au văzut însă că cei de la „1 Mai” le-o iau înainte, nu au mai stat pe gînduri. Au trimis acolo toţi şefii de echipă care lucrau la rafinare. Timp de cîteva zile, Ion Foriş, Francisc Vaszila, Samoilă Szabó şi alţii au „asistat” la efectuarea mai multor operaţii de rafinare după noua metodă denumită a­­cum „dezargintare rapidă“. Au în­trebat, şi-au notat totul. Gazdele au fost primitoare, au pus la dis­poziţie documentaţia, le-au dat toate explicaţiile. întorşi în combinat, ei au pus imediat în aplicare cele văzute. Nu s-au oprit însă numai la au­t. Printr-o reglare mai corectă a temperaturilor optime, au „obli­gat” scoarţa să se formeze într-un timp şi mai scurt. Astăzi, procesul de rafinare la combinatul chimi­­co-metalurgic durează numai 10 ore. Ca urmare, volumul produc­ţiei în această secţie a crescut faţă de anii 1960—1961 cu peste 100 la sută, băile de metal au fost mult mai puţin solicitate termic. Ce va fi mai tîrziu ? Greu de spus! De pe acum la Uzina „1 Mai” se „coace” ceva. Intervin comuniştii Ne aflăm în secţia de acid sul­furic a Uzinelor „1 Mai”. La comi­tetul de partid ni s-a spus că pînă nu de mult, în uzină, s-au întîm­­pinat greutăţi în legătură cu ope­raţia denumită recirculaţia acidu­lui. Din cauza deselor defecţiuni la pompele care asigurau această operaţie, procesul de recirculare a acidului suferea aproape zilnic întreruperi, în ultimul timp de­fecţiunile sporeau. Cauzele lor nu le găsea nimeni. Meseriaşi buni care să le înlăture existau. Lipsea însă un om priceput, un specialist care să cunoască „pulsul” acestor pompe, a căror turaţie pe minut depăşea cifra de 3 000. Comuniştii din secţie au mers într-o zi la comitetul de partid şi au propus să fie ajutaţi de cei de la combinat, care au specialişti. Propunerea a fost binevenită. La scurt timp, cele două organizaţii de partid au ajuns la o înţelegere. De la combinat a fost trimis la Uzina „1 Mai” comunistul Anton Cosm­a. El a studiat aici sistemul de funcţionare a pompelor şi, vă­­zînd despre ce este vorba, a spus: „Rămîn să vă ajut”. Oamenii l-au primit cu bucurie. Anton Cosma şi-a pus toată priceperea în spri­jinul noului colectiv, al secţiei în care lucra. Defecţiunile sînt astăzi tot mai rare, recirculaţia acidului nu mai suferă întreruperi. Dacă-l întrebi vreodată de vrea să se întoarcă dincolo, la vecini, îţi răs­punde: „Mă simt tot atit de bine şi aici...”. Hi Am citat doar cîteva exemple dintre multele existente. între cele două colective de întreprin­deri s-au statornicit relaţii de co­laborare şi ajutor reciproc tot mai strînse. Ceea ce se rezolvă într-o uzină nu constituie un „secret” pentru cealaltă. Şi e firesc să fie aşa! în industria noastră socia­listă schimbul de experienţă şi în­trajutorarea tovărăşească între în­treprinderi se practică pe scară tot mai largă în folosul tuturor. IOAN VLANGA coresp. „Scînteii“ INTRE­­VECINI Cum colaborează două uzine din Baia Mare in rezolvarea problemelor de producţie PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­­ Anul XXXII Nr. 5941 Mărfi 2 iulie 1963 4 PAGINI — 20 BANI ACTOAUTATIA O NOUA GURA DE MINA La 1 iulie, în bazinul carbonifer Schitu Goleşti a fost dată în exploa­tare o nouă gură de mină, din care au şi fost extrase primele cantităţi de cărbune energetic. Este a doua exploatare deschisă în bazinul car­bonifer Schitu Goleşti în cursul a­­cestui an. (Agerpres) FESTIVALUL FILMULUI PE LITORAL CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). Ieri seară, la cinematograful cu ecran panoramic din Constanţa a fost prezen­tat în avanpremieră filmul „Codin“, coproducţie româno-franceză, premiat la Festivalul filmului de la Cannes. In aceeaşi seară filmul a fost prezentat şi la grădina de vară „Albatros“ de la Mamaia. Cu aceasta se inaugurează festivalul filmului