Scînteia, august 1963 (Anul 32, nr. 5971-6001)
1963-08-01 / nr. 5971
Anul XXXII Nr. 5971 Joi 1 august 1963 6 PAGINI — 30 BANI întreţinerea şi reparaţiile locuinţelor . Noile blocuri — mari, luminoase, confortabile — mîndria oraşelor noastre, ca şi construcţiile mai vechi, alcătuiesc fondul de locuinţe şi reprezintă o avuţie obştească de mare preţ, întreţinerea şi conservarea locuinţelor în stare bună — aşa fel incit să se permită folosirea lor cit mai îndelungată de către locatari în condiţii ce-i pot mulţumi — sînt laturi importante ale activităţii gospodăreşti, dar, în acelaşi timp, una din principalele îndatoriri cetăţeneşti. Buni gospodari, oameni care-şi consacră multe din ceasurile libere dereticînd prin casă şi în jurul ei, gîndindu-se mereu ce-ar mai putea face ca locuinţa, strada, cartierul să apară cît mai primitoare, mai confortabile şi mai plăcute — întîlnim pretutindeni în jurul nostru. Despre munca lor harnică, migăloasă şi perseverentă, care învinge totodată atitudinile retrograde, neglijenţa şi nepăsarea unora, s-au scris şi se vor mai scrie multe pagini. Socotim că merită a fi amintită aici iniţiativa lăudabilă a locatarilor complexului de blocuri 1-2 din Bucureştii Noi. Muncitori, ingineri, tehnicieni, diferiţi specialişti care locuiesc aici au alcătuit echipe, luînd asupra lor obligaţia de a efectua micile reparaţii la centrala termică, la calorifere, la instalaţiile electrice din locurile de folosinţă comună, ba chiar şi din apartamente. Numeroşi locatari din alte grupuri de blocuri — de pe Bd. 1 Mai, Magistrala Nord-Sud, Calea Văcăreşti, Şoseaua Viilor, Str. Pieptănari — şi-au însuşit această iniţiativă. Tot mai puţine sunt cazurile cînd locatarii apelează la I.A.L. pentru efectuarea micilor reparaţii, sume importante puţind fi astfel folosite pentru repararea unor imobile cu un grad mai înaintat de uzură. Uneori nici nu este nevoie să intri în locuinţa cuiva ca să-ţi dai seama că ai de-a face cu un bun gospodar. Priveşti, bunăoară, un şir de blocuri, locurile din imediata apropiere , împodobite cu flori, întreţinute cu grijă — şi înţelegi că oamenii de aici pun suflet în întreţinerea imobilelor ce le-au fost date în folosinţă. Chiar în poşta sosită ieri am găsit scrisoarea adresată redacţiei de un corespondent voluntar din Bacău, locatar al blocului 6/II din str. Vasile Alecsandri, care ne scrie, între altele : „Locatarii noştri sunt mîndri că la acest imobil, dat în folosinţă de mai puţin de 1 an, s-au realizat atîtea lucruri : împodobirea scărilor, amenajarea spaţiului din jur cu verdeaţă, flori, ornamente şi multe altele. La această acţiune au contribuit şi copiii, care au luat în grijă individuală porţiuni ale spaţiului verde din jur şi care sunt educaţi să înţeleagă că munca părinţilor lor trebuie preţuită...“ Publicul a primit cu satisfacţie comentariile filmului recent prezentat — „Casa noastră ca o floare“. Este puţin probabil ca cineva să fi întîlnit aspecte reprobabile de felul celor arătate în film, fără să fi simţit nevoia să acţioneze, să ia poziţie faţă de cei nepăsători şi să ajute la îndreptarea lipsurilor. Dacă aţi fi vizitat apartamentul 117 din blocul 2 de pe Şoseaua Viilor din Capitală, aţi fi putut vedea cum neglijarea unei mici defecţiuni deloc costisitoare — repararea robinetelor de la baie — a dus la stricăciuni mari, pentru înlăturarea cărora sunt necesare acum lucrări mai grele şi bani mai mulţi. Din păcate, acest exemplu nu e singurul. Este o problemă de conştiinţă cetăţenească să ne îngrijim atent casele, aceste bunuri pe care noi înşine le folosim. Membrii comitetelor de bloc, ai grupelor de partid pe blocuri şi străzi, comisiile de femei trebuie să acţioneze mai susţinut în direcţia educării locatarilor în spiritul grijii faţă de case. Pentru întreţinerea locuinţelor sunt necesare şi lucrări mai mari. Acestea intră în atribuţia I.R.C.R.urilor, întreprinderi profilate anume pentru acest scop. In numeroase oraşe ale ţării — Cluj, Roman, Timişoara şi altele — ca şi în unele raioane ale Capitalei, se acordă o atenţie deosebită întreţinerii locuinţelor. Merită remarcată activitatea desfăşurată în raioanele 16 Februarie, T. Vladimirescu şi 23 August, unde se efectuează reparaţii de bună calitate şi la termenul prevăzut. O iniţiativă bună — din păcate încă negeneralizată — a avut colectivul I.R.C.R. din raionul T. Vladimirescu, care înmînează locatarilor, pentru fiecare reparaţie efectuată, un talon prin care garantează lucrarea pe timp de un an. Cresc astfel răspunderea meseriaşilor faţă de nivelul calitativ al reparaţiilor executate, exigenţa cu care se face recepţia şi, implicit, numărul aprecierilor pozitive pe care le dau locatarii. Asemenea aprecieri trebuie să constituie nu numai un prilej de mulţumire pentru lucrătorii acestor întreprinderi, ci şi un imbold pentru a contribui şi mai mult la consolidarea fondului de locuinţe. Aşa cum rezultă însă din scrisorile sosite la redacţie, ca şi din constatările făcute pe teren, reclamaţiile locatarilor privind executarea reparaţiilor sunt încă numeroase. Uneori, programarea lucrărilor se face cu întîrzieri nejustificate , datorită necunoaşterii temeinice a situaţiei imobilelor de către I.R.C.R., lucrările nu sunt întotdeauna eşalonate în funcţie de urgenţă. Criticabile sunt şi tărăgănările care provoacă agravarea avariilor. In primul semestru, I.R.C.R. din raionul Lenin din Capitală, de exemplu, n-a efectuat la termen nici jumătate din lucrările care ar fi trebuit executate în această perioadă, iar la I.A.L. din raionul N. Bălcescu se găsesc liste întregi de lucrări neexecutate, ba chiar abandonate de întreprinderea de reparaţii. Multe din aceste deficienţe privind operativitatea, ca şi altele privind calitatea execuţiei, pornesc, înainte de toate, de la lipsa unui control exigent pe teren în timpul lucrărilor. Organizînd mai bine munca, străduindu-se să elimine lipsurile amintite, întreprinderile de reparaţii de locuinţe au nevoie şi de un sprijin mai eficace din partea comitetelor executive ale sfaturilor populare în ce priveşte aprovizionarea cu materiale de construcţie, asigurarea cu mînă de lucru calificată, cu utilaje şi mijloace de transport. Trebuie făcut totul ca sezonul rece să găsească un număr cît mai mare de lucrări terminate, ca imobilele să intre în iarnă bine pregătite. Cu ajutorul cofrajelor glisante BACĂU (coresp. „Scînteii"). — In seara zilei de 19 iulie, constructorii întreprinderii nr. 2 Bacău au început ridicarea în Piața Gării a primului din cele 3 blocuri care se vor construi cu ajutorul cofrajelor glisante. Cele 9 etaje, cu un număr de 70 apartamente, au fost ridicate numai în 9 zile, adică un etaj pe zi. Peste cîteva zile, constructorii întreprinderii nr. 2 vor trece la glisarea celui de-al doilea bloc. Pe ogoarele regiunii" Hunedoara DEVA (coresp. „Scînteii"). Colectiviştii şi mecanizatorii din peste 100 de gospodării agricole colective din regiunea Hunedoara au terminat secerişul griului. In raioanele Sebeş, Ilia, Deva, Orăştie, recolta de cereale