pe litoral. In cadrul festivalului se vor prezenta filme romî­­neşti în toate staţiunile. PRIMA PROMOŢIE Zilele trecute, 50 de studenţi au ab­solvit Facultatea de educaţie fizică de la Institutul Pedagogic de 3 ani din Iaşi. Aceasta este prima promoţie de absol­venţi ai acestei facultăţi. în curînd, noii absolvenţi vor fi repartizaţi în şcolile de 8 ani din regiunile ţării. CLACSONATUL INTERZIS ! Incepînd de la 1 iulie, la Constanţa şi în staţiunile de pe litoral a intrat în vi­goare decizia Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Constanţa, prin care se interzice clacsonatul auto­vehiculelor atit ziua cît şi noaptea. Semnalizarea prin clacson a fost inter­zisă şi la Sinaia. Organele de miliţie şi sfatul popular orăşenesc au luat măsuri pentru ca această hotărîre să fie cunos­cută prin afişarea deciziei de interdicţie a clacsonatului, montarea de plăci aver­tizoare etc. EXPOZIŢIE COMEMORATIVA IAŞI (red. ziarului „Flacăra Iaşului“). Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la moartea lui Ştefan Dumitrescu, la Mu­zeul de artă din cadrul Palatului Cul­turii din Iaşi a fost amenajată o expo­ziţie comemorativă cuprinzînd lucrări reprezentative ale creaţiei pictorului. Deschiderea expoziţiei comemorative a avut loc duminică dimineaţă, în pre­zenţa unui numeros public. SCHIMB DE EXPERIENTA INTRE TINERELE CONDEIE CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). — La­ casa regională a creaţiei populare Olte­nia a avut loc de curînd un schimb de experienţă între cercurile literare din cuprinsul regiunii, la care au luat parte secretari şi membri ai birourilor de conducere a cercurilor, tineri poeţi şi prozatori. Au fost­ prezentate numeroase lucrări, creaţii recente ale membrilor cercurilor literare, s-au purtat discuţii pe marginea acestor lucrări, precum şi des­pre metodele de îndrumare a muncii de creaţie a tinerilor condeieri. ÎN EDITURA POLITICA a apărut: V. I. LENIN — Opere complete vol. 17 Volumul cuprinde lucrările scrise de V. I. Lenin în perioada mar­tie 1908 — iunie 1909. E VREMEA S­E­C­ATO S U­­­­U |! Sa recoltăm la ----- şi fără pierderi! ----­~ De trei zile me­canizatorii gospo­dăriei de stat din comuna Mir­­cea Vodă, raionul Făurei, regiunea Galaţi, au intrat cu combinele în cele 2 364 hectare cu grîu. In foto­grafia de sus : Combina condusă de Vasile Panţîru. În fotografia de jos : Inginerul a­­gronom Ilie Nea­­gu împreună cu brigadierul Con­stantin Sima, ve­­rificînd calitatea arăturilor de vară. foto : N. Scarlet În lanurile pîrguite ORADEA (coresp. „Scînteii“). — Și în raionul Criș a început una din cele mai importante lu­crări agricole: strîngerea recol­tei de cereale. Pe preşedinţii gos­podăriilor colective şi inginerii agronomi din aceste unităţi îi găseşti în aceste zile în lanuri, dînd îndrumări practice colecti­viştilor şi mecanizatorilor asupra ceea ce au de făcut. Indicaţia consiliului agricol raional a fost de a nu aştepta coacerea tuturor lanurilor, ci să se treacă la recol­tat pe acele parcele în care grinele s-au pîrguit. Procedînd astfel, colectiviştii din Grăniceri au şi recoltat 75 hectare cu grîu, cei din Olari 30 hectare cu grîu, din Zerind 35 hectare, din Satul Nou 18 hectare. La gospodăria agri­colă colectivă „Viaţă Nouă“ din Sîntana, cele 6 brigăzi de cîmp sînt pe terminate cu strînsul celor 100 hectare cu orz şi au tre­cut la recoltatul griului. în frun­tea întrecerii se află brigada a 5-a, condusă de comunistul Mar­ţian Negrea, care a recoltat cele mai mari suprafeţe de cereale. Şi în raioanele Salonta, Marghita şi Oradea, recoltatul cerealelor se află în plină desfăşurare. Cu toate forţele disponibile TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii“). In regiunea Mureş-Autonomă Ma­ghiară, timpul fiind mai răcoros, cerealele se coc