a fost strînsă de pe aproape întreaga suprafaţă. In aceste raioane, prin folosirea judicioasă a batozelor şi combinelor, treierişul se desfăşoară în ritm rapid. Sunt însă in regiune şi raioane rămase în urmă. In raioanele Brad, Haţeg, Hunedoara şi Alba, gospodăriile colective mai au suprafeţe întinse de recoltat, iar treierişul se desfăşoară încet. In raionul Brad, de pildă, s-a treierat numai 5,5 la sută din recoltă, în raionul Haţeg 18,4 la sută, iar în raionul Ilia 22,8 la sută. Este necesar ca sfaturile populare, consiliile agricole raionale să ia cele mai potrivite măsuri pentru intensificarea ritmului la treieri. Extinderea mecanizării producţiei în secţiile Fabricii de cabluri şi materiale electroizolante din Bucureşti dă posibilitate muncitorilor să sporească productivitatea muncii şi să ridice continuu calitatea produselor. In fotografie : Grupurile de maşini pentru cablat conductorii. în interiorul ziarului» • Viaţa culturală (pag. 2-a). • La G. A. C. Hălchiu, regiunea Braşov — Experienţă valoroasă în creşterea taurinelor (pag. 3-a). Balcoane şi flori. Imagine dintr-un cartier bucureştean. (Foto : M. Cioc) Prin reducerea duratei de elaborare a şarjelor Oţelarii care deservesc cuptoarele Martin de la Combinatul siderurgic din Reşiţa au redus timpul de elaborare a unei şarje în primul semestru al acestui an, în medie, cu peste 20 de minute faţă de anul 1962. Pe această cale, echipele de oţelari reşiţeni au realizat cea mai mare parte din sporul de producţie de 4 000 tone metal dat peste plan anul acesta. La succesele amintite, un rol hotărîtor l-a avut noua metodă de încărcare a cuptoarelor folosită de siderurgişti : introducerea minereului decarburant direct pe vatră, în loc de a fi aşezat ca înainte peste fierul vechi. O experienţă bună în reducerea timpului de elaborare a şarjelor au dobîndit-o şi siderurgiştii de la Uzinele „Industria Strnei“ din Câmpia Turzii, care au obţinut la cuptoarele electrice o creştere a producţiei orare de 23,8 la sută faţă de prevederi şi au redus cu peste 4 la sută durata medie de elaborare a unei şarje faţă de anul trecut. De asemenea, la Uzinele „Oţelul Roşu“ toate echipele de oţelari elaborează şarje de oţel de bună calitate într-un timp mai scurt decât cel stabilit prin graficele de descărcare a cuptoarelor. (Agerpres) Expoziţie de prezentare a cărţilor şcolare Astăzi începe în Capitală difuzarea cârţilor şcolare. Cu acest prilej librăria „Mihail Eminescu“ a organizat o expoziţie de prezentare a cărţilor pentru anul 1963—1964. In vitrine interioare şi exterioare sunt prezentate manualele apărute în Editura Didactică şi Pedagogică. Editura a trimis pînă acum librăriilor aproape întregul necesar de manuale pentru elevii oraşului. Un panou, existent în expoziţie, ilustrează creşterea producţiei editoriale destinate elevilor, în ultimii 12 ani. Dacă în 1951 au fost editate 213 titluri în 850 000 exemplare, acum s-a ajuns la 850 titluri în 23 380 000 exemplare. LUCRĂRILE AGRICOLE DE VARĂ In regiunea Bucureşti s-a terminat treierişul Toate unităţile agricole socialiste din regiunea Bucureşti au terminat treierişul cerealelor păioase. Folosind fiecare zi bună de lucru şi întreaga capacitate a parcului sporit de maşini şi utilaje, colectiviştii şi mecanizatorii au redus în acest an perioada de recoltare şi treieri, cu circa 6 zile faţă de anii anteriori. Din cele 481 580 de hectare însămînţate cu grîu au fost recoltate cu combina mai mult de 382 000. Mecanizatorii îşi mobilizează în prezent toate forţele la efectuarea arăturilor — lucrare care a fost realizată pe mai bine de 270 000 de hectare. Totodată, ei au însămînţat pînă acum cu culturi duble pentru furaje circa 18 000 ha peste planificarea la zi. (Agerpres) Mai mult sprijin din partea U. M. T. Gospodăriile colective din comunele Dobreşti şi Sadova, raionul Segarcea, regiunea Oltenia, sunt deservite de brigada nr. 7 de tractoare de la S.M.T. Bechetu. In campaniile trecute, mecanizatorii au lucrat bine şi colectiviştii au fost mulţumiţi. Nu acelaşi lucru se poate spune acum, în campania de recoltare. Gospodăria colectivă din Dobreşti a avut de recoltat aproape 700 ha păioase. Pentru această suprafaţă au fost repartizate de S.M.T. 6 combine. Conform graficului dinainte stabilit, recoltatul trebuia să se facă în 6-7 zile. Dar din cauză că unele combine n-au fost bine reparate, după cîteva ore de lucru în cîmp s-au oprit. Gospodăria din Dobreşti a rămas în Din scrisorile sosite la redacţie urmă şi cu executarea arăturilor adinei de vară. Sînt şi cazuri cînd la tractoare se ivesc defecţiuni, dar nu se iau măsuri pentru a fi imediat înlăturate. Din cauza lipsei de control şi îndrumare lucrările care se fac nu sunt la un nivel calitativ corespunzător. In repetate rînduri s-a insistat la conducerea S.M.T.-ului pentru a se înlătura defecţiunile, dar fără rezultat. Acum colectiviştii treieră cu o batoză — şi aceea trimisă de S.M.T. cu sitele înfundate. O situaţie asemănătoare este şi la gospodăria colectivă din Sadova, unde din aceleaşi cauze treierişul a întîrziat. Colectiviştii au nevoie de mai mult sprijin din partea S.M.T. Ar trebui să fie traşi la răspundere cei ce se fac vinovaţi de felul cum au plecat maşinile din atelier. ALEX. SCHINTEE coresp. voluntar CUM SE ASIGURĂ ASISTENŢA TEHNICĂ ÎN SCHIMBURILE II ŞI III Cînd ne-am adresat inginerului şef de la Uzina de maşini electrice din Bucureşti, tovarăşului Sandu Segal, cu invitaţia de a scrie ziarului despre felul cum a fost organizată şi cum este asigurată asistenţa tehnică în schimburile II şi III, dinsul ne-a răspuns pe loc, cu bunăvoinţă. — E un subiect care-mi place. Il socotesc actual şi important. Ziua de muncă a colectivului uzinei se împarte în trei părţi absolut egale. Schimburile de după-amiază şi de noapte sunt egale în timp cu cel de dimineaţă. Dar care sunt egale şi rezultatele lor, mai ales în ce priveşte nivelul productivităţii muncii ? După cîte mi se pare, în esenţă, aceasta ar fi întrebarea ce se pune. Nu poţi compara rezultatele celor trei schimburi fără a vorbi despre asistenţa tehnică. In numărul 5949 al ziarului nostru, odată cu publicarea articolului tov. inginer Segal, ziarul a deschis ancheta „Cum se asigură asistenţa tehnică în schimburile II şi III“, la care au fost invitaţi să-şi spună cuvîntul cadre de conducere din întreprinderi, ingineri, tehnicieni, muncitori. In timpul care a trecut de atunci — ca răspuns la ancheta noastră — pe adresa redacţiei au sosit un număr însemnat de scrisori. Autorii lor vorbesc despre diferite aspecte concrete ale asistenţei tehnice la locul lor de producţie, scriu despre inginerii, maiştrii, tehnologii, dispecerii, controlorii de calitate care — conducînd producţia în schimburile II şi III, asigurînd muncitorilor cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea producţiei — aduc un aport important la realizările colectivului. Totodată, autorii scrisorilor amintesc şi despre unele neajunsuri, ca şi despre unele posibilităţi care nu sunt îndeajuns de valorificate