mai tîrziu. In mul­te locuri însă ele au şi dat în pîrg iar colectiviştii şi lucrătorii din G.A.S. au ieşit la seceriş. Zilele trecute, colectiviştii din Nazna au în­ceput primii din regiune secerişul orzului de toamnă. Pentru ca re­coltatul cerealelor să se facă la timp, consiliul de conducere al gos­podăriei s-a străduit ca lucrările de întreţinere a culturilor să fie organizate în aşa fel încît, de îndată ce va sosi vremea secerişului, toate forţele disponibile să fie concentrate la această muncă. Cu ajutorul celor 3 combine ale S.M.T. Tg. Mureş, recoltatul păioaselor va putea fi terminat într-un timp scurt. ★ PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii"). — în toate unităţile agricole din regiunea Ploieşti se lucrează intens la recoltat. Pînă acum s-au şi recoltat peste 2 000 ha din cele 6 270 ha cultivate cu orz. în unităţile trustului regional Gostat această lucrare s-a făcut pe mai bine de 50 la sută din suprafeţe, fruntaşe fiind gospodăriile de stat Tirg­­şoru Vechi, Movila Vulpii, Băicoi. în ultimele două zile, în nu­meroase gospodării agricole colective din regiune a început şi sece­rişul griului. Numai într-o singură zi colectiviştii din Ştiubeiu, raio­nul Rm. Sărat, au secerat 40 hectare cu grîu. Suprafeţe însemnate cu grîu au reeditat şi colectiviştii din Costeşti, raionul Buzău. .. -X-.. „ - . Planul­­ îndeplinit la toţi indicatorii Printre întreprinderile din regiunea Braşov care îşi realizează planul de producţie în mod ritmic şi la toţi indi­catorii se află şi uzinele „Rulmentul“, înzestrată cu maşini şi utilaje moderne, de mare randament, această întreprin­dere şi-a organizat producţia în flux tehnologic raţional, a aplicat metode tehnologice înaintate la forjarea şi pre­lucrarea rulmenţilor. Colectivul uzinelor acordă o mare atenţie realizării planu­lui de măsuri tehnico-organizatorice. Co­lectivul întreprinderii a realizat, pe pri­mul semestru, 10 000 rulmenţi peste plan, şi-a depăşit sarcina de creştere a productivităţii muncii şi a obţinut eco­nomii, prin reducerea consumurilor spe­cifice, în valoare de 720 000 lei. Pentru împodobirea oraşele, în ultimii ani, numeroşi artişti plastici, maeştri con­sacraţi sau tineri creatori îşi aduc contribuţia la în­frumuseţarea oraşelor cu lucrări de artă monumenta­lă. Comisii alcătuite din ar­hitecţi, artişti plastici, acti­vişti culturali au studiat în staţiunile de odihnă de pe litoral, în Bucureşti, la O­­neşti, Galaţi, Hunedoara şi în alte oraşe posibilităţile de împodobire a acestor lo­calităţi cu lucrări de artă monumentală. Redăm cîte­va noutăţi din acest do­meniu. Frumuseţea litoralului nostru, cu numeroasele lui construcţii moderne, parcuri şi faleze sporeş­te prin realizarea unor noi lucrări de artă mo­numentală: sculpturi, pic­turi şi mozaicuri. De cu­rînd a fost terminat un mare mozaic (200 m­p ) care a fost aşezat pe fa­ţada Casei de cultură din Mangalia. Autori : Jules Perahim şi Ştefan Constantinescu. Sculp­torii aduc şi ei litoralu­lui noi lucrări monumen­tale. C. Baraschi a termi­nat sculptura „In soare". „Rod bogat“ se intitulea­ză o lucrare a lui Boris Caragea care va împo­dobi faleza staţiunii Efo­­rie-Nord. Lelia Zuaf şi-a numit lucrarea sa „Cute­zanţa“ şi este legată de ideea zborului omului în Cosmos. Zoie Băicoianu va da litoralului o friză din sticlă de aproximativ 200 m care va decora digul noului port „To­mis“ din Constanţa. Tot pe litoral — la Mamaia, Eforie Sud şi Nord — vor fi amplasate lucrări de sculptură monumentală realizate de Cornel Me­dien, Vasiliu Falti, Ada Geo-Medrea, Naum Co­­cescu, Lie Doina, Doru Popovici, Vetro Artur, Ovidiu Maitec şi alţii. Mai multe colective de artişti plastici lucrează la o serie de fresce, în­­crustări în mozaic, zgra­­fitouri etc., pentru nouă dintre şcolile construite