în acest domeniu. Măsurile pentru îmbunătăţirea asistenţei tehnice în schimburile II şi III se impun, cu deosebire, la acele locuri de muncă, secţii, ateliere, uzine, fabrici, unde rezultatele schimburilor de după-amiază şi de noapte nu se ridică la nivelul celor de dimineaţă. Este vorba în principal de felul cum, pe baza unei judicioase organizări şi îndrumări tehnice competente a fabricaţiei — prin repartizarea, după nevoile producţiei, a forţelor tehnice de îndrumare şi control — sunt create cele mai bune condiţii desfăşurării procesului de producţie în întreprinderi. In scrisoarea lor, strungarul Constantin Suciu şi ajustorul Nicolae Cucu, din secţia I-a prelucrare a uzinei „Hidromecanica“ din Braşov, amintesc că „în urmă cu 2—3 ani secţia nu avea in tot timpul pentru schimbul II şi III nici măcar maiştrii de schimb, ceea ce făcea ca în aceste schimburi să se lucreze cu un randament mai scăzut decit în primul schimb. Faptul că pe atunci serviciile constructor şef, tehnolog şef şi dispecer aveau program numai în schimbul I făcea ca rezolvarea unui şir de probleme ivite după-amiaza sau noaptea să fie amînate pînă în ziua următoare“. Au fost necesare mai multe măsuri pentru a îndrepta situaţia existentă atunci. In scrisoare se vorbeşte despre ele. „Prima măsură Pe marginea unor scrisori de răspuns la ancheta noastră a constat în numirea unui tehnolog de schimb și a unui dispecer la atelierul de strungărie. S-a constatat insă că tehnologul nu reușea să rezolve toate problemele ce se iveau pe parcursul schimbului. Acest neajuns a fost remediat prin numirea a doi ingineri de schimb, adjuncţi ai şefului de secţie, care, fiind mereu cu aceiaşi oameni, au continuitate în muncă, rezolvă operativ orice problemă s-ar ivi în schimbul lor“. Şi iată că se poate vorbi şi despre rezultate : „S-a ajuns ca schimbul II să aibă aproape acelaşi randament ca schimbul I. Defectările de maşini, modificările din desenele de execuţie, indicaţiile de tehnologie, abaterile de la toleranţă sunt rezolvate pe loc şi fără amînare. La executarea pieselor pentru turbosuflante simţim din plin ajutorul inginerului de schimb“. Dar, autorii scrisorii de la uzina „Hidromecanica“ găsesc cu cale să facă și o propunere . „Credem că dacă se va completa personalul magaziei de S.D.V.uri cu un tehnician de specialitate care să facă măsurătorile la aparatele optice, controlul calibrelor şi al micromotoarelor, asistenţa tehnică a schimbului II va fi simţitor îmbunătăţită, iar munca noastră va fi şi mai spornică“. Una din scrisorile primite la redacţie poartă semnătura tov. Liviu Moraru, inginer şef adjunct la Uzina metalurgică „Unirea“ din Cluj. Autorul scrisorii spune că, alături de alte măsuri, mai buna organizare a asistenţei tehnice în schimburile II şi III a făcut ca rezultatele colectivului, în semestrul I al anului, să se concretizeze prin îndeplinirea sarcinii de sporire a productivităţii muncii în proporţie de 103,2 la sută. În realizarea peste sarcinile de plan a 4 războaie automate de ţesut bumbac, a 8 maşini de pieptănat lină, a 8 carde pentru bumbac. Desigur, asistenţa tehnică urmăreşte un rezultat precis: crearea condiţiilor optime de lucru muncitorilor pentru ca aceştia să obţină o înaltă productivitate a muncii şi lucrări de cea mai bună calitate. „Acordăm o deosebită importanţă activităţii atelierului mecanic — secţie principală a uzinei — ne scrie tovarăşul Moraru. Aici, din totalul muncitorilor, jumătate lucrează în schimbul I, 20 la sută în schimbul II şi 30 la sută în schimbul III. Atelierul mecanic este organizat pe 6 sectoare de lucru, după principiul tehnologiei de grup. Fiecare sector are personal de pregătire și îndrumare propriu, compus din 1—3 maiștri, dispecer, region, cite un tehnolog la două sec jorvor toare. De asemenea, pe lingă o magazie intermediară a întregului atelier — prin care trece întregul flux de piese care se prelucrează — fiecare sector are un depozit de pregătire. In aceste depozite, dispecerul pregătitor împreună cu dispecerul de sector pregătesc piesele din planul sectorului pentru o perioadă de 2—3 zile. asigură desenul de execuţie şi fişa de însoţit (bonul de lucru). Maistrul se convinge că pentru piesele pregătitoare există în magazie sculele, dispozitivele şi verificatoarele prescrise. Activitatea schimburilor II şi III este condusă de un inginer de schimb, ajutat de 2—3 maiştri şi de reglori. Calitatea lucrului este urmărită pe tot parcursul procesului de producţie. Un număr de 518 controlori de calitate sunt prezenţi în schimburile II şi III, atît pentru a prelua lucrările care se execută cît şi pentru a pune la dispoziţia muncitorilor aparatură şi dispozitive de control speciale. Măsurile de organizare a asistenţei tehnice pentru schimburile de după-amiază şi de noapte au avut efecte pozitive. Productivitatea muncii în schimbul II, de pildă, se ridică tot timpul la nivelul schimbului I. Mai slab stăm însă cu productivitatea muncii în schimbul III. La recomandarea comitetului de par- C. MORARU (Continuare în pag. V-a) Toate schimburile noi Nataţia bucureşteană are o nouă bază sportivă : bazinul olimpic din parcul sportiv Dinamo. Noul bazin întruneşte toate caracteristicile regulamentelor internaţionale, fiind primul de acest fel din ţară. El are 50 m lungime, 22 m lăţime, 8 culoare, apă încălzită (pentru timp nefavorabil), instalaţii de pompare şi filtrare a apei etc. Deosebit de importante sunt tunelele din pereţii laterali ai bazinului care permit urmărirea, filmarea sau fotografierea mişcărilor înotătorilor sub apă. Actuala tribună are peste 2 000 de locuri, capacitatea ei urmând a fi dublată. Bazinul olimpic „Dinamo" Noi cadre medii sanitare în producţie Absolvenţii şcolilor medii tehnice sanitare din întreaga ţară se prezintă în aceste zile la sfaturile populare pentru repartizare în producţie. In regiunile Iaşi, Ploieşti, Mureş-Autonomă Maghiară, Bacău şi Cluj au fost repartizate peste 1 600 de noi cadre medii sanitare. Noii absolvenţi vor lucra în unităţile spitaliceşti din regiuni, in diferite specialităţi. De pildă, în regiunea Ploieşti au fost repartizaţi 508 noi absolvenţi. Marea majoritate dintre ei vor lucra în unităţile medicale de la sate. In prezent, în satele şi oraşele regiunii lucrează 4 800 surori şi asistente medicale — de aproape 8 ori mai mult faţă de cine existau în anul 1938. Un miliard de călători Se prevede că numărul călătorilor ce vor fi transportaţi în cursul anului 1963 cu mijloace de transport în comun va depăşi un miliard. Un mic calcul arată că distanţa totală pe care o vor parcurge vehiculele de transport în comun în decursul anului 1963 va fi egală cu de peste 7 ori lungimea Ecuatorului. Pentru a putea face faţă acestor sarcini, an de an creşte numărul mijloacelor de transport. In acest an vor fi repartizate sfaturilor populare peste 700 de autobuze, aproape 100 tramvaie şi 100 de troleibuze, precum şi taximetre. La G.A.S. Slobozia, mecanizatorii folosesc din plin tractoarele pentru a termina în scurt timp arăturile de vară.