re­cent în Capitală. Plastica monumentală va înfru­museţa şi construcţii in­dustriale. Este în studiu realizarea unui mare mo­zaic care va fi montat pe faţada fabricii de băi şi radiatoare din cartierul Militari. Tot pentru or­namentarea unei mari în­treprinderi — uzina de anvelope „Danubiana“ — Gheorghe Labin şi M. H. Maxy lucrează un alt mozaic de mari di­mensiuni. La complexele studenţeşti de pe Splaiul Independenţei au po­posit de curînd cîţiva ar­tişti plastici. Ei vor reali­za ornamente interioare în holuri, cantine şi clu­buri. După cum se ştie, pe fosta groapă Floreas­­ca se amenajează în prezent un parc. împreu­nă cu arhitecţii, artiştii plastici colaborează la definitivarea aspectului acestui colţ al oraşului. Parcul va fi împodobit cu sculpturi fîntîni arte­ziene artistice, mozaicuri. Şi în alte oraşe ale ţă­rii artiştii plastici reali­zează în acest an opere de artă monumentală. La Iaşi, un colectiv condus de Iftimie Bîrleanu a ter­minat două reliefuri cio­plite în piatră, care vor înfrumuseţa faţada Casei de cultură a tineretului, redînd aspecte din viaţa de azi a tinerei genera­ţii. Un panou de zgrafite va împodobi interiorul aceleiaşi instituţii cultu­rale. Ornamentaţii pe fa­ţadă şi în interior se vor face şi la Casa de cultu­ră a sindicatelor din Iaşi. Mai mulţi artişti plastici clujeni contribuie la înfrumuseţarea cîtorva clădiri din oraşul lor. Pe­tre Abrudan, Petre Feyer şi Abodi Nagy Bella au terminat la Casa de cul­tură a studenţilor o fres­că în care sunt oglindite aspecte din activitatea studenţească. Trei colec­tive de artişti lucrează în prezent la ornamen­taţiile cantinei şi cămi­nelor din cadrul noului complex studenţesc con­struit la Cluj. La clubul­ Uzinelor „Carbochim“, Kovács Zoltán execută o serie de fresce în interio­rul holului, care redau aspecte ale dezvoltării economice şi sociale a ţării. La Arad, un colec­tiv local de artişti a ter­minat un fronton de pia­tră artificială destinat clădirii teatrului de stat. Se pregătesc pentru viitor numeroase alte lu­crări. La Galaţi, în car­tierul Ţiglina şi la Oneşti, artiştii plastici vor crea mai multe lucrări de sculptură şi pictură mo­numentală. Ei vor execu­ta lucrări şi pentru uni­versitatea din Timişoara, Casa de cultură din Ba­cău, de curînd dată în folosinţă, şi pentru alte construcţii care dau o nouă tinereţe şi frumu­seţe oraşelor ţării. ION PLEAVĂ Lucrări de artă monumentală In semestrul 1 al acestui an, co­lectivul ţesătoriei de telon „Tudor Vladimirescu“ din Capitală a reali­zat un număr de circa 70 modele noi de imprimeuri In fotografie: Ţe­sătoarele eviden­ţiate in producţie Teodora Since­­lescu şi Atena Niţă. Ele dau o atenţie deosebită calităţii produse­lor. (Foto : Agerpres) Plecarea unei delegaţii militare române la Moscova Luni dimineaţa a părăsit Capi­tala, îndreptîndu-se spre Moscova, o delegaţie militară română, în frunte cu general de armată Leon­­tin Sălăjan, ministrul forţelor ar­mate ale R. P. Române, care, la in­vitaţia ministrului apărării al U.R.S.S., mareşal R. I. Malinovski, va face o vizită în Uniunea Sovie­tică. în aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Moscova. Pe aeroportul Şereme­­tievo, în întîmpinarea oaspeţilor au fost prezenţi ministrul apărării al U.R.S.S., mareşal al Uniunii Sovie­tice R. 1. Malinovski, mareşal al Uniunii Sovietice A. A. Grediko, mareşali şi generali ai armatei so­vietice. A fost prezent, de aseme­nea, Nicolae Guină, ambasadorul R. P. Româno la Moscova. Generalul de armată Leon­tin Sălăjan, îm­preună cu mareşalul R. I. Mali­novski au trecut în revistă compa­nia de onoare. După sosire, delegaţia militară romînă a făcut o vizită ministrului apărării al U.R.S.S. Mareşalul Ma­linovski a oferit o masă în cinstea oaspeţilor militari romîni. (Agerpres)

Next